Ocluzia Intestinala

Şcoala Postliceală de Stat
Buzău
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
FORMA DE INVĂŢĂMANT : ZI
PROIECT DE CERTIFICARE
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
LARINGITA
Coordonator : Turcu Luminţa
Instructor nursing : Turcu Luminta
ABSOLVENT:
Constantin Georgiana Andreea

BUZĂU
2016
PLANUL LUCRĂRII
Motto
1. Motivaţia alegerii temei

2. Anatomia si fiziologia aparatului respirator
3. LARINGITA :
- definiţie
- etiologie
- epidemiologie
- simptomatologie
- forme clinice
- diagnosticul pozitiv
- diagnosticul diferenţial
- tratamentul
- educaţie sanitara
4. Prezentarea cazurilor :
- cazul I
- cazul II
- cazul III
5. Evaluarea globala si concluziile
6. Tehnici aplicate
7. Oxigenoterapia
8. Bibliografie
MOTTO :
,, Medicina generală este o adevarată

specialitate complexă.Acela care o practică
trebuie sa fie de elită , cu o calificare
profesională exceptională si cu o orientare etico-
socială exemplară, el fiind factorul principal in
ocrotirea sanataţii”.
Radu Ramniceanu
MOTIVATIE :
Laringitele prin prezenta si dramatismul lor solicita adesea interventii

de urgenta.
Laringitele pot fi secundare rinoadenoiditelor si migdalofaringitelor

acute sau cronice.
Statistic laringitele se intalnesc mai frecvent la sugari si copii mici

75%.
Normala funcţionare a căilor respiratorii superioare este obligatorie
pentru buna dezvoltare fizică si psihică a copilului, inbolnavirea acestor
organe constituie un permanent pericol pentru sanatatea lui deoarece ne
vor aparea in minte complicaţiile septice grave pe care acestea le pot
genera: reumatismul infecţios, endocardita si nefrita intreţinute de focarul
de infecţie adenoamigdalita , meningita etc.
Ingrijirea bolnavului cu laringita trebuiesc respectate tratamentele cu

antibiotice si profilaxia imbolnăvirilor.
Am ales aceasta tema deoarece in cursul practicii am intalnit multe

cazuri , unele mai complicate , iar altele cu prognostic foarte bun si am
dorit sa le studiez mai amanuntit .
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Aparatul respirator cuprinde căile respiratorii extrapulmonare si

plămânii. Căile respiratorii superioare sunt reprezentate de : cavitatea
nazala, faringe , laringe , trahee si bronhiile primare .
 Cavitatea nazala : este determinata de
scheletul osteocartilaginos al nasului si este despaetita printr-un perete

median , numit septul nazal , in doua parţi : una dreaptă si una stangă
numite fose nazale .
 Faringele : este un conduct musculo
membranos , dispus de la baza craniului pana in dreptul vertebrei C6 ,

unde se continua si comunică cu laringo-faringele.
 Laringele este un segment al căilor
respiratorii situat la nivelul gâtului, sub piele, continuându-se inferior cu

traheea si comunicând în sus cu faringele. Este alcatuit dintr-un schelet
cartilaginos format din mai multe piese: 3 cartilaje mari: tiroid, cricoid,
epiglota si 2 cartilaje aritenoide mici, plus alte doua perechi de cartilaje si
mai mici (corniculate si cuneiforme), unite între ele prin articulatii ce sînt
puse în mişcare prin acţiunea muşchilor proprii, în interiorul laringelui se
găsesc corzile vocale si benzile ventriculare, situate deasupra lor, cu
ventriculul laringian cuprins între ele, care, pe secţiunea făcută în plan
vertical si transversal dau lumenului tubului cartilaginos rigid al
laringelui aspectul unei clepsidre formata din doua pâlnii unite la mijloc,
în zona corzilor vocale. Pâlnia superioara este etajul superior al laringelui
sau vestibulul laringian, continând benzile ventriculare si ventriculele
laringiene drept si stâng, iar pâlnia inferioara este etajul inferior al
laringelui sau etajul subglotic, ce se continua cu traheea. Etajul mijlociu
sau etajul glotic este portiunea cuprinsa între corzile vocale si cartilajele
aritenoide. Glota are aspectul unei deschideri de forma triunghiulara cu
vârful anterior, cu dimensiuni variabile în functie de miscarea corzilor
vocale data de deplasarea aritenoizilor sub actiunea muschilor constrictori
si dilatatori ai glotei. Prin actiunea acestor muschi, se deschide glota, prin
îndepartarea corzilor vocale patrunde aerul în arborele respirator, în
inspiratie, iar prin apropierea corzilor vocale, în expiratie, se obtine
emisiunea sunetelor la nivelul laringelui (sunetele laringiene primitive),
elementul de baza al limbajului articulat, mijloc esential de comunicare
între oameni. Aceste miscari ale aritenoizilor si corzilor vocale actionate
de musculatura proprie a laringelui iau nastere sub influenta impulsurilor-
nervoase transmise de la scoarta cerebrala si de la nucleii bulbari din
trunchiul cerebral, pe calea nervilor recurenti, a caror integritate este
esentiala pentru o buna functionare a laringelui. Lezarea nervilor
recurenti duce la alterarea atât a respiratiei, cât si a emisiunii vocii
(raguseala). Vibratia care ia nastere în laringe, ca urmare a vibratiei
corzilor vocale, sub influenta presiunii aerului expirat, ca si a contractiei
musculaturii corzilor vocale sub impulsul comenzilor nervoase venite pe
calea nervilor recurenti este modelata, amplificata si îmbogatita cu noi
sunete (armonice) în cavitatile de rezonanta (faringe, nas, sinusuri), ca si
la valul palatin si dinti, dând aspectul final al vocii proprii fiecarui
individ. In afara de asta, laringele are rol în apararea cailor aeriene
inferioare, prin contractia lui spastica, la contactul cu agenti nocivi, ca si
declansarea reflexelor de tuse si expulzarea eventualilor corpi straini si
secretiilor din arborele laringotraheobronsic.
 Musculatura laringelui:
- Musculatura extrinseca - are rolul de a fixa laringele de
organele invecinate si de a determina miscarile de urcare si coborare.
- Musculatura intrinseca - asigura functia sfincteriana de

aparare,
functia respiratorie, functia fonatorie, functia de fixare toracica in efort si

in tuse. Dintre acesti muschi amintim: muschii tiro-aritenoidieni, care
formeaza scheletul corzilor vocale, inserati in unghiul intern tiroidian si
aritenoizi; muschiul cricoaritenoidian posterior este un muschi respirator
deschizator al glotei, abductor al corzilor vocale; muşchiul
interaritenoidian si cricoaritenoidian lateral au rol de adducţie a corzilor
vocale in procesul de fonaţie.
 Vascularizaţia laringelui :
1. ARTERIALĂ este asigurată prin trei ramuri:
1.1 artera laringiană superioară, ramură din tiroidiana superioară;
1.2 artera laringiană inferioară, ramură din tiroidiana superioară;
1.3 artera laringiană posterioară, ramură din tiroidiană inferioară;
2.VENOASĂ: reprezentata de:
2.1 vena laringiană superioară drenează etajul supraglotic si se varsă in

tiroidiana superioară sau in jugulara interna.
2.2 vena laringiană mijlocie drenează spre tiroidiana superioară.
2.3 vena laringiană posterioară drenează spre tiroidiana inferioară.
3. LIMFATICA – foarte bogată supraglotic se anastomozează cu

limfaticele linguale, drenează spre ganglionii jugulari superiori si
mijlocii. Reţeaua limfatica subglotica dreneaza spre ganglionii
prelaringieni, ganglionii jugulari inferiori, ganglionii pretraheali.
Limfaticele corzilor vocale sunt slab reprezentate si in consecinţă un
cancer la acest nivel determina tardiv metastaze ganglionare.
 INERVAŢIA LARINGELUI este

foarte
complexă; asigurată prin filete nervoase motorii, senzitive, vasculare si

senzoriale.
Ø Nervul laringeu superior este senzitiv si accesor motor

detasat din ganglionul plexiform atasat de nervul vag. Prin
ramurile lui superioare si inferioare se distribuie in zona
supraglotica si glotica muschiului crico-aritenoidian.
Ø Nervul laringeu inferior sau recurent este o ramura din

nervul vag, detasat in zona superioara toracică; este nerv motor
esenţial pentru muşchii laringieni intrinseci.
Ø Nervul simpatic cervical formeaza plexuri periarteriale.

 MALFORMAŢIILE LARINGELUI
1. Malformaiile epiglotei pot fi reprezentate de epiglota bifidă sau

divizată in doua parţi egale, epiglota in omega, in potcoavă sau
poate fi absentă. Aceste malformaţii pot favoriza stridorul laringian
congenital.
2. Lipsa de coalescenta a lamelor cartilagiului tiroid, insotita adesea
de malpozitia corzilor vocale.
3. Glota palmata - reprezentata de existenţa unui diafragm dispus
intre corzile vocale, in zona comisurii anterioare sau a jumataţii
anterioare a glotei .
4. Ageneziile laringo-traheo-bronhice (letale), diastema laringo-
traheo-esofagiana produsa printr-un defect de dezvoltare a septului
aerodigestiv , care favorizeaza bronhopneumonia de aspiratie .
5. Hipertrofia unilaterală aritenoidiană si existenţa unor corzi vocale
supranumerare
6. Laringoptoza caracterizată printr-o coborâre excesivă a laringelui
si contactul cricoidului cu manubriul sternal.
7. Laringomalacia, numita si laringe flasc congenital, cauzată de
insuficienţa scheletizare a laringelui si care evolueaza cu un stridor
mai accentuat in decubit dorsal si in inspiratie.
8. Chistele valeculare si chistele din plicile ariteno-epiglotice,
hemangioamele.
9. Sindromul ţipatului de pisică ('Crie du chat') determinat de o
anomalie cromozomiala B5 a bratului scurt, caracterizat clinic prin
sul slab al sugarului, asemanator cu mieunatul pisicii. Laringele
este malformat, cu defect de adductie a corzilor vocale in fonaţie.
2 MALFORMAŢIILE DOBANDITE
1. Stenozele laringiene pot avea cauze:
- postraumatice (fracturi, luxaţii, plăgi);
- traumatisme iatrogene, endoscopice si chirurgicale ;
- postinhalare de acizi, baze;
- postinhalare de vapori toxici, gaze toxice;
Pe clinic ele se manifestă prin insuficienţa respiratorie progresivă

si accentuată de efort si disfonie de diferite grade, cu caracter permanent.
2. Laringocelul este definit ca o herniere a mucoasei laringiene de la

nivelul ventriculului Morgagni, cu o dezvoltare progresivă sub influenţa
presiunii aeriene endolaringiene. Laringocelul poate fi intern, adica
dezvoltat in plica ariteno-epiglotica, poate fi extern, cand patrunde prin
membrana tiro-hioidiana si apare laterocervical. Laringocelul mai poate fi
mixt. Locul prezinta un continut hidro sau mucos si se poate superinfecta
si fistuliza. Tratamentul este chirurgical in toate cazurile.
 Sistemul respirator :
Componentele sistemului respirator sunt căile respiratorii (cavitatea nazală, faringele,

laringele, traheea, bronhia) şi plămânii.
Fosele nazale, care alcătuiesc cavitatea nazală, se deschid la exterior prin nări, iar în faringe
prin două orificii. Interiorul foselor nazale este căptuşit cu o mucoasă ale cărei secreţii menţin
locul mereu umed. Mucoasa, fiind puternic vascularizată, încălzeşte aerul inspirat. Mucusul, cât
şi firele de păr din fosele nazale opresc înaintarea prafului şi a altor impurităţi care se pot afla în
aerul inspirat.
Faringele este organul în care se încrucişează calea respiratorie cu calea digestivă.
Laringele este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o
proeminenţă, numită “mărul lui Adam”. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit epiglotă,
care, la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă. Laringele este şi organul vorbirii,
deoarece în interiorul său se află două perechi de pliuri numite coarde vocale. Prin vibrarea
coardelor inferioare se produc sunetele.
Traheea este un tub lung de aproximativ 12cm, menţinut deschis datorită inelelor
cartilaginoase din care este alcătuit; spre esofag, ţesutul cartilaginos este înlocuit cu ţesut
moale, ce uşurează trecerea alimentelor prin aceast. Peretele intern al traheii este căptuşit cu o
mucoasă umedă, ale cărei celule sunt ciliate. Cilii se mişcă de jos în sus, antrnănd astfel
impurităţile spre exterior.
Bronhiile, în număr de două, sunt ramificaţii ale traheii care pătrund în plămâni. Inelele
cartilaginoase ale acestora sunt complecte, iar mucoasa lor conţine, de asemenea, celule ciliate.
Bronhiile se ramifică în bronhii secundare: două în plămânul stâng, trei în plămânul drept.
Plămânii sunt două organe buretoase elastice, de culoare roz, aşezate în cutia toracică,
deasupra diafragmei.
Plămânul drept este alcătuit din trei lobi, iar plămânul stâng are doar doi lobi, între cei doi
plămâni aflându-se inima.
În fiecare lob pătrunde câte o bronhie secundară, care se ramifică în tuburi din ce în ce
mai mici, numite bronhiole. Acestea, când ajung să aibă 1mm în diametru, nu mai au inele
cartilaginoase. Cele mai fine bronhiole se termină cu saci pulmonari, alcătuiţi din mici
umflături cu pereţii foarte subţiri, numite alveole pulmonare.
Alveola pulmonară este unitatea structurală şi funcţională a plămânului.
Între sacii pulmonari se află un ţesut conjunctiv elastic. Plămânii nu au muşchi.
Suprafaţa lor este acoperită de două foiţe, numite pleure. Una este lipită de plămân, cealaltă de
peretele intern al cavităţii toracice. Între ele se află o cavitate foarte subţire, în care se găseşte o
peliculă de lichid.
Plămânii sunt foarte bine vascularizaţi de arterele şi venele pulmonare. Arterele

pulmonare pătrund în plămâni printr-unloc numit hil, se ramifică şi însoţesc bronhiile până la
sacii pulmonari, unde se ramifică în arteriole care se continuă cu capilarele. Acestea se deschid
în venule care înconjoară sacii, însoţesc apoi bronhiolele, bronhiile, se unesc în venele
pulmonare (câte două de fiecare plămân) şi ies din plămân tot prin hil. Ele se deschid în final,
în atriul stâng.
Un plămân este, deci, alcătuit dintr-un mare număr de saci pulmonari. Suprafaţa acestora
sete foarte mare datorită alveolelor, a căror suprafaţă totală atinge
200 m pătraţi. Astfel, sângele şi aerul se găsesc în contactpe o mare suprafaţă. Ele sunt separate
doar de pereţii foarte subţiri ai alveolelor şi ai capilarelor.
 Fiziologia sistemului respirator: Funcţionarea sistemului respirator, prin care se

asigură respiraţia, cuprinde, în principal, respiraţia pulmonară şi respiraţia celulară.
 Respiraţia pulmonară: Această etapă a respiraţiei cuprinde două faze: pătrunderea

aerului în plămâni (inspiraţia); eliminarea aerului din plămâni (expiraţia), care durează mai
mult decât inspiraţia.
Un om adult aflat în repaus execută 16 mişcări respiratorii pe minut (ritmul respirator).

