Sunteți pe pagina 1din 3

Liturghie arhierească de Florii în Parohia Ianca II

Duminică, 21 aprilie, în ziua praznicului Intrării Domnului în Ierusalim, Preasfințitul


Episcop Sebastian a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica Parohiei Ianca II.
În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a vorbit despre semnificațiile praznicului,
subliniind că „există un mare contrast între sărbătoarea Floriilor și caracterul săptămânii ce
urmează. Sfinții Părinți au rânduit ziua aceasta, între praznicele împărătești, pentru că Biserica
privește prin sărbătoarea de astăzi dincolo de Săptămâna Patimilor, în perspectiva Învierii și a
biruinței Domnului Hristos asupra morții. El a venit în Ierusalim ca să moară, dar tot aici va și
învia! Dincolo de arestarea, bătăile, scuipările şi patimile Sale stau mărturie lumii Învierea și
biruința Sa asupra morții, pentru că deși oamenii L-au omorât, până la urmă El i-a slobozit din
moarte prin Învierea Sa”.

Denia Prohodului Domnului la catedrala episcopală


Vineri, 26 aprilie, Preasfințitul Episcop Sebastian a săvârșit slujba Deniei Prohodului
Domnului la catedrala episcopală.
În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a tâlcuit însemnătatea evenimentului:
„Această slujbă se dorește a fi slujba înmormântării Domnului, pe Care oamenii, în mare grabă,
L-au dat jos de pe Cruce și L-au așezat în mormânt, fără cuvenita ceremonie.
Noi, creștinii, în fiecare Vineri din săptămâna Patimilor, încercăm să recuperăm istoria
și să-I cântăm Mântuitorului Hristos înmormântarea pe care nu au fost vrednici să I-o cânte
oamenii din vremea Sa. Însă, unii dintre noi și astăzi Îl omoară pe Hristos, încetul cu încetul,
prin dispreț, prin cuvinte spurcate, prin gânduri murdare, prin fapte urâte, prin indiferență față
de Biserica și învățăturile Sale. Câte persoane au fost azi la denie ca să plângă pe Domnul Cel
omorât prin păcatul firii omeneștii?! Această indiferență este moartea lui Dumnezeu în sufletele
noastre. Astfel, El va muri încet-încet în sufletele noastre, ale celor care nu înțelegem că Hristos
a înviat și este viu, căruia noi trebuie să-I slujim, să-I împlinim poruncile și să-L ascultăm”.

Slujba Învierii la catedrala episcopală


Duminică, 28 aprilie, Preasfințitul Episcop Sebastian a săvârșit slujba Învierii
Domnului la catedrala episcopală.
În cuvântul de învățătură, Preasfinția Sa a subliniat faptul istoric al înomeririi și morții
lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră: „Unde ați mai auzit aceasta vreodată, să moară
Dumnezeu pentru oameni? Da, a murit în locul nostru! Vrând să ne spună, parcă: dacă nu Mă
credeți, viu fiind între voi, credeți-Mă, măcar, văzându-Mă mort! Iar aceasta a făcut-o Domnul,
știind că moartea este dovada supremei iubiri: „Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu
are, ca sufletul său să și-l pună pentru prietenii săi” (In. 15, 13).
Apoi, pentru că la Dumnezeu moartea nu este ceea ce cred cei mai mulți despre ea –
câtă vreme ea este plata păcatului, iar Domnul era fără de păcat (Evr. 4, 15) − Hristos a înviat,
arătând că nu moartea este sfârșitul vieții, ci, dimpotrivă, tot viața este și sfârșitul morții.
Hristos a înviat, arătând oamenilor că El era mai mult decât înțeleseseră ei despre Dânsul și
decât ceea ce putuseră ei să vadă la El! Că, adică, nu a fost un simplu profet sau un simplu om
− ba încă și omorât pe cruce, laolaltă cu tâlharii de rând − ci era ceea ce Se dovedise a fi
– DUMNEZEU!
Acest fapt ne arată nouă, frații mei, că în Persoana Domnului Hristos am avut și avem
Dumnezeu; pe El, Care ne-a predat Legea și învățătura aceasta sfântă, pe care noi o numim
Creștinism. Nu vreun învățător lumesc și muritor ne-a predat nouă acestea, ci Însuși Dumnezeu
întrupat, ceea ce și denotă superioritatea și sfințenia credinței noastre creștine. Dacă alte
credințe au fost întemeiate de profeți sau oameni mai mult sau mai puțin inspirați, credința
noastră a fost întemeiată de Dumnezeu Însuși. Niciun alt întemeietor de religie responsabil nu a
pretins că este Dumnezeu: nici Mahomed, nici Confucius, nici Buda și nici ceilalți promotori de
sisteme ori idei religioase. Numai Hristos a pretins aceasta și, pe drept, pentru că a fost și este
Dumnezeu.
De aceea, să arătăm credință și recunoștință Domnului nostru! Să ne arătăm demni de
un astfel de Dumnezeu, Care a venit între noi, a trăit în mijlocul nostru, a murit și a înviat
pentru noi! Să-L credem pe Cuvântul Legământului Său, al Testamentului celui nou, care ne
poate da viață chiar și dincolo de mormânt, așa cum și Domnul Însuși S-a arătat viu dincolo de
moarte! Să-I urmăm Lui, Care ne-a arătat calea: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (In. 14, 6)!
Să facem fapte bineplăcute Lui, ca astfel să ne învrednicim și noi harului Său și să viem în veci
alături de El, în Împărăția Sa cea veșnică, Amin.

A doua Înviere la catedrala episcopală


Duminică, 28 aprilie, începând orele 1300, Preasfințitul Episcop Sebastian, înconjurat
de un ales sobor de preoți și diaconi, a oficiat la catedrala episcopală slujba Vecerniei de Luni
din Săptămâna Luminată, cunoscută și sub denumirea de „A doua Înviere”.
La final, Preasfinția Sa a explicat însemnătatea acestei slujbe, în cadrul căreia
Evanghelia s-a citit în mai multe limbi: „Învierea Domnului nu se adresează doar întregii lumi,
în înțelesul de oameni, ci întregii făpturi. De aceea, în fiecare noapte de Paști, primul „Hristos
a înviat” nu-l cântăm între zidurile bisericii, ci afară, ca să se bucure întreaga făptură.
De asemenea, citirea în mai multe limbi a Evangheliei de astăzi ne arătă că învățătura
Mântuitorului Hristos și Învierea Sa au vocație universală, adresându-se lumii întregi. Sfinții
Apostoli au mers și au propovăduit pretutindeni, de la un capăt și până la celălalt al pământului,
la toate semințiile, ca să se arate că Dumnezeu a venit pentru toți oamenii, de toate culorile și
etniile”.