Sunteți pe pagina 1din 9

RITMUL FIINȚĂRII NOASTRE

RECUZITA -sîrmă ghimpată.panglică ingusta tricolor-3 metri,costum - de domnitor,de mitropolit, de


țărancă,mărțișoare,tron,computer,proiector,imagini video din activitatea liceului,urme ale razboiului..)

(mesaj video)Pentru martirii neamului.(sa conectez de la clopot)


ELEVUL -Cine sîntem noi?
ELEVUL -Cine ne-au fost strămoșii?
ELEVUL- De unde venim?
ELEVUL -Încotro ne îndreptăm?
ELEVUL -Cine ne sînt rădăcinile?
ELEVUL -Au mai trăit oameni pe aceste meleaguri pînă la noi ?
ELEVUL -Cine au fost ei?
PROF. -Sînt întrebările la care încearcă să răspundă istoria?

Să cercetăm atent ciobul de lut ars,găsit în arătură după ploaie,cu vasul din care făcuse parte,unul din
strămoșii noștri și-a potolit setea.

ELEVUL -Un vîrf ruginit de săgeată ,găsit în pulbere e și el un fragment de istorie.

ELEVUL -O filă arsă de carte străveche poate fi mărturie rămasă de la o întreagă generație dispărută
într-un pîrjol.

PROF. -Din cele mai vechi timpuri omul a locuit aceste meleaguri.Pămînturile mănoase,ocrotite de
munți și dealuri,marea cea mare cu drum de corăbii,pădurile în care se află vînat și lemn p-u
locuințe,țarinile grase d-e care se spunea că dacă înfigi dimineața o nuia ,pînă seara sloboade
muguri,iernile blînzi și verile fără arșiță-i-au făcut pe cei care le-au cunoscut să le îndrăgească, să nu
caute alte ținuturi și să le apere de,, călătorii,, prin istorie.

Aceștea s-au numit –STRĂMOȘII NOȘTRI.

ELEVUL -CINE AU FOST EI?

ELEVUL -CARE LE-A FOST MODUL DE VIAȚĂ?

ELEVUL -CE LIMBĂ AU VORBIT?

ELEVUL -CU CINE S-AU ÎMPRIETENIT?

ELEVUL -CU CINE ȘI-AU ÎNCRUCIȘAT SĂBIILE?

PROF. -Pămîntul,cronicile vechi,trăitorii de pînă la noi au păstrat din generație în generație mărturii:
urme de cetăți,valuri de pămînt,dovezi scrise.

?(Mesaj video istoria la începuturi)


?Scena cu Domnitorul.
SPATARUL -Măria Ta, așteptă aici în pragul divanului o femeie,mătușa Ileana Țarălungă de la Cahul
pe care am adus-o special de pe moșiile mele cu rugămintea s-o asculti, ca să cunoști adevărul…Si te rog
să-I îngădui să vorbească înaintea măriei tale.

DOMNITORUL -Știu eu… Dar bine o fi?(mormăi nemulțumit Domnitorul)

SPATARUL -Bine Măria Ta!Căci vrem să știm ce se face în țara noastră ,chiar dacă ni se spune că n-
ar mai fi a noastră.

DOMNITORUL -Atunci să intre(rosti Vodă nehotarît)

(intra o femeie încăltata in opincuțe cu o broboadă neagră păși și se opri în fața tronului)

MATUSA -Am venit ,măria Ta, să mă închin în fața tronului lui Ștefan Cel Mare,care a știut să ne
apere în vremurile grele.El s-a dus in pamînt,iar noi n-avem nici o apărare de nicăieri.Că și Dumnezeu din
ceruri a uitat de noi.Și poate Măriei Tale i-o conveni să fii voievod numai peste jumatate de țară.Da noi
ne temem de blestemul strămoșilor care ne-au lasat o țară întregă.Și ce vom zice ,cind ne vom întilni pe
lumea cealaltă?

Și află ,Măria Ta,că eu nu sunt suparată pe Măria Ta,chiar de esti grec,că ai lăsat țara și ai
fugit.Eu sunt suparată pe mine,că n-am putut ține sabia în mina cind au venit husarii și m-au scos din
căsuța mea ca să mă ducă să-mi dea pămînd dincolo de Nistru,pe lîngă Harcov…Eu ca și toți
moldovenii,m-am bucurat de venirea pravoslavnicilor.Îi știam creștini și m-am rugat la sfintele icoane să-
l bată rusul pe turc,să fim liberi în țară liberă.