Acest ritm este mai mare la femeie; el creşte în timpul activităţii musculare, al exerciţiilor fizice
etc.
Respiraţiile normale sunt acte reflexe involuntare.
Plămânii, neavând muşchi, urmează pasiv mişcările cutiei toracice. În timpul inspiraţiei,
volumul cutiei toracice creşte datorită contracţiei muşchilor respiratori: diafragma se contractă
şi coboară, muşchii intercostali trag coastele şi le ridică. Mişcarea coastelor împinge sternul
înainte, iar plămânii se umplu cu aer. În momentul expiraţiei, muşchii se relaxează, iar plămânii
îşi micşorează volumul o dată cu cel al cutiei toracice, eliminând aerul.
Inspiraţia este, deci, faza activă a respiraţiei, iar expiraţia este faza pasivă. Intrările şi
ieşirile de aer din sistemul respirator prezintă ventilaţia pulmonară, care depinde de frecvenţa şi
profunzimea mişcărilor respiratorii. Acestea pot creşte prin antrenament, gimnastică etc.
Aerul este un amestec de gaze în următoarea proporţie: 21% oxigen, 78% azot, 0,03%
dioxid de carbon şi alte alte gaze în cantităţi foarte mici. Caracteristicele aerului inspirat sunt
diferite de cele ale aerului expirat.
Astfel în plămâni, aerul pierde oxigen, se îmbogăţeşte în dioxid de carbon şi vapori de

apă.
Schimbările de gaze se produc la nivelul alveolelor pulmonare, unde sângele şi aerul se

găsesc în contact pe o mare suprafaţă.
Dioxidul de carbon din sânge traversează pereţii capilarelor şi pereţii alveolelor, de unde
va fi eliminat prin expiraţie. Oxigenul din aerul ajuns în anveole în urma inspiraţiei traversează
pereţii acestora, pereţii capilarelor şi ajunge în sânge, care îl transportă la organe.
Schimbul de gaze la nuvelul pulmonar are loc întotdeauna în acest fel, datorită
diferenţelor de presiune a acestor gaze în plămâni şi sânge.
LARINGITA
 Definiţie :
Laringita este o inflamaţie, datorată cel mai adesea unei infecţii

virale sau microbiene, manifestată cu disfonie (raguseală), dureri sau
senzaţie de discomfort la nivelul laringelui; efortul vocal prelungit
(profesori, cantareţi), expunerea la frig si atmosfera poluantă cu pulberi
si gaze iritante sunt factorii care precipită instalarea laringitei sau ii
prelungesc evoluţia.
 Etiologie:
Cele mai frecvente cauze ale laringitei sunt:

- infecţiile de tract respirator superior de cauză virală, cum ar fi cea mai
frecventă dintre ele - viroza respiratorie; in majoritatea cazurilor laringita
apare in acelasi timp sau dupa o infecţie de tract respirator superior, si se
poate asocia cu prezenţa de secreţii mucoase sau mucopurulente in exces,
ce ajung pe peretele posterior al faringelui si provoaca tuse; alte
simptome pot fi: prezenţa mucozităţilor la nivelul nărilor si o uşoară
creştere a temperaturii
- sinuzita, care reprezinta inflamaţia sinusurilor
- expunerea la noxele din mediul inconjurător; tusea si prezenţa secreţiilor
la nivelul posterior al faringelui poate, de asemenea, duce la apariţia
laringitei, daca persoana a fost expusa la diferiti alergeni sau iritanţi;
fumul de tigară, inclusiv fumatul pasiv, poate fi considerat unul dintre
principalii factori iritanţi
- vorbirea excesivă si indelungata: vocea ragusită, ingrosată sau soptită,
poate aparea si dupa folosirea excesiva a acesteia, asa cum se intampla la
sustinerea echipei favorite, in cadrul unui eveniment sportiv
- boala de reflux gastro-esofagian: acidul gastric refluat din stomac poate
irita si inflama laringele, asa numitul reflux laringian; unul dintre
simptomele refluxului, cum ar fi pirozisul (arsura retrosternala) poate sa
nu fie intotdeauna remarcat; laringita poate fi uneori primul semn al
aparitiei refluxului.
Desi rare, infectiile respiratorii produse de fungi, pot duce la apariţia
laringitei mai ales la persoanele cu o imunitate slaba.
Simptomatologie :
Principalul simptom al laringitei este modificarea caracterului vocii;
aceasta poate fi ragusită, subţiată, ingroşată sau abia perceptibilă. In
unele cazuri, laringita poate duce la incapacitatea de a vorbi. Se
poate intampla ca, inainte de aparitia modificarilor vocii, sa existe
durere la nivelul gâtului (ce se poate inrautati pe masura ce se
accentuează) si schimbarea caracterului vocii.
Primele modificari legate de voce apar dimineaţa la trezire, cand
efortul de a vorbi este mult mai mare si vocea nu mai suna la fel ca
pană atunci. Există de asemenea, nevoia de a tusi si de a se curăţa
rapid gâtul, mai ales atunci cand cauzele laringitei sunt legate de
infectii, in special de cele virale.
Aceste simptome sunt de obicei temporare, in afara de cazul cand
poate exista o alta afectiune. Daca simptomele mai includ si dureri
severe la nivelul gatului, dificultati la inghitire, tuse cu expectoratie
cu sange sau o formatiune vizibila la nivelul gatului, trebuie
neaparat sa se prezinte de urgenta la medicul de familie. Un copil
care prezinta dureri severe la nivelul gatului, saliveaza si are
dificultati in a respira, poate avea epiglotita (inflamatia epiglotei), o
afectiune acuta care necesita tratament de urgenta.
Forme clinice :
Laringitele acute sunt afectiuni relativ frecvente in copilarie si fac
preocuparea atat pediatrilor cat si ORL- istilor.
Laringitele acute recunosc:
Laringita acută catarală este o boală infecţioasă de cauză
virală care afectează corzile vocale . Este frecvent întâlnită la sugar şi
copil.
 Manifestări clinice: Boala debutează caracteristic prin infecţie a
căilor respiratorii superioare (obstrucţie nazală, tuse), în evoluţie
apare răguşeala, tusea lătrătoare şi stridorul care se accentuează în
cursul nopţii. Copilul mare acuză dificultăţi de înghiţire. În această
boală febra este mică (38 grade C) sau lipseşte. Sugarul poate
prezenta agitaţie, respiraţie zgomotoasă, sufocare.
Copilul mare nu prezintă aceste manifestări. Boala este în general
uşoară şi durează 3-4 zile.
Tratamentul se limitează la repausul corzilor vocale (vorbirea se
face cu voce şoptită). Se consideră a avea efect bun inhalarea de
aburi calzi.
Laringita subglotică: Inflamaţia acută a epiglotei sau epiglotita, este cea

mai grava dintre laringitele (inflamaţiile laringelui) copilului.
Epiglotita este cauzată frecvent de o bacterie, Hoemophilus
influenzae. Simptomele ei apar brusc: febra ridicată, jenă respiratorie
importanta, jena la deglutitie care se traduce printr-o acumulare de
salivă. Copilul are tendinţa de la sine sa stea asezat, aplecat in faţă, cu
gura deschisă, manifestand o mare nevoie de aer. Evoluţia se
desfasoară in cateva ore: agravarea stării respiratorii, cianoză,
somnolenţă. După transportarea de urgenţă la spital, tratamentul
constă intr-o intubaţie (introducerea unui tub suplu in trahee trecand
prin nas) si printr-o perfuzie cu antibiotice. Prognosticul, rezervat in
absenta tratamentului, este excelent daca acesta a fost intreprins cat
mai devreme posibil.
Laringita subglotica reprezinta inflamarea de origine virala

a mucoasei laringiene la copii, care determina ingustarea căilor aeriene
superioare.
Laringita subglotica se incadreaza in categoria virozelor respiratorii.

Inflamarea mucoasei laringiene si spasmul muscular al orificiului
laringian inferior si al partii superioare a traheei provoaca ingustarea
lumenului cailor aeriene, care se manifesta cu dispnee si tuse puternica,
ca un latrat.
In afara de simptomatologia din raceala, apar urmatoarele manifestari
clinice centrale:
- Tuse noctura puternică, ca un latrat;
- Răguseală;
- Dispnee cu stridor inspirator;
De obicei evoluţia este blandă si starea copilului se ameliorează prin
aplicarea unor masuri simple de linistire si inspirarea de aer proaspat. In
cazurile grave- destul de rare- dispneea poate pune in pericol viata.
Tratamentul medical include administrarea de preparate pe baza de
cortizon (sub forma de supozitoare), tranchilizante, terapie inhalatorie cu
adrenalina, administrare de oxigen si chiar respiratie artificiala. Boala are
un prognostic bun daca se trateaza corespunzator. Diagnosticul diferentiat
se face cu epiglotita, care are o simptomatologie similara, dar de obicei
pune in pericol viata ( urgenta medicala).
 Prevalenta : Laringita subglotica apare in primul rând la copiii cu

vârste cuprinse intre 9 luni si 4-5 ani, in cazul carora regiunea laringiană
este inca foarte ingusta. Boala apare preponderent in sezonul rece si
afectează aproximativ 15 % din copiii care aparţin acestei grupe de
vârstă. Incidenţa sa creşte in regiunile cu poluare intensă.
 Etiologie : Etiologia laringitei subglotice este virală. Agentii
patogeni cei mai frecvenţi sunt viruşii paragripali (50% din cazuri), mai
rar viruşii gripali, rinovirusii, virusul respirator sincitial, adenoviruşii şi
viruşii rujeolici. Transmiterea acestor viruşi se face prin picaturile Flügge,
deci prin tuse, stăanut sau contact fizic apropiat cu bolnavul.
Factorii favorizanţi ai bolii sunt poluarea atmosferica, spaţiile inchise in
care se fumează, alergiile preexistente. Dat fiind faptul ca agenţii
patogeni nu isi pot pastra virulenta in aer mai mult de cateva secunde, se
exclude de regulă transmiterea prin intermediul hainelor sau al jucăriilor.
Alte forme de laringită subglotica sunt cele conditionate de alergii
(atacuri de tuse puternica, latratoare) sau cele de etiologie bacteriana ( cu
stafilococ auriu sau pneumococ).
 Epiglotita reprezinta inflamatia epiglotei - cartilajul situat
posterior de baza limbii, care acopera deschiderea laringelui la deglutitie

(inghitire). In absenţa epiglotei alimentele ar putea ajunge in caile
aeriene, determinând sufocare dupa inghitirea acestora.Daca epiglota se
inflamează si se măreste poate opri si trecerea aerului catre păamâni.
Astfel, cauzeaza ingreunarea respiraţiei, iar dacă nu este tratata poate fi
fatală.
 Cauze : Inflamaţia epiglotei este cauzata de regulă de bacteria

Haemophillus influenzae, insă poate fi determinată si de alte tipuri
de bacterii sau viruşi. Infecţiile tractului respirator superior pot fi
responsabile pentru apariţia epiglotitei.
Epiglotita afectează in principal copiii cu vârste cuprinse intre 2 si 7

ani, insâ poate sa apară la orice vârstă. Baieţii sunt de 2 ori mai afectaţi
decât fetele.
Incidenţa epiglotei a scazut constant din momentul introducerii
vaccinului impotriva Haemophillus influenzae de tip B.
 Semne si simptome : Simptomele iniţiale ale epiglotitei sunt de

regulă febra si durere puternică la nivelul gâtului, care se instalează
rapid - in cateva ore. Aceste simptome sunt urmate de:
 inghitire dificilă
 salivatie excesiţă
 respiraţie rapidă si zgomotoasă
Pe masură ce epiglota se măreşte, copilul respiră mai dificil , iar

pielea capată o culoare vineţie (cianoză). El devine nelinistit si panicat, si
prezintă frisoane. Voacea poate fi ragusită, iar in unele cazuri nu poate
vorbi deloc.
La adulti simptomele sunt similare, insă se instalează treptat iar

recuperarea este mai lentă.
 Complicaţii :In cazuri rare, infecţia se poate extinde de la epiglota

la zonele invecinate, precum:
 urechea medie (otită)

 meninge (meningită)
 pericard (pericardită)
 plamani (pneumonie)
 Diagnostic : Medicul va examina laringele folosind o oglinda mică

sau cu ajutorul unui laringoscop (procedura numita laringoscopie).
De asemenea, va evalua simptomele prezente. Alte teste utilizate in
diagnosticul epiglotitei pot include:
 culturi sanguine sau de monstre de spută de la nivelul gâtului (pot
detecta prezenţa bacteriilor)
 hemoleucograma (poate descoperi un numar crescut de leucocite)

 radiografia gatului (poate evidentia epiglota marita)
 nazolaringoscopia (vizualizarea epiglotei cu ajutorul unui endoscop
introdus prin nas pana la nivelul gatului)
Tratament : Epiglotita severa poate bloca căile aeriene, iar dacă

aceasta se intamplă este necesara spitalizarea si acordarea unui
tratament de urgenţă.
Tratamentul variază in funcţie de gravitatea bolii. Cel mai important

este ca pacientului sa i se administreze oxigen pentru a imbunataţi
respiraţia si circulaţia. Aceasta va asigura aportul de oxigen la organele
vitale, precum creier sau inima. Oxigenul poate fi administrat printr-o
mască faciaăa sau prin intubaţie.
Daca epiglota blochează căile aeriene se poate efectua o traheostomie.

Aceasta constă in efectuarea unei incizii in trahee si introducerea unui tub
pentru a alimenta plamanii cu oxigen.
Se pot administra corticosteroizi sau bronhodilatatoare, care ajută la

reducerea inflamaţiei si la dilatarea bronhiilor. De asemenea, se vor
administra intravenos lichide pentru a preveni deshidratarea.
Deoarece epiglotita este cauzată de catre bacterii, tratamentul constă

si in administrarea intravenoasă de antibiotice precum cefotaxima,
ceftriaxona sau ampicilina cu sulfbactam.
 Prognostic : Dacă se aplica tratamentul corespunzator
(inclusiv crearea unei cai aeriene artificiale), mai putin de 1%
dintre pacienti decedează. Fară crearea unei căi respiratorii
artificiale acest procent ajunge la 6%. Majoritatea pacientilor se
recupereaza după infecţie si pot renunţa la tubul artificial in
cateva zile .
 Complicatiile laringitei : Daca laringita persista, iar starea
dumneavoastra nu se imbunatateste, este posibil ca laringita sa faca parte

dintr-o infectie mai grava. Uneori laringita este un simptom al amigdalitei
sau al bronsitei. La copiii mici, un laringe inflamat poate obstrua trecerea
aerului, ducand la dificultati in respiratie.
 Diagnosticul pozitiv: De laringita acuta se bazeaza pe :
-semnele clinice prezentate de copil
- examenul endoscopic si radioscopic care precizeaza localizarea

leziunilor
- examene de laborator
 Diagnosticul diferential : Se face cu : difteria , corp strain , abces
retrofaringian , edem angioneurotic , criza de astm , laringo spasmul din

tetanie , traumatisme , rujeola si tuse convulsiva , tumorile si
malformatiile laringelui (stridor laringian congenital , diafragme
laringiene , chiste laringiene ) .
 Tratamentul este :
 Igieno-dietetic :
- Pozitie corespunzatoare cu capul si trunchiul ridicate ;
- Atmosfera umeda si cu temperaturi de 20 – 23 grd C
- Administrare de bauturi calde
- Comprese calde in jurul gatului
- Regim hidro-zaharat si hiposodat
 Curativ :
a) Majoritatea formelor de laringita acuta fiind usoare pot fi
tratate la domiciliu , unde se asigura o atmosfera umeda , intr-o camera cu

temperatura de 20-23 grade C , aerisita si curata .
In celelalte forme se asigura internarea copilului in spital si se

efectueaza :
- intubatie pentru 2-3 zile , poate fi necesara in formele grave cu
insuficienţa respiratorie , dupa extubare copilul va fi observat 1-2 zile
- asigurarea unei atmosfere umede si hidratarea copilului, iar la

nevoie administrarea de oxigen
- sedare cu fenobarbital
- corticoizii care se administreaza intr-o cura scurta de HSH ,
prednison 1-2 mg /kg/zi sau 1-3 doze de dexametazona 1 mg/kg/6h
- aerosoli cu adrenalina racemica (sol 2,25 % , 0,5 ml in 4 ml ser
fiziologic sau 4 picaturi in 2 ml sub forma de nebulizari prin masca
; o administrare dureaza 10 minute si de regula neesita sa fie
repetata (dupa 4 h)
- in lipsa adrenalinei racemice se foloseste solutie de efedrina 1-2 %
- vitamina B – C , Ca gluconic
- antibioticoterapie
 Profilactic :
- Educarea parinţilor să evite aglomeraţiile in timpul epidemiilor de gripă
- Educarea parinţilor sa nu-i dea copilului supraincalzit lichide reci
- In colectivităţi purtătorii de H. Influantzae vor fi sterilizati prin

administrare de rifampicina intr-o doză unica de 10 mg/kg
- Vaccinare specifica HIB
- Adenoidectomie la o luna dupa vindecarea laringitei sub protecţie de
antibiotice
- Se va intari organismul copilului prin alimentaţie corecta , aer , vitamine

