UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ
Specializarea: Controlul și Expertiza Produselor Alimentare

Operații Unitare în Industria Alimentară

REFERAT
Titular disciplină:
Șef lucrări dr. Letiția PURDOIU

STUDENT:
MACSIM ROXANA-NICOLETA
GRUPA 4301

BUCUREȘTI
2019
OPERAȚII AUXILIARE ÎN INDUSTRIA
ALIMENTARĂ
POMPAREA,DOZAREA,AMBALAREA

2
 Cuprins

1.Introducere................................................................................................................ 4
2.Elemente generale despre operațiile auxiliare.........................................................5
3.Prezentarea pompării,modul de calcul și suita de utilaje
3.1 Pompe cu miscari alternative....................................................................6-10
3.2 Pompe cu piston.......................................................................................10
3.3 Pompe cu piston plonjor...........................................................................11
3.4 Pompe cu piston lichid.............................................................................12
3.5 Pompe cu diafragmă................................................................................12-13
3.6 Pompe dozatoare......................................................................................14
3.7 Pompe rotative.........................................................................................14
3.7.1 Pompe rotative cu tambur excentric..........................................14
3.7.2 Pompe rotative cu palete...........................................................15
3.7.3 Pompe rotative cu angrenaje.....................................................15
3.7.4 Pompe rotative cu pistoane profilate........................................16
3.7.5 Pompe rotative cu rotor elicoidal.............................................17-19
3.7.6 Pompe rotative cu surub...........................................................20
3.8 Pompe peristaltice....................................................................................20-21
4.Prezentarea dozării,modul de calcul și suita de utilaje.
4.1 Dozatoare pentru materiale solide.................................................23-25
4.2 Dozatoare cu acțiune continuă.......................................................26
4.3 Dozatoare pentru produse lichide...................................................26
4.4 Dozatoare pentru produse vâscoase................................................26-27
5.Prezentarea ambalării,modul de calcul și suita de utilaje.......................................31-38
6.Concluzii......................................................................................................................39
7.Bibliografie..................................................................................................................40

3
 1.Introducere
Ramură esenţială a economiei oricărei ţări, industria alimentară asigură prelucrarea materiilor
prime rezultate din agricultură cu scopul de a asigura necesarul de consum al populaţiei, atât
cantitativ, cât şi sub aspectul calităţii produselor. Din acest punct de vedere ea se caracterizează,
prin problemele specifice, ca o industrie extrem de complexă.
O primă problemă specifică industriei alimentare o constituie natura biologică a materiei
prime prelucrate. Acestea sunt materii prime vegetale şi animale şi datorită
componenţilor biochimici sunt foarte labile sub acţiunea factorilor externi şi interni,
degradându-se rapid. În aceste condiţii, este necesară o acţiune promptă pentru încetinirea
sau eliminarea acestui dezavantaj prin tratamente şi prelucrări specifice.

Produsele şi subprodusele rezultate din industria alimentară sunt destinate în special

consumului uman şi au o acţiune determinantă asupra dezvoltării şi a stării de sănătate a
organismului.Inocuitatea unui produs alimentar este cea mai importantă condiţie la care
acesta trebuie să răspundă, în caz contrar el devine din produs util un pericol pentru
consumator, fiind una din principalele surse de îmbolnăviri, în unele cazuri cu efect letal.
Transformarea unui produs alimentar în unul dăunător organismului uman are la bază mai
multe cauze care se pot clasifica astfel:
 infecţii alimentare ce se pot răspândi prin contact
1. sursa de infecţie animalele → bruceloză, tuberculoză, antrax, trichinoză,
febra aftoasă, etc.;
2. sursa de infecţie omul → dizenterie bacteriană sau ameobică, hepatită
infecţioasă, poliomelită;
 toxicoze alimentare
1. de natură microbiană, cu multiplicare prealabilă a agentului în produsul
alimentar → toxiinfecţii produse de microorganisme precum salmoneloze,
bacilul dizenteriei, bacterii intestinale, streptococi, intoxicaţii cu toxine
stafilococice şi micotoxine;
2. de natură nemicrobiană → substanţe toxice ca efecte ale poluării
materiilor prime (pesticide, substanţe toxice din tratamentele fitosanitare,
antibiotice şi hormoni de creştere la animale, radionucleotizi, metale grele
şi substanţe cancerigene ca efecte ale poluării apei,aerului si solului)
O a doua problemă a industriei alimentare o reprezintă diversitatea, determinată pe de o
parte de materia primă supusă prelucrării, iar pe de altă parte de procedeele de prelucrare
şi gama de produse rezultate. Diversitatea materiei prime solicită aplicarea unor procedee
de prelucrare mecanice (măcinare, divizare, cernere), fizice (congelare, pasteurizare,
sterilizare, distilare), fizico-chimice şi biochimice (fermentare, prelucrare enzimatică), cu
ajutorul radiaţiilor (infraroşii, ultraviolete, ionizante), cu ajutorul ultrasunetelor.
Cunoaşterea şi înţelegerea unui proces tehnologic se poate realiza prin studierea
operaţiilor unitare ce compun acel proces. Acest lucru presupune cunoaşterea
materialelor şi a energiilor ce participă la obţinerea unui produs sau a unui semifabricat,
elemente care sunt puse în evidenţă de către bilanţurile de materiale, energetice şi
termice.

4
 Fig 1. Reprezentarea schematică a unui proces tehnologic
Materii prime Sursa :
http://cadredidactice.ub.ro/gavrilalucian/files/2012/10/operatii-
unitare-vol-1.pdf

PROCES TEHNOLOGIC

Produse finite
(semifabricate)
Într-un proces tehnologic de fabricaţie, în afara materiilor prime, la nivelul operaţiilor pot intra şi
alte materiale supuse unor operaţii pregătitoare, agent termic, ambalaje, etc. Transformarea
materiilor prime în semifabricate şi produse finite se realizează printr-o succesiune de operaţii, ca
şi etape distincte. O analiză simplă conduce la concluzia că orice proces tehnologic se poate
descompune în operaţii distincte sau unitare, de natură fizică, chimică, mecanică, biochimică, la
care se adaugă unele operaţii auxiliare. Operaţiile unitare se execută cu ajutorul unor utilaje şi
care realizează aceleaşi funcţii, fără a depinde de procesul tehnologic sau faza tehnologică.
 O clasificare a operaţiilor se poate face după cum urmează:
după natura lor
a. fără schimb de căldură: mărunţire, cernere, separare, sortare, amestecare;
b. cu schimb de căldură: încălzire, răcire, evaporare, condensare, sterilizare,
pasteurizare, afumare;
c. cu schimb de substanţă: uscare, distilare, rectificare, extracţie, cristalizare,
sublimare, fluidizare;
d. operaţii chimice şi biochimice → acidulare, neutralizare, fermentare, maturare,
e. operaţii mecanice → depozitare, transportul operaţional, măsurare, dozare;
după felul cum acţionează asupra materiilor prime şi materialelor:
a. operaţii cu schimbarea stării fizice → solidificare, topire, vaporizare, condensare;
b. operaţii de amestecare şi aglomerare → malaxare, amestecare, presare, brichetare;
c. operaţii de separare şi divizare → filtrare, decantare, cernere, sedimentare,
centrifugare, tăiere, măcinare ;
d. operaţii chimice şi biochimice → neutralizare, acidulare, maturare, fermentare,
învechire ;
e. operaţii auxiliare → transport solide, pompare lichide, depozitare, dozare,
măsurare.