Am avut o pereche de boi și cînd au venit să-I ceară pentru asediul cetății Izmail,i-am dat cu
bucurie că pot și eu să-mi aduc partea mea de jertfa.peste o saptamînă mi-am întilnit bourenii mei în
satul vecin,în curtea unui moldovean de-al nostru căruia muscalii ii vîndură pe o vadră de vin.Și am plîns
cu fruntea lipită de fruntea lor și nu i-am cerut înapoi,am zis că asa a vrut Dumnezeu,să mă încerce.

Am o fată măritată aici,dincoace de Prut și cînd am dat să mă duc să-mi vad fata și nepoții m-
au oprit muscalii lînga Vad zicînd că dincolo e țară străină și m-am întors bocind înapoi.Află Măria Ta că
veniții vor să ne mute de pe locurile noastre aducînd peste noi tot turci numai că pravoslavnici, le dau
din pămînturile noastre,ne-au închis școlile noastre și au deschis școli în limba lor.Și plînsete se aud din
satele noastre care se înalță ca fumul spre cer.dar Domnul nu le-aude.Sau nu vrea să le audă.Auzi-ne
măcar, Domnia Ta ,marite, că ne ești voievod al țării.

DOMNITORUL -Bine, mătușă, deaceea și vă sînt Domn ca să vă ascult pe fiecare.Cit despre


ajutor,credeți-mă ,că mi-s miinile legate.Eu sînt Domn numai cu numele.Am să mă străduiesc să ajungă
rugămintea voastră atît la urechea marelui Sultan cît și la urechea marelui Împarat.Dar voi face acest
lucru în așa fel ca să nu-I supăr.

SPATARUL -Ne apără unul de celălelt și amîndoi se înțeleg cum să ne fure mai bine.

DOMNITORUL -Spătare Cazemir ce s-a legat nu se mai poate desface, să ne rugăm la Dumnezeu ca să
cîștige turcii ,ca să căpătăm înapoi țara noastra.Să tragem nădejde că pierderea Basarabiei e numai
vremelinică, ș-apoi cine mă crede pe mine?...Știți ce a pățit Grigore Ghica atunci cînd a protestat
împotriva turcilor cînd au daruit Austriei acea bucată de Moldovă numită Bucovina…I s-a tăiat capul,fi-
veți mai fericiți dacă aș protesta și ar rămîne țara fara Domn? Sîntem o țară mică și destinul nostru ne
este hotărît în altă parte,deaceea eu aș zice să nu ne grăbim cu protestele.
SPATARUL -Cum va fi voia Măriei Tale.

MITROPOLITUL -Nu vii rușine?Pentru Bucovina Ghica Vodă și-a pierdut viața, iar noi pentru
Basarabia nu facem măcar un protest.

MATUSA ( s-a apropiat îndureretă de Mitropolit):

-Blagoslovește-mă , Înalt Preasfințite, să vin în țară lingă ai mei…

MITROPOLITUL -Mai ai rude acolo femeie?

MATUSA -Numai morminte.

MITROPOLITUL -Și pe cine le lași? Străinului care vine lacom de pămînt ca să ți le are și samene?
Du-te înapoi. Și spune moldovenilor să nu părăsească țara. Mi-a vorbit de asta și Înalt Preasfințirea Sa
Gavriil Bănulescu –Bodoni,mitropolitul Basarabiei.Țineți-va grămajoară.Și nu lăsați țara pe izbeliște pe
miini străine.E mai ușor acum să pleci decît să rămîi, dar țara Basarabia va mai fi a noastră atîta vreme cît
vor mai exista acolo moldoveni.Spune și celorlalți să rămîna la vetrele lor să le păzească.Asta e și
blagoslovenia mea.Dumnezeu să vă aibă în pază.

MATUSA -Mulțumesc, Părinte, așa vom face , cum zici că e mai bine.Și am să spun la toată
lumea că la Iași- Vodă m-a ascultat, iar Mitropolitul m-a auzit.Și să așteptăm, căci va veni și ziua cînd
vom fi iar ce-am fost.O țară și un neam nedesparțit

MATUSA -Să ne ajute Dumnezeu.

Tara mea de dincolo de Prut,

Mi s-a dat porunca sa te uit,

Sa te sterg din minte cu-n burette,

Patria mea,pusa la perete.

Tara mea de dincolo de Prut,

Am sa-ncerc ,dac-am sa pot sa uit

Si cum scriu la carte-naintasiii

Am sa-ncerc ca sa-mi iubesc vrajmasii.

(cintecul ) Se urcă Basarabia pe cruce.(Video imaginea hărții +sîrma de


gratii)TIGINA PE CARE AM PIERDUT-O.

