MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Str. N. Iorga nr. 1, Targu Mures - 540088, ROMANIA

PORTOFOLIU
DE EVALUARE

FUNDAMENTE ALE COMUNICĂRII

COORDONATOR:
Conf. dr. Eva Monica SZEKELY
STUDENŢI:
Florea Anca
Ghira Cristina
Matei-Demian Alina
Stefan Bianca
CRP, I

Târgu-Mureş
2013

1
Sinteza. Roman Jakobson. Funcţiile limbajului (1).

Obiectiv 1. Mărcile/ indicatorii/ referenţii lingvistici:

1° Funcţia denotativă, referenţială sau cognitivă caracterizează relaţia dintre mesaj şi

contextul lingvistic de referinţă; asemenea mesaje transmit informaţii în sensul cel mai larg al
acestui cuvânt (definiţii, explicaţii, demonstraţii, date, statistici, formule etc.).

2° Funcţia emotivă sau expresivă este determinată de relaţia dintre destinator /emiţător
şi conţinutul mesajului, actualizând atitudinea vorbitorului faţă de cele spuse, colorând-o în
diferite grade cu o emoţie adevărată sau falsă. Elementele mai accentuat expresive sunt
interjecţiile, emfaza1 care ţine de intonaţie, dar şi anumite particularităţi în construcţia mesajului,
o anumită selecţie în inventarul de sinonime, folosirea gradelor de intensitate şi de comparaţie
etc. Se poate afirma că funcţia expresivă este prezentă în aproape toate mesajele, deoarece însăşi
alegerea pentru mesaje a unei formule de construcţie din cele mai simple, mai „reci”, este tot un
semn al unei anumite atitudini a vorbitorului faţa de conţinutul mesajului. Anumite particularităţi
de ritm, debit verbal în emisia mesajului, de mimică şi gesturi care însoţesc anumite secvenţe,
variaţiile de intonaţie etc., demonstrează că, deşi limba este asemănătoare cu un cod, în realitate
ea presupune mai multe coduri.

3° Funcţia conativă / injonctivă sau persuasivă este actualizată de acele elemente ale
mesajului care trimit direct la destinatar, în sensul că locutorul urmăreşte prelucrarea într-o
anumită măsură a colocutorului său, angajarea lui într-un anumit fel în receptarea mesajului.
Expresia gramaticală cea mai frecventă a acestei funcţii este realizată prin formulele de adresare
directă la colocutor cu alocutive (sau pseudoalocutive) în cazul vocativ, atitudinea injonctivă prin
construcţii imperative (cu verbe la modul imperativ sau forme echivalente cu imperativul), prin
enunţuri incantative de urare, adulaţie, sau peiorative etc. Funcţia conativă îşi găseşte adesea
expresia în inserţiunile incidente care vizează direct colocutorul, îi reglează talâmul2 de receptor
prin intervenţiile spontane ale locutorului în anumite momente ale transmiterii mesajului cu
formule de tipul [după cum ştii, aşa cum cunoşti, vezi bine, nu te supăra, bată-te norocul] etc.
Aspectele conative sunt specifice mai ales conversaţiei curente, dar apar frecvent în textele
oratorice ca mijloace specifice de a trimite permanent mesajul la colocutorul colectiv, pentru a-i
prelucra comportamentul faţă de mesaj.

4° Funcţia fatică / relaţională sau empatică legată oarecum de cea conativă, este
expresia relaţiei dintre mesaj şi contactul lingvistic, dintre destinator şi un mijloc de stabilire a
relaţiei de comunicare, de control, prelungire, restabilire şi întrerupere a acestui contact.
Elementele specifice acestei funcţii sunt, de exemplu, formulele protocolare de salut, interjecţia
alo !, inserţiunile incidente de tipul [(mă) auzi ? ], [(mă) asculţi ? ], [înţelegi ? ]; tot aşa sunt
intervenţiile de tipul [nu mă întrerupe, ai răbdare, lasă-mă să termin ce am de spus] etc.
Enunţuri fatice sunt şi adverbele şi locuţiunile adverbiale de tipul [da, desigur, bine, înţeleg,
fără îndoială, nu mai spune !, ce spui!] etc., cu care colocutorul intervine în timpul transmiterii
mesajului fie pentru a confirma că se află pe recepţie, fie pentru a-şi manifesta atitudinea faţă de
conţinutul anumitor secvenţe ale mesajului.