, calciu
- Antibioticoterapie administrata corect.
 Clasificarea laringitelor:
1. LARINGITA ACUTĂ PRIMITIVĂ

2. LARINGITA ACUTĂ SECUNDARĂ
 Forme clinice ale laringitei acut sunt :
1. Laringita catarala
2. Laringita gripala
3. Laringita acuta a copiilor
4. Laringitabolilor infectioase
5. Laringita edematoasa
6. Flegmonoasa
 Laringitele :
Definitie : Prin laringita putem intelege o inflamaţie a mucoasei

laringiene de obicei superficiaăa la adulţi, insă destul de gravă la copii,
insoţită de raguseală, dureri de gât, uscăciune dar si febră uneori.
1. Laringita catarală se manifestă in principal prin raguseală, tuse

latratoare si eventual febră joasă (cam 38.5C), dar nu prin respiraţie
dificilă sau zgomotoasă.
2. Laringita acuta edematoasă este cea mai periculoasă dintre ele, caci
se “umflă” (prin inflamaţie) mucoasa care acoperă cartilajul laringian
(marul lui adam, in interior) si ingustează calea aerului. Aici tratamentul
cu antiinflamatoare este foarte important, caci obstrucţia poate să dea
asfixie (de obicei se internează pe terapie intensivă mai ales daca respiră
greu cand doarme sau e liniştit). Antiinflamatoarele folosite in tratamentul
la domiciliu sunt IBUPROFENUL (paracetamolul nu are efect
antiinflamator) sau Prednisonul, iar in spital hemisuccinatul de
hidrocortizon sau dexametazona (in functie de gravitate, ultima este mai
puternică si acţionează mai rapid). Respiratia se poate ameliora la
expunerea la aer RECE (edemul cedează la rece, ca si roşeaţa de dupa o
inţepatură de insectă sau lovitură). E neaparată prezentarea la medic dacă
vedeţi ca copilul respiră greu, sau face zgomot cand trage aer si e liniştit
(cand se agită zgomotul se accentueaza oricum).
3. Laringira striduloasă este de fapt laringita catarală simplă dar la care
se adaugă SPASME ale musculaturii laringelui, care apar mai ales
noaptea, brusc. Atunci copilul respiră greu, e speriat, dar lasat sa se
linistească sau sa respire aer CALD (vapori de apa din baie, lasand apa
calda sa curga in cadă) trece repede (de obicei dispare pe cand sa ajungeti
la un medic). Este un fel de astm bronsic, dar la nivelul laringelui nu a
bronsiilor (unele carti spun ca este de fapt o reacţie alergică la
adenovirus). Problema este ca pot aparea mai multe astfel de episoade in
timpul unei nopăi. Tratamentul antiinflamator e mai putin eficient in
cazul acesta, ca nu e atat inflamatie cat spasm (contractura necontrolata,
excesivă).
Laringele poate sa fie in timpul copilariei sediul mai multor

patologii, de aceea laringitele se pot clasifica in functie de cauzele care le
determina in:
1. Laringomalacia- Laringita la bebeluşi, copil mic si sugar determinată

« moliciunea » şi instabilitatea cartilajelor aritenoide şi epiglotice care în
momentul inspirului provoacă ocluzia parţială a laringelui prin aspiraţie.
Simptome laringita: zgomot inspirator muzical care în anumite momente

(efort, plâns, agitaţie) devine mai intens-stridor laringita congenitală, tiraj
intercostal şi subcostal, cianoză generalizată , nu apare raguşeala, copilul
se dezvoltă normal. In laringita acuta zgomotul inspirator se aude doar in
somn, iar in formele grave poate determina dispnee inspiratorie-lipsa de
aer, si poate evolua pana la insuficienta inspiratorie, in care se aplica
tratament de urgenta. In rest acest tip de laringita nu necesita tratament.
2. Laringospasmul-Laringita la copil mic, de regula sugar cu vârsta intre

4-12luni fiind datorată lipsei mari de calciu-tetanie. Datorita lipsei
calciului acest copil va avea si rahitism.
Debutul laringitei este brusc în cursul zilei sau al nopţii. Simptomele

laringitei constau in 2-3 inspiraţii prelungite sau de un inspir şuierător,
asemănător unui «cloncănit de găină » urmate apoi de lipsa respiratiei,
privire fixă, copilul devine imobil, se cianozează-culoare violacee a pielii.
Durata crizei este de 2 – 3 minute fiind urmat de câteva inspiraţii
sacadate, după care copilul respiră normal. Se poate repeta de la 2-3 până
la 20 de crize pe zi, iar gravidatea acestui tip de laringită este evoluţia
catre stop cardio-respirator in cazul prelungirii crizelor.
3. Corpii străini ajunsi in laringe in timpul alimenţiei sau in joacă

determină o laringită la copii care are ca simptome:
disfonia (răguşeala), tulburări respiratorii-dispnee inspiratorie, infecţii
descendente traheo-bronşice.În cadrul unui acces de tuse corpul străin
poate fi eliminat spontan.
4. Inflamaţiile laringelui de cauză infecţioasă determină laringita acută

la copii.
Cauzele principale de laringita sunt infecţiile :virale (v. gripale,

paragripale, mixovirusuri, adenovirusuri), bacteriene (streptococ,
H.Influenzae, stafilococ), boli infecto-contagioase (la debut sau în
perioada de stare: gripă, varicelă, rujeolă).
Acest tip de laringită este mai frecvent intalnită la copii sub 1 an si

debutează ca un catar rinofaringian (raceala cu rinoree-secretii nazale)
asociat cu febră (38-39). Simptome: tuse, disfonie-raguseală, dispnee
inspiratorie, tiraj suprasternal şi supraclavicular, cornaj, manifestări
generale (cianoză perioronazală, transpiraţii, agitaţie, anxietate).
Acest tip de laringita se diferentiaza la randul ei in functie de simptome si

gravitate in:
- Laringita acuta catarală cu incidentă crescută in sezonul rece, la copii

adenoidieni (cu polipi), debutează cu o rinofaringită.
- Laringita sriduloasă (crupul spasmodic): apare mai des la copii cu

varsta intre 3-7 ani, fie alergici, adenoidieni sau cu rahitism, in sezonul
rece. Debutează in primele ore ale nopţii cu crize care durează 15-20
minute si apar urmatoarele simptome de laringiăa: anxietate, tuse
lătrătoare, cornaj, dispnee inspiratorie cu tiraj, voce clară nemodificată,
cianoză, febră (până la 38 C). Poate evolua spre insuficienţă respiratorie
obstrutiva.
- Laringita acuta subglotica (crupul viral) – Apare prepoderent la copii

adenoidieni, paratrofici-grasuti, pufoşi la atingere, rahitici,
principalavârsta afectată fiind 6 luni – 3 ani.Cauza principala este infecţia
care poate fi cu H. Influenzae survenind după o IACRS, v. sinciţial
respirator, v. gripal, v. rujeolei. Simptome de laringita acuta subglotica la
copii sunt: stridor inspirator acut-zgomot la inspiraţie, tuse lătrătoare sau
cu timbru metalic, disfonie (răguşeală).
- Epiglotita - inflamatie a epiglotei.
Simptome de epiglotita: febră înaltă, stare generală alterată

(letargie), capul în hiperextensie-lasat pe spate, copilul mare stă rezemat
în mâini cu gâtul extins şi gura deschisă-prezinta sialoree-scurgerea
salivei, stridor inspirator (dispnee inspiratorie, cu respiraţie aspră,
zgomotoasă, ce se aude de la distanţă, numită şi cornaj), tiraj supra– şi
substernal, supraclavicular şi intercostal),tuse, răguşeală (voce înăbuşită
ce pare că „vine” de la distanţă), disfagie-incapacitatea de a inghiti
(prezenţa disfagiei într-o laringită este sugestivă pentru epiglotită –
lipseşte în celalte tipuri de laringita), ganglioni cervicali mariti
moderat, copilul devine tot mai obosit, mai tahicardic-creste frecventa
batailor inimii , ajungându-se la o stare deosebit de gravă, cu paloare,
cianoză şi tulburări ale conştienţei.
Tratament acestui tip de laringită consta in: În cazurile foarte severe –

iniţial intubaţie nazotraheală pentru a preveni un deces brusc. Tratamentul
antibiotic vizează H. influenzae ampicilină 200mg/kg/zi + aminoglicozid,
Augmentin, suspensie orală 457 mg/5 ml, cefotaxim 100mg/kg, ceftriaxin
100-150mg/kg-in dozele si modul de administrare recomandate de
medicul specialist. Durata tratamentului 7-10 zile.În colectivităţi,
purtătorii de H. influenzae vor fi sterilizaţi prin administrarea de
rifampicină (Sinerdol) într-o doză unică de 10mg/kg.
Vaccinarea specifică HI b previne eficient infecţia. În ultimii ani vaccinul

a devenit disponibil şi în ţara noastră.
- Traheobronsita acuta maligna este formă evolutiv descendentă a unei

laringite subglotice de etiologie iniţial virală (v. gripal, mixovirus)
suprainfectată (streptococ, stafilococ) cu prezenţa la nivelul laringelui,
traheei şi bronşiilor a secreţiilor mucoase, vâscoase aderente, cu formare
de cruste şi ulceraţii.
Simptome: Debut printr-o IACRS care se agravează progresand cu stare

generală profund aletrată, febră 40 C, tuse frecventă cu caracter de crup,
stridor inspirator şi expirator, dispnee inspiratorie apoi mixtă însoţită de
tiraj intercostal şi suprasternal, stare asfixică ± convulsii.
Este o forma rara de laringita si are un prognostic rezervat.
TRATAMENTUL laringitei la copii constă in

-Umidiferea aerului din cameră,
- Inhalaţii cu ceai de muşeţel sau de tei,
- Comprese calde şi umede în jurul gâtului,
- Sedative : FENOBARBITAL
- Antibiotice: PENICILINĂ G, AMPICILINĂ. prescrise de medic
- Tratmentul terenului: adenoidectomie, tratamentul rahitismului.
In formele grave de boală medicul specialist va prescrie antibiotice:
penicilină, ampicilină + gentamicină, secretolitice: Bromhexin mod de
administrare copii sub 6 ani = 3 x 12 picături (12 pic = 4 mg bromhexin-
HCI) 36 picături = 12 mg bromhexin-HCI, Mucosolvan,
sedative:FENOBARBITAL 5-7 mg / kg c / zi, aspirarea secreţiilor şi
îndepărtarea membranelor prin laringoscopie sau bronhoscopie,
oxigenoterapie (oxigen umidificat sub izoletă), intubaţie sau
traheostomie.
 Laringitele acute din bolile infecţioase :
Bolile infecţioase care se complică frecvent cu laringo-traheite sunt:

gripa, rujeola, rubeola, scarlatina si, foarte rar, datorita vaccinarii
obligatorii astazi, difteria. Sunt forme catarale, iar tratamentul lor este cel
al bolii de fond. In crupul difteric, exsudatul de culoare cenusiu-
albicioasa obstruează rapid lumenul laringian, producând asfixia.
Tratamentul crupului difteric este o mare urgentă, necesitând
traheostomie, inlăturarea prin aspiraţie a falselor membrane si intubaţie
prelungită pentru asigurarea respiraţiei.
 Laringite acute la adult
- Laringita catarala
- Edemul laringian acut
- Laringita flegmonoasă
- Laringo-traheita acuta cu pericon drita
- Laringitele acute ale unor boli generale
Laringita catarală este o inflamaţie acută a mucoasei laringiene, mai

frecventă la:
- indivizi cu teren imunologic modificat (neuroartritici, persoane care
lucreaza la temperaturi scăzute, in umiditate, praf, fum),
- persoane care au profesii in care isi solicită laringele (avocatii,
cantaretii)
- persoane cu suferinte rino-sinusale sau rino-faringiene.
Clinic, pacienţii prezintă:
- voce voalata sau ragusită (disfonie)

- tuse seacă, iritativă
- dureri laringiene sub forma de intepaţuri
La examinare, laringele apare intens congestiv, corzile vocale congestive

si tumefiate (miopatie submucoasa)
 Tratamentul:
- repaus profesional intr-o cameră curată, bine aerisită, cu minimizarea

alergenilor
- suprimarea fumatului
- comprese calde pe gât, bauturi calduţe
- repaus vocal, total in primele 24 de ore
- calmante ale tusei
- antiinflamatorii
- inhalaţii au aerosoli cu corticoizi (pentru efectul calmant local).
 Edemul laringian acut
Edemul laringian acut (numit anterior edem glotic) afectează mucoasa si

pereţii laringieni din jurul spaţiului glotic. Dupa etiologie se poate
clasifica in:
- Edemul laringian acuta frigore (pe fondul unui surmenaj, efort si
suprasolicitare locală, umezeală si frig);
- Edemul laringian acut-traumatic
- Edemul laringian acut-infecţios
- Edemul laringian acut-secundar unei cauze locale (rino-sinuzita, rino-
faringita);
- Edemul laringian acut-secundar unei cauze generale (gripă, tiroidită
acută, boli infecto-contagioase, chimice)
- Edemul laringian acut de cauză circulatorie sau renală (cardiopatii
decompensate, nefropatii)
- neurohormonal (alergii, tulburari endocrine, tulburari metabolice)
laringian instalat brusc si extins rapid, cu localizare supra si subglotica:
dispnee, cornaj, durere si tensiune la nivelul laringelui si la baza gâtului,
anxietate, agitaţie, sete de aer. Important pentru diagnostic: vocea ramane
nemodificată.
Examenul obiectiv: tiraj inspirator suprasternal; cracment laringian

absent, palpare dureroasă. La examinare se evidenţiază edem rosu (de
cauza infecţioasă) sau alb (alergic) supra sau subglotic.
 Tratamentul:
- In caz de dispnee foarte intensă se impune trahectomia;

- In caz de dispnee moderată se administrează iniţial in perfuzie HHC
200-300mg, la care se asociază calciu, vitamina C si antibioterapie
parenterală;
- Antiinflamatorii
- Antihistaminice
- Sedative
- Se recomandă restricţionarea aportului de sare.
Laringita flegmonoasă (abcesul laringian) este secundara unei laringite
edematoase suprainfectate cu stafilococ sau germeni anaerobi si apare
extrem de rar. Iniţial apare celulita supurată difuză (stadiul flegmonos) cu
tendinţa la localizarea infecţiei, determinand ulterior colecţii purulente
bine izolate (abcese).
 Simptomatologie:
- tulburari respiratorii intense,

