Sunteți pe pagina 1din 34

Oncobiologie

Curs IV-V – Caracteristicile cancerului


“The six hallmarks of cancer”
1. Potențialul de replicare 2. Pierderea capacității de
nelimitat reglare a ciclului celular
M

G2 G1

Punctul G
R 0
S Quiescență
I. Caracteristicile cancerului
-Ciclul celular: introducere-
Mitoză
Ciclul celular:
Faza G2 Faza G1 1. Diviziunea celulară (mitoza)
2. Interfaza
1. Faza G1 – sinteza enzimelor necesare
replicării, nucleotidelor, etc.
G0
2. Faza S – de sinteză a ADN-ului
3. Faza G2 – reparare ADN, sinteză
Faza S Quiescență enzime pentru mitoză etc.

+ Faza G0 – de quescență

Faza G0, de quescență = fază reversibilă în care proliferarea celulară este


stopată. În general celulele sunt diferențiate și își îndeplinesc funcția (nu
întotdeauna diferențiate. Ex.: celulele stem sunt în fază quescentă)

Senescență = fază ireversibilă în care proliferarea celulară este stopată.


I. Caracteristicile cancerului
- Cele 6 caracteristici ale cancerului -
1. Potențialul de replicare nelimitat
De cate ori?

M 2. Pierderea capacității de
3. Inducerea proliferării reglare a ciclului celular
Proto-oncogene Gene supresoare a tumorii
G2 G1

G0
Apoptoză
Moarte
S Quiescență celulară

5. Promovarea angiogenezei
6. Capacitate invazivă și metastazică 4. Rezistența la apoptoză
I. Caracteristicile cancerului
1. Potențialul de replicare nelimitat
Potențialul de replicare nelimitat = “imortalitate”

• Celule normale
- număr limitat de diviziuni celulare (50-60 de dublări a populației in vitro,
pentru majoritatea celulelor umane)

Ex.: cultură primară, in vitro de fibroblaști

diviziunile se opresc la confluență de 90%

Pasaj
Reactivare diviziuni celulare până la
confluență de 90%
Fig. 1 Fibroblaști în fazele de proliferare (A.)
Pasaj*X și de senescență (B.), in vitro.
Stopare diviziune Senescență (Ayesh, 2015)
celulară (ireviersibil)

Confluență = proporția suprafeței vasului de cultură ce este acoperit de celule


Pasaj = subcultura celulelor prin transferul acestora într-un mediu de cultură proaspăt
I. Caracteristicile cancerului
1. Potențialul de replicare nelimitat
Potențialul de replicare nelimitat = “imortalitate”

• Celule normale
- număr limitat de diviziuni celulare (50-60 de dublări a populației in vitro,
pentru majoritatea celulelor umane)

Ex.: cultură primară, in vitro de fibroblaști

diviziunile se opresc la confluență de 90% Potențial replicativ limitat


Pasaj
Reactivare diviziuni celulare până la
confluență de 90% Bariera Hayflick
Pasaj*X = limita intrinsecă, programată, ce
restricționează durata de viață a celulelor
Stopare diviziune Senescență normale
celulară (ireviersibil)

Confluență = proporția suprafeței vasului de cultură ce este acoperit de celule


Pasaj = subcultura celulelor prin transferul acestora într-un mediu de cultură proaspăt
I. Caracteristicile cancerului
1. Potențialul de replicare nelimitat

• Celule canceroase
Au potențial de replicare nelimitat prin depășirea barierei Hayflick și astfel sunt
caracterizate de imortalitate.

