MINISTERUL EDUCATIEI,CULTURII SI CERCETARII AL REPUBLICII MOLDOVA

Colegiul Iulia Hasdeu din Cahul

Specialitatea contabilitate
Catedra de economie si ecologie

LUCRARE DE DIPLOMĂ
TEMA: CONTABILITATEA
OPERAȚIUNILOR CU NUMERAR
LA S.A.”Cahulpan”

Elev: Paruș Constantin

Grupa: C1541
Сoordonator: Zbîrciog Tatiana

2018 Cahul
 CUPRINS
 Capitolul I- Numerarul-principala sursa de existenta a intreprinderii.

- 1.1. Componenţa, caracteristica şi clasificarea mijloacelor băneşti

- 1.2. Contabilitatea mijloacelor băneşti din casierie

- 1.3. Contabilitatea mijloacelor băneşti din conturile curente în valută

naţională
- 1.4. Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile curente în valută
străină
- 1.5. Contabilitatea mijloacelor băneşti în alte conturi la bancă
- 1.6. Contabilitatea transferurilor în expediţie şi a documentelor băneşti

- 1.7. Dezvăluirea informaţiei privind mijloacele băneşti în rapoartele

(situaţiile) financiare.

 Capitolul II- Contabilitatea numerarului.

 Capitolul III- Continutului,modul de intocmire si importanta situatiei
fluxurilor de numerar.
  Capitolul I- Numerarul-principala sursa de existenta a
intreprinderii.

1.1. Componenţa, caracteristica şi clasificarea mijloacelor băneşti

1.2. Contabilitatea mijloacelor băneşti din casierie

1.3. Contabilitatea mijloacelor băneşti din conturile curente în valută naţională

1.4. Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile curente în valută străină

1.5. Contabilitatea mijloacelor băneşti în alte conturi la bancă

1.6. Contabilitatea transferurilor în expediţie şi a documentelor băneşti

1.7. Dezvăluirea informaţiei privind mijloacele băneşti în rapoartele (situaţiile) financiare.

1. Componenţa, caracteristica şi clasificarea mijloacelor băneşti

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii. În contabilitate
mijloacelor băneşti se clasifică după următoarele criterii:

- în dependenţă de valută în care sînt exprimate:

 valută naţională,
 valută străină.
Indiferent de faptul în ce valută sînt exprimate mijloacele băneşti, în evidenţa contabilă acestea
se exprimă în valută naţională la cursul stabilit de Bancă Naţională.

- în dependenţă de locul păstrării şi formei de exprimare:

 în numerar – care se păstrează în casieria întreprinderii,

 în conturile curente şi alte conturi la bănci,
 alte mijloace băneşti (doc. băneşti, timbre poştale, bilete de călătorie, ş.a.) care se
păstrează în casierie;
- în funcţie de posibilitate utilizării mijloacelor băneşti:

 mijloacele băneşti legate – reprezintă disponibilităţile băneşti, care aparţin

întreprinderii, dar nu pot fi utilizate de aceasta din anumite cauze (conturi bancare
sechestrate, soldul de compensare a mijloacelor creditare etc.),
 mijloace băneşti nelegate – mijloace care aparţin întreprinderii şi pot fi utilizate de
aceasta.
2. Contabilitatea mijloacelor băneşti din casierie

Mijloacele băneşti în numerar se păstrează la întreprindere în casierie.

Operaţiile de casă sînt efectuate de către casier care poartă responsabilitate materială totală
pentru păstrarea, folosirea mijloacelor băneşti şi documentele băneşti aflate în casierie.
Efectuarea operaţiunilor de casă este reglementată de “Normele pentru efectuarea operaţiunilor
de casă în economia Republicii Moldova”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 764 din 25.11.1992, cu modificările şi completările ulterioare.
În timpul perioadei de gestiune la întreprindere au loc atît operaţiuni de primire a numerarului
în casierie, cît şi de eliberare a acestora.

În casierie numerarul poate fi primit din conturile curente în valută naţională sau străină, din
rambursarea avansurilor neutilizate de lucrători; din vînzarea produselor, materialelor. Eliberarea
mijloacelor băneşti se efectuează la achitarea salariilor, premiilor, acoperirea unor cheltuieli
generale şi administrative, la acordarea avansurilor, plata indemnizaţiilor pentru pierderea
temporară a capacităţii de muncă.