- sindromul infecţios toxico-septic;
- tumefacţia gatului in regiunea laringiana
- cracment laringian absent (semnul Moure), palparea laringelui fiind
extrem de dureroasa;
Examenul laringoscopic evidenţiază abcesul si localizarea lui.
 Tratamentul se instituie in urgentă:
- Trahectomie
- Antibioterapie pe cale generală
- Corticoterapie
- Deschiderea pe cale endoscopica a colecţiilor purulente si aspirarea
conţinutului.
 Laringita acuta cu pericondrita este secundara
- unui traumatism laringian care se suprainfectează cu streptococ sau

stafilococ.
- unor boli infecţioase generate.
Infecţia se propaga prin contiguitate de la mucoasa la cartilajul tiroid

sau la cartilajul aritenoid, apoi mai departe la zonele celulare cervicale.
Examenul endoscopic evidenţiază o inflamaţie ingustată a comisurii
anterioare.
Tratamentul consăa in antibioterapie si corticoterapie, oxigenoterapie,

supraveghere permanentă şi, la nevoie, traheotomie.
Laringitele din unele boli generale
 Laringita reumatismala (apare la nivelul articulaţiilor cartilajelor

laringiene in reumatismul articular acut, astazi foarte rar).
 Laringita gutoasă se caracterizează printr-o congestie moderată,

difuză, partială a mucoasei laringiene, mai ales in regiunea aritenoidiana
unde articulaţia cricoaritenoidiana prezintă fenomene de artrită.
Afectiunea retrocedează la tratamentul antigutos sau spontan, odatţ cu
disparitia atacului gutos.
 Laringita difterica (crupul):
Laringita difterică este foarte raăa pentru ca vaccinarea a redus

semnificativ numarul cazurilor de difterie. Necesită practicarea
traheotomiei. Se manifestă prin dispnee de tip laringian insoţită de semne
de stare toxica (paloare, hipotensiune). La examenul clinic se observă
membrane false traheale si laringiene caracteristice. Apare la pacienţii
nevaccinaţi.
 Laringita subglotică edematoasă virală

Exista mai multe tipuri de virusuri care pot determina acest tip de
laringită. Cel mai frecvent este determinată de virusul parainfluenza,
influenza, virus respirator sincitial, adenovirus, rhinovirus, enterovirus.
De asemenea poate fi o complicaţie a rujeolei.
Apare mai ales la copii cu vârste intre 6 luni si 3 ani in cursul evoluţiei
unei rinite, este insoţită de tuse, in primele 3 zile. Cele mai multe cazuri
au evoluţie uşoară cu tuse, voce stinsă, usoară jenă respiratorie, febră
moderată fără afectarea starii generale. Copilul trebuie monitorizat pentru
a surprinde apariţia semnelor de gravitate. Tratamentul antibiotic nu este
eficient si se recomanda menţinerea permeabilitaţii căilor respiratorii şi
prevenirea aparţtiei edemului subglotic. Se recomandă aerosoli şi
menţinerea unei atmosfere umede. Se recomandă administrarea de
corticosteroizi pe cale intravenoasă sau orală - dexametazona.
 Laringita spasmodica
Laringita spasmodica apare intre 1si 3 ani. Are un debut brusc, de cele
mai multe ori nocturn cu dispnee acută sau cu simptome care sugerează o
infecţie virală de cai aeriene superioare. Nu este prezentă febra. Vocea
este ragusită sau stinsă. Episodul de dispnee cedează in cateva ore cu
tratament cu aerosoli si corticoterapie - dexametazona.
 Laringita flegmonoasa (abcesul laringian) este secundară unei

laringite edematoase suprainfectate cu stafilococ sau germeni
anaerobi si apare extrem de rar. Iniţial apare celulita supurata difuză
(stadiul flegmonos) cu tendinţa la localizarea infecţiei, determinand
ulterior colectii purulente bine izolate (abcese).
 Simptomatologie:
- tulburari respiratorii intense,

- sindromul infecţios toxico-septic;
- tumefacţia gâtului in regiunea laringiana
- cracment laringian absent (semnul Moure), palparea laringelui fiind
extrem de dureroasă;
Examenul laringoscopic evidenţiază abcesul si localizarea lui.

Tratamentul se instituie in urgenta:
- Trahectomie
- Antibioterapie pe cale generala
- Corticoterapie
- Deschiderea pe cale endoscopica a colectiilor purulente si aspirarea
continutului.
Laringita acuta cu pericondrita este secundara
- unui traumatism laringian care se suprainfecteaza cu streptococ sau

stafilococ.
- unor boli infectioase generate.
Infectia se propaga prin contiguitate de la mucoasa la cartilajul tiroid

sau la cartilajul aritenoid, apoi mai departe la zonele celulare cervicale.
Examenul endoscopic evidentiaza o inflamatie ingustata a comisurii

anterioare.
Tratamentul consta in antibioterapie si corticoterapie, oxigenoterapie,

supraveghere permanenta si, la nevoie, traheotomie.
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Prevenirea înseamnă ansamblul măsurilor care permit să se evite

apariţia, agravarea şi extinderea unor boli şi ea se poate împărţi în :
 I. MĂSURI DE PROFILAXIE PRIMARĂ :

- Educarea parintilor sa nu expuna copii la inbolnaviri in
perioadele de epidemie de gripa

- Sa evite aglomeratiile , frigul , umezeala
- Sa le dea sa ingere lichide caldute
- Alimentatie corecta , diversificata , bogata in vitamine ,

calciu
- Sa faca plimbari dese
 II. MĂSURI DE PROFILAXIE SECUNDARĂ :

- Adenoidectomie la o luna dupa vindecarea laringelui sub
protectie de antibiotice
- Vaccinarile efectuate conform varstei
 III. MĂSURI DE PROFILAXIE TERŢIARĂ :

- Cure alpine in statiunile balneoclimaterice
- Cure de aerosoli si raze ultraviolete la mare
- Administrarea antibioticelor corect si numai cand este

cazul .
PLAN DE ÎNGRIJIRE
 Cazul I
I. CULEGEREA DATELOR:
Sursa de informaţie :
 Foaia de observaţie
 Familia
1. Date relativ stabile :
 Nume : M.
 Prenume :A.
 Sex :masculin
 Vârstă : 2 ani si 10 luni
 Religie :ortodoxă
 Limba vorbita : romana , limbaj adecvat varstei
 Alergie : nu prezintă
 Aspectul cavităţii bucale : - dantura : temporara
- buze : uscate
- limbă fără depozite , normal colorata
 Aspectul faciesului : normal colorat

 Acuitate vizuală : ochi emeotropi
 Acuitate olfactivă si gustativa :percepe bine gustul şi mirosul
 Acuitate tactilă : sensibilitate integră păstrată
 Acuitate auditivă : integra
 Acuitate dureroasă :  senzatie de usturime in laringe
 jena la deglutitie
 Semne particulare : nu prezinta

 Mobilitate articulară : păstrată
 Sistem osos : integru
 ROT : prezente bilateral
 SNC : integritate păstrată
 Grup sanguin :A II, Rh (+)
2. Date variabile :
 Domiciliu : jud. Buzău, Sat Suditi
Condiţii de locuit : corespunzatoare , locuinta la casa , 3 mamere , curte
 Condiţii de viaţă : bune

 Data internării : 10.01.2016
 Data externării : 16.01.2016
 DATE DESPRE PARINTI :
 Numele mamei : M. R.
 Grad de scolarizare : studii medii
 Starea civila a mamei : casatorita
 Loc de munca : fara loc de munca
 Ocupatie : somera
 Numele tatalui : M.V.

 Grad de scolarizare : studii medii
 Starea civila a tatalui : casatorit
 Loc de munca : S.C DUCTIL S.A. BUZAU
 Ocupatie : lacatus mecanic
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE:
- A.H.C (Antecedente heredocolaterale) :

 tata : 31 ani
 mama : 29 ani
 ambii parinti neagă boli infecto-contagioase si dermato-venerice
- A.P.F (Antecedente personale fiziologice): primul copil : nascut la 9

luni cu greutatea de 3,5 kg , APGAR 9 . Tipa si respiraa imediat duupa
nastere , nu a necesitat manevre de reaanimare. A prezentat icter
fiziologic in forma usoara la 3 zile .
Vaccinarile si vitaminizarile : conform schemei M.S.
MOTIVELE INTERNĂRII :
- Febra ridicata : 39,2 grd. C

- Dispnee de tip inspirator
- Tuse aspra latratoare
- Disfonie
- Stridor
- Inapetenta
- Agitatie
- Insomnie
ISTORICUL BOLII :
Pacientul in varsta de 2 ani ssi 10 luni a prezentat in urma cu doua zile

febra 38 grd. C , tuse frecventa , dispnee inspiratorie , disfagie ,
inapetenta si greata . Ambulatoriu mama administreaza copilului
Romergan sirop – 1 lingurita ; ½ tableta Paracetamol si ½ tableta
Algocalmin. Simptomatologia se accentueaza , motiv pentru care vine cu
copilul la spital unde se recomanda internarea in sectia de pediatriee
pentruu investigatii si tratament de specialitate .
EXAMEN CLINIC GENERAL:
 Stare generala : pacient febril

 Tegumente şi mucoase: normal colorate
 Sistem gangliono-limfatic : nepalpabil
 Ţesut musculo-adipos : normal reprezentat
 Sistem osteo articular : integru
 Aparat respirator :
- torace normal conformat
- miscari respiratorii simetrice
- murmur vezicular aspru
- respiratie de tip abdominal
- tuse aspra latratoare
- R = 40 / minut
 Aparat cardiovascular:
- socul apexian in spatial V intercostal stang pe linia medio-claviculara
- zgomote cardiace ritmice
- puls amplu , cu ritm regulat
- P = 115 / minut
- TA = 75 / 50 mm Hg
 Aparat digestiv si anexe :
- abdomen suplu , nedureros
- ficat si splina in limite normale
- transit intestinal prezent scaun normal
- alimentatie deficitara datorita senzatiei de voma
 Aparat uro-genital :
- loje renale libere , nedureroase
- rinichi nepalpabili
- mictiuni fiziologice
 Sistem nervos central :
- stare mentala integra
- orientat temporo-spaţial
ELIMINĂRI :
Scaun:
- Frecventa : 1 scaun pe zi
- Cantitatea: 100 – 150 gr
- Forma: cilindrica
- Culoarea : brun datorita
- Mirosul : miros fecaloid
Urina :
- frecventa : 4 – 5 mictiuni pe zi
- cantitatea : 500– 1200 ml / 24 ore
- culoare : galben
- miros : amoniacal
- aspect : clar , transparent la inceput
Expectoraţii :nu prezintă
Varsaturi : absente
 Obisnuinte alimentare :
- Se alimenteaza regula cu 3 mese pe zi principale si 2
gustari
- Prefera carnea de pui
- Lichide preferate : sucuri naturale
- In prezent prezinta inapetenta
 Elemente de igiena :
- Copilul este ajutat in satisfacerea igienei corporale de catre
parinti .
 Activitati de recreere :
- Dezinteres in indeplinirea activitatilor de recreere .
 Date antropometrice : - Înălţime = 92 cm
- Greutate = 14,5 kg
 DIAGNOSTIC LA INTERNARE :
1. LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA
2. PNEUMONIE INTERSTITIALA STANGA
II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR ACTUALE
PROBLEME ACUALE :
- Febra ridicata : 39,2 grd. C

- Tuse aspra latratoare
- Disfonie
- Stridor
- Inapetenta
- Agitatie
- Insomnie
- Greata
- Agitatie psiho-motorie
- Tiraj suprasternal , icter si subcostal
PROBLEME POTENŢIALE :
- sindrom toxico-infectios
- insuficienta respiratorie obstructiva
- insuficienta cardio-pulmonara
 GRADE DE DEPENDENŢĂ:
1. Nevoia de a avea o bună respiraţie şi circulaţie
2. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

3. Nevoia de a bea si de a manca
4. Nevoia de a dormi şi a se odihni
5. Nevoia de a evita pericolele
6. Nevoia de a se recrea
7. Nevoia de a comunica
8. Nevoia de a elimina
9. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
 DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE
1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie :
 Dificultate in a respire din cauza procesului infecttios manifestata

prin
dispnee , stridor , tuse , obstructie nazala , tiraj , batai ale aripilor nazale.
1. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:

 Hipertermie din cauza procesului infectios manifesttata
prrin
febra ridicata .
2. Nevoia de a bea si de a manca:
 Alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ din cauza
inflamatiei laringelui manifestata prin : iinapetenta , greata .
3. Nevoia de a dormi şi a se odihni :

 Dificultate in a se odihni din cauza dispneei si a tusei
manifestata prin ore insuficiente de somn calitativ si cantitativ .
4. Nevoia de a evita pericolele :

 Anxietate moderata din cauza faptului ca parintii vor parasi
spitalul manifestata prin : agitatie , neliniste .
5. Nevoia de a se recrea:
 Lipsa de interes in indeplinirea activitatilor recreative din
cauza
neadaptarii la conditiile din spital maniifestata prin neparticiparea la
activitati recreative .
6. Nevoia de a comunica :
 Comunicare ineficienta la nivel afectiv din cauza alterarii
starii
generale manifestata prin neliniste .
7. Nevoia de a elimina:
 Diaforeza din cauza hipertermiei manifestata prin :
transpiratie
abundenta si usoara dezhidratare .
8. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea :

 Cunostinte insuficiente despre boala din cauza varstei
manifestate prin : neliniste , teama .
PLAN DE INGRIJIRE
INTERVENŢII ALE
ASISTENTEI MEDICALE
DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE EVALUARE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
Rol propriu 10.01.2012
-Instalez pacientul în - Pacientul prezinta

salon.Salonul este prevăzut cu
1. Dificultatea de a respira tuse , corioza
o bună aerisire, temperatură
mucopurulenta ,
optimă 18-20ºC şi lenjerie
dispnee, stridor , tiraj
curată.
R= 35 r/ minut
Cauza: -Evaluez caracterul durerii:
-Pacientul sa iradiere , durata , intensitate,
- Procesul infectios prezinte caile localizare
respiraatorii libere 11.01.2012
si o buna respiratie . -Distrag atentia pacientului
- Bolnavul prezinta
jucandu-ma cu el
Manifestări : dispnee respiratorie ,
- La indicatia medicului tiraj , stridor, putin
- Tuse aspra latratoare conduc pacientul la ORL si la ameliorate , usoara
- Disfonie serviciul de raadiologie pentru obstructie nazala ,
a i se face o radiografie tuse aspra latratoare.
- Stridor
cardio-pulmonara
- Inapetenta -R = 34 r /minut
-Supraveghez cu atentie
- Agitatie
pacientul , precum si celelalte
- Insomnie functii vitale si vegetative si le 12.01.2012
notez in F.O.
- Bolnavul prezinta
- Am aspirat secretiile naso- dispnee respiratorie
faringiene si am curatat de intensitate mai
crustele din nas : mica decat in zilele
precedente
DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE INTERVENŢII ALE EVALUARE
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
10.01.2016
Rol propriu: - D : T=38,0ºC
2. Hipertermie -Asigur un climat - S: T=39,2ºC

corespunzator
-Evit formarea curentilor de

- Copilul 11.01.2016
aer
Cauza:
sa nu mai - D : T=38,4 ºC
-Am aerisit încăperea.
- Procesul infectios
prezinte - S: T=39ºC
-Am administrat comprese
hipertermie
reci pe frunte.
Manifestări : -Am menţinut igiena 12.01.2016

tegumentelor.
- Febra ridicata - D : T=38ºC
-Am oferit copilului ceai la
- S: T=38.4 ºC
temperatura camerei
-Am recoltat sange pentru

examene biochimice 13.01.2016
-Am recoltat urina in vederea - D : T=37.4ºC
efectuarii sumarului de urina
- S: T=38ºC
Rol delegat :
La indicaţia medicului am
administrat Ampicilina : 100 14.01.2016
mg/kg corp ; Algocalmin fiole - D : T=37ºC
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
Rol propriu: 10.01.2016
3. Alimentatie insuficienta - Aerisesc bine salonul - Pacientul prezinta

calitativ si cantitativ inaintea fiecarei mese inapetenta si buze
-Bolnavul sa aaiba
uscate
o stare de bine fara - Indepartez din salon
greturi . orice obiect care ar putea
accentua senzatia de greata
Cauza: 11.01.2016
(plosca , urinar )
- Inflamatia laringelui - In cel mai scurt - Pacientul prezinta
- ofer pacientului
timp sa nu mai alimente usor diminuarea senzatiei
prezinte inapetenta digerabile si lichide pentru o de greata , tegumente
hidratare corespunzatoare suple
Manifestări :
- pentru a diminua
- Inapetenta - Asigurarea unui senzatia de
regim alimentar greata servesc pacientul cu 12.01.2016
- Greata corespunzator ceaiuri neandulcite , la
- Jena la deglutitie varstei . temperatura camerei
- Pacientul este
-Calculez bilantul ingesta
echilibrat volemic si
excreta
hidroelectrolitic.
Rol delegat :
13.01.2016
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
4. Dificultatea de a se odihni - observ raportul dintre - Copilul este agitat,

starea plange
somn-veghe a pacientului
- somn
-Pacientul să - rog pacientul sa renunte medicamentos
Cauza: la
beneficieze de un
perioadele scurte de somn din
- Dispnee somn corespunzator
- Tuse timpul zilei
varstei atat calitativ
cat si cantitativ - inlatur stimulii externi :
vizuali , auditivi , care ar
putea perturba somnul 11.01.2016
Manifestări : bolnavului
- Copilul este agitat
- ore insuficiente de somn - invat pacientul sa dar doarme
calitativ si cantitativ practice
tehnici de relaxare , exercitii
respiratorii 5 – 10 minute
inainte de culcare
- port frecvent discutii

incurajatoare cu pacientul 12.01.2016
privind evolutia bolii sale
- Copilul este linistit ,
- observ si notez a avut somn
calitatea,
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
Rol propriu:
- asigur conditii de mediu

5. Anxietatea moderata pentru a evita pericolele de
accidentare
- amplasez copilul in salon in

-Pacientul sa functie de afectiunea sa
Cauza:
beneficieze de un
- discut cu copilul incercand
- Faptul ca parintii vor parasi In urma discutiilor
mediu de siguranta sa creea o relatie afectiva
spitalul purtate , anxietatea a
fara accidente
- ii aduc jucarii viu colorate
disparut .
-ii fac cunostinta cu ceilalti
pacienti din salon
Manifestări :
-favorizez vizita membrilor
- Agitatie familiei ori de cate ori este
- Neliniste nevoie
- sfatuiesc parintii sa-i aduca

jucarii indragite de acasa
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
Rol propriu:
6. Vulnerabilitate fata de
infectii - Am luat masuri de prevenire
si transmitere a infectiilor
-Pacientul sa fie nasocomiale prin respectarea
echilibrat hidric si Pe perioada internarii
Cauza: masurilor de igiena , a
nutritional si sa fie pacientul nu a mai
- Varsta mica ferit de accidente si circuitelor functionale
facut complicatii , iar
- Spitalizarea de infectii.
- Tehnicile de nursing le evolutia bolii a fost
efectuez in conditii de perfecta favorabila sub
asepsie, iar tratamentele tratamentul
Manifestări :
administrate si investigatiile administrat .
- Astenie efectuate sunt cu risc minim
- Stare generala alterata
- Risc de accidente de infectie
- Risc de infectii
-Supraveghez in permanenta
starea fizica , psihica si
nutritionala a pacientului
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
-explorez natura activitatilor - Copilul este izolat ,
7. Lipsa de interes in recreative ce produc placere prezinta febra ,

indeplinirea activitatilor disfonia neputandu-i
recreative -Pacientul sa pacientului
permite un contact
prezinte o stare de - analizez daca sunt in
mai apropiat cu
buna dispozitie concordanta cu starea lui
ceilalti copii .
Cauza: fizica si psihica
- Neadaptarea la conditiile din
-planific activitati recreative
spital 11.01.2016
impreuna cu pacientul
- Copilul se joaca cu
- am in vedere ca activitatile
jucarii
sa nu il oboseasca ci sa-i
Manifestări :
creeze o stare de bine
- Neparticiparea la activitati
recreative - notez reactiile si
12.01.2016
manifestarile pacientului in
timpul activitatilor recreative. - Copilul participa la
jocuri distractive cu
ceilalti copii .
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
-Pacientul sa aiba o Rol propriu:
8. Comunicare ineficienta la comunicare

-cercetez posibilitatile de
nivel afectiv adecvata cu comunicare ale pacientului
membrii familiei ,
- creez un climat de
cu echipa de In urma interventiilor
incredere , raspund cu multa
Cauza: ingrijire in amabilitate si promptitudine la pacientul este mai
toate intrebarile pacientului comunicativ .
aproximativ 24 de
ore -ofer posibilitatea pacientului
- Starea generala alterata
sa-si exprime emotiile ,
sentimentele si temerile
-antrenez pacientul in diferite

Manifestări : activitati care sa-i dea
sentimentul de siguranta
- comunic non verbal cu

- Neliniste
copilul si-l antrenez la joaca si
discutii cu ceilalti copii
- caut sa vorbesc cu el , sa ma
joc , ii citesc povesti
-ii distrag atentia de la boala

punandu-l sa deseneze cu
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
Rol propriu :
- invat mama sa-si spele 10.01.2016

copilul de cate ori este
9. Diaforeza - Copilul prezinta
nevoie , sa poarte haine din
bumbac si sa-l schimbe de diaforeza si usoara
cate ori este nevoie
deshidratare
-Pacientul sa nu mai
Cauza: - servesc copilul cu ceai
prezinte transpiratii neandulcit la temperatura
- Hipertermie
si deshidratare in camerei
cel mai scurt timp . Rol delegat :
12.01.2016
Manifestări : - Administrez la indicatia
medicului : Ser Fiziologic 250 - Datorita faptului ca
- Transpiratii abundente ml in P.E.V.
febra a scazut ,
- Usoara deshidratare - Supraveghez functiile
bolnavul nu mai
vitale si vegetative si le notez
in F.O. prezinta diaforeza.
- Evaluez pierderile de
lichide prin transpiratie si
hidratez corespunzator .
pacientul
- Urmaresc aspectul
tegumentelor si
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
10.Insuficiente cunostinte -Pacienta să -Psihoterapie Observ ca mama este

referitoare la boala sa acumuleze noi
-Încurajez pacientulsă întrebe preocupata sa obtina
cunoştinţe despre
boala sa şi modul de tot ce vrea să ştie despre date si informatii
tratament şi despre cum trebuie sa
afectiunea sa mijloace de
prevenire
Cauze: investigare despre boala pastreze sanatatea
- varsta sa,Conştientizez pacientul copilului .

-Recuperare psihică asupra propriei
şi fizică
responsabilităţi privind
Manifestări : păstrarea sănătăţii şi
-Diminuarea şi prevenirea
- neliniste
- teama remiterea anxietăţii
maladiilor;Urmăresc modul de
recuperare psihică şi fizică a
pacientului
-Încurajez pacientul să
privească cu încredere şi
optimism în echipa medicală
de îngrijire şi în vindecarea
totală a lui
INTERVENŢII CONSTATATE EVALUARE
1. Am asigurat condiţii de igienă şi microclimat, aerisirea salonului, temperatura
optimă 22-24º C.
2. Am pregătit patul şi am schimbat lenjeria de pat la nevoie

3. Am urmărit şi notat funcţiile vitale şi vegetative ale bolnavei : respiraţie, puls,
temperaturp, tensiune arterială, diureză, scaun.
Intervenţiile propuse
4. Am urmărit aspectul faciesului bolnavului, aspectul tegumentelor , starea psihică a au fost efectuate fiind
bolnavului. satisfăcute nevoile
bolnavului.
5. Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicamentelor
6. Am administrat tratamentul prescris de medic
7. Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicamentelor prin
perfuzii şi injecţii
8. Am supraveghiat faciesul pacientului , aspectul tegumentelor si mucoaselor, starea

psihica a pacientului.
9. Am asigurat igiena corporala prin efectuarea toaletei generale si partiale

10.Am asigurat alimentatia zilnica , respectand regimul igieno-dietetic prescris de
medic .
EXAMENE DE LABORATOR
DENUMIREA MOD DE RECOLTARE VALORI OBŢINUTE VALORI

EXAMENULUI NORMALE
Hemoleucograma Se recoltează prin puncţie venoasă 2 α = 7.400/mm3 α = 4-8 9 mii/mm3
ml sânge pe E.D.T.A. cu vacutainer
Hb=13,9 g/dl ; Hb=12-16 g/dl ;
mov
Ht = 40% Ht =35 - 40%
T=143.000 T= 150-400
VSH Se recoltează dimineaţa pe
nemâncate, prin puncţie venoasă,
12 mm/1h 0,0 - 20 mm/1h
1,5 ml sânge pe 0,4 ml de Na
( 3,8%), cu vacutainer negru , fara
staza venoasa
Fibrinogen Se recoltează dimineaţa pe
252 mg/dl 200 – 400 mg/dl
4,5 ml sânge pe 0,5 ml de Na 3,8% ,
cu vacutainer albastru
TGP Se recoltează dimineaţa pe TGP= 22U/L TGP= 10-30
nemâncate, prin puncţie venoasă 6
TGO TGO= 36 U/L TGO= 10-31
ml sânge pe fara substanta de
contrast, cu vacutainer rosu
Glucoza absenta ; Glucoza = 0
Albumina absenta ; Albumina = 0
Sumar urina Se recoltează 10 – 20 ml urina , din Epitelii plate frecvente ; Epitelii plate rare ;
prima emisie de dimineata din jetul Leucocite frecvente ; Leucocite rare;
de la mijloc Hematii rare Hematii absente
Exudat faringian Se recolteaza dimineata pe

nemancate si inainte de a incepe
Steril Steril
tratamentul cu antibiotice.Copilul va
fi tinut pe un scaun sau in brate ,
este rugat sa deschida gura si se
sterge faringele cu tamponul steril .
TABEL CU MEDICAŢIE
Denumire Mod de Cale de Doza Doza Acţiune

administrare unică totală terapeutică
prezentare
Ampicilina Fl. 250 mg i.m. 250 mg 4 fl Antibiotic cu
la 6 ore spectru larg
Algocalmin Fiolă 2 ml i.m. ½f 1f Analgezic,
antipiretic
Nozomer solutie Instilatii nazale 1 picatura 2x1 Antialergic al
pe fiecare pic / zi mucoasei nazale
nara
Prednison tablete Per os 2 tb la 6 4 cp Antiinflamator
ore
Antialergic
2 tb la 12
ore
Bromhexin solutie Per os 10pic 2x10 Expectorant
pic/zi
Calciu gluconic Fiole de 5 si P.E.V. 1 fiola 2 Antiinflamator
10 ml fiole/zi
antiedematos
Metoclopramid Fiole de 2 ml i.m. 1f 1 fiola Atiemetic
Vitamina C Fiola 5 ml P.E.V. 1f 1f Factor vitaminic
Paracetamol supozitoare intrarectal 1 3 antitermic
supozitor buc./zi
Ser fiziologic Fl = 250 ml PEV 1 fl 1 fl Reduce volemia
9‰
Ser glucozat 5 % Fl 250 mg PEV 1 fl 1 fl Reduce volemia
Romergan sirop Per os 1 2 Antialergic ,

lingurita lingurite sedativ
EVALUARE FINALĂ
Copil in varsta de 2 ani si 10 luni se prezinta la U.P.U. Buzău cu

următoarele manifestări de dependenţă :
- Febra
- Frison
- Tuse laringiana
- Disfonie
- Disfagie
- Dispnee
- Stridor
- Inapetenta
- Anxietate
- Insomnie
În urma examinării clinice şi paraclinice se stabileşte diagnostic medical
de :
3. LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA

4. PNEUMONIE INTERSTITIALA STANGA
In urma tratamentului igieno-dietetic si medicamentos , simptomatologia
se remite.
Obiective pe timpul spitalizării :
- să prezinte circulaţie şi respiraţie adecvată

- să fie alimentat şi hidratat corespunzător
- să aibă o postură adecvată
- să aibă o stare de confort fizic şi psihic
- să se odihnească
- să fie echilibrat psihic
Intervenţii :
- am asigurat condiţii de microclimat

- am supravegheat în permanenţă pacientul
- am răspuns complet la solicitările lui
- am urmărit şi notat zilnic funcţiile vitale şi vegetative
- am făcut pregătire psihică şi educaţie pentru sănătate
- am administrat tratamentul prescris de medic, pregătind în prealabil
materialele şi instrumentele necesare
- am supravegheat efectele medicaţiei

Obiective la externare :
- regim igieno-dietetic
- evitarea efortului fizic
- educatie sanitara
- am informat parintii pacientului asupra importantei prezentarii la
control medical la o saptamana dupa externare si apoi la intervalul stabilit de
medic
Recomandari :
- sa continue tratamentul conform prescriptiei medicului

- sa se prezinte la medic imediat ce apar simptome de boala .
PLAN DE ÎNGRIJIRE
 Cazul II
II. CULEGEREA DATELOR:
 Familia
 Echipa de ingrijire
 Nume : B.
 Prenume :M.
 Sex :masculin
 Aspectul cavităţii bucale : - dantura : temporara
- buze : uscate
- limbă fără depozite , normal colorata

epiglota edematiata , rosie , zmeurie
 Aspectul faciesului : congestionat

 Acuitate vizuală : fara semnificatie patologica
 Acuitate dureroasă : disfagie la deglutitie
 Grup sanguin B III, Rh (+)
4. Date variabile :
 Domiciliu : jud. Buzău ,
 Condiţii de locuit : apartament 3 camere

 Numele mamei : B. N.
 Grad de scolarizare : 12 clase
 Ocupatie : salariata
 Numele tatalui : M.V.

