Alimentație Sănătoasă.

O alimentatie sanatoasa inseamna consumarea a diferite alimente apartinand grupurilor

alimentare de baza: proteine, precum carnea, ouale si legumele; lactate; fructe si
legume; cereale, precum painea si pastele fainoase; grasimi si dulciuri. Desi pare
simplu, nu este intotdeauna usor sa se stabileasca un regim adecvat fiecarui individ.
Uneori se consuma mai mult dintr-un singur grup alimentar (preferat) si se evita
consumarea altora sau se opteaza pentru comoditate in defavoarea calitatii.

75% dintre bolile de astazi sunt consecinta alimentatiei nesanatoase si a stilului de viata
dezordonat. Modul in care te hranesti, originea produselor, obiceiurile alimentare in
general au o importanta majora in echilibrul organismului.

Nutritionistii americani recomanda pentru evitarea bolilor, consumarea unei diete bogate
in fructe, legume, cereale si produse lactate degresate. De asemenea, se recomanda
atentie la numarul de calorii consumate, pentru a reduce riscul aparitiei obezitatii,
limitarea consumului de alcool si eliminarea din alimentatie a produselor cu un continut
crescut de sare, grasimi saturate, colesterol si zahar. Activitatea fizica este o parte
importanta a acestui regim. Un program de exercitii fizice cu durata de 30 pana la 90 de
minute zilnic este suficient.

Adoptarea unei diete sanatoase nu inseamna regim alimentar; reprezinta o metoda de a

imbunatati sanatatea. Consumarea regulata a unei diete echilibrate, sarace in grasimi
saturate si bogate in cereale integrale, fructe, legume si grasimi bune (cum ar fi uleiul
de masline) va reduce riscul aparitiei unor afectiuni.Asocierea unui regim de viata activ
cu o dieta sanatoasa, va inbunatati si mai mult starea de sanatate. Exercitiile fizice
regulate reduc semnificativ riscul aparitiei bolilor cardiace, a hipertensiunii arteriale, a
accidentelor vasculare cerebrale, a diabetului tip 2, a obezitatii, a anxietatii, depresiei si
a cancerului de san, colon si a sistemului reproductiv feminin.

Cand se poate incepe o dieta sanatoasa?

O alimentatie sanatoasa inseamna consumarea a diferite alimente apartinand grupurilor

alimentare de baza: proteine, precum carnea, ouale si legumele; lactate; fructe si

legume; cereale, precum painea si pastele fainoase; grasimi si dulciuri. Desi pare

simplu, nu este intotdeauna usor sa se stabileasca un regim adecvat fiecarui individ.

Uneori se consuma mai mult dintr-un singur grup alimentar (preferat) si se evita

consumarea altora sau se opteaza pentru comoditate in defavoarea calitatii.

O dieta sanatoasa necesita un plan, un scop, precum si efortul de a include in mese o

varietate de alimente. Majoritatea persoanelor nu consuma suficienti nutrienti deoarece

nu includ in mese o cantitate corespunzatoare din fiecare grup alimentar.

Deci, este important sa se acorde atentie nu numai la ce se consuma, dar si la ce

anume se indeparteaza din dieta. Pentru aceasta ar fi recomandat elaborarea unui

jurnal in care sa se noteze tot ce se consuma si se bea timp de o saptamana.

Trebuie acordata atentie atat la cantitatea de alimente ingerata, cat si la grupele

alimentare din care acestea fac parte. Nu este necesar sa se consume zilnic o cantitate

minima de alimente din fiecare grup alimentar, ci sa se ingereze cantitatea

recomandata de-a lungul unei saptamani. Cateva mici schimbari sunt suficiente pentru

a echilibra dieta. In majoritatea cazurilor se elimina din alimentatie multi nutrienti

importanti.

Sunt necesare schimbari drastice ale dietei?