Toate operaţiile de casă trebuie să fie documentate. La primirea mijloacelor băneşti se

întocmeşte “Dispoziţia de încasare de casă”. La eliberarea banilor se întocmeşte “Dispoziţia de
plată de casă” sau “Borderoul de plată”. La sfîrşitul zilei de muncă datele din documentele de
casă se înregistrează de către casier în “Registrul de casă” care poate fi întocmit manual sau la
computer. Registrul de casă se întocmeşte în 2 exemplare: primul exemplar la care se anexează
documentele de încasare şi plata se transmite în contabilitate ca raport al casierului, 2-lea – rămîne
în la casier.

Evidenţă analitică a operaţiunilor de casă se ţine pe surse de încasare şi direcţii de utilizare a

numerarului.

Pentru evidenţă sintetică este destinat contul de activ 241 “Casa”. În debitul acestui cont se
înregistrează întrările de mijloace băneşti în casierie, iar în creditul – ieşirile de numerar. Soldul
este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti la o anumită dată şi se reflectă în capitolul II a
bilanţului contabil.

La primirea mijloacelor băneşti se întocmesc formulele contabile:

 debit contul 241,

 credit contul 242 – la ridicarea numerarului din bancă pentru achitarea salariului şi
efectuarea altor plăţi,
 credit contul 243 – la sumele încasate din conturile în valută,
 credit contul 227 – la încasarea avansurilor neutilizate,
 credit contul 228 – încasarea creanţelor pe termen scurt privind veniturile calculate,
 credit contul 229 – stingerea altor creanţe pe termen scurt de către debitori,
 credit conturilor 424, 523 – la suma avansurilor în numerar primite,
 credit contul 313 – la suma depunerilor în numerar în capitalul statutar efectuate de fondatori
după înregistrarea întreprinderii,
 credit contul 534 – la suma TVA aferentă mărfurilor vîndute cu achitare imediată în
numerar,
  credit conturilor 611, 612, 621 – la suma încasărilor în numerar la vînzarea activelor
întreprinderii,
 credit contul 622 – la suma veniturilor încasate sub formă de redevenţe şi mijloacelor băneşti
primite cu titlu gratuit.

Eliberarea mijloacelor băneşti se reflectă prin formula:

 debit contul 227 – la suma avansurilor spre decontare acordate titularilor de avans
 debit conturilor 242, 243, 244 – la sumele depuse în conturile curente în valută naţională şi
străină,
 debit contul 424, 523 – la restituirea avansurilor primite anterior,
 debit contul 521 – la achitarea datoriei faţă de furnizori,
 debit contul 531 – la achitarea salariului,
 debit contul 532 – la recuperarea cheltuielilor efectuate de titularul de avans, fără eliberarea
avansului,
 debit contul 537 – la achitarea datoriilor faţă de fondatori,
 debit contul 539 – la achitarea datoriilor faţă de alţi creditori,
 credit contul 241.
Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 stabileşte
limita decontărilor ce pot fi efectuate în numerar în baza obligaţiilor financiare ale întreprinderii
în mărime de 100 de mii de lei lunar. Pentru încălcarea limitei menţionate organele Serviciului
Fiscal de Stat şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei aplică sancţiuni în
proporţie de 10 la sută din sumele plătite.

Întreprinderile sînt obligate să efectueze inventarierea valorilor aflate în casierie în termenele

stabilite şi în conformitate cu “Regulamentul privind inventarierea” nr. 27 din 28.04.2004.
Rezultatele inventarierii se perfectează prin întocmirea Procesului-verbal de inventariere a
numerarului (forma INV-5).

Dacă în urma inventarierii se constată lipsuri acestea se reflectă prin formula contabilă:

 debit contul 714

 credit contul 241
Acestea se impută casierului prin formula contabilă:

 debit contul 227

 credit conturile 612, 515
În cazul în care se depistează plusuri de mijloace băneşti acestea se înregistrează prin formula
contabilă:

 debit contul 241,

 credit contul 612.

