ZANA ZORILOR G7) de JOAN SLAVICL A fost odat3 un impirat despre care toaté lumea gtia ci un ochi it rade gi unul plénge. El nu spusese insd nimanui de ce se int’mplé scest lucru. impérstul aves trei fecior: Flores, Gosten gi cel mai mic, Petru. Mezinul se incumeta s& il intrebe pe tatdl lor despre ochii lui. imprstul fi spuse ca ochis lui vor rade mereu amandoi cand jt vor aduce apa de fantana dels Zana Zorilor. Flores plecé primul si spuse 58 vind dupé el Costen, dacd nu se intoarce intr-un an, o lund, o s&ptimand gio zi (Cand ajunse ls marginile impératiei, de jur imprejur era o prépastie ladiancé si numai o singura punts. Pe punte iesi un belsur finspdiméntétor. Flores o lua Is fugé si nu mai stiu nimeni nimic despre el Dupa un an, o lun’, © saptimana si o zi, pomi si Costen. El pati lacelasi lucru ca si Flores. Dupa acelasi rstimp pori Petru. Acesta, linsé, se repezi la balaur cu sabia scoasa. Oricat s-a luptat cu el. nua Ireusit s-l doboare. Calul « obosit si stunci s-s intors acesé ca sa ia att \Acas&. g&si arm&ssrul pe care c&lérise impSrstul in tineretes lui. Babs Girsa fl fécu s& arste ca pe timpurile aceles. Era un murg rumos si fermecat, cu seaua si frdul impodobite cu aur si pietre lscumpe. Calul fl duse in zbor la punte si fl invSt& cum 8 fl fnving’ pe beleur. Murgul i duse spoi, jute ca vantul si ca géndul peste un pustiu lintins. Dupa patru zile sjunser’ Is merginea pustiului, intro p&dure ide sram§, Aici Petru nu ssculti de vorbele murgului si se apucd si upd fir, s8 fac o cunund. indat& veni Valve Paduri de Aramé si se ipomi lupts. Qupa trei zile, Petru izbuti s& srunce in capul Valvei raul, locum fl invétase Murgul. Ea se ficu un cal frumos. un frate al Murgului. Lu’ Petru si calul scesta si porni mai deperte. Ajunserd la P&dures ide argint si lucrurile se petreourd ca la Paduree de Aram, iar Petru laves aouma trei cai voinici. Le Padures de Aur lupte fu si mai gres, oSci valvele fuseserd din ce fin ce mai putemice, der voinicul invinse pnd la urma. Acum aves lpetu csi si tei cununi de flor, pe care Murgul fi spuse s& le pastreze.ZANA ZORILOR (2) de 1OAN SLAVICI Trecura spoi pe Is Sfants Miercuri, care ii d&rui o cutie in care vazu v2 mai face teta-sau, pela Signta Joi gi pe le Sfante Viner. Aceasta ii darui gi es un fluier care adormea pe oricine si il invété oe s4 facd in ‘imp&rtia Zorilor. ‘Cand ajunse Is cetstea de scaun, Petru prinmse & canta din fluier. Adormir3 si paznicii cu un ochi in frunte si balsurii cu septe ‘capete sileii cu parul gi colfil de aur Petru inird in gridina Znei Zorilor, adormi si zanele care erau acolo si merse cétre palat. In cea mai frumoasa dintre od&i se afia fanténa. Lang& es era chisr Zana Zorilor, domes int-un leagan de our O sSrut& si ii puse pe cap cununs din Padures de aur Umplu apoi ulsioarele cu apa gi plecd inspoi. Pe drum trecu iar pe la cele trei sfinte, iar Sf2nta Joi fi spuse s8 nu iba incredere in nimeni si ii dédu o néfram& care 71 ep&ra de orice, de sulit, de sable seu de glont, ‘Cei doi frati si s8i ji iesird in cale cu vorbe dulci, Aveau ins3 ganduri negre, c&ci tet! lor spusese ci las& imparafis celui cere va aduce gpa de la Zana Zorilor. ji luard ape gi 71 aruncara into fantind adancé, epoi plecarS la imparatul, care imparti impardia in dou’ si le dAdu lor cate o jumatate. Z4na Zorilor, ond se trezi, vAzu coroana, vazu c& luase cinevs apa din fant&n& si trimise peznicil i balsurii gi leii 58 il g8seascd pe cal care facuse asta. Nu il gésird, Zana porunci soarelui si il caute, dar nici acesta nu jl gsi, Atunci ea porunci soarelui sé nu mai lumineze, izvoarelor 58 nu msi curgd si florilor s& nu mai miroasé. Dadu de weste in lume c& va fi intuneric bezn§ pan cénd va veni cel care lusse aps din fantand ‘impSretul zise celor doi fii s8 mearg’ unul dintre ei. Nu svurd incotro, plecd intdi Florea, pe uma Gostan. Pe amandbi ji dovedi zéne c& mint si le Iu8 lumins ochitor. Dac& vézu Sfanta Vineri c& Zéna Zorilor nu are de gand sé dea Juming sosrelui inapoi ls cameni, trimise Vantossele 54 il caute pe Petru. Vantul de primavara ji gsi ogsele in fundul fantanii. Cele trei sfinte il facura la loc, de o sul si de o mie de ori mai frumos si mai voinis gi mai mandru decat fusese Petru se duse Is 74na, iar cand aceasta il vazu, in starsit, de bucuria gi soarele incepu a straluci, izvogrele 2 curge gi florile a mirosi dulce. Voinicul se duse acas& gi igi aduse pirinfi. Facu o nunt mare si deveni stipén pe amandous impéritille. lar celor doi tratj. Zana Zorilor le dédu vederea fnapai, ca sé vad’ si ei fericirea lui Petru Fat Frumos.