Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PORTOFOLIU
DE EVALUARE
COORDONATOR:
Conf. dr. Eva Monica SZEKELY
STUDENŢI:
Florea Anca
Ghira Cristina
Matei-Demian Alina
Stefan Bianca
CRP, I
Târgu-Mureş
2013
1
Sinteza. Roman Jakobson. Funcţiile limbajului (1).
2° Funcţia emotivă sau expresivă este determinată de relaţia dintre destinator /emiţător
şi conţinutul mesajului, actualizând atitudinea vorbitorului faţă de cele spuse, colorând-o în
diferite grade cu o emoţie adevărată sau falsă. Elementele mai accentuat expresive sunt
interjecţiile, emfaza1 care ţine de intonaţie, dar şi anumite particularităţi în construcţia mesajului,
o anumită selecţie în inventarul de sinonime, folosirea gradelor de intensitate şi de comparaţie
etc. Se poate afirma că funcţia expresivă este prezentă în aproape toate mesajele, deoarece însăşi
alegerea pentru mesaje a unei formule de construcţie din cele mai simple, mai „reci”, este tot un
semn al unei anumite atitudini a vorbitorului faţa de conţinutul mesajului. Anumite particularităţi
de ritm, debit verbal în emisia mesajului, de mimică şi gesturi care însoţesc anumite secvenţe,
variaţiile de intonaţie etc., demonstrează că, deşi limba este asemănătoare cu un cod, în realitate
ea presupune mai multe coduri.
3° Funcţia conativă / injonctivă sau persuasivă este actualizată de acele elemente ale
mesajului care trimit direct la destinatar, în sensul că locutorul urmăreşte prelucrarea într-o
anumită măsură a colocutorului său, angajarea lui într-un anumit fel în receptarea mesajului.
Expresia gramaticală cea mai frecventă a acestei funcţii este realizată prin formulele de adresare
directă la colocutor cu alocutive (sau pseudoalocutive) în cazul vocativ, atitudinea injonctivă prin
construcţii imperative (cu verbe la modul imperativ sau forme echivalente cu imperativul), prin
enunţuri incantative de urare, adulaţie, sau peiorative etc. Funcţia conativă îşi găseşte adesea
expresia în inserţiunile incidente care vizează direct colocutorul, îi reglează talâmul2 de receptor
prin intervenţiile spontane ale locutorului în anumite momente ale transmiterii mesajului cu
formule de tipul [după cum ştii, aşa cum cunoşti, vezi bine, nu te supăra, bată-te norocul] etc.
Aspectele conative sunt specifice mai ales conversaţiei curente, dar apar frecvent în textele
oratorice ca mijloace specifice de a trimite permanent mesajul la colocutorul colectiv, pentru a-i
prelucra comportamentul faţă de mesaj.
4° Funcţia fatică / relaţională sau empatică legată oarecum de cea conativă, este
expresia relaţiei dintre mesaj şi contactul lingvistic, dintre destinator şi un mijloc de stabilire a
relaţiei de comunicare, de control, prelungire, restabilire şi întrerupere a acestui contact.
Elementele specifice acestei funcţii sunt, de exemplu, formulele protocolare de salut, interjecţia
alo !, inserţiunile incidente de tipul [(mă) auzi ? ], [(mă) asculţi ? ], [înţelegi ? ]; tot aşa sunt
intervenţiile de tipul [nu mă întrerupe, ai răbdare, lasă-mă să termin ce am de spus] etc.
Enunţuri fatice sunt şi adverbele şi locuţiunile adverbiale de tipul [da, desigur, bine, înţeleg,
fără îndoială, nu mai spune !, ce spui!] etc., cu care colocutorul intervine în timpul transmiterii
mesajului fie pentru a confirma că se află pe recepţie, fie pentru a-şi manifesta atitudinea faţă de
conţinutul anumitor secvenţe ale mesajului.
1
afectare
2
comportament
2
5° Funcţia metalingvistică este ilustrată de mesajul care trimite la cod; spre deosebire de
limbajul concret, obiectual, referenţial, metalimbajul transmite cunoştinţe despre limbaj, adică
contextul referenţial al mesajului este chiar codul limbii. Dar funcţia metalingvistică este
prezentă în mod curent în conversaţia obişnuită ca un mijloc de control privitor la folosirea
aceluiaşi cod lingvistic din partea colocutorilor. Însuşirea limbii materne, a unei limbi străine
sunt procese în care se stabileşte, pentru cei aflaţi în situaţie, dicţionarul şi gramatica codului
limbii, regulile de codificare şi de decodificare. Enunţurile de definiţie a unor cuvinte,
propoziţiile cu nume predicativ realizat prin nume în nominativ, numeroasele reluări apozitive.