-Se pare că i-ar fi sortit țării acesteia să aibă tihna vînturilor și hodina valurilor.Acest pămînt și
aceste ape poartă în ele rănile timpului.

-De la adormirea lui StefanVoievod au trecut 5 veacuri,iar puterea paloșului și rănduiala Măriei
Sale a îngăduit și în bravii eroi,care în 1992 s-au ridicat p-u apărarea integrității și independenței
R.Moldova.Cînd ținutul a fost mistuit de niște bubuituri,sufletele nevinovate ale lor au fost lipsite de cel
mai magnific lucru-VIAȚA.Ei au trecut hotarele vieții pămîntești spre cele veșnice

(mesaje video din 1992)

-A doua zi a lui martie 1992 rămîne cea mai tragică zi din istoria Moldovei ,anume la 2 martie a
început războiul de pe Nistru ,odată cu oficializarea statutului de Membru ONU al R.Moldova.

-Evenimentul din acel timp nu este uitat.A fost un război al falsității și minciunii,unul nedeclarat
împotriva poporului,care dorește să trăiască liber.

-Un popor este viu cît îi este vie memoria, cu plecăciune către foștii ostași,adevărați patrioți
ai neamului avem datoria să-i cinstim prin cîteva clipe de reculegere...

-Aici s-au întors în pămîntul Țării care l-au iubit: frați,prieteni,soți și feciori,vor sta de-a
pururi la temelia acestei țări alaturi de stramosii nostri.

-Cînd răsare soarele avem să ne aducem aminte de ei,vorba lui Stefan cel Mare,și avem să-I
jelim de-asemenea cînd soarele asfințește,jertfa lor sfîntă și vitejia noastră,a tuturor, au arătat lumii
întregi că nici o țară,oricît de mică, nu poate fi biruită prin luptă p-u dreptatea și neatîrnarea sa.

-Au plecat acei care trebuiau să făurească u n nou eden.

- Din sângele nostru

s-au plămădit

câteva popoare.

Din sângele nostru

s-au născut

poeţi și cărturari ruși.

Mai ruși decât rușii.

Din sângele nostru

s-au născut

voievozi și regi maghiari,

hatmani de cazaci,

fruntași albanezi,

fruntași sârbi,

fruntași kirghizi.

Din sângele nostru


s-au născut

cârmuitori,

eroi și vlădici greci.

Mai greci decât grecii.

Dar să nu vă temeţi!

Nu! Nu vă cerem să ni-l daţi înapoi –

sângele

pe care vi l-am dăruit

la Nord și Sud de Dunăre!

Vă rugăm numai să nu ni-l cereţi

și pe cel

pe care îl mai avem.

Lăsaţi-ne și nouă măcar câteva picături,

ca să ne putem înfăţișa cu ele

ca noi înșine

la Judecata de Apoi.

(Cîntecul Lăsați-ne în legea noastră)MESAJ VIDEO TRANSNISRTIA


(pe fondalul ultimei strofe se taie sîrma ghimpată ornată cu panglici ale tricolorului și mărțișoare,pe care
la sfîrșit le vom dărui oaspeților-spectatori.

-Sperăm că azi, alături de noi Dumnezeu este român,iar acest omagiu de comemorare e ca
un început de mănăstire la o răscruce de puteri pămîntești și taine cerești,o sfînta Duminică ce ne zvîntă
lacrima necazului.Doamne, pleacă-ți ochii asupra acestui popor și asupra acestor ape frumoase.

-Ape care pot fi un început al sfîrșitului ,un drum ce merge spre lumina,o picătură de apă
poate reînvia viețile unor inimi ce cred că-și vor găsi rostul vieții.

-Dumnezeu, cînd a făcut pămîntul ,a plasat sub glia de la Tighina ape alese, care cu anii ies la
lumina zilei întru glorificarea acestei moșii cu oameni demni si gospodari.

-*Deci, să lăsăm eroii sa doarmă în pace.

Lîngă roza cea albă a izvorului.

Sub cerul de Frunze al pomului.


(cintecul)BALADA PENTRU BASARABIA

Poezia RUGACIUNE P-U RANILE TARII

Nu da doamne, nici unui dusman

Suferinta noastra dintr-un an

Si ne iarta noua daca plinge

Inima din noi de-atita singe.

Piinea noastra coapta-n bunatate,

Da-ne-o noua ca si pina acum,

Fa-ne doamne,prin durere drum

Ca unei corabii pe-nnoptate.

Lasa-ncet din cerul tau sa cada

Pacea peste noi ca o zapada

Si pe-o raza de luceafar mare

Da-ne semn de mila si-ndurare.