Informaţia privind mişcarea mijloacelor băneşti din casierie trebuie să fie sintetizată în
registrele contabile pe fluxuri de mijloace băneşti pentru facilitarea întocmirii “Raportului privind
fluxul mijloacelor băneşti”.
3. Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile curente în valută naţională

În conformitate cu actele normative în vigoare toate întreprinderile Republicii Moldova,

indiferent de forma organizatorico-juridică, sînt obligate să păstreze mijloacele lor băneşti în
instituţiile financiare.

Mijloacele băneşti se păstrează la contul curent în valută naţională prin intermediul căruia se
efectuează decontările cu agenţii economici, cu instituţiile financiare, cu bugetul etc.

Întreprinderea foloseşte desinestătător mijloacele aflate în contul curent. Fără acordul

întreprinderii se efectuează numai plăţile cu titlul executoriu.

Pentru deschiderea contului bancar întreprinderea prezintă băncii următoarele documente:

- cererea de deschidere a contului;

- fişa cu specimenele semnăturilor persoanelor împuternicite să efectueze operaţiuni pe contul
curent şi amprenta ştampilei întreprinderii legalizată notarial;
- copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia documentului recunoscut ca atare;
- extrasul din Registrul de Stat al întreprinderilor şi organizaţiilor, eliberat de Camera
Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale;
- copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului;
- alte documente la cererea băncii.
Modul de efectuare a decontărilor fără numerar prin conturile curente este stabilit de
“Regulamentului cu privire la transferul de credit” nr. 373 din 15.12.2005.

Documentele de plată care se utilizează la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul

Republicii Moldova sînt „ordinul de plată”, „cererea de plată” şi „ordinul incaso”.

Documentele de plată utilizate la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii

Moldova se întocmesc în limba de stat, iar sumele înscrise în ele sunt exprimate în unitatea
monetară naţională (leul moldovenesc).

Pe lîngă documentele enumerate se mai utilizează „ordinul de încasare a numerarului” la

depunerea numerarului în contul curent în valută naţională şi „delegaţia” – la retragerea
numerarului din contul curent în valută naţională.

Periodic banca prezintă întreprinderii “extrasul din cont” în care sînt reflectate operaţiunile de
intrare şi ieşire efectuate în perioada respectivă. La extras se anexează documentele în baza cărora
au fost efectuate operaţiunile pe contul curent.

Evidenţa analitică a mijloacelor băneşti la contul curent în valută naţională se ţine pe bănci
comerciale la care au fost deschise conturile curente.

Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de activ 242 „Conturi curente în valută
naţională”. În debitul contului 242 se reflectă intrarea mijloacelor băneşti, în creditul 242 – plăţile.
Soldul contului este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti la finele perioadei de gestiune
şi se înregistrează în capitolul II a bilanţului contabil.
 La intrarea mijloacelor băneşti se întocmesc formulele contabile:

 debit contul 242,

 credit conturile 221, 223, 227, 228, 229, 134 – la încasarea creanţelor cumpărătorilor,
 credit conturile 411, 412, 413, 511, 512, 513 – la suma creditelor şi împrumuturilor primite
de către întreprindere,
 credit conturile 424, 523 – la suma primită sub formă de avansuri,
 credit contul 241 – la depunerea numerarului din casieria întreprinderii.
La eliberarea mijloacelor băneşti din contul curent se întocmesc formulele contabile:

 debit conturilor 131, 132, 231, 232 – la utilizarea mijloacelor băneşti pentru procurarea
investiţiilor, acordarea mijloacelor băneşti sub formă de împrumut,
 debit contul 241 – la ridicarea mijloacelor băneşti în casierie,
 debit conturilor 411, 412, 413, 511, 512, 513 – la achitarea creditelor bancare,
împrumuturilor şi plata dobînzilor,
 debit conturile 521, 522 – la achitarea datoriilor comerciale,
 debit conturile 531 – la achitarea datoriilor faţă de salariaţi privind retribuirea muncii,
 debit conturile 424, 523 – la restituirea avansurilor pe termen lung şi scurt primite anterior,
 debit contul 533 – la achitarea datoriilor privind contribuţiile de asigurări sociale şi primele
de asigurare medicală,
 debit contul 534 – la achitarea datoriilor faţă de buget,
 debit contul 537 – la achitarea datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi,
 debit contul 539 – la achitarea datoriilor faţă de alţi creditori,
 debit contul 713 – la suma comisioanelor bancare percepute pentru prestarea serviciilor
bancare,
 credit contul 242.