De ex., când spunem [în prima zi a anului, de întâi ianuarie, am văzut un program frumos],
secvenţa subliniată este o construcţie apozitivă în care cei doi termeni sunt echivalenţi, fiind
coreferenţi, ceea ce înseamnă că formula este şi un articol al codului lingvistic.
3
inutilitate
3
1. Concluzii:
posibilităţile de combinare şi simbioză4 în acelaşi mesaj a unor segmente de construcţie
cu funcţii diferite nu sunt nelimitate, ci constituie o anumită ierarhie; de ex., funcţia
referenţială poate domina într-un mesaj în care apare şi funcţia expresivă, conativă sau
fatică;
funcţia poetică poate domina asupra celor referenţială, expresivă sau conativă.
de asemenea, deşi funcţia poetică nu este proprie numai poeziei, realizarea ei în mesajul
dominat de funcţia referenţială sau de cea metalingvistică este foarte rară, incidentală,
dacă nu total exclusă, mai ales în produsele media.
4
conviețuire
4
Clonarea umana
Ce este clonarea?
Clonarea este producerea artificială (în sensul de "nu pe cale naturală") a unui embrion
dintr-o singură celulă, urmată sau nu de dezvoltarea mai departe a acestui embrion.
Clonarea presupune dezvoltarea unei noi fiinţe dintr-un ovul feminin fără a se recurge
la fertilizarea cu un spermatozoid, ci prin înlocuirea nucleului său cu nucleul unei alte
celule oarecare provenită de la un donator. Această celulă este tratată în aşa fel încât să îi
fie "stinse" genele active pentru a o transforma într-o celulă stem. Celula a fost apoi pusă
în contact cu ovulul denucleat. Prin intermediul unor descărcări electrice, cele două s-au
contopit şi a început să se dezvolte embrionul.
După scopul prestabilit, clonarea umană (nu discutăm aici despre clonarea animalelor)
poate fi reproductivă sau terapeutică.
Tipuri de clonare
1. Clonarea embrionara
Reprezinta o tehnica medicala care produce gemeni monozigoti (identici) sau tripleti.
Aceasta duplica procesul pe care natura il foloseste pentru a produce gemeni sau tripleti.
Are ca scop crearea unui nou individ, identic genetic cu cel clonat. Embrionul-clonă se
implantează în uterul unei femele, urmând dezvoltarea sarcinii până la naştere.
5
Este o procedura ale carei stadii initiale sunt identice cu clonarea de ADN adult. Totusi
celulele stem sunt prelevate de pe embrioni pentru a produce tesuturi sau un intreg organ
pentru transplantul inapoi la persoana care a donat ADN-ul. Pre-embrionul folosit moare
in acest proces.
3. Copii clonati vor fi crescuti inevitabil „in umbra” donatorilor lor, ducand la
constringerea dezvoltarii lor psihologice si sociale.
4. Clonarea reproductiva este in mod inerent nesigura. 95% dintre clonarile de mamifere
din expermiente au codus la esecuri sub forma de avorturi si anomalii amenintatoare de
viata. Unii cercetatori considera ca nici o clona nu este per total sanatoasa. Tehnica nu a
putut fi dezvoltata pentru oameni fara a pune siguranta fizica a clonelor si femeilor care le-
ar fi purtatoare la un risc ridicat.
5. Daca clonarea reproductiva este permisa si devine acceptata este greu de a prevedea cum
se vor restrictiona alte aplicatii hazardate5 ale geneticii si tehnologiei nuclerare. Totusi
orice tehnologie medicala poarta un grad de risc iar societatea umana va invata sa accepte
sau sa respinga orice tehnologie propusa pe baza meritelor sale.
6. Dolly a fost conceputa folosind o celula feminina. Nu s-au utilizat celule de la un berbec.
Daca tehnica va fi perfectionata la oameni nu vor mai fi necesari genetic barbatii.
7. Unele persoane si-au manifestat ingrijorarea fata de efectele clonarii fata de relatiile
interumane. Un copil clonat va fi un geaman intirziat al parintilor donatorului.
8. Cei mai multi sustinatori ai pro-vietii sustin ca ovulul fertilizat este o persoana umana,
cind ii este inlaturat nucleul aceasta este ucisa, unele persoane religioase considera ca
clonele s-ar naste fara suflete.
1. Clonarea reproductiva poate darui copii inruditi genetic persoanelor care nu pot fi
ajutate prin alte tratamete de fertilizare.
5
periculoase
6
3. Permite parintilor care au pierdut un copil prin deces, recuperarea.
4. Clonarea este un drept reproductiv si trebuie permisa o data ce este la fel de sigura
precum reproducerea naturala.
7. Cresterea rapida a morulei (al doilea stadiu dupa blastula) este similara cu rata la care
se divid celulele canceroase. Este considerata o metoda pentru a descoperii cum pot fi
oprite in diviziune aceste celule.