Dintr-un cap in celalalt al zarii,

Abatut cvindva la o rascruce,

Umilit ca Fiul Tau pe cruce,

Zace-n lacrimi trupul rupt al tarii.

Pica-i doamne din uleiul sfint

Peste ranile cioplite in pamint

Si inalta din puterea gliei

Chipul cel rotund al Romaniei.

-Numai, tu, Moldovă, știi cite Marii o fi avut acest pămînt.

Ce-i ca dragostea de sfînt.

Numai, tu, Moldovă, știi cite Marii au purces către înălțare

De la frunza sunătoare,de la gură de izvoare.

Numa,i tu, Moldovă, știi cite Marii au îmbătrînit încet

Pămîntul strîngînd la piept


Si adunînd fărîme de dor și cînt

Din codru, de pe cîmpii

Numai, tu, Moldovă, știi.

Că ne-am dus de-acasă noi

Ca la nuntă chiuind

Și-acum uite,prin străini

Sărbătorile ne prind.

De-am fi oameni gospodari

Și-am pricepe dorul ce-i

Ne-am întoarce grijulii

La copii,la străbunei.

Casa noastr-a-mbătrînit

S-au șters brîiele de ploi

Să-i dăm prsipele cu lut

Și să-I tragem brîie noi

Dar… ne-am dus de-acasă noi

Ca la muncă chiuind

Și-acum, uite ,prin străini

Sărbătorile ne prind.

Cîntecul) Basarabeanca-Botnaru Roman

-Din piatra albă netezită cu palmele părinților,pereții casei cresc veșnici adăpostind între ei o bucată de
cer,o bucată de pămînt,o bucată de soare și-un crîmpei de cîntec, neasemuit de frumos și limpede.

Cîntecul Moldova mea(Tatiana istrati)

Noi ,românii basarabeni pentru care fiecare zi în care vorbim românește este o zi a înălțării,o
sărbătoare,vorbim mai șovăielnic mai clătinat mai încet dar tot românește vorbim.Am cioplit în depărtări
înfiorătoare cruci de gheață și-n sloiuri de gheață ne-am înmormîntat bătrînii sau pruncii, dar tot după
legea și-n graiul nostrum i-am petrecut spre cerul cel drept; Tăiatu-ni-s-a mina cu care ne făceam semnul
cruce dar schițăm sfîntul semn pe cerul gurii cu limba,ni s-a tăiat limba dar tot românește nădăjduim
spre bine,spre izbînda dreptății noastre. Pasul nostrum în horă este poate puțin rătăcit dar tot
românește jucăm.

(dansul Bătuta)

Patria începe de la cei patru pereți de casă.Noțiunea de Patrie se asociază cu notiunea de primăvară și
poate de aceea primavara e atît de sfîntă pentru fiecare din noi.

O primăvară se grăbește să intre în casele și inimile noastre aducîndu-ne


lumină,speranță,bucurie,aidoma unei mame.Primavara știe să ne încălzească sufletele rănite de săgeata
vremii.

Pămîntul e sărutat de razele soarelui și din humă se înalță plăpînd dar pătrunzător mirosul încolțirii.Un
verde crud și gingaș privește la noi din cer.

Dea Domnul pace și dea Domnul ploaie

Auru-n spic să fie cu noroc

Și ramul doldora de rod să se îndoaie

Și niciodata să trăiți războaie

Cu toată lumea asta la un loc.

Dea Domnul casa să vă fie casă

Nicicînd străină, tînară în veac

Cu frate așezat în cap de masă ,

Cu prunc lîngă povestea cea frumoasă

Despre-un cioban în tundră cu toiag.

Dea Domnul s-aveți patre de-o iubire

Mereu senină cum e lacrima,

Spre rătăcire și spre regăsire

În vorbă nerostită, în privire

În fir de iarbă și în fir de stea.

Copiii inmineaza .

ELEVUL – Se spune ca un popor si o tara devine puternica prin numele personalitatilor notorii pe care le
are.

ELEVUL –Noi am inteles ca avem asemenea personalitati.


ELEVUL –Desi sintem o tara infirma pe harta lumii,avem acea constiinta a infirmitatii noastre.

ELEVUL- Cei, care locuim in acest spatiu geographic numit Basarabia,avem certitudinea ca sintem doar o
particica dintr-un popor mare,puternic,falnic.

ELEVUL – LE CINSTIM MEMORIA CELORA CARE AU LUPTAT PENTRU INDEPENDENTA PRIN CONSTIINTA
INENTITATII NOASTRE SI PRIN SENTIMENTUL DEMNITATII NOASTRE NATIONALE.

Elevii înmînează oaspeţilor simbolul manifestării.