Informaţia privind mişcarea mijloacelor băneşti din conturile curente în valută naţională trebuie
să fie sintetizată în registrele contabile pe fluxuri de mijloace băneşti pentru facilitarea întocmirii
“Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti”.

4. Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile curente în valută străină

În conformitate cu Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor

în băncile licenţiate din Republica Moldova nr. 297 din 25.11.2004 şi Legea privind
reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21.03.2008 întreprinderile pot deschide unul sau mai
multe conturi în valută străină. Deschiderea conturilor în valută străină este condiţionată de
efectuarea operaţiunilor de export-import. Mijloacele băneşti în aceste conturi sînt exprimate în
valută străină (dolari SUA, ruble ruseşti etc.), însă evidenţa lor se ţine în lei cu aplicarea cursului
Băncii Naţionale a Moldovei din ziua efectuării operaţiei economice. În acest caz pot să apară
diferenţe de curs favorabile şi nefavorabile.

Documentele utilizate la efectuarea operaţiilor valutare sînt:

1. cererea de cumpărare sau de vînzare a valutei străine,

2. ordinul de plată în valută străină,
3. extrasul din cont.
 Evidenţa analitică a mijloacelor valutare este organizată pe fiecare cont sau fiecare valută.

Pentru evidenţa sintetică a mijloacelor valutare este destinat contul de activ 243 „Conturi
curente în valută străină” care are acelaşi conţinut ca şi contul 242 “Conturi curente în valută
naţională”.

La contul 243 întreprinderea poate deschide subconturi destinate evidenţei mijloacelor băneşti
în valutele diferitor ţări precum şi pentru evidenţa mijloacelor valutare legate.

La intrarea şi ieşirea mijloacelor băneşti din conturile curente în valută străină se întocmesc
aceleaşi formule contabile ca şi la efectuarea operaţiilor în valută naţională.

Principala deosebire constă în necesitatea reflectării diferenţei de curs valutar care apare din
cauza variaţiei cursului valutei străine în raport cu leul moldovenesc din momentului efectuării
operaţiei economice cu cursul valutei în momentul efectuării plăţii, şi necesitatea reflectării
mijloacelor valutare în rapoartele financiare la cursul din ultima zi a perioadei de gestiune.
Diferenţele de curs valutar trebuie reflectate în evidenţă în conformitate cu S.N.C. 21“Efectele
variaţiilor cursurilor valutare.
Diferenţa de curs valutar aferente soldului mijloacelor băneşti la contul valutar se înregistrează
prin formulele contabile:

a) la suma diferenţelor favorabile de curs valutar:

 debit contul 243,

 credit contul 622,
b) la suma diferenţelor nefavorabile de curs valutar:

 debit contul 722,

 credit contul 243.
Cu toate că în contabilitate operaţiile în valută se reflectă la cursul Băncii Naţionale a
Moldovei întreprinderea cumpără şi vinde valuta la cursul stabilit de banca comercială. În
acest caz pot apărea diferenţe care nu se reflectă în componenţa veniturilor şi cheltuielilor din
activitatea financiară, ci în componenţa veniturilor şi cheltuielilor neoperaţionale. Aceste
diferenţe se mai numesc diferenţă de sumă.
Operaţiunile de cumpărare şi vînzare a valutei străine se reflectă prin următoarele formule
contabile:

I. cumpărarea valutei străine:

1) virarea mijloacelor băneşti din conturile curente pentru procurarea valutei străine:
 debit contul 229,
 credit contul 242;
2) înregistrarea în conturile valutare a valutei străine procurate la cursul oficial al
BNM:
 debit contul 243,
 credit contul 229;
II. vînzarea valutei străine:
1) virarea din conturile curente a valutei străine care urmează a fi vîndute:
 debit contul 229,
 credit contul 243;
Formula contabilă se întocmeşte la cursul oficial al BNM.
 2) înregistrarea în conturile curente a mijloacelor băneşti din vînzarea valutei străine:
 debit contul 242,
 credit contul 229;
III. reflectarea veniturilor şi cheltuielilor din vînzarea şi cumpărarea valutei străine:
1) reflectarea veniturilor din vînzarea valutei străine la un curs mai înalt decît cursul
oficial al BNM sau din cumpărarea valutei străine la un curs mai jos decît cursul oficial
al BNM:
 debit contul 229,
 credit contul 612;
2) reflectarea cheltuielilor din vînzarea valutei străine la un curs mai jos decît cursul
oficial al BNM, sau din cumpărarea valutei străine la un curs mai înalt decît cursul
oficial al BNM:
 debit contul 714,
 credit contul 229.