 Ocupatie : salariat

 tata :28 ani
 mama : 28 ani

luni cu greutatea de 3 kg 900 grame, APGAR 9 . Tipa si respira imediat
duupa nastere , nu a necesitat manevre de reanimare. A prezentat icter
fiziologic in forma usoara la 3 zile .
- APP : Varicela
- Febra
- Tuse laringiana
- Dispnee
- Disfagie
- Disfonie
- Afonie
- Insomnie
- Neliniste
ISTORICUL BOLII :
Mama afirma ca de 48 de ore copilul prezinta febra 38 – 39 grd. C . De

12 ore prezinta disfonie , ce se accentueaza progresivv, tuse laringiana ,
dispnee. Este adus la camera de garda cu salvarea si este internat pe sectia
Pediatrie II pentru tratament si investigatii paraclinice.
 Stare generala : grava

 Tegumente şi mucoase: cianoza fetei , faringe hiperemic
- Dispnee respiratorie marcata
- Tuse laringiana
- Prezinta disfonie marcata cu afonie
- Torace normal comformat
- Murmur inspirator bilateral
- Rare raluri
- Sonoritate pulmonara buna
- R = 30 / minut
- P = 110 / minut
- TA = 80 / 55 mm Hg
- abdomen suplu , elastic , mobil cu respiratie, nedureros
- loje renale libere
ELIMINĂRI :
Scaun:
- Forma: cilindrica
Urina :
- culoare : galben
- miros : amoniacal
Varsaturi : absente
- Se alimenteaza regula cu 3 mese pe zi principale si 2 gustari
- Prefera fructele si supele
- Lichide preferate : lapte cu cacao , sucuri
parinti .
- Deseneaza , se joaca cu copiii de varsta lui
- Odihna pasiva – somn
- Activitate redusa datorita recomandarii mediccului de a face
repaus la pat

- Greutate = 18 kg
5. LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA CU INSUFICIENTA
RESPIRATORIE ACUTA
PROBLEME ACUALE :
- Febra
- Tuse laringiana
- Dispnee
- Disfagie
- Disfonie
- Afonie
- Insomnie
- Neliniste
Risc de complicatii ca:
- hiperpirexie
- insuficienta respiratorie acuta
- frison
- traheita
- bronsita
- pneumonie
10.Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

11.Nevoia de a evita pericolele
12.Nevoia de a bea si de a manca
13.Nevoia de a elimina
14.Nevoia de a dormi şi a se odihni
15.Nevoia de a fi curat si de a proteja mucoasele si tegumentele
16.Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
 Dificultate in a respira din cauza procesului infectios manifestata prin

tuse , cianoza periorala.
2.Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:
 Hipertermie din cauza procesului infectios manifesttata prrin

febra ridicata .
3.Nevoia de a evita pericolele :
Anxietate moderata din cauza varstei.
4.Nevoia de a bea si de a manca:
 Alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ din cauza

inflamatiei laringelui manifestata prin : inapetenta , greata .
 Diaforeza din cauza hipertermiei manifestata prin : transpiratie

 Dificultate in a se odihni din cauza dispneei si a tusei

7. Nevoia de a fi curat si de a proteja mucoasele si tegumentele
 Din cauza varstei mici copilul consuma energie jucandu-se dar

in acelasi timp si transpira.
8.Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea :
 Cunostinte insuficiente despre boala din cauza varstei

manifestate prin : neliniste , teama , anxietate .
PLAN DE INGRIJIRE
INTERVENŢII ALE
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
Rol propriu 20.04.2016
-Instalez pacientul în - Pacientul prezinta

salon.Salonul este prevăzut cu
10.Dificultatea de a respira dispnee inspiratorie,
disfagie
optimă 18-20ºC şi lenjerie
curată. R= 30 r/ minut
Cauza: -Evaluez caracterul durerii:
-Pacientul sa iradiere , durata , intensitate,
- Infectia laringiana 21.04.2016
respire localizare
liber pe nas. -Distrag atentia pacientului

jucandu-ma cu el -Simptomatologia
Manifestări :
- hidratez corespunzator se amelioreaza.
- Dispnee pacientul
-R = 26 r /minut
- Disfonie -Supraveghez cu atentie
- Obstructie nazala pacientul , precum si celelalte TA= 85/65mm Hg
functii vitale si vegetative si le P=108/1’
notez in F.O.
- Am aspirat secretiile naso-

faringiene si am curatat 22.04.2016
crustele din nas :
- Rol delegat : Administrez - R =25 r/minut

HSH si oxigen intermitent
dupa ce am dezobstruat caile TA= 75/55mm Hg
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
11.Hipertermie -Asigur un climat - D : T=39,4ºC

corespunzator
- S: T=39ºC
- Pacientul sa
aer
Cauza: prezinte
21.04.2016
temperatura -Am aerisit încăperea.
- Infectia laringiana
corpului in limite - D : T=37,9 ºC
-Am administrat comprese
normale
reci pe frunte. - S: T=38ºC
Manifestări : -Am menţinut igiena

tegumentelor.
- Febra ridicata: 39,4 grd.C 22.04.2016
- Tegumente calde , umede -Am oferit copilului ceai la
- D : T=37ºC
temperatura camerei
- S: T=37.2 ºC
examene biochimice
-Am recoltat urina in vederea 23.04.2016

efectuarii sumarului de urina
- D : T=36,2ºC
Rol delegat :
- S: T=36,8ºC
- La indicaţia medicului
am
administrat antibiotice ,
24-25.05.2016
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
12.Vulnerabilitate fata de Rol propriu:

infectii
Cauza:
- Am luat masuri de prevenire
- Scaderea rezistentei si transmitere a infectiilor
organismului
-Pacientul sa nasocomiale prin respectarea
- Varsta mica beneficieze de un
masurilor de igiena , a
- spitalizarea mediu de siguranta ,
fara accidente sau circuitelor functionale Pacientul nu a
Manifestări : complicatii prezentat accidente

- Tehnicile de nursing le
sau complicatii pe
- Astenie efectuez in conditii de perfecta
- Stare generala alterata perioada internarii. .
asepsie, iar tratamentele
- Risc de accidente
- Risc de infectii administrate si investigatiile
efectuate sunt cu risc minim
de infectie
-Supraveghez in permanenta
starea fizica , psihica si
nutritionala a pacientului
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
Rol propriu:
- Am hidratat pacientul 20.04.2016

parenteral si per os pentru
13.Nevoia de a se hidrata refacerea echilibrului - Pacientul prezinta
hidroelectolitic transpiratii profuze,
oligurie
-Pacientul să - Am urmarit functiile
Cauza: vitale si vegetative si le-am
fie hidratat notat in F.O. 21.04.2016
- Lipsa de aport hidric corespunzator, sa
- Disfagie aiba temperatura - Am cantarit pacientul la - Starea generala
- Febra 2 zile si am urmarit bilantul
corpului in limite
ingesta/ excreta pacientului este
normale
ameliorata
- Am schimbat lenjeria
dupa fiecare transpiratie si l- D=500 ml
Manifestări : am imbracat cu pijamale
usoare , comode din bumbac - Tranzit
- transpiratii abundente
intestinal
cu proprietati absorbante
- Oligurie prezent
Rol delegat :
Administrez la indicatia
22. 04.2016
medicului:
- Hidratare buna
PEV cu S.G. si S.F.
D=600 ml
ASISTENTEI
MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE

14. Alimentatie Aerisesc bine salonul - Pacientul
insuficienta calitativ si inaintea fiecarei mese prezinta disfagie ,
cantitativ stare generala
- Indepartez din salon
- In cel mai scurt orice obiect care ar putea alterata, si
timp sa nu mai accentua senzatia de inapetenta
prezinte greata (plosca , urinar )
Cauza:
inapetenta
- Disfagie - ofer pacientului 21.04.2016
- Stare generala alterata alimente usor
digerabile si lichide pentru - Pacientul isi
- Asigurarea unui
o hidratare recapata treptat
regim alimentar
corespunzatoare pofta de mancare
corespunzator
Manifestări : varstei . - pentru a diminua
senzatia de
- Inapetenta 22-23.04.2016
greata servesc pacientul cu
ceaiuri neandulcite , la
temperatura camerei
-In urma
-Calculez bilantul ingesta tratamentului
excreta administrat
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
15.Dificultatea de a dormi si a - observ raportul dintre -Pacientul are un

se odihni starea somn agitat cu treziri
somn-veghe a pacientului repetate
-Pacientul să - rog pacientul sa renunte
la
Cauza: beneficieze de un
perioadele scurte de somn din
somn corespunzator
- Dispnee timpul zilei
varstei atat calitativ
- Tuse - inlatur stimulii externi :
cat si cantitativ
- Febra vizuali , auditivi , care ar 22.04.2016
putea perturba somnul - Somn
Manifestări : bolnavului medicamentos
- oboseala - invat pacientul sa
practice
- paloare tehnici de relaxare , exercitii 23 -25 .04.2016
respiratorii 5 – 10 minute
- agitatie - Pacientul este
inainte de culcare
linistit , a avut somn
- port frecvent discutii fiziologic .
incurajatoare cu pacientul
privind evolutia bolii sale - Incepand de la
aceasta data si pana
- observ si notez la externare nu a mai
calitatea,
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
Rol propriu :
16.Dificulatea de a-si acorda - pregatesc materialele

ingrijiri
necesare pentru toaleta pe
regiuni a pacientului
-Pacientul sa
Cauza: prezinte tegumente - insist cu igiena la nivelul
- Varsta mica si mucoase curate si plicilor, spatiilor interdigitale Obiectiv realizat

- Spitalizarea integre. si intrafesier
-invat copilul sa se spele pe

maini cat mai des posibil
Manifestări :
- curatesc narile de crustesi-l
- Tegumente acoperite de
invat sa tuseasca cu gura
transpiratii
inchisa sau sa o acopere cu o
- Cruste la nivelul nasului batista de unica folosinta.

ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
11.Am asigurat condiţii de igienă şi microclimat, aerisirea salonului, temperatura
optimă 22-24º C.
12.Am pregătit patul şi am schimbat lenjeria de pat la nevoie

13.Am urmărit şi notat funcţiile vitale şi vegetative ale bolnavei : respiraţie, puls,
Intervenţiile propuse
14.Am urmărit aspectul faciesului bolnavului, aspectul tegumentelor , starea psihică a au fost efectuate fiind
bolnavului. satisfăcute nevoile
bolnavului.
15.Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicamentelor
16.Am administrat tratamentul prescris de medic
17.Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicamentelor prin
18.Am supraveghiat faciesul pacientului , aspectul tegumentelor si mucoaselor, starea

19.Am asigurat igiena corporala prin efectuarea toaletei generale si partiale

20.Am asigurat alimentatia zilnica , respectand regimul igieno-dietetic prescris de .

EXAMENULUI NORMALE
Hb=13,2 g/dl ; Hb=12-16 g/dl ;
mov
Ht = 40% Ht =35 – 40%
T=143.000 T= 150-400
Trombocite Se recoltează prin puncţie venoasă 2 180 mii/ m3 180-350 mii/ m3
mov
14mm/1h 3-5 mm/1h
( 3,8%), cu vacutainer negru , fara 5-10 mm/2h
staza venoasa
20-50 mm/24h
300 mg/dl 200 – 400 mg/dl
Exudat faringian Se recolteaza dimineata pe

nemancate si inainte de a incepe
Steril Steril
tratamentul cu antibiotice.Copilul va
fi tinut pe un scaun sau in brate ,
este rugat sa deschida gura si se
sterge faringele cu tamponul steril .
DENUMIREA PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT
EXAMENULUI
-Pregătirea psihică : înlătur factorii emoţionali
-Conduc pacientul la serviciul de radiologie
-Explic pacientului cum trebuie sa se comporte

in timpul examinarii ( sa faca cateva miscari
respiratorii dupa care sa urmeze o perioada de
apnee, timp in care se face radiografia, dupa
N.P.E.
care sa urmeze o inspiratie profunda)
Radiografie pulmonara
- Am pregătit bolnavul fizic, prin îndepărtarea
obiectelor radioopace pe care le poartă : lănţişor,
ceas, nasturii pijamalei.
- Am poziţionat pacientul la aparat.
- După efectuarea examenului am ajutat

bolnavul să se îmbrace şi l-am condus la salon,
recomandându-i repaus fizic la pat.
TABEL CU MEDICAŢIE

prezentare
Ampicilina Fl. 250 mg i.m. 250 mg la 4 fl Antibiotic
6 ore
Gentamicina f-1ml=40 ml i.m. 20mg 60mg Antibiotic
HSH f-25mg/5ml PEV 1f 2f bronhodilatator
Romergan sirop Per os 1 lingurita 4 Antialergic ,
lingurite sedativ
10 ml fiole/zi
antiedematos
antipiretic
Ser glucozat 5 Fl 250 mg PEV 1 fl 1 fl Reduce
% volemia
Ser fiziologic Fl = 250 ml PEV 1 fl 1 fl Reduce

9% volemia
EVALUARE FINALĂ
Copil in varsta de 3 ani si 5 luni este adus la camera de garda cu salvarea

si este internat pe sectia Pediatrie II Buzău , cu următoarele manifestări de
dependenţă :
- Febra
- Tuse laringiana
- Dispnee
- Disfagie
- Disfonie
- Afonie
- Insomnie
- Neliniste
de :

RESPIRATORIE ACUTA
In urma tratamentului igieno-dietetic si medicamentos , simptomatologia

se remite.

Intervenţii :


- educatie sanitara
medic
Recomandari :

sa se prezinte la medic imediat ce apar simptom
PLAN DE ÎNGRIJIRE
 Cazul III
III. CULEGEREA DATELOR:
 Familia
 Echipa de ingrijire
 Nume : P.
 Prenume :C.
 Sex :masculin
 Aspectul cavităţii bucale :
- buze : normal colorate
- epiglota edematiata , rosie , zmeurie
 Aspectul faciesului : congestionat

 Acuitate vizuală : fara semnificatie patologica
 Acuitate dureroasă : disfagie la deglutitie
 Grup sanguin AB IV, Rh (+)
6. Date variabile :
 Domiciliu : jud. Buzău , Cartier Episcopiei
 Condiţii de locuit : apartament 2 camere

 Numele mamei : P. D.
 Ocupatie : salariata
 Numele tatalui : P.M.

