1.Rentabilitatea exprimă capacitatea întreprinderii de a obţine profit.

Rentabilitatea ca
indicator al eficienţei se obţine ca raport dintre efectele economice şi financiare (cîştig) şi
efortul depus pentru obţinerea acestora înmulţit cu 100.
În literatura economică, în calitate de indicator al efectului economic şi financiar (la numărător) la
calcularea rentabilităţii pot fi folosiţi profitul, dividentele, iar în calitate de efort – costul vînzărilor,
costul activelor, capitalul propriu, permanent ş.a.

1. Indicatorii rentabilităţii producţiei:

1.1. rentabilitatea venitului din vînzări:

1.2. rentabilitatea produsului (grupe de produse):

2. Rentabilitatea activelor:
2.1. rentabilitatea economică a activelor:

2.2. rentabilitatea activelor cu destinaţie de producţie:

3. Rentabilitatea capitalului:
3.1. rentabilitatea capitalului propriu (financiară):

3.2. rentabilitatea capitalului permanent:

Sinteza între nivelul cheltuielilor fixe și cel al marjei o realizeaza punctul mort, evidențiat prin
analiza cost - volum - profit. Punctul mort sau punctul critic reprezintă nivelul de activitate(CA),
care absoarbe în totalitate cheltuielile de exploatare ale unei perioade, iar rezultatul este nul.Punctul
mort denumit și prag de rentabilitate evidențiază nivelul minim de activitate la care trebuie să se
situeze întreprinderea pentru a nu lucra în pierdere. Depășind acel nivel, activitatea societații devine
rentabilă deci, riscul economic va fi cu atît mai mic cu cît nivelul punctului mort va fi mai redus.

1
 2. Rentabilitatea vînzărilor caracterizează capacitatea întreprinderii de a obţine profit în
rezultatul vînzării producţiei, mărfurilor şi prestării serviciilor, adică arată mărimea profitului la 1
leu vînzări.
Acest indicator este utilizat la aprecierea eficienţei activităţii de producţie şi comercializare.
În practica analitică sînt utilizate diferite variante de calcul al rentabilităţii vînzărilor în
dependenţă de faptul ce tip de profit se utilizează la numărător la aprecierea nivelului
rentabilităţii (Pb, P din activitatea operaţională, P pînă la impozitare, P net).
Însă în practică în cele mai dese cazuri se analizează rentabilitatea venitului calculată în baza
profitului brut deoarece acest indicator reflectă cît de efectiv întreprinderea gestionează vînzările,
costurile şi preţurile de vînzare a produselor şi serviciilor prestate cu scopul obţinerii profitului.
Analiza se începe cu aprecierea generală a rentabilităţii vînzărilor.
Tabelul 2.1
Aprecierea dinamicii rentabilităţii vînzărilor

Anul Anul de Abaterea

Indicatori precedent gestiune absolută (+/-)
1 2 3 4
1. Venitul din vînzări (lei) 21 361 294 16 412 320 -4 948 974
2. Profitul brut (lei) 9 383 349 5 229 254 -4 154 095
3. Rentabilitatea vînzărilor (%) 43,93 31,86 -12,07

Concluzie: Datele tabelului ne arată că nivelul rentabilităţii vînzărilor s-a redus faţă de nivelul
anului precedent cu 12,7 puncte procentuale. Adică, mărimea Pb la 1 leu vînzări, care poate fi
utilizată atît pentru acoperirea cheltuielilor perioadei, cît şi pentru formarea profitului activităţii
operaţionale care s-a redus.
La etapa următoare sînt studiate cauzele, ce au adus la modificarea nivelului rentabilităţii
vînzărilor.
Abaterea nivelului rentabilităţii vînzărilor depinde de influienţa următorilor factori:
1. modificarea structurii şi sortimentului producţiei vîndute (mărfurilor, serviciilor prestate)
poate avea atît o influienţă pozitivă (atunci cînd creşte ponderea produselor mai rentabile în
volumul total al vînzărilor), cît şi negativă (invers). Calculul influenţei acestui factor asupra
rentabilităţii vînzărilor se face după formula:

2. costul pe unitate de produs (marfă, serviciu prestat) are o influenţă inversă asupra modificării
nivelului rentabilităţii vînzărilor (creşterea costului unitar duce la reducerea rentabilităţii şi
invers).

2
 3. modificarea sau reducerea preţului unitar al producţiei (mărfii, serviciului prestat)
influenţează direct asupra modificării rentabilităţii (creşterea preţurilor duce la creşterea
rentabilităţii).

Pentru a efectua analiza rentabilităţii vînzărilor, e necesară colectarea datelor în următorul tabel.