5
 3.Pomparea in Industria alimentara

 O pompă sau un grup de pompe deserveşte un sistem alcătuit din spaţiu de

aspiraţie,ansamblul de conducte şi armături,spaţiul de refulare.Sistemul împreună cu
pompa sau grupul de pompe alcătuiesc agregatul de pompare.

3.1 Pompe cu miscari alternative

Aspiraţia: volumul camerei de pompare se măreşte prin deplasarea unui piston (piston plonjor,
membrane); rezultă o depresiune care aspiră lichidul în pompă.O supapă de refulare închide, în
acest timp,conducta.
Evacuarea: volumul camerei de pompare se micşorează prin împingerea, în sens invers, a
pistonului,plungerului sau membranei;lichidul din cameră este evacuat în conducta de refulare,
trecând prin supapa de evacuare, care în acest timp este deschisă. O supapă de aspiraţie închide
conducta de aspiraţie în timpul evacuării.

a-aspiraţie
b-evacuare
1-cilindru
2-piston
3-supapă de aspiraţie
4-supapă de refulare

Fig 1.Principiul de funcţionare al pompelor cu miscări alternative

Sursă:Lucian Gavrilă-Operaţii unitare I
 Inchiderea şi deschiderea supapelor se face-de obicei-automat, prin jocul presiunilor din
camera de pompare. Pompele cu piston se utilizează in soluţiile în care trebuie
transportate debite relativ reduse de lichid la presiuni ridicate.

6
Randamentul volumic este definit ca raportul dintre volumul de lichid pompat efectiv într-o
cursă a pistonului şi volumul parcurs de piston în această cursă:

(1)

Vl = volumul pompat de piston într-o cursă

[m3];
l = cursa pistonului [m];
A = aria secţiunii cilindrului [m2];
D = diametrul cilindrului [m].
Randamentul volumic
0,97 – 0,99 la pompele mari, de execuţie
foarte îngrijită,
0,94 – 0,98 la pompele mijlocii,
0,85 – 0,94 la pompele mici.

Debitul volumic şi debitul masic:

(2)

i = 1 sau 2 = numărul feţelor active ale pistonului,

n = turaţia pompei,
ρ = densitatea lichidului pompat,
ηv = randamentul volumic definit de ecuaţia anterioara

Puterea necesară se determina din:

(3)

N - puterea pompei [W];

mV - debitul volumic [m3/s];
Δz – înălţimea geometrică de pompare [m];
W – energia totală de pompare pe unitatea de masă [m2/s2];
V – volumul parcurs într-o cursă a pistonului (plungerului, membranei) [m3];
n –turaţia [s-1];
i – 1 sau 2, numărul de feţe active ale pistonului;
A –aria secţiunii cilindrului de pompare [m2];

7
l – cursa pistonului [m];
mm – debitul masic [kg/s];
ηT – randamentul total;
ηV – randamentul volumic;
ηm – randamentul mecanic.

Variaţia debitului

Fig 2. Transformarea mişcării rotative,uniforme a manivelei în mişcare alternativă,neunofirmă a pistonului

Sursă Lucian Gavrilă+Operaţii unitare I

Cu notaţiile din figură se pot scrie următoarele relaţii

(4)
Unde:
V=volumul debitat de pompa
A=aria sectiunii cilindrului

Deoarece rotatia manivelei este uniforma cu viteza unghiulara ω se poate scrie :α=ω*t (5)
Debitul volumic momentan(instantaneu)

(6)

Debitul volumic maxim corespunde valorii maxime a lui sinα(pentru α=π/2)

Impatind volumul V de lichid pompat in cursa utila a pistonului(cand α variaza de la 0 la π)

(7)

8
La durata unei rotatii a menivelei :

Se obtine debitul volumic mediu :

(8)

Ecuaţia (8) arată că debitul momentan al pompelor cu mişcări alternative cu simplu efect variază
după o curbă sinusoidală(numai partea pozitivă a sinusoidei), având un maxim de ωAR pentru
α = 2kπ + π/2, k fiind un număr întreg.

In figura urmatoare este redata fluctuenta debitului pompelor in functie de timp. La pompele cu
simplu efect (fig 3 a) debitul este pulsat si intrerupt. La pompele cu dublu efect(fig 3 b) debitul
este pulsat dar neintrerupt atingand numai un moment valoarea 0 ;

Debitul mediu este: (9)

valoarea fiind dubla fata de valoarea debitului mediu al pompelor cu simplu efect

fig 3. Variatia debitului pompelor cu miscari alternative

a-pompe cu simplu efect b-pompe cu dublu efect

9
 3.2 Pompe cu piston

Pompele la care refularea se face numai la mişcarea pistonului într-un singur sens (pistonul are o
singură faţă activă) se numesc cu simplu efect (fig. 4 a).
Pompele la care refularea se face la fiecare cursă a pistonului (pistonul are două feţe active) se
numesc cu dublu efect(fig.4 b). Acestea din urmă sunt prevăzute cu câte două supape pentru
aspiraţie şi două pentru refulare.

Fig 4.Reprezentarea schematică a pompelor cu piston

a-pompă cu simplu efect b-pompă cu dublu efect
Sursă:Lucian Gavrilă-Operaţii unitare I

Mai multe pompe cu simplu sau dublu efect pot avea pistoanele în legătură cu un arbore cotit
comun. Pentru uniformizarea debitului, cuplarea pistoanelor pe arbore se face cu un decalaj de
1800, 1200 sau 900, pompele numindu-se:
– duplex (cu doi cilindri dispuşi la 1800),
– triplex (cu trei cilindri dispuşi la 1200),
– cvadruplex (cu patru cilindri dispuşi la 900).

Actionarea pompelor cu piston:

– maşini de abur,
– Electromotoare:
• cu reductor de turaţie
• prin transmisii cu curele.

10
 Pentru reglarea debitului există următoarele posibilităţi:
– variaţia turaţiei electromotorului de antrenare;
– variaţia cursei pistonului;
– variaţia admisiei aburului, când pompa este acţionată de o maşină de abur;
– deschiderea unui ventil pe o conductă de ocolire (by-pass).

La aceste pompe nu se poate regla debitul prin închiderea unui ventil pe conducta de
refulare, existând pericolul spargerii pompei.
Turaţia pompelor cu piston se alege în funcţie de lungimea cursei pistonului:
– pentru curse < 300 mm: 60 – 160 rot/min(excepţional 250 rot/min),
– pentru curse > 300 mm: viteza medie a pistonului să fie de aproximativ 0,5 m/s.