1
afectare
2
comportament

2
 5° Funcţia metalingvistică este ilustrată de mesajul care trimite la cod; spre deosebire de
limbajul concret, obiectual, referenţial, metalimbajul transmite cunoştinţe despre limbaj, adică
contextul referenţial al mesajului este chiar codul limbii. Dar funcţia metalingvistică este
prezentă în mod curent în conversaţia obişnuită ca un mijloc de control privitor la folosirea
aceluiaşi cod lingvistic din partea colocutorilor. Însuşirea limbii materne, a unei limbi străine
sunt procese în care se stabileşte, pentru cei aflaţi în situaţie, dicţionarul şi gramatica codului
limbii, regulile de codificare şi de decodificare. Enunţurile de definiţie a unor cuvinte,
propoziţiile cu nume predicativ realizat prin nume în nominativ, numeroasele reluări apozitive.
De ex., când spunem [în prima zi a anului, de întâi ianuarie, am văzut un program frumos],
secvenţa subliniată este o construcţie apozitivă în care cei doi termeni sunt echivalenţi, fiind
coreferenţi, ceea ce înseamnă că formula este şi un articol al codului lingvistic.

6° Funcţia poetică / estetică este definită de Jakobson ca ,,atitudinea faţă de mesaj în

sine, centrarea asupra mesajului ca atare”. Funcţia poetică nu se poate reduce nici pe departe
numai la poezie (după cum nici poezia nu se poate reduce numai la funcţia poetică a mesajului)
şi constă în aceea că pune în evidenţă latura palpabilă a semnelor lingvistice, adâncind opoziţia
fundamentală dintre inteligibil şi perceptibil, dintre semnul lingvistic ca mijloc de cunoaştere
inteligibilă şi obiectele realităţii de referinţă. În mesajul cu funcţie poetică relaţia semantică se
realizează într-un mod unic, irepetabil, punând în lucrare o prelucrare specială a sinonimiei,
omonimiei, antonimiei etc., încât se poate spune că locutorul elaborează un cod special, un
sistem original realizat într-un mesaj singular. Lucrul acesta nu trebuie înţeles în mod mecanic;
în măsura în care un mesaj are funcţie poetică predominantă, el constituie o construcţie inten-
ţionat elaborată ca deviere, creată sau inventată, care adaugă ceva la codul existent, este o
operaţie de stilizare specifică, aducând în mesaj montaje structurale neprevăzute în niciunul
dintre codurile preexistente. Acest adaos, coeficientul de modificare elaborată proprie textului
poetic, nu intervine în raport cu o realitate brută în care s-ar afla stocajul unei neîntrerupte creati-
vităţi, ci în raport cu elasticitatea codului existent în limitele căruia are loc inovaţia. Astfel,
putem spune Doar izvoarele suspină,/ Pe când codrul negru tace, pentru că am introdus
inovaţia ceva suspină în loc de cineva suspină şi ceva tace în loc de cineva tace, adică am
asigurat compatibilitatea semantică între izvor şi a suspina şi între codru şi a tăcea prin
înlocuirea semului /-Animat/ cu / + Animat /, în componenţa semantică a celor două substantive.
Nu este cazul acum să intrăm în detalii asupra mecanismului acestor modificări semantice;
menţionăm însă, încă o dată, că funcţia poetică nu trebuie căutată numai în poezie, deoarece şi în
enunţuri ca vara, tot satul se trezeşte în zori sau se înţeleg din ochi este posibilă o asemenea
interpretare. Mesajul în care funcţia poetică este predominantă are o redundanţă 3 foarte scăzută,
mai ales la nivel semantic, dar nici acest lucru nu este o „normă” a funcţiei poetice, deoarece şi
banalul poate dobândi această virtute funcţională, dacă este folosit acolo unde nu ne-am aştepta.
Ex. sloganul „I LIKE IKE”, procedeu retoric (figură de elocuţie prin consonanţă – derivaţia,
Fontanier, [1968] 1977) a fost folosit şi de Petre Roman în campania electorală din 2000
(Român pentru România).

3
inutilitate

3
 1. Concluzii:
 posibilităţile de combinare şi simbioză4 în acelaşi mesaj a unor segmente de construcţie
cu funcţii diferite nu sunt nelimitate, ci constituie o anumită ierarhie; de ex., funcţia
referenţială poate domina într-un mesaj în care apare şi funcţia expresivă, conativă sau
fatică;

 funcţia poetică poate domina asupra celor referenţială, expresivă sau conativă.

 dar stabilirea dominantei este o operaţie interdependentă cu stabilirea funcţiei (sau

funcţiilor) dominate şi, de exemplu, un mesaj dominat de funcţie metalingvistică este
incompatibil cu o funcţie fatică.

 de asemenea, deşi funcţia poetică nu este proprie numai poeziei, realizarea ei în mesajul
dominat de funcţia referenţială sau de cea metalingvistică este foarte rară, incidentală,
dacă nu total exclusă, mai ales în produsele media.

 admiterea combinării şi a simbiozei tuturor funcţiilor în acelaşi mesaj ar duce la

echivalarea lui cu limba luată în totalitate, ceea ce ar fi, evident, un nonsens.