Fig. 2 Capacitatea de diviziune celulară a celulelor normale vs. a


celulelor canceroase, în cultura in vitro (Hejmadi 2010).
I. Caracteristicile cancerului
1. Potențialul de replicare nelimitat
Celule normale – mecanismul molecular ce controlează senescența

Principiu: Durata de viață a celulelor normale este direct proporțională cu lungimea


telomerilor
Telomer = secvență hexanucleotidică de ADN (la Homo sapiens: TTAGGG), necodificatoare,
repetată (de câteva sute sau mii de ori) la capetele cromozomilor liniari ai eucariotelor

Rolul telomerilor:
- previn fuziunile capetelor cromatidelor surori
- protejează ADN-ul codificator de degradarea
prin nucleaze
- previn pierderea secvențelor codificatoare la
replicarea ADN

Fig. 3 Secvențe telomerice detectate prin


FISH - fluoresence in situ hybridization.
(Ayesh, 2015)
I. Caracteristicile cancerului
1. Potențialul de replicare nelimitat
Celule normale – mecanismul molecular ce controlează senescența

Rolul telomerilor în replicarea ADN


Problema: la fiecare replicare, catenele nou sintetizate vor fi mai scurte la capătul 5’
comparativ cu catena matriță. Astfel, cromozomii se scurtează la fiecare ciclu celular.
Cauză: amorsa (ARN) nu poate fi înlocuită cu secvențe de ADN de către ADN polimerază
(+secvența pentru inițierea replicării)

Fig. 4 Scurtarea lungimii cromozomilor în timpul replicării (Ayesh, 2015)


I. Caracteristicile cancerului
1. Potențialul de replicare nelimitat
Celule normale – mecanismul molecular ce controlează senescența

Rolul telomerilor în replicarea ADN

Soluția: Secvențele ce nu sunt copiate în noua catenă de ADN să nu afecteze


viabilitatea sau fiziologia celulară. = TELOMERI

Fig. 5 Secvența telomerică normală la H. sapiens (Ayesh, 2015)


I. Caracteristicile cancerului
1. Potențialul de replicare nelimitat
Celule normale – mecanismul molecular ce controlează senescența

• Telomerii si senescența
Scurtarea progresivă a telomerilor și astfel a cromozomilor, duce inițial la stoparea diviziunii
celulare (senescență), iar ulterior la modificări genetice, fuziunea capetelor cromatidelor
surori și într-un final la moarte celulară programată

Senescență

Fig. 6 Scurtarea telomerilor la fiecare ciclu celular


(Binet, 2013)
I. Caracteristicile cancerului
1. Potențialul de replicare nelimitat
Celule tumorale – mecanismul molecular de depășire a barierei Hayflick
Mecanism: supraexprimarea/activarea telomerazelor (85-90% dintre cancere).
Telomeraze: enzime (revers-transcriptaze) ce adaugă secvențe hexanucleotidice repetitive la
capetele cromozomilor, pe baza unei secvențe de ARN. Enzime active și în celulele normale
germinale sau stem embrionare.

Capetele cromozomilor nu se scurtează


o dată cu proliferarea celulară.

Depășirea barierei Hayflick

Fig. 7 Activitatea telomerazelor la H. sapiens. hTR –


human telomerase-associated RNA; hTERT – human
telomerase revers transcriptase (Ayesh, 2015).
I. Caracteristicile cancerului
- Cele 6 caracteristici ale cancerului -
1. Potențialul de replicare nelimitat
De cate ori?

M 2. Pierderea capacității de
3. Inducerea proliferării reglare a ciclului celular
Proto-oncogene Gene supresoare a tumorii
G2 G1

G0
Apoptoză
Moarte
S Quiescență celulară

5. Promovarea angiogenezei
6. Capacitate invazivă și metastazică 4. Rezistența la apoptoză
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Reglarea ciclului celular prin puncte de control

Verificare replicare ADN.


Inițierea mitozei este
blocată dacă replicarea nu M
este finalizată.
Verificare integritate celulară.
G2 G1 Inițierea apoptozei depinde de
semnale intrinseci și extrinseci

G0
Punctul
R Apoptoză
Verificare integritate ADN. Moarte
S Quiescență celulară
Replicarea ADN este oprită
în cazul în care acesta este
degradat. Verificare integritate ADN.
Trecerea în faza S este oprită
în cazul în care ADN-ul este
degradat.
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Reglarea ciclului celular prin puncte de control

Punctul R – punct de restricție


- unul dintre cele mai importante puncte de control al ciclului celular
- tranziția spre faza S este ireversibilă
Decizia în
M Punctul R

