Sunteți pe pagina 1din 4

Pentru a identifica numărul de șomeri din economie, în România se aplică 2 metodologii:

1.

Metoda BIM(BiroulInternaţional al Muncii):


conform acesteia, o
persoană esteconsiderată a fi şomer dacă indeplineşte cumulativ următoarele
condiţii:
-

are între 15
-
74 ani şi nu are loc de muncă;
-

s-
a aflat în ultimele 4 săptămani în căutarea unui loc de muncă;
-

este disponibilă să ocupe un job în următoarele 2 săptămâni.


2.

MetodaANOFM:

conform acesteia, şomerii sunt doar acele persoane care primescindemnizaţie de


şomaj sau sunt înregistraţi la agenţiile de

ocupare a forţei de muncă (după


ce
încetează plata indemnizaţiei)
Formele şomajului

1.

Şomajul ciclic (conjunctural)


-
ș
omajul cauzat de reducerea cererii îneconomie ca urmare a
recesiunii economice (decalajul recesionist).
2.

Şomajul sezonier

ș
omajul determ
inat de activităţile sezoniere. De exemplul scăderea
acti
vității economice din construcţii

pe timp de iarnă, care generează o creștere a șomerilor din


acest sector, sau a serviciilor hoteliere
de la mare în perioadele din afara sezonului estival,
etc
.
3.

Şomajul fricţional

este rezultatul
fricţiunilor

de pe piaţa

muncii (în care există atât someri câtşi locuri de muncă vacante). Aceşti
şomeri sunt în tranziţie între 2 job
-
uri, căutându
-
şi un loc demuncă mai bine plătit într
-
un domeniu în care există locuri de muncă vacante.

Şomajul –
surplus de ofertă de muncă

Locuri de muncă vacan


te -
surplus de cerere de muncă

În literatura economică există uni


nstrument c
are evidenţiază relaţia dintre rata șomajului

şi
rata
locurilor de muncă vacante, instrument reprezentat de
curba
BEVERIDGE
. Conform acesteia, există o
rel
aţie inversă

întreceledouă variabile.
Astfel,
în p
erioadele de expansiune
, rata şomajului se reduce şiratalocurilorde munca vacante creşte. Şomerii potcăutaşipot găsi maiuşor
locuri de muncă mai bine plătite.Pe de altă parte,
î
n perioadele de recesiune
, rata şomajului creşte şi rata locurilor de muncă vacante sereduce. O parte dintre şomeri vor
ocupa şi locuri de muncă mai prost plătite.

4.

Şomajul structural

este
rezultatul dezechilibrului dintre structura cererii şi structura oferteide muncă

(diferenţe între competenţele lucrătorilor, oferite şi cerute pe piaţa muncii).


Dintrecele 4 forme de somaj enunţate, şomajul structural se elimină cel mai greu
deoarece şomeriitrebuie să se recalifice (în condiţiile în care profesiile deţinute
anterior
n u ma i s u n t c e r u t e p e
piaţa muncii).În general,
şomajul ciclic

se reduce mai uşor decât


şomajul

structural
. Astfel, politicile
macroeconomice expansioniste în perioada de recesiune conduc la
scăderea somajului ciclic.
Politicile de stimulare a ofertei
agregate (noi investiţii, creşterea nivelului de educaţie/a calificărilorforţei de
muncă determină scăderea şomajului
structural
.
5.

Şomajul natural
-
e
ste acel şomaj care există în condiţiile în care economia produce la nivelulsău
potenţial. Este format d
in
şomaj fricţional + şomaj structural
. NAIRU

rata naturală aşomajului, adică acea rată a şomajului care există atunci când
economia produce la nivelul său potenţial