4
conviețuire

4
 Clonarea umana

Ce este clonarea?

Clonarea este producerea artificială (în sensul de "nu pe cale naturală") a unui embrion
dintr-o singură celulă, urmată sau nu de dezvoltarea mai departe a acestui embrion.

Clonarea se mai numeşte şi "reproducere asexuată" întrucât, spre deosebire de

reproducerea sexuată unde zigotul se formează prin unirea celor două celule sexuale,
masculină şi feminină (spermatoziodul şi ovulul) şi are caracteristicile genetice derivate
jumătate de la tată şi jumătate de la mamă, la clonare zigotul derivă din nucleul unei
singure celule. Celulele clonate vor fi, prin urmare, genetic identice cu cea din care provin
şi, dacă sunt multiplicate, vor fi toate identice între ele.

Care este mecanismul clonării?

Clonarea presupune dezvoltarea unei noi fiinţe dintr-un ovul feminin fără a se recurge
la fertilizarea cu un spermatozoid, ci prin înlocuirea nucleului său cu nucleul unei alte
celule oarecare provenită de la un donator. Această celulă este tratată în aşa fel încât să îi
fie "stinse" genele active pentru a o transforma într-o celulă stem. Celula a fost apoi pusă
în contact cu ovulul denucleat. Prin intermediul unor descărcări electrice, cele două s-au
contopit şi a început să se dezvolte embrionul.

După scopul prestabilit, clonarea umană (nu discutăm aici despre clonarea animalelor)
poate fi reproductivă sau terapeutică.

Tipuri de clonare

Exista trei tipuri diferite de clonare:

1. Clonarea embrionara

Reprezinta o tehnica medicala care produce gemeni monozigoti (identici) sau tripleti.
Aceasta duplica procesul pe care natura il foloseste pentru a produce gemeni sau tripleti.

2. Clonarea ADN-ului adult (clonarea reproductiva)

Are ca scop crearea unui nou individ, identic genetic cu cel clonat. Embrionul-clonă se
implantează în uterul unei femele, urmând dezvoltarea sarcinii până la naştere.

3. Clonarea terapeutica (clonarea biochimica)

5
 Este o procedura ale carei stadii initiale sunt identice cu clonarea de ADN adult. Totusi
celulele stem sunt prelevate de pe embrioni pentru a produce tesuturi sau un intreg organ
pentru transplantul inapoi la persoana care a donat ADN-ul. Pre-embrionul folosit moare
in acest proces.

Argumentele impotriva clonarii umane

1. Clonarea reproductiva va transforma copii clonati si oamenii in general in obiecte care

pot fi construite pentru a prezenta anumite caracteristici la copii la comanda.

2. Clonarea reproductiva va diminua sensul singularitatii ca individ si a libertatii,

conducand la defavorizarea clonelor fata de non-clone.

3. Copii clonati vor fi crescuti inevitabil „in umbra” donatorilor lor, ducand la
constringerea dezvoltarii lor psihologice si sociale.

4. Clonarea reproductiva este in mod inerent nesigura. 95% dintre clonarile de mamifere
din expermiente au codus la esecuri sub forma de avorturi si anomalii amenintatoare de
viata. Unii cercetatori considera ca nici o clona nu este per total sanatoasa. Tehnica nu a
putut fi dezvoltata pentru oameni fara a pune siguranta fizica a clonelor si femeilor care le-
ar fi purtatoare la un risc ridicat.

5. Daca clonarea reproductiva este permisa si devine acceptata este greu de a prevedea cum
se vor restrictiona alte aplicatii hazardate5 ale geneticii si tehnologiei nuclerare. Totusi
orice tehnologie medicala poarta un grad de risc iar societatea umana va invata sa accepte
sau sa respinga orice tehnologie propusa pe baza meritelor sale.

6. Dolly a fost conceputa folosind o celula feminina. Nu s-au utilizat celule de la un berbec.
Daca tehnica va fi perfectionata la oameni nu vor mai fi necesari genetic barbatii.

7. Unele persoane si-au manifestat ingrijorarea fata de efectele clonarii fata de relatiile
interumane. Un copil clonat va fi un geaman intirziat al parintilor donatorului.

8. Cei mai multi sustinatori ai pro-vietii sustin ca ovulul fertilizat este o persoana umana,
cind ii este inlaturat nucleul aceasta este ucisa, unele persoane religioase considera ca
clonele s-ar naste fara suflete.