8. Pacientii parinti care pot transmite un defect genetic la copii pot beneficia de clonare. Un
ovul fertilizat poate fi duplicat, iar duplicatul testat pentru afectiune. Daca cuplul nu
prezinta boli genetice ovulul va fi implantat in uter.
9. In fertilizarea in vitro conventionala doctorii incep prin fertilizarea a mai multor ovule si
implantarea acestora in uter. Unele femei a coror sansa de a ramine gravide este mica,
deoarece pot sustine doar un singur ovul in uter beneficiaza de aceasta tehnica in care
zigotul poate fi divizat in pina la 8 embrioni. Astfel sansele femeii de a ramine insarcinata
sunt mult mai mari.
10. Clonarea poate pregati pentru inghetare mai multi embrioni genetic identici cu cel
principal, astfel putind fi folositi daca copilul donor necesita un transplant de maduva de la
un geaman identic.
11. O femeie poate sa doreasca o sarcina dubla sau tripla fata de una unica. Motivele
cuprind: diminuarea injuriei uterului, posibilitatea delivrentei vaginale, gemenii fiind mult
mai mici decit feusii unici, minimalizarea discomfortului nasterii la un singur eveniment.
13. Implanturile mamare vor fi facute din tesuturi umane apartinind pacientului.
Implanturile cu materiale artificiale determina numeroase efecte adverse asupra sistemului
imun.
Credinta ortodoxă a sustinut din totdeauna că viata omului începe la conceptie - adică la
fertilizarea ovulului. "Statutul embrionului uman", începând încă de la zigotul unicelular,
6
embrion
7
este acela al unei fiinte personale si individuale.Perspectiva crestina asupra procesului
clonarii umane poate fi formulata in lumina catorva principii scripturale.In primul rand,
fiintele omenesti sunt create dupa chipul lui Dumnezeu si astfel, sunt unice.Geneza 1 :26-27
afirma ca omul este creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si este unic in toata
creatia. Evident, viata omului trebuie tratata cu valoare, nu ca ceva ce poate fi cumparat
sau vandut.Unii oameni au promovat ideea de clonare umana cu scopul crearii unor
organe pentru cei ce au nevoie de transplanturi si nu pot gasi un donator
potrivit.Rationamentul este luarea ADN-ului unei persoane si crearea unui organ duplicat
cu respectivul adn, iar acest lucru va reduce semnificativ respingerea organului de catre
organism.In timp ce acest lucru poate fi adevarat, problema este ca o astfel de actiune
reduce valoarea vietii umane.
Istoria clonarii
Pionieratul în clonare a început încă din 1952 prin munca depusă de biologii Robert
Briggs si Thomas King din Philadelphia. Oamenii de stiintă deja stiau de clonarea naturală
ca fiind prezentă la unele nevertebrate. De exemplu un vierme divizat în două se poate
regenera în două orgnisme. Dar clonarea vertebratelor prin intermediul omlui părea mai
complexă. Briggs si King au decis să experimenteze pe broaste. Ei au folosit „tansferul
nuclear de celule”, o tehnică teoretizată în forma ei rudimentară în 1930 de germanul
embriolog Hans Spemann care făcuse experimente în laborator pe salamandre. În această
procedură este nevoie de prelevarea nucleului unei celule somatice si introducerea lui în
celula unui ou „enucleat” nefertilizat.
Până acum s-au întreprins experienţe cu cinci specii de animale, iar rata foarte
mare de eşecuri a dat naştere multor semne de întrebare privind succesul clonării umane.
Doar 1% din clonările animale efectuate până în prezent au avut un rezultat pozitiv, dar şi
dintre acestea covârşitoarea majoritate a suferit serioase disfuncţii: ficatul nu funcţiona
bine, sângele nu avea o presiune normală, plămânii erau nedezvoltaţi, apăreau grave
deficienţe ale sistemului imunitar. Concluzia specialiştilor este că, pentru nivelul actual al
tehnicii, clonarea umană este periculoasă. Antinori şi Zavos susţin însă că pot depăşi aceste
handicapuri, aflând din timp care sunt embrionii „bolnavi”, pentru ca astfel să le fie
stopată creşterea, dar lumea ştiinţifică a negat posibilitatea concretă a acestui control. Este
vorba de un proces încă insuficient descifrat.Acceptând totuşi reuşita clonării, nu ştim cât
şi cum va evolua clona. Viaţa adultă a acesteia s-ar putea să nu fie decât un şir de
8
probleme medicale, mai cu seamă datorită faptului că, cel mai probabil, sistemul imunitar
va fi foarte slăbit.