5. Contabilitatea mijloacelor băneşti în alte conturi la bancă

În afară de conturi curente în valută naţională şi în valută străină întreprinderile mai pot deţine
mijloace băneşti în conturi speciale precum cele de acreditiv şi carduri bancare.

Acreditivul este un angajament prin care o bancă (banca emitentă), acţionînd la cererea
clientului său (ordonatorul), efectuează o plată în folosul unui terţ (beneficiarul) la prezentarea de
către acesta documentelor ce confirmă livrarea mărfurilor sau prestarea serviciilor.

Decontările cu utilizarea acreditivului în calitate de mijloc de plată sînt reglementate de

“Regulamentul privind utilizarea acreditivului documentar acoperit şi irevocabil pe teritoriul
Republicii Moldova” nr. 122 din 29.05.2003.

Acreditivul se clasifică după următoarele criterii:

 în funcţie de forma juridică:

a) revocabil – care poate fi modificat sau anulat fără consimţămîntul ordonatorului,
beneficiarului, băncii emitente sau băncii beneficiare;
b) irevocabil – care nu poate fi modificat fără consimţămîntul părţilor contractante.
 în funcţie de gradul de acoperire:
a) acoperit - reprezintă acreditivul, la deschiderea căruia banca emitentă transferă din
contul plătitorului sau creditului acordat plătitorului toată suma acreditivului băncii
beneficiare, cu condiţia utilizării acestor mijloace băneşti pentru achitarea
acreditivului;
b) neacoperit – reprezintă acreditivul, la deschiderea căruia banca emitentă transferă
băncii beneficiare doar o parte din suma acreditivului, cu completarea ulterioară, pe
măsura necesităţii a contului de acreditiv.
Pe teritoriul Republicii Moldova se utilizează numai acreditivul acoperit şi irevocabil.

Acreditivul este destinat pentru decontări numai cu un singur beneficiar şi nu poate fi

transferat decît dacă este desemnat de banca emitentă ca fiind transferabil. Acreditivul se achită
prin virament în sumă totală sau parţială. Se interzice achitarea acreditivului în numerar.

Evidenţa analitică a acreditivelor se ţine pe bănci la care sînt deschise acreditivele şi pe clienţi
care beneficiază de acreditive.
 Cardul bancar reprezintă un suport de informaţie, utilizat de deţinător în modul prevăzut în
obligaţiile reciproce cu emitentul cardului şi acceptat de comercianţi în calitate de instrument de
plată la procurarea de mărfuri, consumul de servicii, obţinerea de numerar şi altor servicii de
ghişeu.

Modul utilizare a cardurilor la efectuarea decontărilor fără numerar este reglementat de

Regulamentului cu privire la cardurile bancare aprobat prin Hotărîrea Băncii Naţionale a Moldovei
Nr. 62 din 24 februarie 2005.

Cardurile sînt emise de către băncile comerciale la cererea clientului. Autorizarea efectuării
tranzacţiei constă în introducerea numărului personal de identificare (PIN), care se consideră
echivalentul semnăturii deţinătorului de card şi este un instrument de asigurare a securităţii.
Reflectarea operaţiilor economice privind mijloacele băneşti de pe card se realizează în baza
extraselor de cont primite de la bancă.

Evidenţa analitică a cardurilor bancare se ţine pe tipuri de carduri şi pe bănci emitente.

Pentru evidenţa sintetică a mijloacelor băneşti în acreditive şi mijloacelor băneşti pe carduri

bancare este destinat contul de activ 244 “Conturi speciale la bănci”.

La deschiderea acreditivelor, depunerea mijloacelor băneşti pe cardurile bancare se întocmesc

formulele contabile:
 debit contul 244,
 credit conturilor 242, 243,
 credit contul 511 - la deschiderea conturilor speciale din contul creditelor bancare pe termen
scurt.
Din contul mijloacelor băneşti păstrate la conturile speciale se achită datoriile faţă de furnizorii
pentru bunurile procurate, serviciile consumate.