 Ocupatie : salariat

 tata :34 ani
 mama : 28 ani

luni cu greutatea de 3 kg 900 grame, APGAR 9 . Tipa si respira imediat
duupa nastere , nu a necesitat manevre de reanimare.
- APP : 3 spitalizari cu laringita acuta (ultima in urma cu 1 an)
- Febra
- Tuse laringiana
- Dispnee
- Disfagie
- Disfonie
- Afonie
ISTORICUL BOLII :
Mama afirma ca de 48 de ore copilul prezinta febra 38 – 39 grd. C si

tuseste in timpul noptii . De 12 ore prezinta disfonie , ce se accentueaza
progresiv, tuse laringiana , dispnee. Urmeaza tratament cu antipiretice . Este
adus la camera de garda cu salvarea si este internat pe sectia Pediatrie II
pentru tratament si investigatii paraclinice.
 Stare generala : grava

 Tegumente şi mucoase: cianoza fetei , faringe hiperemic
- Dispnee respiratorie marcata
- Tuse laringiana
- Torace normal comformat
- Murmur inspirator bilateral
- Rare raluri
- Sonoritate pulmonara buna
- R = 28 / minut
- extremitati cu tendinta la racire
- P = 90 / minut
- TA = 85/ 55 mm Hg
- abdomen suplu , elastic , mobil cu respiratie, nedureros
- loje renale libere
- fara semn de iritatie meningiana
ELIMINĂRI :
Scaun:
- Forma: cilindrica
Urina :
- culoare : galben
- miros : amoniacal
Varsaturi : absente
- Se alimenteaza regula cu 3 mese pe zi principale si 2 gustari
- Prefera fructele si supele
- Lichide preferate : lapte cu cacao , sucuri
parinti .
- Deseneaza , se joaca cu copiii de varsta lui
- Odihna pasiva – somn
- Activitate redusa datorita recomandarii medicului de a face
repaus la pat

- Greutate = 21 kg
RESPIRATORIE ACUTA
PROBLEME ACUALE :
- Febra
- Tuse laringiana
- Dispnee
- Disfagie
- Disfonie
- Afonie
Risc de complicatii ca:
- hiperpirexie
- insuficienta respiratorie acuta
- frison
- traheita
- bronsita
- pneumonie
17.Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

18.Nevoia de a evita pericolele
19.Nevoia de a bea si de a manca
20.Nevoia de a elimina
21.Nevoia de a dormi şi a se odihni
22.Nevoia de a fi curat si de a proteja mucoasele si tegumentele
23.Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
 Dificultate in a respira din cauza procesului infectios manifestata prin

tuse , cianoza periorala.
2.Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:
 Hipertermie din cauza procesului infectios manifesttata prrin

febra ridicata .
3.Nevoia de a evita pericolele :
Anxietate moderata din cauza varstei.
4.Nevoia de a bea si de a manca:
 Alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ din cauza

inflamatiei laringelui manifestata prin : inapetenta , greata .
 Diaforeza din cauza hipertermiei manifestata prin : transpiratie

 Dificultate in a se odihni din cauza dispneei si a tusei

7. Nevoia de a fi curat si de a proteja mucoasele si tegumentele
 Din cauza varstei mici copilul consuma energie jucandu-se dar

in acelasi timp si transpira.
8.Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea :
 Cunostinte insuficiente despre boala din cauza varstei

manifestate prin : neliniste , teama , anxietate .
9.Nevoia de a comunica :
 Comunicare ineficienta la nivel afectiv din cauza alterarii starii

generale manifestata prin neliniste .
PLAN DE INGRIJIRE
INTERVENŢII ALE
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
Rol propriu
17.Dificultatea de a respira si -Instalez pacientul în

a avea o buna circulatie salon.Salonul este prevăzut cu
Cauza: -Pacientul sa 2.01.2016
-Alterarea vocii respire optimă 18-20ºC şi lenjerie - Pacientul prezinta
curată.
-Dispnee liber pe nas. Stare generala alterata
-Evaluez caracterul durerii:
-Obstructia cailor respiratorii iradiere , durata , intensitate,
-Pacientul sa localizare 2.01.2016
prezinte -Distrag atentia pacientului
mucoase jucandu-ma cu el
Manifestări : umede si -R = 28 r /minut
integre - hidratez corespunzator
- Dispnee pacientul TA= 85/55mm Hg
- Disfonie -Supraveghez cu atentie P=100/1’
- Obstructie nazala - Pacientul sa pacientul , precum si celelalte
nu prezinte
- Tuse laringiana functii vitale si vegetative si le
complicatii 3.01.2016
notez in F.O.
- Cianoza periorala
- Am aspirat secretiile naso-
faringiene si am curatat Starea pacientului este
crustele din nas : ameliorata
- Rol delegat : am aspirat
secretiile nazofaringiene
-Am administrat oxigen

ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
-Asigur un climat - D : T=39,4ºC

corespunzator
18.Hipertermie - S: T=38,6ºC
3.01.2016
aer
- Pacientul sa - D : T=37,6 ºC
-Am aerisit încăperea.
Cauza: prezinte
- S: T=37,4ºC
temperatura -Am administrat comprese
- hipertermie
corpului in limite reci pe frunte.
normale
-Am menţinut igiena 4.01.2016
tegumentelor.
Manifestări : - D : T=36,5ºC
-Pacientul sa fie -Am oferit copilului ceai la
- febra - S: T=37 ºC
echilibrat fizic si temperatura camerei
- facies congestionat 5 -6.01.2016
psihic
Pacientul nu mai
examene biochimice
prezinta febra
-Am recoltat urina in vederea
efectuarii sumarului de
urinaRol delegat :
- La indicaţia medicului
am
administrat antibiotice ,
antitermice , conform
tabelului anexat
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
- Aerisesc bine salonul - Pacientul prezinta

inaintea fiecarei mese disfagie , stare
21.Alimentatie insuficienta
generala alterata, si
calitativ si cantitativ - Indepartez din salon
orice obiect care ar putea inapetenta
- In cel mai scurt accentua senzatia de greata 3.01.2016

timp sa nu mai (plosca , urinar )
Cauza: - Pacientul isi
prezinte inapetenta - ofer pacientului recapata treptat pofta
- Disfagie alimente usor
de mancare
- Stare generala alterata digerabile si lichide pentru o
- Asigurarea unui hidratare corespunzatoare
regim alimentar
- pentru a diminua 4.01.2016
corespunzator senzatia de
Manifestări : varstei . greata servesc pacientul cu
ceaiuri neandulcite , la
- Inapetenta -In urma
temperatura camerei
tratamentului
-Calculez bilantul ingesta administrat
excreta manifestarile clinice
se amelioreaza
Rol delegat :Administrez la
indicatia medicului: - Ser
Fiziologic 9‰- Glucoza 5 % -
5.01.2016
Urmaresc efectul
interventiilor asupra pacientei -Apetit a revenit
si gradul de deshidratare al
ASISTENTEI MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
Rol propriu :
23.Dificulatea de a-si acorda - pregatesc materialele

ingrijiri
necesare pentru toaleta pe
regiuni a pacientului
-Pacientul sa
Cauza: prezinte tegumente - insist cu igiena la nivelul
- Varsta mica si mucoase curate si plicilor, spatiilor interdigitale Obiectiv realizat

- Spitalizarea integre. si intrafesier
-invat copilul sa se spele pe

maini cat mai des posibil
Manifestări :
- curatesc narile de crustesi-l
- Tegumente acoperite de
invat sa tuseasca cu gura
transpiratii
inchisa sau sa o acopere cu o
- Cruste la nivelul nasului batista de unica folosinta.
DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE INTERVENŢII ALE ASISTENTEI EVALUARE
MEDICALE AUTONONME ŞI
DELEGATE
-Psihoterapie-Am explorat nivelul de

cunostinte al memei cu privire la
10.Insuficiente cunostinte din boala, manifestarile de dependenta si
partea mamei referitoare la masurilke de prevenire a ei
boala copilului
-motivez importanta acumularii de noi
Cauze:
cunostinte datorita responsabilitatii pe
- Inaccesibilitatea la informatii -Parintii sa care o are in legatura cu sanatatea ,
Obiectiv realizat .
cresterea si dezvoltarea copilului
asimileze noi
Mama coopereaza cu
cunostinte privind -invat mama ingrijirile ulterioare la
domiciliu pentru recuperare si echipa medicala si
Manifestări : ingrijirea copilului.
insanatosire pune in practica cele
- Cerere de informatii privind
-corectez obiceiurile si deprinderile invatate.
boala , tratamentul de urmat in
gresite ale mamei care dauneaza
ambulatoriu si masuri de prevenire a
sanatatii copilului
bolii pe viitor.
21.Am asigurat condiţii de igienă şi microclimat, aerisirea salonului, temperatura
optimă 22-24º C.
22.Am pregătit patul şi am schimbat lenjeria de pat la nevoie

23.Am urmărit şi notat funcţiile vitale şi vegetative ale bolnavei : respiraţie, puls,
Intervenţiile
24.Am urmărit aspectul faciesului bolnavului, aspectul tegumentelor , starea psihică a
propuse au fost
bolnavului.
efectuate fiind
25.Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicamentelor
satisfăcute nevoile
26.Am administrat tratamentul prescris de medic
bolnavului.
27.Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicamentelor prin
28.Am supraveghiat faciesul pacientului , aspectul tegumentelor si mucoaselor, starea

29.Am asigurat igiena corporala prin efectuarea toaletei generale si partiale

30.Am asigurat alimentatia zilnica , respectand regimul igieno-dietetic prescris de
medic .
EXAMENULUI NORMALE
ml sânge pe E.D.T.A. cu vacutainer Hb=13,2 g/dl ; Hb=12-16 g/dl ;
mov
Ht = 40% Ht =35 – 40%
T=44.000 T= 150-400
Trombocite Se recoltează prin puncţie venoasă 2 180 mii/ m3 180-350 mii/ m3
mov
4mm/1h 3-5 mm/1h
( 3,8%), cu vacutainer negru , fara 5-10 mm/2h
staza venoasa
20-50 mm/24h
280 mg/dl 200 – 400 mg/dl
Glicemie Se recoltează dimineaţa pe 85 mg 80-120 mg
TABEL CU MEDICAŢIE

prezentare
Ampicilina Fl. 250 mg i.m. 250 mg la 4 fl Antibiotic
6 ore
Gentamicina f-1ml=40 ml i.m. 20mg 60mg Antibiotic
HSH f-25mg/5ml PEV 1f 2f bronhodilatator
Romergan sirop Per os 1 lingurita 4 Antialergic ,
lingurite sedativ
10 ml fiole/zi
antiedematos
Dexametazona f-2 ml =8 mg i.v. ½f 2 ml Antiinflamator
antipiretic
Ser glucozat 5 % Fl 250 mg PEV 1 fl 1 fl Reduce volemia
Ser fiziologic Fl = 250 ml PEV 1 fl 1 fl Reduce volemia

9‰
EVALUARE FINALĂ
Copil in varsta de 5 ani si 8 luni este adus la camera de garda cu salvarea

si este internat pe sectia Pediatrie II Buzău , cu următoarele manifestări de
dependenţă :
- Febra
- Tuse laringiana
- Dispnee
- Disfagie
- Disfonie
- Afonie
de :

RESPIRATORIE ACUTA
In urma tratamentului igieno-dietetic si medicamentos , simptomatologia se

remite.

Intervenţii :

- educatie sanitara
medic
Recomandari :

- sa se prezinte la medic imediat ce apar simptome de boala .
EVALUARE GLOBALĂ
CAZUL I CAZUL II CAZUL III

Diagnostic Diagnostic medical : Diagnostic medical :
medical :
1.LARINGITA ACUTA 1.LARINGITA ACUTA

1. LARINGITA SUBGLOTICA CU SUBGLOTICA CU
ACUTA INSUFICIENTA INSUFICIENTA
SUBGLOTICA RESPIRATORIE
RESPIRATORIE
2. PNEUMONIE ACUTA
ACUTA
INTERSTITIAL
A
Analize de laborator :
Analize de laborator :
STANGA
Hemoleucograma :
Hb=13,2 g/dl ; - Hemoleucograma :
Hb=13,2 g/dl ;
Analize de Ht = 40%
laborator : Ht = 40%
-Trombocite : 180 mii/ m3
-VSH : 12mm/h -Trombocite : 180 mii/ m3
-VSH : 14%
-Hemoleucograma -VSH : 14%
-Glicemie : 100mg %
: Hb=13,9 g/dl ;
-Glicemie : 100mg %
-Transaminaze: TGP = 18
Ht
u.i. -Transaminaze: TGP = 18
= 40%
u.i.
TGO = 20
- Fibrinogen : 252
u.i TGO = 20
mg/dl mg%
u.i
-Fibrinogen : 300 mg%
- Transaminaze :
TGP = 22 u.i. -Sumar urina : Glucoza -Fibrinogen : 300 mg%
absenta ;
-Sumar urina : Glucoza
TGO = 36 u.i Albumina absenta ; Epitelii absenta ;
plate frecvente ; Leucocite
- Uree sanguină : Albumina absenta ;
frecvente ; Hematii rare
32 mg% Epitelii plate frecvente ;
Leucocite frecvente ;
- Sumar urina :
Hematii rare
Glucoza absenta ; Examene paraclinice :
Albumina - Radiografie pulmonara
absenta ; Epitelii Probleme actuale :
plate frecvente ;
Leucocite - Febra
- Tuse
frecvente ;
Probleme actuale : laringiana
Hematii rare - Dispnee
- Febra - Disfagie
- Tuse - Disfonie
Probleme actuale laringiana - Afonie
: - Dispnee
- Disfagie
-Febra ridicata : - Disfonie TRATAMENT
39,2 grd. C - Afonie
- Insomnie
-Dispnee de tip - Neliniste -Algocalmin
inspirator TRATAMENT
-Ampicilina
-Tuse aspra -Algocalmin
latratoare -Gentamicina
-Ampicilina
-Disfonie - HSH
-Gentamicina
-Stridor - Romergan
- HSH
-Inapetenta -Glucoză 5 %
- Romergan
-Agitatie - Ser fiziologic 9‰
-Glucoză 5 %
- Calciu gluconic
TRATAMENT - Ser fiziologic 9‰ - Dexametazona
-Ampicilina - Calciu gluconic
-Algocalmin - Dexametazona
-Nozomer
-Prednison Starea la externare
-Bromhexin Ameliorat clinic Starea la externare
-Calciu gluconic Ameliorat clinic
-Metoclopramid
-Vitamina C
-Paracetamol
-Ser fiziologic 9‰
-Ser glucozat 5 %
-Romergan
Starea la
externare
Ameliorat clinic
CONCLUZII
Obiectivele principale de tratament ale celor trei bolnavi au vizat

rezolutia manifestarilor de dependenta si prevenirea complicatiilor.
Prima etapa consta in diagnosticarea corecta clinic si biologic , prin
efectuarea examenelor de specialitate din sange si urina urmarind
simptomele caracteristice bolii , inainte de administrarea unui tratament .
LARINGITA ACUTA la copil constituie o urgenta impunandu-se

punerea unui diagnostic corect, o interventie intr-un timp eficient astfel incat
sa remitem simptomatologia si sa amelioram starea pacientilor .
In urma aplicarii tratamentului medicamentos , a respectarii regimului

igieno-dietetic corespunzator , independenta in satisfacerea tuturor nevoilor
fundamentale s-a materializat in fiecare caz prin disparitia simptomelor.
Cei trei pacienti s-au externat cu o ameliorare a tuturor manifestarilor

clinice si urmatoarele recomandari :
- sa evite bauturile reci

- sa evite frigul
- sa evite umezeala
TEHNICI APLICATE
1.Asigurarea condiţiilor de igienă şi protecţie în unităţile sanitare.
Scop : prin respectarea normelor de protecţie şi igienă se evită posibilitatea

apariţiei accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale, precum şi
infecţiile, infestările cu microorganisme provenite de la bolnav; transmiterea
lor de la bolnav la altul creşte rezistenţa şi capacitetea de muncă.
1.1 aplicarea regulamentului privind circuitele funcţionale în

unităţile sanitare, respectarea asepsiei şi antisepsiei.
2.Asigurarea condiţiilor igienice bolnavilor internaţi .
Scop : confortul, odihna şi îngrijirea bolnavului, menţinerea tegumentelor

în stare perfectă curată pentru prevenirea infecţiilor cu poartă de intrare
cutanată, păstrarea igienei personale a bolnavului.
2.1. pregătirea patului şi accesoriile lui.

2.2. schimbarea lenjeriei de pat a bolnavului şi protejarea acestuia
cu aleză şi muşama
2.3. urmărirea modului de satisfacere a igienei personale şi

vestimentarea pacientului.
3. Planificare la examenul medical .
Scop: crearea unui climat favorabil între bolnav şi echipa medicală

pentru obţinerea cooperării lui active.
Stabilirea medicaţiei după diagnostic existent, reuşita şi operativitatea

examinării.
3.1. pregătirea salonului pentru examene clinice şi vizita medicală;
3.2. pregătirea bolnavului în vederea vizitei medicale;
3.3. participarea la examenul clinic general şi notarea în F.O.
4.Recoltarea produselor biologice .
Scop : Cercetarea în laborator a unor constante biologice ale organismului

aflat în stare patologică.
4.1. efectuarea puncţiei venoase;
4.2. recoltarea sângelui pentru examine biologice, hematologice,

serologice
4.3. recoltarea urinei pentru examenul sumar de urină.