Argumente in favoarea clonarii reproductive

1. Clonarea reproductiva poate darui copii inruditi genetic persoanelor care nu pot fi
ajutate prin alte tratamete de fertilizare.

2. Va permite homosexualilor sa conceapa copii care sa nu contina gene derivate de la o

donatoare de ovul sau un donator de sperma.

5
periculoase

6
3. Permite parintilor care au pierdut un copil prin deces, recuperarea.

4. Clonarea este un drept reproductiv si trebuie permisa o data ce este la fel de sigura
precum reproducerea naturala.

5. Ajuta la intelegerea cauzei avorturilor spontane.

6. Permite intelegerea procesului de atasare a morulei6 la peretele uterin, generind astfel

idei pentru noi contraceptive cu mai putine efecte adverse.

7. Cresterea rapida a morulei (al doilea stadiu dupa blastula) este similara cu rata la care
se divid celulele canceroase. Este considerata o metoda pentru a descoperii cum pot fi
oprite in diviziune aceste celule.

8. Pacientii parinti care pot transmite un defect genetic la copii pot beneficia de clonare. Un
ovul fertilizat poate fi duplicat, iar duplicatul testat pentru afectiune. Daca cuplul nu
prezinta boli genetice ovulul va fi implantat in uter.

9. In fertilizarea in vitro conventionala doctorii incep prin fertilizarea a mai multor ovule si
implantarea acestora in uter. Unele femei a coror sansa de a ramine gravide este mica,
deoarece pot sustine doar un singur ovul in uter beneficiaza de aceasta tehnica in care
zigotul poate fi divizat in pina la 8 embrioni. Astfel sansele femeii de a ramine insarcinata
sunt mult mai mari.

10. Clonarea poate pregati pentru inghetare mai multi embrioni genetic identici cu cel
principal, astfel putind fi folositi daca copilul donor necesita un transplant de maduva de la
un geaman identic.

11. O femeie poate sa doreasca o sarcina dubla sau tripla fata de una unica. Motivele
cuprind: diminuarea injuriei uterului, posibilitatea delivrentei vaginale, gemenii fiind mult
mai mici decit feusii unici, minimalizarea discomfortului nasterii la un singur eveniment.

12. Aplicatiile in chirurgia plastica, reconstructiva si cosmetica. Cu aceasta noua tehnologie

in locul folosirii materialelor straine doctorii vor fabrica tesuturi care sa se potriveasca
bolnavului.

13. Implanturile mamare vor fi facute din tesuturi umane apartinind pacientului.
Implanturile cu materiale artificiale determina numeroase efecte adverse asupra sistemului
imun.

Perspectiva crestina asupra clonarii

Credinta ortodoxă a sustinut din totdeauna că viata omului începe la conceptie - adică la
fertilizarea ovulului. "Statutul embrionului uman", începând încă de la zigotul unicelular,

6
embrion

7
este acela al unei fiinte personale si individuale.Perspectiva crestina asupra procesului
clonarii umane poate fi formulata in lumina catorva principii scripturale.In primul rand,
fiintele omenesti sunt create dupa chipul lui Dumnezeu si astfel, sunt unice.Geneza 1 :26-27
afirma ca omul este creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si este unic in toata
creatia. Evident, viata omului trebuie tratata cu valoare, nu ca ceva ce poate fi cumparat
sau vandut.Unii oameni au promovat ideea de clonare umana cu scopul crearii unor
organe pentru cei ce au nevoie de transplanturi si nu pot gasi un donator
potrivit.Rationamentul este luarea ADN-ului unei persoane si crearea unui organ duplicat
cu respectivul adn, iar acest lucru va reduce semnificativ respingerea organului de catre
organism.In timp ce acest lucru poate fi adevarat, problema este ca o astfel de actiune
reduce valoarea vietii umane.

Istoria clonarii

Pionieratul în clonare a început încă din 1952 prin munca depusă de biologii Robert
Briggs si Thomas King din Philadelphia. Oamenii de stiintă deja stiau de clonarea naturală
ca fiind prezentă la unele nevertebrate. De exemplu un vierme divizat în două se poate
regenera în două orgnisme. Dar clonarea vertebratelor prin intermediul omlui părea mai
complexă. Briggs si King au decis să experimenteze pe broaste. Ei au folosit „tansferul
nuclear de celule”, o tehnică teoretizată în forma ei rudimentară în 1930 de germanul
embriolog Hans Spemann care făcuse experimente în laborator pe salamandre. În această
procedură este nevoie de prelevarea nucleului unei celule somatice si introducerea lui în
celula unui ou „enucleat” nefertilizat.

Tehnica transferului nuclear a fost aplicată, până la urmă şi fiinţelor umane.