3.3 Pompe cu piston plonjor

Inconvenient important al pompelor cu piston = etanşarea între piston şi peretele cilindrului;

Pt. remedierea unei etanşări este necesară demontarea pompei;Datorită etanşării interioare,
pompele cu piston nu pot fi utilizate pentru lichidele cu conţinut de materiale solide în suspensie.
Aceste inconveniente dispar în cazul pompelor cu piston plonjor (pompe cu plunger).
Plungerul = un corp cilindric, care prin volumul său relativ mare înlocuieşte pistonul în rolul de
mărire/micşorare alternativă a volumului liber al camerei de pompare.
Etanşarea = cutie de etanşare, montată în corpul cilindrului, uşor de strâns sau de schimbat
garnitura, din exterior. Un alt avantaj al acestor pompe: supapele pot fi montate oriunde pe
peretele camerei de pompare.

Fig 5.Pompe cu piston plonjor

a-pompă cu simplu efect b-pompă cu dublu efect c-pompă diferenţială
sursa http://www.qreferat.com/referate/mecanica

11
 3.4 Pompe cu piston lichid

Sunt utilizate pentru pomparea, pe distanţe mici, a lichidelor corozive.

Pistonul (plungerul) şi camera de pompare sunt protejate de acţiunea corozivă a lichidului
pompat printr-o pernă de lichid protector (ulei de parafină, de exemplu) necoroziv şi nemiscibil
cu lichidul pompat.

Fig 6.Principiul pompelor cu piston lichid

Sursa http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/POMPE-CU-PISTON

3.5 Pompe cu diafragmă

Tot în scopul protejării pistonului de acţiunea corozivă sau abrazivă a lichidului pompat se
construiesc pompele cu diafragmă.
Similare dpdv constructiv cu pompele cu piston lichid,
Deosebirea = între piston şi lichidul pompat există o membrană flexibilă (din cauciuc, piele,
teflon sau alte materiale elastice), prin a cărei mişcare se poate mări şi micşora alternativ camera
de pompare.
Singurele piese mobile aflate în contact cu lichidul pompat sunt supapele, acestea putând fi
special proiectate pentru a face faţă agresivităţii lichidului pompat.
Mişcarea diafragmei se poate realiza prin:
– mijloace mecanice,
– cu ajutorul aerului comprimat,
– prin intermediul unui electromagnet.

12
 Fig 7.Pompă cu diafragmă
Sursa http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/POMPA-DE-ALIMENTARE

1-aspiraţie
2-evacuare
3-valvă distribuţie aer
4-diafragme
5-ax
6-supapă cu sferă

Fig 8.Pompă cu dublu efect

Sursă:Lucian Gavrilă-Operaţii unitare I

Aplicatii:
– transportul lichidelor nenewtoniene, în ciuda faptului că iniţierea curgerii lichidelor
pseudoplastice este mai dificilă.

13
– la pomparea suspensiilor lichidul este supus la o forfecare minimă.
– pentru transportul fluidelor alimentare viscoase, sensibile la forfecare, precum şi pentru
transportul suspensiilor abrazive se utilizează pompe cu diafragmă cu dublu efect.

3.6 Pompe dozatoare

 Sunt utilizate pt. livrarea unui debit cunoscut, exact şi constant de lichid, independent de
variaţiile de presiune în timpul exploatării.
 Sunt acţionate de motoare electrice cu turaţie constantă.
 Pt. debite mici şi presiuni ridicate se utilizează pompe cu plunger,
 Pt. debite relativ mari şi presiuni scăzute se utilizează pompe cu diafragmă,
 Reglarea debitului = reglarea cursei pistonului.
 Debitul poate fi variat de la 0 la maxim, (manual, automat)
 Sunt folosite atât în instalaţiile pilot cât şi în instalaţiile industriale pentru dozarea unor
reactanţi,inhibitori,catalizatori, aditivi, aromatizanţi.

3.7 Pompe rotative

 Transportul lichidului de la intrarea în pompă către ieşire,se face cu ajutorul unor sub
ansamble care se rotesc etanş faţă de o carcasă.
Se caracterizeaza prin:
– lipsa supapelor;
– presiuni mari la refulare = 0,5 – 2,5 MPa (excepţional 30 MPa);
– autoamorsare;
– independenţa debitului de presiune;
– dimensiuni reduse;
– ungerea se face, cel mai adesea, chiar de către lichidul transportat;
– posibilitatea transportului lichidelor având viscozităţi foarte mari,complet lipsite de fază solidă.
Debitul pompelor rotative se reglează prin variaţia turaţiei sau printr-o conductă de ocolire (by-
pass) cu robinet, nu printr-un ventil amplasat pe conducta de refulare.

3.7.1 Pompe rotative cu tambur excentric

Acest tip de pompă constă dintr-o carcasă
cilindrică în care se roteste,excentric şi etanş
faţă de carcasă,un tambur. Aceasta impinge
lichidul dinspre deschiderea de intrare spre
cea de ieşire. Spaţiu cu presiune mică este
desparţit de cel cu presiune ridicată printr-o
lamă care prin forţa centrifugă sau printr-un
arc,este apăsată continuu şi etanş pe peretele
interior al tamburului. În lamă este şi
deschiderea de avacuare a lichidului.
Fig 9.Pompă rotativă cu tambur
excentric
14
Sursă www.bizoo.ro/firma
 3.7.2 Pompe rotative cu palete
 Pompele rotative cu palete au drept organ de lucru un rotor cu palete elastic(a),cu palete
culisante(b) sau cu palete rabatabile(c).

Fig 10. Pompe rotative cu palete a-elactice b-culisante in rotor c-rabatabile

Sursă:Lucian Gavrilă-Operaţii unitare I

3.7.3 Pompe rotative cu angrenaje

 Sunt cunoscute şi sub denumirea de pompe cu roţi dinţate.
Sunt alcătuite din doi cilindri dinţaţi care angrenează:– exterior – interior,rotindu-se în sensuri
contrare, etanş între ei şi faţă de carcasă. Se utilizează pentru transportul lichidelor cu viscozităţi
foarte ridicate.
Datorită spaţiului redus dintre dinţi, nu se pot utiliza în transportul suspensiilor.

Fig 11. Pompă cu roţi dinţate cu angrenare interioară

Sursă:Lucian Gavrilă-Operaţii unitare I

15
 1-carcasă
2-roţi dinţate

Fig 12.Pompa cu roţi dinţate cu angrenare exterioară

Sursa Lucian Gavrilă-Operaţii unitare I

3.7.4 Pompe rotative cu pistoane profilate

 Modul de lucru şi caracteristicile acestor pompe sunt asemănătoare celor ale pompelor cu
roţi dinţate.
 În locul angrenajului, au 2 pistoane profilate care se rotesc în sens contrar.
 Lichidul este transportat în spaţiul dintre piston şi carcasa pompei.