Tabelul 2.2
Date iniţiale pentru analiza rentabilităţii vînzării producţiei

Anul de gestiune
Indicatorii Anul recalculat în Anul de
precedent condiţiile anului gestiune
precedent
A 1 2 3
1.VV producţiei, lei 19 221 301 14 093 546 14 981 341
2. CV producţiei, lei 9 996 409 7 319 388 10 121 381
3.Pb din vînzarea producţiei
(rd.1-rd.2) 9 224 892 6 774 158 4 859 966
4.Rentabilitatea vînzărilor, %
(rd.3 : rd.1) x 100 47,99 48,07 32,44

Analiza factorială a rentabilităţii vînzărilor în comparaţie cu rezultatele perioadei precedente:

1.Calulăm abaterea absolută a nivelului rentabilităţii vînzărilor producţiei:
∆R = 32,44 – 47,99 = -15,55%
2.Calculăm devierea rentabilităţii sub influenţa modificării structurii şi sortimentului producţiei
vîndute:

∆Rstruc. = x 100 – x 100 = 48,07 – 47,99 = +0,08

(puncte procentuale)

3.Calculăm devierea rentabilităţii sub influenţa modificării costului unitar al producţiei vîndute:

∆Rcost. = x 100 – x 100 = 28,18 – 48,07 = -19,89

(puncte procentuale)
4.Calculăm devierea rentabilităţii sub influenţa modificării preţului unitar de vinzăre:

∆Rpreţ. = x 100 – x 100 = 32,44 – 28,18 = +4,26

(puncte procentuale)
Verificare: ∆R = R1 – R0 = ∆Rstruc. + ∆Rcost. + ∆Rpreţ.
32,44 – 28,18 = (+0,08) + (-19,89) + (+4,26)
(-15,55) = (-15.55) puncte procentuale
Concluzie: Datele obţinute ne arată că nivelul rentabilităţii vînzărilor producţiei s-a redus în
comparaţie cu perioada precedentă cu 15,55 puncte procentuale. Această reducere a fost obţinută
sub influenţa negativă a costului unitar, care a adus la micşorarea rentabilităţii cu 19,89 puncte

3
 procentuale. Influenţei negativă a acestui factor a fost parţial acoperită de creşterea preţurilor de
realizare a unităţii producţiei şi majorarea ponderii produselor mai rentabile în volumul total al
vînzărilor. Aceasta a dus la creşterea nivelului rentabilităţii vînzărilor respectiv cu 4,26 şi 0,08
puncte procentuale.
Astfel, putem constata că întreprinderea dispune de rezerve interne de creştere a nivelului
rentabilităţii vînzărilor în contul reducerii costului pe unitate de producţie realizată.

3.Rentabilitatea activelor
Rentabilitatea activelor în teoria şi practica economică mai este numită rentabilitate
economică. Aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu a mijloacelor investite în
procesul de producţie, indiferent de sursa de finanţare a acestora. În cazul cînd întreprinderea obţine
pierderi contabile (pînă la impozitare), nivelul acestui indicator va fi negativ şi va reflecta mărimea
pierderilor obţinute la fiecare leu al activelor întreprinderii.
Analiza rentabilităţii activelor începe cu aprecierea evoluţiei ei în timp (folosim datele
Bilanţului contabil şi Raportul privind rezultatul financiar).
Tabelul 3.1
Aprecierea dinamicii rentabilităţii activelor

Anul precedent Anul de gestiune Abatere absolută

Indicatori 2014 2015
1.Profit (pierdere) pînă la impozitare, -8973555 -10651035 -1677480
(lei)
2.Valoarea activelor la începutul 357882692 315567812 -42314880
anului, lei
3.Valoarea activelor la finele anului, 311730406 292559792 -19170614
(lei)
4.Valoarea medie a activelor, lei 334806549 304063802 -30742747
(rd. 2 + rd. 3) : 2
5.Rentabilitatea activelor, % -2,68 -3,50 -0,82
(rd. 1 : rd. 4) x 100

Nivelul rentabilităţii activelor poate fi mărit sau micşorat, fie prin creşterea sau scăderea
nivelului rentabilităţii vînzărilor, fie pe seama accelerării sau încetinirii rotaţiei activelor. Astfel,
rentabilitatea activelor este influenţată de următorii factori:
1. modificarea rentabilităţii vînzărilor;
2. modificarea nr. De rotaţii a activelor.
Formula dependenţei factoriale a rentabilităţii activelor:

4
 Tabelul 3.2
Calculul influenţei factorilor la devierea rentabilităţii activelor

Inclusiv sub
Indicatorii Anul precedent Anul Abaterea absolută influenţa
curent (+/-)
Rvînz. Nr.rot.act.
1. VV, lei 21 361 294 16 412 320 -4 948 974
2. P p/i, lei 3 916 236 137 572 -3 778 664
3. VA, lei 41 735 676,0 43 102 585,5 +1 366 912,5
4. R vînz.
(%), (rd. 2 : 18,33 0,84 -17,49
rd. 1) x 100
5. Nr. rot.
activ., (rd. 1 : 0,512 0,381 -0,131
rd. 3)
6. R activ.,
%, 9,38 0,32 -9,06 -8,95 -0,11
(rd. 2 :
rd.3) x 100
Verificare: 0,32 – 9,38 = ( -8,95) + ( -0,11)
( -9,06) = ( -9,06)
Concluzie: În anul curent faţă de anul precedent a fost a fost înregistrată o încetinire a rotaţiei
activelor cu 0,131 rotaţii, ce a condiţionat reducerea Ra cu 0,11 puncte procentuale. E necesar de
menţionat că mărimea indicatorului numărului de rotaţii în anul curent este redusă. Acest nivel
reprezintă consecinţa predominării ratei de creştere a VA (103,27%) faţă de rata de creştere a VV
(76,83%). În calitate de cauze a încetinirii rotaţiei activelor pot fi: reducerea stocurilor de materiale,
creşterea duratei de încasare a creanţelor pe termen scurt.

4. Rentabilitatea capitalului propriu (Rc.prop.) reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza

capitalul propriu în vederea obţinerii profitului (capacitatea întreprinderii de a-şi îmbogăţi
proprietarii). Prin prisma acestui indicator posesorii de capital apreciază eficienţa investiţiilor lor,
adică Rc.prop. caracterizează mărimea profitului obţinut la fiecare leu de investiţie în capitalul propriu.
Rc.prop. reflectă interdependenţa dintre financiar şi capitalul propriu:

𝑃 𝑝/𝑖
Rc.prop. = x 100
𝑉𝐶𝑝𝑟𝑜𝑝.
La prima etapă a analizei se examinează nivelul şi dinamica Rc.prop. .
La următoarea etapă este înfăptuită analiza factorială a rentabilităţii capitalului propriu în baza
sistemului cu 2 factori:
1. modificarea rentabilităţii activelor (R activelor)
2. modificarea ratei pîrghiei financiare

5
 Rata pîrghiei financiare reflectă structura finanţării activelor, adică gradul în care utilizarea
resurselor împrumutate în circuitul economic al întreprinderii contribuie la majorarea Rc.prop. Dacă
unitatea economică nu atrage surse împrumutate, atunci pîrghia financiară se situează la nivel minim
(100 % sau 1%), nivel maxim nu există.
Pentru analiza factorială a Rc.prop. datele necesare se acumulează în tabelul:
Tabelul 4.1
Datele iniţiale pentru analiza factorială a Rc.prop.

Indicatori Semne Perioada precedentă Perioada curentă Abaterea absolută

convenţionale
1.Profit pină la P p/i 3 916 236 137 572 -3 778 664
impozitare, lei
2.valoarea medie a
capitalului propriu, lei VCpr 33 118 491,50 34 416 262,0 +1 297 770,50
3.Valoarea medie a VA 41 735 676 43 102 588,50 +1 366 912,50
activelor, lei
4.Rata pîrghiei
financiare, Pf 1,260 1,252 -0,008
(rd.3 : rd.2)
5.Rentabilitatea activelor
(rd.1 : rd.3) x 100% Ra 9,383 0,319 -9,064
6.Rentabilitatea
capitalului propriu,
calculată în + P p/i (rd.1 Rc.pr. 11,82 0,40 -11,42
: rd.2) x 100%

Calculul influenţei factorilor: (metoda diferenţelor absolute).

1. modificarea Rc.prop. sub influenţa Ra:
(Ra1 – Ra0) x Pf0 = (0,319 – 9,383) x 1,26 = -11,42%
2. modificarea Rc.prop. sub influenţa ratei pîrghiei financiare:
(Pf1 – Pf0) x Ra1 = (1,252 – 1,260) x 0,319 = -0,002%
Verficare: (-11,42) + (-0,002) = -11,42(%)
Concluzie: În baza calculelor efectuate, putem menţiona faptul că, reducerea rentabilităţii capitalului
propriu cu 11,42 puncte procentuale a fost condiţionată de micşorarea Ra cu 9,064 puncte procentuale.
Nivelul ratei pîrghiei financiare în anul curent ne indică că în structura finanţării activelor, primele
100% le-au compus capitalul proriu, iar 25% - sursele atrase (împrimutate). Micşorarea acestei rate cu
0,8% faţă de anul precedent ne mărturiseşte despre reducerea ponderii mijloacelor atrase în volumul
total al surselor de finanţare, care a adus la micşorarea Rc.prop. cu 0,002 puncte procentuale.
Astfel, micşorarea Rc.prop. a avut loc în urma reducerii Ra şi modificarea metodei de finanţare.
5.Rentabilitatea capitalului permanent (Rc.perm.) reflectă capacitatea întreprinderii de a
utiliza capitalul propriu şi mijloacele atrase pe termen lung în vederea obţinerii Pnet, adică
caracterizează mărimea profitului net obţinută la fiecare leu de capital permanent.
6
 Capitalul permanent reprezintă suma capitalului propriu şi a datoriilor pe termen lung