G1 Să rămână Să intre Să se retragă


G2
în G1 în S în G0

Punctul G0
R Decizia este luată în funcție de o serie de
factori externi și/sau interni (mitogeni sau
S Quiescență inhibitori).
Ex.: disponibilitatea nutrienților, prezența
factorilor/inhibitorilor de creștere în
mediu, integritatea ADN etc.
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Transmiterea semnalului. Generalități

Inhibitori de Factori de
creștere creștere
Proteine codificate de:
Cale de
semnalizare
Gene
Proto-
supresoare
oncogene
a tumorii
Factori de
transcriere

Reglare pozitivă Reglare negativă


Transcriere a ciclului celular a ciclului celular
ADN

G1/G0 Proliferare
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular

• Celule canceroase - pierderea capacității de reglare a ciclului celular


Celulele canceroase pierd capacitatea de reglare negativă a ciclului celular (controlul)
prin modificări survenite la nivelul factorilor ce suprimă proliferarea.

Modificări survenite în căile de


semnalizare de reglare negativă a
ciclului celular:

a. La nivelul proteinelor inhibitor


b. La nivelul proteinelor inductor
c. La nivelul factorilor de transcriere

Fig. 1 Proteinele implicate în controlul


ciclului celular (Lodish și colab., 2000).
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Reglarea ciclului celular în punctul R

Factorul de transcriere E2F


- moleculă ce declanșează transcrierea genelor ce codifică proteinele necesare în faza de
sinteză a ADN-ului (faza S)

Proteina supresor a tumorii Rb (retinoblastom)


- moleculă ce reglează activitatea factorului de transcriere E2F. În stare nefosforilată
proteina Rb este activă și blochează astfel factorul E2F în inițierea transcrierii genelor
specifice fazei S. În stare hiperfosforilată proteina Rb este inactivă, iar factorul E2F inițiază
transcrierea.

Fig. 8 Acțiunea proteinei supresoare a tumorii Rb (Alberts și colab., 2002)


I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule tumorale – Dereglarea ciclului celular în punctul R
1. Modificări survenite la nivelul proteinei Rb
a. Mutație punctiformă ce duce la inactivarea genei Rb în retinoblastom,
osteosarcom, cancerul de plămani cu celule mici .
b. Metilarea promotorului genei Rb cu scăderea nivelului de expresie în cancerul
cerebral (+alte tipuri)
c. Sechestrarea proteinei Rb de către alte proteine în neuroblastom, melanom,
diverse carcinoame.

a, b, c – modificări de Factorul E2F liber să inducă transcrierea genelor


tip loss-of function responsabile de tranziția prin punctul R

2. Modificări survenite la nivelul facotrului de transcriere E2F


a. Supraexprimarea factorului de transcriere E2F în cancere diverse.
Factorul E2F se găsește în cantitate mare în
a – modificare de tip celulă și induce transcrierea genelor
gain-of function responsabile de tranziția prin punctul R
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Reglarea ciclului celular în punctul R

Ciclinele și kinazele ciclin-dependente (CDK)


- molecule ce controlează ciclul celular.
- Ciclină + CDK = complex ciclină-CDK (forma activă)

Ciclină = subunitatea reglatoare CDK = subunitatea catalitică


- nivelul ciclinelor fluctuează în - nivelul enzimelor CDK este
celulă, la momente diferite constant în celulă

Tabel 1. Complementaritatea ciclină – CDK de-a lungul ciclului celular


Ciclină CDK Faza ciclului celuar
D CDK4 G1
CDK6 G1
E1 CDK2 Șfârsit de G1
A CDK2 S
CDK1 G2
B CDK1 M
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Reglarea ciclului celular în punctul R

Ciclinele și kinazele ciclin-dependente (CDK)

Fig. 10 Fluctuația nivelului ciclinelor de-a lungul


fazelor ciclului celular (Weinberg, 2007)

Trecerea de punctul R de restricție


este controlată de complexele:
- ciclină D/CDK4,6
- ciclină E/CDK2
Fig. 9 Fluctuația complexelor ciclină-CDK de-a lungul
fazelor ciclului celular (Schroer, 2005)
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Reglarea ciclului celular în punctul R

Ciclinele și kinazele ciclin-dependente (CDK)

Începutul și
mijlocul fazei G1
Complexele ciclină D/CDK4,6 și
ciclină E/CDK2 fosforilează proteina
supresor a tumorii Rb. În stare
hiperfosforilată aceasta devine
inactivă, eliberând factorul de Sfârșitul fazei G1
transcriere E2F.