Fig 13.Pompe rotative cu pistoane profilate

a-cu o aripă b,c-cu două aripi d-cu trei aripi e-cu patru aripi
Sursa Lucian Gavrilă-Operaţii unitare I

16
 3.7.5 Pompe rotative cu rotor elicoidal
Principiul de functionare René Moineau – 1939
Denumirile comerciale (MONO, MOYNO, NEMO etc.) derivă de la numele inventatorului.
Princ. componente = rotorul 1 şi statorul 2.Rotorul elicoidal este confecţionat din metal sau
din materiale ceramice cu duritate ridicată.
Statorul este confecţionat dintr-un material elastic, astfel încât să se poată asigura etanşarea
stator - rotor.
Numărul de spire al statorului este jumătate din numărul de spire al rotorului.

Fig 14. Pompă cu rotor elicoidal

1-rotor

2-stator

3-carcasă

4-ax

5-cuplaj

6-etanşare

7-lagăre

Sursa: Lucian Gavrilă-Operaţii unitare I

Pentru a se putea mişca în interiorul

statorului, rotorul este montat excentric pe
axul de acţionare 4, care execută o mişcare
giratorie, generând o suprafaţă conică cu
vârful foarte ascuţit.
Prin această mişcare, în timpul învârtirii
rotorului se închid între stator şi rotor
porţiuni
de lichid care sunt împinse şi conduse de la
intrare spre ieşirea din pompă.

Fig 15.Deplasarea cavităţilor în funcţie de

poziţia rotorului
Sursa: Lucian Gavrilă-Operaţii unitare I

17
 Fig 16. Geometria ansamblului rotor-stator
Sursa: Lucian Gavrilă-Operaţii unitare I

Avantaje:
a) posibilitatea cuplării directe a pompei la electromotor;
b) debitarea continuă, fără pulsaţii;
c) lipsa supapelor;
d) posibilitatea pompării lichidelor foarte viscoase şi a
suspensiilor fibroase şi grăunţoase;
e) eroziunea redusă a statorului şi înlocuirea uşoară a
acestuia;
f) mersul liniştit, fără zgomot;
g) posibilitatea amplasării orizontale sau verticale a
rotorului.
Dezavantaj: randament mecanic redus, şi este important ca ele să nu funcţioneze în gol (fără
lichid).
Pentru industria alimentară, cosmetică,farmaceutică, biotehnologii şi inginerie genetică se
utilizează astfel de pompe realizate în construcţie igienică şi aseptică,cu posibilităţi de curăţire şi
igienizare fărăa mai fi necesară demontarea (CIP,respectiv SIP).

Pe lângă construcţia standard se folosesc şi pompe prevăzute cu:

–transportor elicoidal (a)
–buncăr de alimentare şi
şnec (b)
–malaxor şi transportor
elicoidal (c)

18
 a

Fig 17-Variante constructive de pompe elicoidale

Sursa: www.delmontepompe.com/en-gb/i-prodotti

Caracteristicile de performanţă:
a. debite de până la 100 m3/h,
b. înălţimi manometrice de până la 300 m.
Debitul acestor pompe variază liniar cu turaţia rotorului = se utilizează ca pompe dozatoare de
mare precizie:
1. în sectorul medical şi farmaceutic,
2. în industria produselor cosmetice
3. în industria produselor alimentare

Aplicatii în industria alimentara la transportul şi dozarea:

 grăsimilor,
 pulpelor şi sucurilor de fructe,
 reziduurilor de la prelucrarea fructelor,
 diatomitului pentru filtrarea berii,apelor de spălare cu conţinut de frunze de la prelucrarea
sfeclei şi a tăiţeilor de sfeclă,
 pentru alimentarea cu suspensii a filtrelor presă,

19
  pentru transportul peştilor întregi (macrouri, sardele) sau a peştelui transat, a uleiului de
peşte,
 a nămolului de la decantoare, centrifuge, separatoare,transportul şi dozarea mierii,
marmeladei, gemurilor,îngheţatei, gelatinei, ciocolatei, umpluturilor de napolitane.

3.7.6 Pompe rotative cu şurub

 Pentru manipularea lichidelor cu viscozitate foarte ridicată şi a pastelor se utilizeaza
extruderul cu şurub:

Fig 18.Pompă rotativă cu şurub

1-cilindru 2-şurub elicoidal 3-placă cu orificii pentru uniformizarea curgerii 4-filieră 5-pâlnie de
alimentare
Sursa: http://www.sonnek-pompe.ro/pompe/pompe-cu-surub/

Extruderele se utilizează pentru fabricarea unor produse având secţiuni simple sau complexe
(baghete, tuburi etc.) din industriile de fabricare a pastelor făinoase,a materialelor plastice, a
catalizatorilor, a unor produse ceramice etc.
Curgerea se datorează forfecării suferite de material (lichid sau pastă) în canalul format între
şurubul elicoidal şi corpul pompei.

1.8 Pompe peristaltice

Debitul de lichid poate fi precis controlat prin intermediul turaţiei rotorului.
Debitele variază între 0,03 - 4 L/s, iar presiunile de refulare sunt cuprinse între 0,1 – 0,25 MPa.
Construcţiile actuale, din tuburi turnate, cu pereţi groşi, prevăzuţi cu armătură, ajung la debite
de până la 20 L/s şi presiuni de până la 1 MPa.

20
 Fig 19.Principiul de funcţionare al pompei
peristaltice 1-tub flexibil 2-rotor triunghiular
3-role presoare
Sursa: Lucian Gavrilă-Operaţii unitare I

Aplicatii:
– manipularea fluidelor biologice, care trebuiesc ferite de orice contact impurificator.
– pomparea emulsiilor, cremelor şi a altor materiale cu proprietăţi reologice similare în instalaţii
de laborator şi de microproducţie în care este necesară evitarea contactului cu aerul sau cu alte
surse de contaminare chimică, biologică şi bacteriologică.
Pot fi utilizate cu succes şi ca pompe dozatoare.

4.Dozarea în Industria Alimentară

Dozarea poate fi definită că fiind procedeul de fracţionare după o anumită regulă a unei
cantităţi de material, în porţii, operaţie care va fi făcută în condiţii specificate de
domeniul concret de aplicaţie. În funcţie de material şi gradul de compactare al acestuia,
precum şi de diferitele soluţii tehnice utilizate în măsurare, respectiv de diferitele
principii de funcţionare, sistemele de porţionare se pot numi dispozitive de dozare,
sisteme de dozare şi măsurare compuse din ansamble de măsurare / dozare precum şi
instalaţii de dozare. Dispozitivele de dozare reprezintă părţi importante ale procesului de
automatizare. Ansamblele de dozare sunt o combinaţie de diferite dispozitive de dozare,
iar instalaţiile de dozare pot cuprinde mai multe componente cu dispozitive de
dozare.Termenul de precizie a dozării se referă la abaterea maximă permisibilă de la
valoarea stabilită pentru cantitatea de material dozat. În principal, este un parametru de
calitate cu privire la relaţiile dintre producător şi utilizator sau în cazul în care procesul de
dozare este o etapă din fabricarea unui produs, calitatea acestuia depinde direct de
precizia de dozare a materialelor conţinute. În tehnică măsurării se referă la limita de
eroare a dozării şi a impreciziei de dozare.