La achitarea acestor datorii se întocmeşte formula:

 debit conturilor 521, 522, 539,

 credit contul 244.
La închiderea acreditivelor, anularea cardurilor:

 debit conturilor 242, 243, 511,

 credit contul 244.
Pentru deschiderea conturilor speciale, efectuarea operaţiunilor cu mijloace băneşti,
întreprinderea plăteşte băncii comisioane, care se reflectă prin formula:

 debit contul 713,

 credit contul 242.

6. Contabilitatea transferurilor în expediţie şi a documentelor băneşti

În procesul desfăşurării activităţii economice a întreprinderii apar cazuri de transferare a

mijloacelor băneşti prin oficiile poştale, prin intermediul serviciului de încasare a băncilor
comerciale etc.
Pentru evidenţa mijloacelor băneşti aflate în drum este destinat contul 245 “Transferuri
băneşti în expediţie”. În debitul se înregistrează suma mijloacelor băneşti aflate în expediţie , iar
în creditul – înregistrarea mijloacelor băneşti în conturile bancare. Soldul reprezintă suma
mijloacelor băneşti aflate în expediţie la o dată anumită.

La transferarea banilor prin oficiile poştale, la predarea acestora încasatorilor se întocmeşte

formula contabilă:

 debit contul 245,

 credit contul 241.
Înregistrarea sumelor transferate la conturile bancare ale întreprinderii se reflectă prin formula
contabilă:

 debit conturilor 242,

 credit contul 245.
În afară de mijloacelor băneşti în numerar în casieria întreprinderii se păstrează şi documentele
băneşti la care se referă mărci poştale tichete pentru transport, foi de odihnă etc.

Pentru evidenţa acestor mijloace sau documente este destinat contul de activ 246 “Documente
băneşti”. În debit se reflectă procurarea, în credit – ieşirea.

La procurarea documentelor băneşti se întocmeşte formula contabilă:

 debit contul 246 – la suma totală a documentelor băneşti procurate,

 credit conturile 241, 242, 243 – prin achitare nemijlocită,
 credit conturile 227, 532 – prin intermediul titularilor de avans,
 credit contul 539 – la achitarea ulterioară,
 credit contul 229 – în urma schimbului cu alte active.
Ieşirea documentelor băneşti (vînzarea, schimbul, predarea cu titlu gratuit):

 debit contul 714,

 credit contul 246.
Totodată, dacă are loc vînzarea documentelor băneşti se întocmeşte formula contabilă:

 debit contul 241 – dacă contravaloarea lor se achită imediat,

 debit contul 227 – dacă documentele băneşti se vînd lucrătorilor întreprinderii cu achitare
ulterioară,
 debit contul 229 – dacă documentele băneşti se vînd altor persoane fizice sau juridice cu
achitare ulterioară,
 credit contul 612 – la valoarea de realizare a documentelor băneşti.
Suma TVA aferentă documentelor băneşti vîndute se reflectă prin formula contabilă:

 debit conturile 241, 227, 229,

 credit contul 534.
Documentele băneşti, de regulă, se păstrează în casierie şi inventarierea acestora se efectuează
odată cu inventarierea mijloacelor băneşti.

7. Dezvăluirea informaţiei privind mijloacele băneşti în rapoartele (situaţiile) financiare.

Structura și conținutul mijloacelor bănești se reflectă în cap.2 Bilanțului contabil și în Raportul

privind fluxul mijloacelor băneşti. Obiectivul Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti îl
constituie oferirea utilizatorilor rapoartelor financiare posibilitatea:
 - de a evalua activitatea întreprinderii privind suficienţa mijloacelor băneşti pentru efectuarea
operaţiunilor respective,

- de a aprecia capacitatea întreprinderii de a menţine nivelul necesar al mijloacelor băneşti

fără atragerea lor din alte surse,

- de a determina capacitatea întreprinderii privind generarea mijloacelor băneşti.

https://ru.scribd.com/archive/plans?doc=137043505&metadata=%7B%22context%2
2%3A%22archive_view_restricted%22%2C%22page%22%3A%22read%22%2C%22act
ion%22%3A%22download%22%2C%22logged_in%22%3Atrue%2C%22platform%22%
3A%22web%22%7D