Primele informaţii despre rezultate ale cercetării în acest domeniu au apărut în 1993. În
1998, într-un centru al unui spital din Seul, a fost obţinut un embrion uman. Nucleul folosit
aparţinea aceleiaşi persoane de la care fusese prelevat ovulul. Procesul a fost întrerupt în
momentul în care divizarea ajunsese la patru celule, datorită restricţiilor impuse de
guvernul coreean. Oameni de ştiinţă din Statele Unite au declarat, în 2001, că au clonat cu
succes embrioni de maimuţă. Peste câteva luni, la 24 noiembrie 2001, cercetătorii de la
Advanced Cell Technology au anunţat obţinerea mai multor embrioni umani clonaţi în
scop de cercetare a celulei stem. Dolly reprezintă copia fidelă a unei oi Finn Dorsett. După
Dolly a urmat clonarea de vaci, porci, maimuţe şi şoareci.

Până acum s-au întreprins experienţe cu cinci specii de animale, iar rata foarte
mare de eşecuri a dat naştere multor semne de întrebare privind succesul clonării umane.
Doar 1% din clonările animale efectuate până în prezent au avut un rezultat pozitiv, dar şi
dintre acestea covârşitoarea majoritate a suferit serioase disfuncţii: ficatul nu funcţiona
bine, sângele nu avea o presiune normală, plămânii erau nedezvoltaţi, apăreau grave
deficienţe ale sistemului imunitar. Concluzia specialiştilor este că, pentru nivelul actual al
tehnicii, clonarea umană este periculoasă. Antinori şi Zavos susţin însă că pot depăşi aceste
handicapuri, aflând din timp care sunt embrionii „bolnavi”, pentru ca astfel să le fie
stopată creşterea, dar lumea ştiinţifică a negat posibilitatea concretă a acestui control. Este
vorba de un proces încă insuficient descifrat.Acceptând totuşi reuşita clonării, nu ştim cât
şi cum va evolua clona. Viaţa adultă a acesteia s-ar putea să nu fie decât un şir de

8
probleme medicale, mai cu seamă datorită faptului că, cel mai probabil, sistemul imunitar
va fi foarte slăbit.

Clonarea reproductivă nu este admisă deocamdată nicăieri în lume. Rezoluţia

Comisiei pentru probleme de bioetică7 a Parlamentului Europei, din 7 septembrie 2000,
interzice „utilizarea embrionilor umani pentru producerea de celule tulpinare”. Printr-o
decizie a UNESCO, din 1997, se interzice în spaţiul european clonarea reproductivă
umană. Parlamentul României a ratificat, la 22februarie 2001, conform Constituţiei
României, art.74, alin.2, Convenţia Europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a
demnităţii fiinţei umane, faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, Convenţia privind
drepturile omului şi biomedicină, semnată la Oviedo, la 4 aprilie 1997, şi Protocolul
adiţional la Convenţia Europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii
fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinii, referitor la interzicerea clonării
fiinţelor umane, semnat la Paris la 12 ianuarie 1998.Există, totuşi, unele ţări (Suedia,
Marea Britanie, Franţa) unde cercetările terapeutice pe embrionii umani clonaţi continuă,
iar cercetările în domeniul clonării terapeutice implică şi perfecţionarea tehnicilor clonării
reproductive.

Marea Britanie a fost prima ţară care a autorizat acest tip de cercetare, în 1990,
instituind cel mai liberal cadru juridic în acest sens. Savanti si filozofi din multe tări
occidentale prevăd ca noua medicină, care se va dezvolta pe seama reusitei decriptarii 8
genomului uman, va oferi posibilităti de neînchipuit până acum pentru vindecarea bolilor,
prevenirea epidemiilor, corectarea defectelor genetice si prelungirea duratei de viată
Scopul nu scuză nicidecum mijloacele, nici în domeniul clonării si nici în alte domenii.

Bibliografie: http://www.romedic.ro/clonarea-umana

http://provitabucuresti.ro/bioetica/clonarea-umana

http://www.gotquestions.org/romana/clonare.html

http://www.romedic.ro/clonarea-umana/argumente-pro-si-contra-
clonarii-umane

http://misterium.tripod.com/news/2002/12dec/14_clona.html

7
etică în relațiile cu ființele vii
8
traducerii

9
Fişa de lucru nr.1

Roman Jakobson. Funcţiile limbajului (1)

1. Care dintre funcţiile limbajului de mai jos este dominantă în materialul

http://www.youtube.com/watch?v=xhJbgWplVBw ? De ce?
2. Subliniaţi în coloana din mijloc mărcile/ indicatorii/ referenţii lingvistici prezenţi în
materialul…. Completaţi coloana din dreapta a tabelului cu exemple concrete din
materialul ….
Nr. Funcţia - Mărcile/ indicatorii/ referenţii Exemple din materialele
crt. descriere lingvistici indicatori audio-video
1° Denotativă, transmit informaţii
referenţială
sau cognitivă apel la dicţionarul şi gramatica
relaţia dintre codului limbii, regulile de codificare
mesaj şi şi de decodificare
contextul
lingvistic de definiţii, explicaţii, demonstraţii, date,
referinţă statistici, formule etc.