21
 Etapă de dozare ocupă un rol important în cadrul proceselor industriale. În condiţiile
automatizării complete s-a urmărit perfecţionarea proceselor de dozare din punct de
vedere al timpului şi preciziei de dozare.
Dozarea şi ambalarea pot fi realizate în flux continuu, fie că se face dozarea în ambalaj
confecţionat în prealabil, pentru recipienţii metalici sau din sticlă, fie că dozarea precede,
la un interval de timp foarte scurt, confecţionarea ambalajului (de exemplu, pentru
produsele ambalate în folii sau în cutii din materiale plastice).

Clasificarea maşinilor şi dispozitivelor pentru dozarea produselor alimentare se poate face după
mai multe criterii:

a. după proprietăţile fizico-dinamice ale produselor avem: dozatoare pentru

produse solide, lichide, vâscoase, solide şi lichide;
b. după modul de funcţionare: dozatoare cu funcţionare continuă şi
discontinuă;
c. după principiul de dozare: dozatoare gravimetrice, volumetrice şi numerice;
d. după condiţiile în care se desfăşoară operaţiunea de dozare avem: dozare la
presiune atmosferică, izobarometrica, la suprapresiune, în vid;
e. după forţele care asigura deplasarea materialului doză: cu piston, cu
transportor elicoidal, cu transportor cu racleti sau cu bandă, disc rotativ cu
răzuitor, mecanism vibrator, etc.;

Dozatoarele sunt dispozitive cu funcţionare comandată şi cu funcţionare automată. În

diferitele operaţii cu caracter tehnologic, materiile prime şi auxiliare se introduc în cantităţi
calculate şi dozate, conform reţetelor de fabricaţie. Sistemele pentru dozare pot fi: gravimetrice,
volumetrice, nivelmetrice. Pentru produsele solide, în stare granulară sau pulverulentă, se
utilizează de regulă dozarea gravimetrică. Maşinile sau dispozitivele de dozare care funcţionează
după acest principiu, au în componentă lor sisteme de cântărire care determina cu precizie
cantitatea de produs.

Pentru produsele lichide se folosesc dozatoare volumetrice. Acestea cuprind, în prealabil,

un volum de produs egal cu cel al recipientului în care urmează a fi ambalat şi pe care îl

22
eliberează în momentul umplerii. Deoarece volumul lichidelor variază în limite largi cu
temperatura, modificând densitatea acestora, produsul ambalat variază cantitativ între anumite
limite. Pentru că dozarea să fie cât mai precisă, se impune că temperatura de lucru a acestor
maşini să fie constanţa.

4.1.Dozatoare pentru materiale solide

Operaţiunea de dozare a materialelor solide se realizează prin dozare gravimetrică, deoarece

pentru produsele intalnitem industria alimentară, densitatea volumetrică diferă de la produs la
produs. Excepţia se referă la unele produse de dimensiuni mici, cum ar fi mazărea verde sau
dozatoarele cu cupa pentru boabe, care se dozează volumetric. În procesul de dozare a
materialelor solide întâlnim dozatoare cu funcţionare discontinuă sau în flux continuu.
În funcţie de cantitatea ce trebuie dozată, sunt folosite bascule cu cadran, cântare semiautomate,
cântare automate cu cupa sau aparate de procentaj cu cupa pentru produse granulare în vrac.

Bascula cu cadran
Bascula cu cadran este folosită în
brutăriile mici, pentru dozarea făinii. În
figura20 se prezintă o staţie de dozare a
făinii utilizând bascula cu cadran. Cuva (1)
în care se va prepară aluatul se aduce pe
platforma basculei (2), se stabileşte
greutatea iniţială, după care, prin
deschiderea subarului (3), se dozeazaa
cantitatea necesară de făină din timocul (4),
alimentat periodic prin elevator şi
transportor elicoidal.

Fig 20. Statia de dozare a fainii:

1 – cuva malaxorului ; 2 – platforma ; 3 – subar ; 4 – timoc faina

5– transportor elicoidal ; 6 – elevator cu cupe.

23
 Cantarul semiautomat

Este folosit pentru cântărirea făinii în Fig 21. Cantar semiautomat pentru faina:

fabricile de panificaţie, pentru cântărirea 1 – rezervor; 2 – mecanism cu parghii; 3 – cadran; 4

carcaselor de ani-male atârnate pe linii – gura de evacuare; 5 – subar; 6 – ecluza de

aeriene în în-dustria preparatelor de carne alimentare a timocului; 7 – motor electric.

sau sarcinilor deplasate pe bandă

trans­portoare, în industria zahărului. Pentru
uşurarea muncii şi dozarea cu precizie a
făinii în brutării se foloseşte cântarul
semiautomat (Fig. 21) care se compune
dintr-un rezervor (l).în care se primeşte
făină, sprijinit pe un sistem de cântărire cu
pârghii (2). Cantitatea de făină se citeşte pe
cadranul gradat (3) prevăzut cu sistem de
fixare şi indicare a dozei necesare de
cântărit.

Cântărirea se realizează în felul următor: se comandă de la tablou încărcarea când intră în

funcţiune ecluză, încărcând rezervorul cântarului. La atingerea greutăţii stabilite prin re­glarea
poziţiei indicatorului de pe cadran în dreptul valorii corespunzătoare dozei de făină stabilite,
alimentarea se opreşte automat. Făină astfel dozată se va descarcă în cuva malaxorului prin
deschiderea subarului (5). În cazul cântăririi sarcinilor deplasate pe linii aeriene sau pe benzi
transportoare, se foloseşte un cantar semiautomat, al cărui platforma este intercalată în calea de
transport aerian sau este amplasată sub transportoare, care trec liber peste platforma. Platforma
cântarului este fixată de plafon sau pe un cadru metalic. Sistemul de înregistrare a cântarului

24
format din pârghii articulate este în legătură cu tijă acului indicator şi printr-o contragreutate
deplasabilă pe o tijă poate fi reglată limita de cântărire. Cântarul este prevăzut cu sistem de
înregistrare pe bandă a valorilor cântărite.

Cantarul automat cu cupă

Acest cantar este utilizat în industria morăritului, berii, uleiului de floarea soarelui,
zahărului fiind destinat stabilirii masei de materii prime granulate ce intră în procesele
tehnologice În figura 22 se prezintă schemă de funcţionare şi elementele componente ale
cântarului automat cu cupa. Cupa (1) a cântarului are o formă constructivă care îi permite să-şi
modifice poziţia centrului de greutate în funcţie de faptul dacă este plină cu produs sau goală.
Când cupa este goală (Fig. 3. a) centrul de greutate se află în dreptul liniei verticale ce trece prin
punctul de sprijin (2) al ei, iar dacă cupa este plină, centrul de greutate se află în stânga acestei
linii.