Din momentul in care s-a constatat ca dieta este neechilibrata si anumiti nutrienti

lipsesc din ea, se pot incepe efectuarea unor mici modificari, astfel incat rezultatul final
sa fie un regim alimentar mai echilibrat si mai sanatos. De exemplu, simpla adaugare a

iaurtului la una din gustarile zilnice, este suficienta pentru a introduce in dieta cantitatea

de lactate necesare. Adaugarea unei banane la cerealele zilnice va furniza cantitatea

de nutrienti ai acestei grupe alimentare.

Cantitatea de alimente ingerata este, de asemenea, importanta. Cantitatea zilnica

necesara de cereale este de 28 grame, respectiv jumatate pana la trei sferturi dintr-un

bol. Deci un bol normal de cereale este mai mult decat necesarul zilnic. Astfel, in loc de

un bol plin cu lapte si cereale la micul dejun, se poate consuma o banana feliata

adaugata la cele 28 grame de cereale necesare zilnic, plus o jumatate de pahar de suc

de fructe. Pentru a reduce cantitatea de grasimi consumata se poate inlocui laptele cu

lapte de soia.

Daca s-a neglijat consumul de fructe si legume proaspete, atunci includerea acestora

in gustarile zilnice este necesara. Numai o jumatate de cana de legume gatite sau un

bol de salata verde conteaza pentru o masa. Consumarea unei cesti de suc de rosii,

adaugarea de spanac sau fasole boabe la sandwich-ul zilnic, consumarea de paste

fainoase cu sos de tomate, sunt doar cateva dintre modalitatile in care se pot servi

legumele.

Noile recomandari ale dieteticienilor sustin consumarea a 2 boluri de fructe si 2 boluri si

jumatate de legume pe zi. Modificarile dietei trebuie inregistrate in jurnalul zilnic. De

exemplu, intr-o saptamana se poate stabili ca scop inlocuirea cartofilor prajiti cu salata,

a pizzei cu legume si consumarea zilnica a unui iaurt .

O dieta sanatoasa poate proteja impotriva aparitiei bolilor?

O dieta sanatoasa poate reduce riscul de aparitie a unor boli. Nutritionistii americani

recomanda pentru evitarea bolilor, consumarea unei diete bogate in fructe, legume,

cereale si produse lactate degresate. De asemenea, se recomanda atentie la numarul

de calorii consumate, pentru a reduce riscul aparitiei obezitatii , limitarea consumului de

alcool si eliminarea din alimentatie a produselor cu un continut crescut de sare, grasimi

saturate, colesterol si zahar. Activitatea fizica este o parte importanta a acestui regim.

Un program de exercitii fizice cu durata de 30 pana la 90 de minute zilnic este

suficient.

Specific, o dieta sanatoasa poate ajuta:

- o dieta cu un continut scazut in grasimi (cereale, fructe, legume, produse lactate

degresate) poate reduce riscul aparitiei bolilor cardiace, a hipertensiunii arteriale, bolilor

degenerative cerebrale, accidentelor vasculare cerebrale si a diabetului zaharat ;

poate de asemenea preveni aparitia anumitor forme de cancer

- limitarea consumului de grasimi saturate, care se gasesc in carnea grasa, branza,

smantana, unt, poate reduce nivelul de colesterol si riscul de aparitie a bolilor cardiace

si a hipertensiunii arteriale

- inlocuirea grasimilor saturate cu grasimi monosaturate, precum uleiurile de masline

sau rapita, ajuta la scaderea colesterolului “rau” (LDL)

- acizii omega-3 si omega-6 ce se gasesc in grasimile polinesaturate (in alimente

precum pestele, nucile, boabele de soia si in) au un efect protectiv impotriva bolilor

cardiace
- eliminarea sau reducerea acizilor “trans-fatty” care se gasesc in uleiurile hidrogenate

(de exemplu uleiurile partial hidrogenate) poate ajuta la scaderea nivelului

colesterolului

- o dieta bogata in fructe si legume furnizeaza antioxidantii necesari (precum beta-

carotenul sau vitaminele C si E) si protejeaza organismul de distrugerile produse

de radicalii liberi de oxigen, reducand astfel riscul aparitiei bolilor cardiace, a

cancerului si a hipertensiunii arteriale.