Marea Britanie a fost prima ţară care a autorizat acest tip de cercetare, în 1990,
instituind cel mai liberal cadru juridic în acest sens. Savanti si filozofi din multe tări
occidentale prevăd ca noua medicină, care se va dezvolta pe seama reusitei decriptarii 8
genomului uman, va oferi posibilităti de neînchipuit până acum pentru vindecarea bolilor,
prevenirea epidemiilor, corectarea defectelor genetice si prelungirea duratei de viată
Scopul nu scuză nicidecum mijloacele, nici în domeniul clonării si nici în alte domenii.
Bibliografie: http://www.romedic.ro/clonarea-umana
http://provitabucuresti.ro/bioetica/clonarea-umana
http://www.gotquestions.org/romana/clonare.html
http://www.romedic.ro/clonarea-umana/argumente-pro-si-contra-
clonarii-umane
http://misterium.tripod.com/news/2002/12dec/14_clona.html
7
etică în relațiile cu ființele vii
8
traducerii
9
Fişa de lucru nr.1
10
Fişa de lucru nr.2
9
poruncitor
11
Fişa de lucru nr.3
12
Fişa de lucru nr. 4
E
trece Prin imperative
Prin comandă militară
spre
M Recurs la subconştient (mesaje subliminale,
ascunse), neanalizate critic, lucid, cu
A discernământ
Trimiteri la arhetipuri ale inconştientului
N colectiv: vânător vs. vânat, părinte/ mamă vs.
copil
Apel la viitor: nesigur, confuz, promisiuni…
I
Recurs la afecte / emoţii negative: ură,
P intoleranţă, invidie, trufie etc.
Apel la alte instincte: conservare, apărare, de
U mamă, tată etc.
Invocare de instincte primare: sex, foame, spaimă
13
L
1. Ce părere aveţi: cel mai puţin persuasiv material este şi cel mai manipulativ? Care este
relaţia dintre persuasiune şi manipulare în materialul X?
2. Realizaţi o scală a efectului conativ sau persuasiv al celor 6 materiale prezentate pe tema
Inginerie Genetice, de la cel mai puţin persuasiv (1) la cel mai persuasiv(). Motivaţi.
14
Grilă de (inter)evaluare10
Comportamente care pot fi evaluate pentru competenţa de comunicare
Frecvenţă
Categoria Descriere
comportamentală 0 1 2 3
COMUNICARE VERBALĂ
Propune idei Formulează idei clare şi argumente, propune subiecte de
dezbatere.
Face sugestii Formulează sugestii, sugerează nu afirmă, caută suport
pentru a continua ideea.
Solicită idei şi sugestii Invită alţi membrii ai grupului să discute.
15
Grilă de interevaluare / seminare
Numele studenţilor din echipă: Florea Anca.Ghira Cristina.Matei-Demian Alina.Stefan Bianca.
Tema: Roman Jakobson. Funcţiile limbajului.
Legendă:
Criteriul 1p 2p 3p
Definirea obiectivelor secvenţei
Oferirea de materiale de sprijin/ tabele, anexe, dicţionar de termeni,
bibliografie
Gradul de coeziune al echipei
Utilizarea de întrebări deschise
Utilizarea de metode de predare-învăţare active
Abilitatea de a comunica
Abilitatea de a asculta
Utilizarea mesajelor asertive / feedback pozitiv
Aplicare de metode şi tehnici de comunicare interactive
Pregătirea activităţii / materiale audio-video, presă scrisă
Motivarea studenţilor / bonusuri
Facilitarea învăţării şi adaptarea la nevoile colegilor
Sprijinirea transferului învăţării în viitorul mediu de muncă
Utilizarea eficientă a tehnologiei şi resurselor TIC
Utilizarea eficientă a timpului
Evaluarea învăţării colegilor
Un mesaj (asertiv)/ feedback de tip sandvich (+/-/+):
16
Grilă de autoevaluare / seminare
Numele studenţilor din echipă: Florea Anca. Ghira Cristina. Matei-Demian Alina. Stefan Bianca.
Tema: Roman Jakobson. Funcţiile limbajului. Persuasiune vs. manipulare
Legendă:
Criteriul 1p 2p 3p
Definirea obiectivelor secvenţei
Oferirea de materiale de sprijin/ tabele, anexe, dicţionar de termeni,
bibliografie
Gradul de coeziune al echipei
Utilizarea de întrebări deschise
Utilizarea de metode de predare-învăţare active
Abilitatea de a comunica
Abilitatea de a asculta
Utilizarea mesajelor asertive / feedback pozitiv
Aplicare de metode şi tehnici de comunicare interactive
Pregătirea activităţii / materiale audio-video, presă scrisă
Motivarea studenţilor / bonusuri
Facilitarea învăţării şi adaptarea la nevoile colegilor
Sprijinirea transferului învăţării în viitorul mediu de muncă
Utilizarea eficientă a tehnologiei şi resurselor TIC
Utilizarea eficientă a timpului
Evaluarea învăţării colegilor
Un mesaj (asertiv)/ feedback de tip sandvich (+/-/+):
17
18