Fig 22.Schemă de funcţionare a

cântarului automat cu cupa:a - poziţia iniţială
(cupa goală); b - cupa încărcată; c - bascularea
cupei; d - ridicarea cupei:

l - cupa basculantă;

2 - punct de sprijin;

3 - contragreutate;

4 - pâlnia de alimentare;

5 - prisma;

6 - pârghie;

7 - platforma cu greutăţi;

8 - şubar;

25
 4.2 Dozatoare cu actiune continuă

Produsele solide pulverulente sau granulare sunt dozate în scopul alimentării utilajelor de
prelucrare sau ambalare a acestora.

Frecvent dozarea se face chiar în timpul transportului produselor sau a materiilor prime, de aceea
utilajele de transport pot fi alese pentru debitele volumetrice sau masice impuse prin reţeta de
fabricaţie. Alteori dozarea se realizează de utilajul care face şi ambalarea produsului. Clasificarea
dozatoarelor, după organul activ folosit, cu­prinde sistemele: cu rotor şi alveole cu turaţie
reglabilă, cu transportor elicoidal şi şubar de reglare, cu bandă, cu racleti, cu disc, cu cilindrii
canelaţi, cu plunger, cu taler şi răzuitor, cu elemente vibratoare.

4.3 Dozatoare pentru produse lichide

Dozarea lichidelor este o operaţie realizată în scopul um­plerii recipienţilor folosiţi pentru
ambalare. Debitul de dozare este determinat de viteză de curgere şi diametrul conductelor prin
care lichidele alimentează aparatele şi utilajele de imbuteliere.

Dozarea lichidelor în volum se realizează la maşinile de dozat şi ambalat, printr-o succesiune de

faze. Principiul de funcţionare a dozatoarelor se diferenţiază, după modul de trans­ferare al
cantităţii de produs în recipient, în dozatoare:

a. la nivel constant, când este menţinut un nivel constant al lichidului în rezervorul

maşinii;
b. la volum constant, când din rezervorul maşinii se transferă cu pahare de măsură de
volum egal cu al recipientului ce urmează a fi umplut, cantităţile necesare.

4.4.Dozatoare pentru produse vascoase

Produsele vascoase se dozeaza cu ajutorul dispozitivelor de dozare volumetrica de tipul cilindru

cu piston. Din punct de vedere constructiv o masina de dozat cu pistoane este formata dintr-un
rezervor antrenat in miscare de rotatie, prevazut cu un sertar distribuitor.

26
 Figura 23. Masina de dozat produse
vascoase:

1. rezervor de produs;
2. senar;
3. piston;
4. tija pistonului;
5. dispozitiv de inchidere-deschidere a
camerei de dozare.

Cursele pistonului sunt sincronizate cu actionarea dispozitivului de inchidere - deschidere a

camerei de dozare si determina volumul de produs dozat in functie de capacitatea
ambalajelor.Intr-o prima faza pistonul determina admisia produsului din rezervor in camera de
dozare. Ansamblul rotitor va descarca produsul in ambalajul situat in pozitia in care pistonul
evacueaza produsul la cursa de ridicare, aceasta avand inchisa comunicarea cu rezervorul.

Suita de utilaje

Masini verticale de dozat si ambalat

1.BG EASY

Masini semiautomate pentru dozarea produselor granulare şi tip pulbere.

Includ buncar, viteză variabilă de vibrare şi sistem de cantărire electronic.

Operare extrem de simplă.

Tensiunea de alimentare: 220V

Putere instalată: 0,5 kW Necesită aer comprimat.

27
Fig 24.BG EASY

2.BG37 / AP

Masină automată cu dozator volumetric cu şurub (pentru produse care curg greu precum făina,
zahăr, lapte praf, cacao, etc.) sau cupe reglabile (pentru produse granulare medii precum orez,
vegetale uscate, etc.)

Pachete intre 200g. şi 1,5 kg.

Ciclu automat controlat de PLC.

Frecventă mecanică maximă: 35 cicluri/minut (Productivitate în funcţie de marimea pungii şi

tipul produsului. Pentru pungi de 1 kg., productivitatea este de circa 10-12 pac./minut)

Dimensiuni maxime punga: 250x300mm.

Tensiune alimentare: 380V, 3Ph

Necesita aer comprimat.

28
 Fig 25. BG37 / AP

3.VM-V

Masină automată cu dozare volumetrică, pretabilă pentru produse cu granulaţie mică şi pulberi,
precum cafea, condimente, vegetale uscate, snacks-uri, sare, zahăr, seminţe, etc.

Pungile pot avea 1, 3 sau patru suduri pe contur sau pot fi de tip piramidal.

Maşini cu funcţionare mecanică controlată de PLC.

Nu necesită aer comprimat.

Dimensiuni maxime pungă: 155x190mm.

Tensiune alimentare: 220V

29
4.BG65 / A

Maşină automată cu dozare gravimetrică cu unul (BG65 / A) sau două (BG65 / A2) capete,
pretabila pentru ambalarea diferitelor produse granulare în pungi de până la 5 kg.

Tub de formare înclinat pentru produse fragile.

Controlată de PLC, reglabil prin touch-screen.

Opţional poate fi dotată cu sistem de vidare.

Frecvenţa mecanică maximă: 40 cicluri/minut.

Lungime pungă: fără limita

Lăţime maximă pungă: 400mm.

Alimentare: 220V.

Necesită aer comprimat.

Fig 26.BG65/A

30
5.BG65 / BIG-BAG

Maşină automată cu dozator gravimetric pretabile pentru produse granulare folosind film
multistrat sau din polietilenă.

Dimensiuni maxime sac: 420x800 mm.

Sistemul de cântărire este vormat din 2 vibratoare care lucrează împreună pentru a grăbi
alimentarea. Când se apropie de greutatea setată, un vibrator se opreşte, iar al doilea continuă cu
viteză mai mică pentru a obţine o precizie cât mai mare. Cele două vibratoare descarcă produsele
în buncărul de cântărire localizat în interiorul tubului de formare. Astfel greutatea maşinii este
considerabil redusă iar controlul tuturor operaţiilor îmbunătăţit.