2° Emotivă sau interjecţiile, vocativele

expresivă
relaţia dintre emfaza care ţine de intonaţie
destinator şi
conţinutul anumite particularităţi în construcţia
mesajului mesajului: selecţie în inventarul de
sinonime, antonime, polisemantism

folosirea gradelor de intensitate şi de

comparaţie

ritm, debit verbal în emisia mesajului,

de mimică şi gesturi care însoţesc
anumite secvenţe, variaţiile de
intonaţie

10
Fişa de lucru nr.2

Roman Jakobson. Funcţiile limbajului (2)

1. Care dintre funcţiile limbajului de

mai jos este dominantă în materialul
http://www.youtube.com/watch?v=IOOq2trpe6w? Dar în De ce?
Nr. Funcţia - Mărcile/ indicatorii/ referenţii Exemple din materialele
crt. descriere lingvistici indicatori audio-video
3° conativă / adresare directă la colocutor cu
injonctivă sau alocutive (sau pseudoalocutive) în
persuasivă cazul vocativ
elemente ale
mesajului care atitudinea injonctivă9 sau persuasivă
trimit direct la prin construcţii imperative (cu verbe
destinatar, la modul imperativ sau forme echi-
valente cu imperativul)

enunţuri incantative de urare,

adulaţie, sau peiorative etc.
4° Fatică, formulele protocolare de salut
relaţională sau
empatică interjecţia alo !
relaţia dintre
mesaj şi inserţiunile incidente de tipul [(mă)
contactul auzi ? ], [(mă) asculţi ? ], [înţelegi ? ]
lingvistic, de intervenţiile de tipul [nu mă
control, întrerupe, ai răbdare, lasă-mă să
prelungire, termin ce am de spus] etc.
restabilire şi
întrerupere a enunţuri fatice sunt şi adverbele şi
acestui contact locuţiunile adverbiale de tipul [da,
desigur, bine, înţeleg, fără îndoială,
nu mai spune !, ce spui!]

2. Subliniaţi în coloana din mijloc mărcile/ indicatorii/ referenţii lingvistici prezenţi în

materialul nr.1 Completaţi coloana din dreapta a tabelului cu exemple concrete din
materialul nr.2.

9
poruncitor

11
Fişa de lucru nr.3

Roman Jakobson. Funcţiile limbajului (3)

1. Care dintre funcţiile limbajului de mai jos este dominantă în materialul

http://www.youtube.com/watch?v=nJyySIx3MrQ&list=PL4F41CE7C988ED327 ? De
ce?
2. Subliniaţi în coloana din mijloc mărcile/ indicatorii/ referenţii lingvistici prezenţi în
materialul…. Completaţi coloana din dreapta a tabelului cu exemple concrete din
materialul ….
Nr. Funcţia - Mărcile/ indicatorii/ referenţii Exemple din materialele
crt. descriere lingvistici indicatori audio-video
5° Metalingvistică mijloc de control privitor la folosirea
mesajul care aceluiaşi cod lingvistic
trimite la cod
dicţionarul şi gramatica codului
limbii, regulile de codificare şi de
decodificare (sensuri, definiţii,
explicaţii)

enunţurile de definiţie a unor cuvinte

numeroasele reluări apozitive: De ex.,

[în prima zi a anului, de întâi
ianuarie, am văzut un program
frumos]

termeni echivalenţi, coreferenţi

6° poetică / prelucrare specială a sinonimiei,
estetică omonimiei, antonimiei etc.,
atitudinea faţă
de mesaj în locutorul elaborează un cod special,
sine, centrarea un sistem original realizat într-un
asupra mesaj singular
mesajului ca
atare o construcţie intenţionat elaborată ca
deviere, creată sau inventată

montaje structurale neprevăzute,

combinaţii inedite

elasticitatea codului existent în

limitele căruia are loc inovaţia

12
Fişa de lucru nr. 4

Roman Jakobson. Funcţiile limbajului. Persuasiune vs. manipulare (4)

1. http://www.youtube.com/watch?v=MGORkl2mcnM? Care dintre indicatorii de mai jos se

găsesc în materialul prezentat? Realizaţi o scală a efectului persuasiv sau manipulatoriu al
exemplelor completate.