Fig. 11 Fosforilarea proteinei Rb prin acțiunea


complexelor ciclina-CDK pentru trecerea prin Punctul R
punctul R al ciclului celular (Weinberg, 2007)
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule tumorale – Dereglarea ciclului celular în punctul R a, b, c – modificare de
tip gain-of function
1. Modificări survenite la nivelul ciclinelor
a. Amplificare genică a genei pentru ciclină D1 cu
creșterea nivelului de expresie în cancerul de sân, leucemii Ciclinele se găsesc în
b. Hiperactivitate genică a genei pentru ciclină D1 cu cantitate mare în celulă și
creșterea nivelului de expresie în cancere diverse. stimulează trecerea prin
c. Supraexprimarea ciclinei E cu creșterea nivelului de punctul R
expresie în cancerul de sân.

2. Modificări survenite la nivelul


kinazelor ciclin-dependente
a. Mutație în gena pentru CDK4 cu
modificare conformațională a proteinei
CDK4 în melanom

Mutație relevantă în screening și


prevenția melanomului în România
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Reglarea ciclului celular în punctul R

Inhibitori ai kinazelor ciclin-dependente (CKI)


- molecule ce inhibă activitatea complexelor ciclină-CDK

Familia INK4 Familia Cip/Kip


2 familii
INK4 - 4 membrii
- specificitate mare (leagă doar complexele
ciclină D/CDK4,6)
- acționează prin distorsionarea situsului de
legare a ciclinei la nivelul CDK

Cip/Kip - 3 membrii
- specificitate redusă (leagă toate complexele
ciclină-CDK)
- acționează prin obstrucționarea situsului de Fig. 12 Specificitatea inhibitorilor asupra
legare a ATP la nivelul CDK kinazele ciclin-dependente (Weinberg, 2007)
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Reglarea ciclului celular în punctul R

Inhibitori ai kinazelor ciclin-dependente (CKI)

Începutul și
Sfârșitul fazei G1
mijlocul fazei G1
Familia INK4 Familia Cip/Kip

Fig. 11 Acțiunea proteinelor INK4 și Cip/Kip asupra


complexelor ciclină-CDK (Weinberg, 2007)
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Ireversibilitatea trecerii prin punctul R
Trecerea prin punctul R este ireversibilă datorită unor mecanisme de
feedback pozitiv la nivelul transcrierii ciclinei E și a degradării proteinelor
cip/kip.

Complexele ciclină E/CDK2 hiperfosforilează


proteina Rb, activând astfel factorul E2F. Sub
acțiunea acestui factor de transcriere se
găsește gena ce codifică ciclina E. Astfel
sinteza ciclinei E crește o dată cu nivelul de
expresie a acesteia în celulă.

Fig. 12 Reglarea transcrieii ciclinei E prin compexele


ciclinaE/ CDK2 (Weinberg, 2007)
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular

• Celule normale – Ireversibilitatea trecerii prin punctul R

Proteina p27 inhibă activitatea


complexelor ciclină E/CDK2. În
schimb, complexele ciclină E/
CDK2 active produc ubichitinarea
proteinelor p27 și degradarea
acestora în proteosom. Astfel,
degradarea proteinei inhibitor
este proporțională cu numărul
complexelor ciclină E/ CDK2
active enzimatic.

Fig. 13 Degradarea proteinelor Cip/ Kip prin activitatea


complexelor ciclină E/ CDK2 (Weinberg, 2007)
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule tumorale – Dereglarea ciclului celular în punctul R
1. Modificări survenite la nivelul proteinelor INK4
a. Deliție genică a genelor p15și p16 cu dispariția produsului genic din celulă în
tumori diverse.
b. Metilarea promotorului genei p16 cu scăderea nivelului de expresie a produsului
genic în celulă.