Dimensiune maximă sac: 420x800mm. (lungime reglabilă)

Tensiune alimentare: 220V (opţional 380V)

Fig 27.BG65/BIG-BAG

5.Ambalarea în industria alimentară

Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex, cu funcţii multiple, care asigura

menţinerea sau, în unele cazuri, ameliorarea calităţii produsului căruia îi este destinat. Ambalajul
favorizeazã identificarea produsului, înlesnind atragerea de cumpărători potenţiali, pe care îi

31
învaţă cum să folosească, să păstreze produsul şi cum să apere mediul înconjurător de poluarea
produsă de ambalajele uzate sau de componenţii de descompunere ai acestora.
Ambalarea este operaţia prin care se realizează protejarea produselor în scopul păstrării
calităţilor iniţiale în condiţii igienice,în timpul manipulării,transportului, depozitării şi desfacerii
lor (şi chiar în timpul consumului).Această uşurează şi scurtează durata de aprovizionare a
consumatorilor,creând posibilitatea de autoservire,de informare a consumatorilor asupra
conţinutului,a modului de păstrare şi apreciere a produsului, uşurând transportul către
consumatori şi prezentarea produselor int-o formă atrăgătoare.
Din punct de vedere comercial, ambalajul permite asigurarea în cele mai bune condiţii a
manevrării, conservării, depozitării şi transportului produselor. În ”Petit Robert” (1989),
ambalajul este un “înveliş din materiale şi forme diferite în care se ambalează un produs pentru
transport sau vânzare”.
În România, conform STAS 5845/1-1986, ambalajul reprezintă un “mijloc” (sau ansamblu
de mijloace) destinat să învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura
protecţia temporară, din punct de vedere fizic, chimic, mecanic şi biologic în scopul menţinerii
calităţii şi integrităţii acestora, în decursul manipulării, transportului, depozitării şi desfacerii
până la consumator sau până la expirarea termenului de garanţie.
 Ambalajele se clasifică în funcţie de mai multe criterii, care sunt utilizate frecvent în
practicã:
a. după materialul folosit în confecţionarea ambalajelor: ambalaje din hârtie şi
carton ,sticlă, metal,materiale plastic,lemn, înlocuitori din lemn şi
împletituri,materiale textile,materiale complexe.
b. după sistemul de confecţionare:ambalaje fixe,demontabile,pliabile.
c. după tip: plicuri,pungi,plase,lăzi,cutii,flacoane,borcane
d. după domeniul de utilizare: ambalaje de transport,desfacere şi prezentare.
e. -după specificul produsului ambalat: ambalaje pentru produse alimentare,produse
nealimentare,produse periculoase,individuale; colective.
f. după gradul de rigiditate: ambalaje rigide,semirigide,suple.
g. după modul de circulaţie al ambalajului: ambalaje refolosibile,nerefolosibile - tip
pierdut.
h. după sistemul de circulaţie:sistem de restituire a ambalajelor,sistem de vânzare -
cumpărare a ambalajelor.
i. după sistemul de confecţionare: ambalaje fixe, demontabile,pliante.
j. după căile de transport: ambalaje pentru transport terestru,fluvial-
maritim,transport aerian.

32
 k. după destinaţie: ambalaje pentru piaţă externă; piaţă internă.

Materialele auxiliare pentru producerea ambalajelor

Numărul acestora este foarte mare: coloranţi, pigmenţi, cerneluri, adezivi, etc. Aceste materiale
influenteazã calitatea ambalajelor, atribuindu-le călitãţi estetice şi funcţionale. Un alt material
auxiliar utilizat de această dată pentru consolidarea, adică creşterea rezistenţei ambalajelor sunt
benzile de balotare şi adezivii. O altă grupa o constituie materialele pentru amortizare şi protecţie
împotriva şocurilor. Aceste materiale protejează împotriva şocurilor, a frecărilor şi în unele
cazuri chiar pentru rigidizarea ambalajelor. Dintre materialele noi de amortizare putem aminti:
cartonul ondulat, lână minerală, materialele expandate şi cele cu bule de aer. O ultima grupa de
materialele auxiliare o constituie lacurile şi vopselele. Acestea, pe lângă contribuţia care o au la
creşterea rezistenţei ambalajelor la acţiunea factorilor atmosferici, mãresc rezistenţă la coroziune,
la razele solare, la schimbările de temperatură.

Metode şi tehnici de ambalare

Odată cu dezvoltarea societăţii şi implicit a proceselor de producţie s-a dezvoltat şi industria de

ambalaje. Se caută că prin procedee noi să se ajungă la o mai bună realizare a funcţiilor
ambalajelor. Totodată, se urmăreşte creşterea productivităţii muncii, atât la confecţionarea
ambalajelor, cât şi la ambalarea produselor.

Ambalarea se poate face pe linii semiautomate sau automate de mare productivitate, ce pot
realiza formarea ambalajelor, desfacerea lor, umplerea şi închiderea lor. Ambalajul şi produsul
formează un sistem, de aceea metodele de ambalare trebuie să ţină seama de relaţiile de
interdependenţă ce se stabilesc între elementele componente ale sistemului.

Tendinţele actuale remarcate în concepţia ambalajelor şi a metodelor de ambalare sunt:

i. reducerea consumului de materii prime, materiale şi energie;

ii. creşterea duratei de conservare a produselor;
iii. sporirea performanţelor ambalajelor prin combinarea materialelor de
confecţionare;

33
 iv. facilitarea reintegrării în mediu a ambalajelor în etapă post-consum.

Metodă de formare a ambalajului se adopta în funcţie de materilului celulozic folosit, tratat sau
netratat, sau în funcţie de posibilitatea de închidere prin termosudare, prin lipire sau pliere.

Metodele şi tehnicile de ambalare a produselor oferite de Rondocarton sunt:

Ambalarea colectivă - această metodă se foloseşte pentru ambalarea într-un singur ambalaj a mai
multor produse. Această metodă uşurează mult manipulare şi transport produselor, ajutând la
paletizarea acestora. Metodă poate fi utilizată cu succes şi pentru produsele alimentare de uz
curent (zahăr, făină, orez, mălai etc), precum şi pentru ambalarea unor produse deja preambalate.
Ambalarea portionata - ambalajul porţionat este acela al cărui conţinut se consumă o singură
dată. Aceste ambalaje pot fi plicuri, cutii, tăviţe etc. Astfel, se pot ambala atât produsele
perisabile (produsele lactate, carne, fructe), cât şi cele neperisabile (biscuiţi, napolitane, cafea
etc).

Ambalarea în cutii de carton se realizează în trei etape, indiferent de complexitatea maşinilor

folosite:

• formarea sau deschiderea ambalajului pliat - materialul poate fi sub formă de bandă sau
carton desfăşurată de pe o bobină, bucată de carton croită corespunzător dimensiunilor şi formei
ambalajului sau chiar o cutie de carton deja formată, care se află în stare pliată;

• umplerea ambalajului;

• închiderea - închiderea bazei cutiei se face, în cele mai multe cazuri, înaintea umplerii,
există însă produse rigide, care se pot introduce mai întâi în cutie şi apoi această se închide la
ambele capete.

Pot există şi operaţii secundare: imprimarea codului produsului, introducerea de hărţii cu

indicaţii legate de produs sau obiecte de reclamă, etc. care se realizează pe parcursul procesului
de ambalare. Ambalarea în cutii de carton se face pe linii manuale, semi-automate sau automate,
în funcţie de modul în care se introduce produsul în ambalaj. Astfel, dacă introducerea
produsului în ambalaj se face de către maşină, chiar dacă alimentarea dispozitivului de încărcare
se face manual, sistemul se consideră automat. Dacă însă, introducerea produsului în ambalaj se
face manual, iar celelalte operaţii se fac automat, atunci sistemul se consideră semi-automat.