Mărci / indicatori/referenţi contextuali Exemple din materialele audio-video

Folosirea analizei critice, lucide şi conştiente
P Apel la strategii discursive: exemplificare,
enumerare, analogie, paralelă, antiteză etc.
E Trimitere la valori (adevărul, utilul, binele
comun, plăcutul, consensul, iubirea, încrederea,
R bunăstarea, cooperarea etc.)
Inducerea unor sentimente pozitive (sinceritate,
iubirea, încrederea, siguranţa etc.)
S
Apel la emoţii pozitive: entuziasm, pasiune,
mândrie etc.
U Modele de etică/comportamente exemplare
Apel la memorie (trecut, sigur, cunoscut): fapte,
A date, mărturii etc.
Recurs la logică / raţionamente cauză - efect
S raţiune / raţionament de implicaţie (dacă…
atunci)
I

E
trece Prin imperative
Prin comandă militară
spre
M Recurs la subconştient (mesaje subliminale,
ascunse), neanalizate critic, lucid, cu
A discernământ
Trimiteri la arhetipuri ale inconştientului
N colectiv: vânător vs. vânat, părinte/ mamă vs.
copil
Apel la viitor: nesigur, confuz, promisiuni…
I
Recurs la afecte / emoţii negative: ură,
P intoleranţă, invidie, trufie etc.
Apel la alte instincte: conservare, apărare, de
U mamă, tată etc.
Invocare de instincte primare: sex, foame, spaimă

13
L

1. Ce părere aveţi: cel mai puţin persuasiv material este şi cel mai manipulativ? Care este
relaţia dintre persuasiune şi manipulare în materialul X?

2. Realizaţi o scală a efectului conativ sau persuasiv al celor 6 materiale prezentate pe tema
Inginerie Genetice, de la cel mai puţin persuasiv (1) la cel mai persuasiv(). Motivaţi.

 Dicţionar de 10 de termeni utilizaţi:

1. TALÂM s. v. apucătură, compliment, comportament, comportare, conduită,
deprindere, închinăciune, maniere, mătanie, moravuri, năravuri, obiceiuri,
plecăciune, ploconeală, purtare, reverență, temenea.
2. REDUNDÁNȚĂ, redundanțe, s. f. Surplus de informație transmis față de strictul
necesar și care asigură exactitatea transmiterii informației în telecomunicații.
Abundență inutilă de expresii, de cuvinte sau de imagini în formularea unei idei.
[Var.: redondánță s. f.] – Din engl. redundance, fr. redondance.
3. HAZARDÁT ~ți (~tă, ~te) Care este prea puțin fondat; greu de justificat;
periculos; riscant. /<fr. Hasardé
4. EMFÁZĂ, s. f. Atitudine nenaturală, pretențioasă; afectare în scris, în vorbire, în
comportare. – Din fr. emphase, lat. emphasis.
5. SIMBIÓZĂ, simbioze, s. f. Formă de conviețuire reciproc avantajoasă între două
specii diferite de organisme [Pr.: -bi-o-] – Din fr. Symbiose
6. CLONÁ, clonez, vb. I. Tranz. (Biol.) A izola din clon indivizi care vor deveni cap
de linie pentru noi generații. – Din clon
7. MORÚLĂ, morule, s. f. Primul stadiu în dezvoltarea embrionară a metazoarelor,
în timpul căruia embrionul capătă aspectul de mură. – Din fr. morula.
8. BIOÉTICĂ s.f. Morală a științei în general și a medicinei în special, care
interzice comercializarea corpului uman și traficul de organe. (din fr. bioéthique,
it. bioetica)
9. DECRIPTÁ, decriptez, vb. I. Tranz. A descifra, a traduce o corespondență cifrată.
– Din fr. Décrypter
10. INJONCTÍV, -Ă adj. (Rar) Cu caracter de injoncțiune. ♦ (Lingv.) Poruncitor. [Cf.
fr. injonctif].

14
Grilă de (inter)evaluare10
Comportamente care pot fi evaluate pentru competenţa de comunicare

Frecvenţă
Categoria Descriere
comportamentală 0 1 2 3
COMUNICARE VERBALĂ
Propune idei Formulează idei clare şi argumente, propune subiecte de
dezbatere.
Face sugestii Formulează sugestii, sugerează nu afirmă, caută suport
pentru a continua ideea.
Solicită idei şi sugestii Invită alţi membrii ai grupului să discute.

Construieşte Duce mai departe ideea, argumentează iîn continuare,

dezvoltă.
Oferă suport Îşi formulează clar susţinerea unei idei sau opinii.