5. Administrarea medicamentelor .
Scop : evoluţia stării bolnavului spre vindecare totală sau parţială.
5.1. observarea modului cum bolnavul respectă prescripţiile medicale
5.2. asigurarea circuitului medicamentelor
5.3. administrarea medicamentelor
5.4. administrarea medicamentelor pe cale orală, parenterală, prin

injecţie i.v.
6.Aplicarea agenţilor fizici .
Scop: accentuarea procesului de resorbţie (comprese reci)
6.1. aplicarea compreselor umede.
7.Hidratarea organismului.
Scop : hidratarea prin perfuzie
8. Alimentaţia bolnavului .
Scop: asigurarea aportului caloric şi energetic calitativ şi cantitativ

necesar întreţinerii organismului şi înlesnirea procesului de vindecare.
8.1. observarea apetitului bolnavului
8.2. calculul raţiei alimentare

8.3. întocmirea foii de alimentaţie zilnică
8.4. alimentaţia activă a bolnavului.
9. Sterilizarea instrumentelor medicale a materialelor folosite a

activităţii medico-sanitare.
Scop: realizarea procesului de asepsie prin care se previne pătrunderea

germenilor patogeni în organism prin soluţii de continuitate.
10. Supravegherea bolnavului .
Scop: stabilirea diagnosticului şi aprecierea evoluţiei bolnavului şi

implicit a stării bolnavului.
10.1. observarea faciesului pacientului, stării psihice şi stării de

conştienţă, a somnului şi activităţilor generale;
10.2. măsurarea şi notarea temperaturii, pulsului, respiraţiei, tensiunii

arteriale, diurezei, scaunului, greutăţii corporale;
10.3. observarea tegumentelor şi mucoaselor bolnavului;
10.4. observarea poziţiei bolnavului şi evitarea complicaţiilor produse

de poziţii prelungite într-un singur loc (escare).
11. Prevenirea complicaţiilor :
11.1 schimbarea poziţiei bolnavului

11.2 mobilizarea bolnavului
11.3 asigurarea igienei personale
11.4 îngrijiri igienice
11.5 respectarea igienei alimentaţiei.
12. Efectuarea transportului bolnavilor :
Scop : deplasarea bolnavilor la diferite servicii de investigatii
Tehnici aplicate:
OXIGENOTERAPIA
Furnizarea de oxigen la ţesuturi este condiţionata de :
-funcţia plămânului;
-funcţia inimii;
-capacitatea sângelui (hemoglobinei )de a transporta oxigen.
Tulburările apărute in furnizarea sau utilizarea oxigenului determina

hipoxia sau chiar anoxia.
Combaterea deficitului de oxigen se face prin administrarea de

oxigen.
La adultul normal, presiunea parţiala a oxigenului din sângele arterial

variază intre 90-100 mm Hg (asigura o saturaţie a hemoglobinei de 95-98%).
Sub presiunea de 60 mm Hg, saturaţia hemoglobinei scade la 90% si se
produce hipoxia.
Tulburările tisulare apar sub o presiune de 30-40mm Hg, când

saturaţia hemoglobinei scade la 50%. Sub o presiune de 20mmHg a
oxigenului din sângele arterial, intervine moartea.
Semnele clinice ale hipoxiei sunt:
- cefalee;
- tahicardie;
- dispnee;
- tahipnee;
- aritmie;
- agitaţie.
In absenta masurilor de compensare, tahicardia este înlocuita de

bradicardie si apare hipotensiunea, care anunţa coma anoxica.
Un semn de agravare, care apare tardiv, este cianoza; este mai

evidenta la patul unghial si la nivelul buzelor.
Presiunea parţiala a oxigenului variază la nivelul diverselor ţesuturi.
Miocardul extrage cea mai mare parte a oxigenului, aproximativ 70% din
oxigenul prezent in sânge.
Administrarea oxigenului se face prin:
- sonda endonazala, cu oxigen la presiune atmosferica;
- intubaţie orotraheala si respiraţie mecanica;
- prin metoda “gura la gura” sau “gura la nas”;
- prin respiraţie artificiala (metoda Silvester)- apucarea victimei de

coate si tragerea in sus pana deasupra capului, pentru inspiraţie si readucerea
coatelor la nivelul toracelui, pentru expiraţie;
- cu diverse aparate (balon Ruben);
- cu oxigen sub presiune, la 1-3 atm (hiperbar);
- prin traheostomie.
Cantităţile de oxigen administrate sunt:
- 6-8 l oxigen / min, pe sonda endonazala;
- 10 l / min, pe masca;
- 20-30 I / min, in cort.
Indicaţiile oxigenoterapiei:
- boli acute ale plămânului (pneumonii, embolii);
- boli cronice ale plămânului (emfizem, astmul);

- insuficienta cardiaca acuta;
- stări de soc;
- infarctul miocardic acut;
- intoxicaţia cu oxid de carbon;
- hipoxii postanestezice sau postoperatorii;
- la gravide, când fătul da semne de suferinţa.
Oxigenoterapia hiperbara: la presiunea de 3 atm creste concentraţia

de oxigen din plasma si se recomanda in :
- intoxicaţia acuta cu oxid de carbon;
- edemul cerebral postanoxic;
- ischemiile acute ale membranelor;
- infecţii cu anaerobi si gangrene gazoase;
- radioterapie sub oxigen hiperbar.
Oxigenoterapia nu poate avea loc, fără o serie de manevre obligatorii:
- dezobstruarea cailor respiratorii;
- corectarea hipovolemiei;
- corectarea insuficientei cardiace;
- tratamentul cauzelor care au produs socul (hemoragii, fracturi,

compresiuni toracice, peritonite, infecţii).
Oxigenoterapia trebuie sa asigure:
- umidificarea oxigenului care vine furnizat in butelii (rece sau uscat).

- asocierea cu bioxidul de carbon;
- asocierea cu aerosolii necesari pentru: umidificare, bronhodilatare,

lichefierea secreţiilor, combaterea infecţilor respiratorii.
Pentru ca aerosolii sa pătrundă in plămâni se recomanda următoarea

manevra: după o expiraţie forţata lenta, bolnavul face inspiraţie lenta dar
adânca, si apoi îşi va retine respiraţia câteva secunde.
Efectele administrării excesive de oxigen sunt:
- dureri retrosternale, dureri musculare, dispnee si cefalee;
- tuse, congestie nazala si pulmonara, care poate sa ajungă pana la

traheobronsita si chiar edem pulmonar;
- tulburări cauzate de eliminarea azotului (dureri in urechi, cefalee)
- deprecierea respiraţiei, care poate ajunge pana la coma

hipercapnica;
- retinita fibroblastica la noul născut imatur, cu pierderea vederii.
Oxigenul este ţinut in butelii, comprimat pana la 150 atm. ; el este

administrat bolnavului după reducţia la o presiune de lucru de 2-3 atm.
Definiţie : perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală, picătură cu

picătură, a soluţiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionocă şi
volemică a organismului.
Scop :
- hidratarea şi mineralizarea organismului

- administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect
prelungit
- depurativ – diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor

toxici
- alimentaţie pe cale parenterală
Materiale necesare :
- tava medicală acoperită cu un camp steril

- trusa pentru perfuzat soluţii
- soluţii hidratante în flacoane sau saci PVC
- garou de cauciuc
- tăviţă renală
- stativ
- 1-2 seringi Record prevăzute cu ace sterile
- o pernă tare
- muşama
- casoletă cu câmpuri sterile
- casoletă cu comprese sterile
- substanţe dezinfectante : alcool, tinctură de iod
- romplast
- foarfece
- vată.
 Pregătirea materialelor, instrumentelor şi a
aparatului de perfuzie:
- se pregătesc instrumentele şi materialele necesare

- se îndepărtează dopul de plastic al flaconului şi se dezinfectează
dopul
de cauciuc cu un tampon îmbibat cu alcool
- se desface aparatul de perfuzie şi se închide prestubul

- se îndepărtează teaca protectoare de pe trocar şi se pătrunde cu el
prin
dopul de cauciuc
- se suspendă flaconul pe stativ

- se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de romplast,
având grijă să depăşească nivelul din flacon
- se îndepărtează teaca protectoare de pe capacul portac al tubului, se

ridică deasupra nivelului substanţei medicamentoase din flacon şi se
deschide uşor prestubul, lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de perfuzii;
- se coboară progresiv portacul, până când tubul se umple cu lichid,

fiind complet eliminate bulele de aer;
- se închide prestubul, iar flaconul rămâne atârnat de flanelă.

 Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului :
- se anunţă bolnavul, convingându-l de importanţa tehnicii;
- se aşează bolnavul în pat, în decubit dorsal, cât mai comod, cu braţul
în extensie şi pronaţie ;
- sub braţul ales se aşează o pernă tare, acoperită cu muşama şi un

camp steril;
- se acoperă bolnavul cu o învelitoare de flanelă.

 Efectuarea perfuziei :
- spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun
- se examinează calitatea şi starea venelor
- se aplică garou la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei,
ştrangulându-l astfel încât să oprească circulaţia venoasă fără a comprima
artera
- se dezinfectează plica cotului cu alcool, se badijonează cu tinctură

de iod
- se cere bolnavului să închidă pumnul, venele devenind astfel

turgescente
- se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm de locul puncţiei,

exercitând o uşoară tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
- se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus,acul ataşat cu bizoul în sus,

în mâna dreaptă, între police şi resul degetelor
- se pătrunde cu acul traversând în ordine tegumentul în direcţie

oblică ( unghi de 30º) apoi peretele venos, învingându-se o rezistenţă elastică
până când acul înaintează în gol;
- se schimbă direcţia acului cu 1-2 cm în lumenul venos;

- se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa;
- se îndepărtează garoul de cauciuc şi se adaptează amboul aparatului
de perfuzat la ac;
- se seschide prestubul pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi

se reglează viteza de scurgere, la 60 de picături pe minut;
- se fixează cu benzi de leucoplast acul şi porţiunea tubului învecinată

pe pielea bolnavului
- se supraveghează permanent starea bolnavului şi modul de

funcţionare al aparatului
- se pregăteşte dacă este necesar cel de-al doilea flacon cu substanţă

medicamentoasă, încălzindu-l la temperature corpului
- înainte ca flaconul să se golească complet, se închide prestubul,

pentru a împiedica pătrunderea aerului în perfuzor şi se racordează aparatul
de perfuzie la noul flacon
- se deschide imediat prestbulul, pentru a permite lichidului să curgă;

- înainte ca flaconul să se golească, se închide prestubul;
- se exercită o presiune asupra venei puncţionate cu un tampon
îmbibat în soluţie dezinfectantă, şi printr-o mişcare bruscă, în direcţia axului
vasului, se extrage acul din venă;
- se dezinfectează locul puncţiei cu tinctură de iod, se aplică un

pansament steril şi se fixează cu romplast.
 Îngrijirea bolnavului după tehnică :

- se aşează bolnavul confortabil în pat;
- se administrează bolnavului lichide călduţe;
- se supraveghează bolnavul.
 Reorganizarea locului de muncă şi notarea în F.O.a
datelor şi a orei efectuării tehnicii.
 Accidente :
- hiperhidratarea la cardiaci poate determina edem pulmonar – se
reduce ritmul sau se întrerupe perfuzia, se administrează tonicardiace;
- embolia gazoasă – prin pătrunderea aerului în curentul circulator;

- revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase poate da naştere la
flebite, necroze
- coagularea sângelui pe ac sau branulă – se previne prin perfuzia
lichidului cu soluţie de heparină
B IB LI OGRAFI E
 PEDIATRIE :
- Prof. dr. Mircea Geormaneanu
- Prof. dr. Ioan Munteanu
- Editura Didactica si Pedagogica RA Bucuresti 1994
 OTORINOLARINGOLOGIE PEDIATRICA :
- Conf. dr. Cornelia Paunescu
- Editura medicala Bucuresti1981
 GHID DE NURSING :
- Lucretia Titirca
- Editura Viata Medicala Bucuresti
 INGRIJIREA OMULUI BOLNAV SI A OMULUI SANATOS :

- Florin Chiru
- Editura Cison

Ocluzia Intestinala

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ocluzia Intestinala

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Şcoala Postliceală de Stat

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Coordonator : Turcu Luminţa

Instructor nursing : Turcu Luminta

Constantin Georgiana Andreea

1. Motivaţia alegerii temei

,, Medicina generală este o adevarată

Laringitele prin prezenta si dramatismul lor solicita adesea interventii

Laringitele pot fi secundare rinoadenoiditelor si migdalofaringitelor

Statistic laringitele se intalnesc mai frecvent la sugari si copii mici

Ingrijirea bolnavului cu laringita trebuiesc respectate tratamentele cu

Am ales aceasta tema deoarece in cursul practicii am intalnit multe

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Aparatul respirator cuprinde căile respiratorii extrapulmonare si

 Cavitatea nazala : este determinata de

scheletul osteocartilaginos al nasului si este despaetita printr-un perete

 Faringele : este un conduct musculo

membranos , dispus de la baza craniului pana in dreptul vertebrei C6 ,

respiratorii situat la nivelul gâtului, sub piele, continuându-se inferior cu

- Musculatura intrinseca - asigura functia sfincteriana de

functia respiratorie, functia fonatorie, functia de fixare toracica in efort si

1. ARTERIALĂ este asigurată prin trei ramuri:

1.1 artera laringiană superioară, ramură din tiroidiana superioară;

1.2 artera laringiană inferioară, ramură din tiroidiana superioară;

1.3 artera laringiană posterioară, ramură din tiroidiană inferioară;

2.VENOASĂ: reprezentata de:

2.1 vena laringiană superioară drenează etajul supraglotic si se varsă in

2.2 vena laringiană mijlocie drenează spre tiroidiana superioară.

2.3 vena laringiană posterioară drenează spre tiroidiana inferioară.

3. LIMFATICA – foarte bogată supraglotic se anastomozează cu

 INERVAŢIA LARINGELUI este

complexă; asigurată prin filete nervoase motorii, senzitive, vasculare si

Ø Nervul laringeu superior este senzitiv si accesor motor

Ø Nervul laringeu inferior sau recurent este o ramura din

Ø Nervul simpatic cervical formeaza plexuri periarteriale.

1. Malformaiile epiglotei pot fi reprezentate de epiglota bifidă sau

1. Stenozele laringiene pot avea cauze:

- postraumatice (fracturi, luxaţii, plăgi);

- traumatisme iatrogene, endoscopice si chirurgicale ;

- postinhalare de acizi, baze;

- postinhalare de vapori toxici, gaze toxice;

Pe clinic ele se manifestă prin insuficienţa respiratorie progresivă

2. Laringocelul este definit ca o herniere a mucoasei laringiene de la

Componentele sistemului respirator sunt căile respiratorii (cavitatea nazală, faringele,

Faringele este organul în care se încrucişează calea respiratorie cu calea digestivă.

Alveola pulmonară este unitatea structurală şi funcţională a plămânului.

Între sacii pulmonari se află un ţesut conjunctiv elastic. Plămânii nu au muşchi.

Plămânii sunt foarte bine vascularizaţi de arterele şi venele pulmonare. Arterele

 Fiziologia sistemului respirator: Funcţionarea sistemului respirator, prin care se

 Respiraţia pulmonară: Această etapă a respiraţiei cuprinde două faze: pătrunderea

Un om adult aflat în repaus execută 16 mişcări respiratorii pe minut (ritmul respirator).

Respiraţiile normale sunt acte reflexe involuntare.

Astfel în plămâni, aerul pierde oxigen, se îmbogăţeşte în dioxid de carbon şi vapori de

Schimbările de gaze se produc la nivelul alveolelor pulmonare, unde sângele şi aerul se

Laringita este o inflamaţie, datorată cel mai adesea unei infecţii

Cele mai frecvente cauze ale laringitei sunt:

Laringita subglotică: Inflamaţia acută a epiglotei sau epiglotita, este cea

Laringita subglotica reprezinta inflamarea de origine virala

Laringita subglotica se incadreaza in categoria virozelor respiratorii.