34
Sunt mai mulţi factori de care trebuie să se ţină seama la alegerea liniei de ambalare. Aceştia se
referã la:

i. utilajul folosit la ambalare;

ii. producţia care trebuie realizată;
iii. dimensiunea ambalajelor ce trebuie formate;
iv. frecvenţa schimbărilor ambalajului;
v. spaţiul necesar montării liniei.

• modificările probabile ale produsului, influenteazã alegerea materialului de ambalare

folosit (de exemplu, produsul trebuie ambalat în materiale cu ridicate proprietăţi de barieră la
arome, grăsimi etc.).

Suita de utilaje

1. HSV 220 CONTINUAL DUPLEX

Productivitate mare cu un echipament de dimensiuni mici Continuosly operating double-tube

machine

Control uşor prin intermediul unui ecran color touch screen

Autodiagnoză

Părţile principale cu servoacţionare

Centrare automată a foliei pe tubul de formare

Simplificare a conectării filmului cu dispozitiv pneumatic

35
Fig 28.HSV 220 CONTINUAL DUPLEX

2.HSV 101 B FLEXIBLE

Alegerea optimă pentru o mare varietate de pungi cu volum de până la 5l şi viteză de operare de
până la 100 pungi/min.

Control uşor prin intermediul unui ecran color touch screen 12"

Industrial PC

Posibilităţi multiple de pre-setare şi comunicare

Autodiagnoză

Fălcile de sudură transversale au acţionare servo

Părţile principale cu servo-acţionare

Centrare automată a foliei pe tubul de formare

Unitate opţională US60 pentru pungi de tip E

O gama largă de dispozitive opţionale

36
 Fig 29 .HSV 101 B FLEXIBLE

3.HSV 81

Alegerea optimă pentru pungi tip A şi B cu volume de până la 25l şi productivitate de până la 70
pungi/minut

Execuţie standard inox

Construcţia maşinii este în conformitate cu cerinţele de curăţare rapidă şi uşoară

Posibilitatea de realizare şi în varianta cu tub de formare înclinat

Reglare şi întreţinere uşoară

Contrucţie mecanică simplă

Fălcile de sudură sunt acţionate de came şi motor asincron

Indicarea prinderii produsului între fălcile de sudură

37
Posibilitate de utilizare sistem de alimentare cu vid a foliei şi de centrare automată a acesteia pe
tubul de formare

Fig 30.Mașina de ambalat tip HSV 81

Fig 31.Tipuri de pungi

38
 6.Concluzii

În concluzie, produsele alimentare obţinute din procesul tehnologic de fabricaţie necesită, în

vederea ambalării şi livrării sau a depozitării, dozarea acestora.

Dozarea poate fi definită că fiind procedeul de fracţionare după o anumită regulă a unei cantităţi
de material, în porţii, operaţie care va fi făcută în condiţii specificate de domeniul concret de
aplicaţie. În funcţie de material şi gradul de compactare al acestuia, precum şi de diferitele soluţii
tehnice utilizate în măsurare, respectiv de diferitele principii de funcţionare, sistemele de
porţionare se pot numi dispozitive de dozare, sisteme de dozare şi măsurare compuse din
ansamble de măsurare / dozare precum şi instalaţii de dozare.

Dispozitivele de dozare reprezintă părţi importante ale procesului de automatizare. Ansamblele

de dozare sunt o combinaţie de diferite dispozitive de dozare, iar instalaţiile de dozare pot
cuprinde mai multe componente cu dispozitive de dozare.

Dozarea, este urmată de obicei de ambalare, se face în flux continuu sau discontinuu. Scopul
etichetării produselor alimentare este de a garanta accesul consumatorilor la informaţii complete
cu privire la conţinutul şi compoziţia produselor, pentru a proteja sănătatea şi interesele acestora.
Alte informaţii pot oferi detalii despre o caracteristică specifică a produsului, cum ar fi originea
sau procedeul de fabricaţie. Unele produse alimentare, cum ar fi organismele modificate genetic,
alimentele alergenice, alimentele destinate sugarilor sau chiar diverse băuturi fac, de asemenea,
obiectul unor reglementări specifice.

Etichetarea anumitor produse nealimentare trebuie să conţină informaţii specifice, pentru a

garanta siguranţă utilizării şi pentru că utilizatorii să poată efectua o reală alegere. În plus,
ambalarea produselor alimentare trebuie să respecte anumite criterii de fabricaţie, pentru a se
evita contaminarea acestora.

39
 7.Bibliografie

1.Gavrilă, L.: Operaţii unitare 1 – note de curs 2008-2009, format electronic.

2.Gavrilă, L.: Operaţii unitare în industria alimentară şi biotehnologii, Vol.1.2.–
Amestecarea,Universitatea din Bacău, 2001, format electronic
3.RĂŞENESCU, Ioan. Operaţii şi utilaje în industria alimentară.Vol.1 şi 2.Bucureşti : Editura
Tehnică,1971- 1972.
4.BACĂOANU, Ana. Operaţii şi utilaje în industria alimentară. Iaşi: Universitatea Tehnică ‘’
Gheorghe Asachi” 1997.
5.www.bizoo.ro/firma/roverom/vanzare/16480517/pompa-pulverizat-apa-tamburi-yto-ltc212-
sinomach-yzc12gs

6.https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/industria-alimentara/operatii-unitare-transportul-
lichidelor-2-67150.html

7.http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/POMPA-DE-ALIMENTARE1611421520.php

8.http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/POMPE-CU-PISTON65799.php

9.https://www.google.com/search?q=pompe+elicoidale&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0
ahUKEwjv2vTcruHfAhVKQhoKHXgSB00Q_AUIDigB&biw=1024&bih=657#imgrc=2TJjvRv
nGz27VM:

10.www.delmontepompe.com/en-gb/i-prodotti

11.https://www.google.com/search?q=pompa+rotativa+cu+surub&tbm=isch&source=iu&ictx=1
&fir=YPxzNkNyzJSdLM%253A%252CjXtv_ZGgba4fiM%252C_&usg=AI4_-
kSdg89aUlzu462JEm99uKxB6x03eQ&sa=X&ved=2ahUKEwiLiq3wsOHfAhWtx4UKHdUVB
SMQ9QEwBHoECAYQDA#imgrc=YPxzNkNyzJSdLM:
http://www.sonnek-pompe.ro/pompe/pompe-cu-surub/
. http://aspeckt.unitbv.ro/jspui/bitstream/123456789/52/1/Rezumat_teza%20Manescu.pdf
12. http://www.scritub.com/economie/Ambalarea-i-implicaiile-ei-eco54521216.php
13. http://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/MASINI-SI-UTILAJE-PENTRU-
DOZAR863.php

40