𝑃𝑛𝑒𝑡
Rc.perm. = x 100%
𝑉𝐶𝑝𝑒𝑟𝑚.
La prima etapă a analizei se studiază dinamica Rc.perm.
La etapa doua se efectuează analiza factorială a Rc.perm.. Asupra devierii acestui factor
influenţează următorii factori:
1. modificarea rentabilităţii activelor (∆Ra);
2. modificarea coraportului dintre valoarea activelor şi valoarea capitalului permanent (∆Kpf);
3. modificarea ratei corelaţiei dintre Pnet şi P p/i (∆Cr):

Coraportul dintre VA şi VCperm. reprezintă un caz particular al pîrghiei financiare şi reflectă

structura surselor de finanţare a activelor (primele 100% din activele întreprinderii sînt finanţate din
contul capitalului permanent, restul – din contul datoriilor pe termen lung).

Tabelul 5.1
Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului permanent

Indicatorii Semne Anul Anul Abaterea absolută

convenţionale precedent curent
1. Profitul pină la impozitare
P p/i 3 916 236 137 572 -3 778 664
2. Profitul net Pnet 3 791 380 (300 794) -4 092 174
3. Valoarea medie a
capitalului propriu VCprop. 33 118 491,50 34 416 262,00 +1 297 770,50
4. Valoarea medie a
capitalului permanent VCperm. 35 261 257,00 36 516 493,50 +1 225 236,50
5. Valoarea medie a
activelor VA 41 735 676,00 43 102 588,50 +1 366 912,50
6. (rd.1 : rd.5) x 100% Ra 9,383 0,319 -9,064
7. Coraportul dintre VA şi
VCperm (rd.5 : Kpf 1,184 1,180 -0,004
rd.4)
8. Corelaţia dintre Pnet şi P
p/i (rd.2 : rd.1) Cr. 0,968 (2,186) -3,154
9. (rd.2 : rd.4) x 100% Rc.perm. 10,75 (0,82) -11,57

Nr. Nr. Factorii Rc.perm., % Calculul influenţei, Mărimea Denumirea

calc. subst. % influenţei, % factorilor
∆Ra,% Kpf. Cr.

7
 1 0 9,383 1,184 0,968 10,75 x x x
2 1 0,319 1,184 0,968 0,37 0,37 – 10,75 -10,38 ∆Ra
3 2 0,319 1,180 0,968 0,36 0,36 – 0,37 -0,01 ∆Kpf
4 3 0,319 1,180 -2,186 -0,82 -0,82 – 0,36 -1,18 ∆Cr
Total x x x x x -11,57 x
Calculul influenţei factorilor asupra modificării
Rc.perm. (met. subst. lanţ)
Verificare: (-0,82) – (+10,75) = -11,57

Concluzie: Din calculele efectuate rezultă că în anul precedent Rc.perm. a constituit 10,75%,
adică la fiecare leu de capital permanent întreprimderea obţine cîte 10,75 bani profit net. În anul
curent a avut loc reducerea Rc.perm. faţă de anul precedent cu 11,57%, în rezultatul căreia la fiecare
leu de resurse permanente au fost înregistrate piederi nete în mărime de 0,8 bani. Reducerea
rentabilităţii a avut loc sub influenţa negativă a reducerii Ra, care a redus indicatorul rezultativ cu
10,38%; creşterea presiunii fiscale, care a redus indicatorul rezultativ cu 1,18 puncte procentuale şi
reducerii neîndemnate a pîrghiei financiare, care a redus indicatorul rezultativ cu 0,01 puncte
procentuale.
Astfel, întreprinderea analizată a suferit pierderi şi a fost nevoită să atragă credite bancare şi
împrumuturi.

Creativitate

8
 La CEEF noi studiem
Analiza economică o adorăm,
Doamna Cezara profesoară o avem.
Zi de zi ea ne predă
Cunoștințe cît mai multe să avem,
Rentabilitatea noi analizăm
Și probleme cu tabele rezolvăm
Ca economiști noi cînd vom fi
De acest obiect să ne-amintim
Căci el de folos ne va fi
Și în lucru ne va călăuzi.