Caută clarificări Solicită recapitularea ideilor sau informaţii suplimentare

pentru a verifica gradul de înţelegere personal.
Caută informaţii Cere informaţii suplimentare sau identifică şi aduce în
discuţie informaţii relevante pentru temă pe care ceilalţi le-
au adus în discuţie, dar care nu au fost valorificate.
Sumarizează Oferă o sinteză a celor discutate anterior.

Oferă informaţii Oferă informaţii suplimentare, calrificări, fapte pentru

Implică alţi participanţi
discuţie
Exprimă sentimente
Exprimă dezacordul
Apărare / atac
susţinerea ideilor sale atunci când este solicitat.
la Face eforturi pentru a implica şi alţi participanţi în
discuţie.
Exprimă sentimente cu privire la ideile puse în discuţie şi
la modul în care decurge conversaţia.
Îşi declară explicit dezacordul şi îşi exprimă punctele de
vedere critice cu privire la alte persoane.
Reacţii emoţionale puternice de atac sau apărare.

Blocare Formularea de obiecţii sau blocarea unei propuneri fără a

oferi alternative.
Excluderea din discuţie Excluderea sau încercarea de a exclude o persoană din
discuţie prin întreruperea acesteia, vorbitul în paralel cu
aceasta sau ignorarea acesteia.
Dezacordul tacit Formularea de opinii contrare, aflate în contradicţie cu
ceea ce se discută fără a îşi manifesta clar dezacordul.
COMUNICARE NONVERBALĂ
Contact corporal Strângerea mâinilor, îmbrăţişarea la plecare, atingerea
corpului celuilalt.
Poziţionarea şi proximitatea Distanţa şi modul de poziţionare faţă de ceilalţi în timpul
discuţiei.
Postura Interesul exprimat de postură.

Expresia facială şi gesturile Emoţii exprimate.

Privirea Modul de stabilire al contactului vizual-direct, deschis.

Scală – 0 – niciodată, 1 – rareori, 2 – deseori, 3 - întotdeauna

15
 Grilă de interevaluare / seminare
Numele studenţilor din echipă: Florea Anca.Ghira Cristina.Matei-Demian Alina.Stefan Bianca.
Tema: Roman Jakobson. Funcţiile limbajului.
Legendă:

Are deja bune practici 3p

Puţine rezultate practice dar are informaţie teoretică 2p

Este încă nevoie să înveţe despre acest subiect 1p

Criteriul 1p 2p 3p
Definirea obiectivelor secvenţei
Oferirea de materiale de sprijin/ tabele, anexe, dicţionar de termeni,
bibliografie
Gradul de coeziune al echipei
Utilizarea de întrebări deschise
Utilizarea de metode de predare-învăţare active
Abilitatea de a comunica
Abilitatea de a asculta
Utilizarea mesajelor asertive / feedback pozitiv
Aplicare de metode şi tehnici de comunicare interactive
Pregătirea activităţii / materiale audio-video, presă scrisă
Motivarea studenţilor / bonusuri
Facilitarea învăţării şi adaptarea la nevoile colegilor
Sprijinirea transferului învăţării în viitorul mediu de muncă
Utilizarea eficientă a tehnologiei şi resurselor TIC
Utilizarea eficientă a timpului
Evaluarea învăţării colegilor
Un mesaj (asertiv)/ feedback de tip sandvich (+/-/+):

16
 Grilă de autoevaluare / seminare
Numele studenţilor din echipă: Florea Anca. Ghira Cristina. Matei-Demian Alina. Stefan Bianca.
Tema: Roman Jakobson. Funcţiile limbajului. Persuasiune vs. manipulare
Legendă:

Are deja bune practici 3p

Puţine rezultate practice dar are informaţie teoretică 2p

Este încă nevoie să înveţe despre acest subiect 1p

Criteriul 1p 2p 3p
Definirea obiectivelor secvenţei
Oferirea de materiale de sprijin/ tabele, anexe, dicţionar de termeni,
bibliografie
Gradul de coeziune al echipei
Utilizarea de întrebări deschise
Utilizarea de metode de predare-învăţare active
Abilitatea de a comunica
Abilitatea de a asculta
Utilizarea mesajelor asertive / feedback pozitiv
Aplicare de metode şi tehnici de comunicare interactive
Pregătirea activităţii / materiale audio-video, presă scrisă
Motivarea studenţilor / bonusuri
Facilitarea învăţării şi adaptarea la nevoile colegilor
Sprijinirea transferului învăţării în viitorul mediu de muncă
Utilizarea eficientă a tehnologiei şi resurselor TIC
Utilizarea eficientă a timpului
Evaluarea învăţării colegilor
Un mesaj (asertiv)/ feedback de tip sandvich (+/-/+):

17
18