2. Modificări survenite la nivelul proteinelor Cip/Kip


a. Subexprimarea genei p27 cu scăderea cantității produsului genic în cancere
diverse.
b. Degradare crescută a proteinelor p27 în citoplasmă în cancerul colo-rectal, de
sân, de plămân, limfoame.
c. Localizare citoplasmatică (sechestrare) a proteinelor p27/p21 în tumori diverse

Complexele ciclină-CDK se găsesc în cantitate


a, b, c (1 și 2) – modificare
mare în celulă și stimulează trecerea prin
de tip loss-of function
punctul R
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Reglarea ciclului celular în punctul R prin factori externi
mitogeni

Factorul de transcriere Myc


- nivelul Myc în celulă este puternic influențat de factori mitogeni externi

Formează complexe:
Myc - Max Myc - Miz-1
stimulează trecerea prin punctul stimulează trecerea prin punctul R prin:
R prin: - inhibarea transcrierii genei ce codifică
- transactivarea ciclinei D și a proteina p15 (INK4)
CDK4 - inhibarea transcrierii genelor
- transactivarea factorului de codificatoare a proteinelor Cip/Kip
transcriere E2F
- sechestrarea p27 (Cip/Kip) și Mențiune1: MAX este exprimat constitutiv în celulă.
promovarea degradării acesteia Mențiune2: Myc concurează cu factorul de
prin ubichitinare transcriere Mad la formarea complexelor cu Max.
Complexul Mad-Max induce diferențierea celulară.
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Reglarea ciclului celular în punctul R prin factori externi
mitogeni

Factorul de transcriere Myc

Fig. 14 Acțiunea factorului de


transcriere Myc asupra transcrierii
moleculelor implicate în reglarea
ciclului celular în punctul R
(Weinberg, 2007)
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Reglarea ciclului celular în punctul R prin factori externi
inhibitori ai proliferării
Factorul de creștere TGF-β (transforming growth factor beta)
- citochină secretată de multe tipuri de celule umane
- moleculă semnal de inhibare a prolierării celulare

Factorul TGF-β inhibă trecerea prin


punctul R prin declanșarea unor căi Cale de semnalizare
de semnalizare a căror finalitate este:
- transactivarea genelor ce codifică
proteinele p15 (INK4) și p21 (Cip/Kip)
- inhibarea transcrierii factorului de
transcriere Myc

Fig. 15 Finalitatea căilor de semnalizare


declanșate de TGF-β (Weinberg, 2007)
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Reglarea ciclului celular în punctul R prin factori interni

Factorul de transcriere p53 = “gardianul genomului”


- rol critic în tranziția prin punctul R
- implicată în mecanismul de inhibare a proliferării ca răspuns la degradarea
ADN. Astfel, previne transmiterea mutațiilor în descendență.

ADN degradat
Activare transcriere gene pentru:

Formare tetrameri
de p53
Reparare Stopare a ciclului Inducere
ADN celular în G0/G1 apoptoză
Factor de
transcriere activ. În funcție de nivelul de degradare a ADN
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Reglarea ciclului celular în punctul R prin factori interni

Factorul de transcriere p53 în stoparea ciclului celular în punctul R.


Factorul de transcriere p53, o dată activat prin formarea tetramerilor, va activa
transcrierea proteinelor p21 (Cip/Kip) și astfel inhibă formarea complexelor
ciclină E/CDK2.

Fig. 15 Rolul factorului de transcriere p53 în reglarea tranziției prin punctul R


(Krempels, 2015)
I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular
• Celule normale – Reglarea ciclului celular în punctul R

Factor inhibitor
(TGF-β) Factor mitogen

Myc

INK4 Cip/Kip p53

ADN
D-CDK4/6 Rb E-CDK2 degradat

Începutul și E2F Sfârșitul fazei G1


mijlocul fazei G1

Tranziție prin punctul R


I. Caracteristicile cancerului
2. Pierderea capacității de reglare a ciclului celular

• Celule canceroase – dereglarea ciclului celular la tranziția prin punctul R

Tabel 4 Gene sau produși genici implicați în reglarea ciclului celular, dereglați în cel puțin
10% dintre cazuri, pentru fiecare patologie. (Malumbres și colab., 2001)