Sunteți pe pagina 1din 101

CUPRINS

I . Introducere

II. Memoriu justificativ

III.Notiuni teoretice

3.1Anatomia sistemului osos

3.2.Anatomia si fiziologia colului femurului

3.3.Definitia fracturilor de col femural

3.4.Epidemiologie

3.5.Etiopatogenie

3.6.Anatomie patologica

3.7.Simptomatologie clinica si diagnostic

3.7.1.Simptomatologie clinica

3.7.2.Diagnostic pozitiv

3.7.3.Diagnostic diferential

3.8.Evolutie si prognostic

3.9.Complicatii

3.10.Tratament

3.11. Principiile si obiectivele recuperarii

IV.Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor

V. Prezentare de cazuri

VI.Concluzii
1
VII.Bibliografie

2
CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Fractura de col femural este una dintre afectiunile specifice varstei a treia, importanta
prin consecintele ei atat imediate cat si pe termen lung. Ea apare mai frecvent la femei decat la
barbati, fiind in relatie directa cu osteoporoza, care fragilizeaza oasele, predispunandu-le la
fracturi.

Cauza cea mai frecventa a fracturii de col femural este deteriorarea calitatii osului in
cadrul procesului normal de imbatranire. Pentru a impiedica acest lucru, se recomanda in
primul rand , un mod de viata activ, cu practicarea a minim 30 minute de miscare usoara
zilnic, o alimentatie bogata in proteine, lactate, fructe si legume evitarea consumului excesiv
de alcool si tutun.

De asemenea ,orice adult peste 40 de ani trebuie sa fie constient ca orice fractura poate
fi un semn de avertizare pentru osteoporoza. Asadar, el trebuie sa isi faca testele necesare
pentru a vedea daca sufera de aceasta afectiune si de a urma un tratament corect.

Evolutia si prognosticul depind de afectiunile anterioare ale pacientului si abia apoi de


tipul fracturii, cu sau fara deplasare, fractura de col putand decompensa un diabet zaharat, o
insuficienta cardiaca sau o alta afectiune cronica. Fracturile fara deplasare au o evolutie mai
buna, desi nu sunt intotdeauna scutite de complicatii tardive; fracturile cu deplasare nu se vor
consolida niciodata fara tratament, si chiar dupa un tratament bine efectuat pot evolua catre o
complicatie.

3
CAPITOLUL II

MEMORIU JUSTIFICATIV

“Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o pretuiasca ,desi toti se nasc cu ea .”
(Hipocrate)

Fractura de col femural se intalneste la orice varsta. La tineri si adulti, insa sunt rare si
legate de cauze accidentale. La varstnici sunt accidente obisnuite, cu prognostic foarte grav,
cu mare invaliditate si mortalitate cresc. Organismul varstnicului intruneste numeroase
conditii care pot duce la osteoporoza si fractura.

Cand fractura de col femural a aparut intervine chirurgia ortopedica. Urmeaza


reeducarea, pentru aducerea bolnavului in starea motorie anterioara, acesta este un scop
propus, dar greu de atins. Intotdeauna apare riscul patologiei si complicatiilor de imobilizare,
care grabesc degradarea fizica a bolnavului, determinand complicatiile psihice si somatice
care duc la exitus. Pot aparea stari confuzionale, tulblurari de comportament, adeseori
complicatii cardiovasculare, boli infectioase, infectii urinare, incontinenta, escare de decubit,
etc. Ingrijirea precoce si reeducarea detin un rol important.

Am considerat ca aceasta tema ne arata cat de grave sunt fracturile de col femural si
cat de importanta este sanatatea.

4
3.1Anatomia sistemului osos

Sistemul osos este alcatuit din totalitatea oaselor care intra in componenta
organismului.
Sistemul osos reprezinta partea pasiva a sistemului locomotor care realizeaza
miscarea.Oasele legate intre ele prin articulatii formeaza scheletul.In functie de regiunile
corpului scheletul se clasifica in: scheletul capului, trunchiului si membrelor.

1.Scheletul capului

Este format din 22 de oase si cuprinde: neurocraniul si viscerocraniul.


a) Neurocraniul (cutia craniana)
Este formata din 8 oase late care adapostesc encefalul, din care:
-4 sunt neperechi: osul frontal (al fruntii), oasele etmoid si sfenoid asezate la baza cutiei
craniene, osul occipital (al cefei)
-2 perechi: oasele temporale (al tamplelor) si oasele parietale (al boltii craniene)
b) Viscerocraniul
Este format din 14 oase, din care:
-2 neperechi: osul vomer, osul maxilarului inferior (mandibula)
-6 perechi: oasele maxilare, palatine, nazale, lacrimale, zigomatice, cornetele nazale
inferioare

5
2.Scheletul trunchiului

Cuprinde: coloana vertebrala, coastele si sternul.Sternul, coastele si regiunea toracala a


coloanei vertebrale formeaza cutia toracica (cusca).
a) Coloana vertebrala
Este formata din 33-34 vertebre articulate prin discurile intervertebrale.
Cuprinde 5 regiuni: cervicala (formata din 7 vertebre), toracala (formata din 12 vertebre),
lombara (formata din 5 vertebre), sacrala (formata din 5 vertebre), coccigiana (formata din 4-
5 vertebre reduse).
Prezinta 4 curburi fiziologice:
-lordoza cervicala si lordoza lombara, cu convexitatea dispusa posterior
-cifoza toracala si cifoza sacrala, cu concavitatea dispusa posterior

6
b) Coastele

Sunt in numar de 12 perechi.Sunt oase lungi si se impart in:


-coaste adevarate (primele 7 perechi, de la I la VII) care se articuleaza direct cu sternul prin
cartilajele costale proprii
-coaste false (urmatoarele 3 perechi, de la VIII la X) care se articuleaza indirect cu sternul prin
cartilajele celei de a 7 a coaste
-coaste flotante (ultimele 2 perechi) de la XI la XII, care nu se articuleaza cu sternul

c) Sternul

Este osul pieptului, os lat alcatuit din: corp, manubriu si apendice xifoid.Se articuleaza cu
claviculele si primele 7 perechi de coaste.

3.Scheletul membrelor
Este format din scheletul centurilor si scheletul membrelor propiu-zise.

a) Scheletul membrelor superioare


Centura scapulara

7
Leaga oasele membrelor superioare de scheletul trunchiului.Este formata din omoplat
(scapula) si clavicula.

Scheletul membrului liber propiu zis

-scheletul bratului (humerus)


-scheletul antebratului (radius si cubitus)
-scheletul mainii (8 carpiene, 5 metacarpiene si 14 falange)
b) Scheletul membrelor inferioare

Centura pelviana
Leaga scheletul membrului inferior de cel al trunchiului.Este formata din 2 oase coxale, care
impreuna cu osul sacrum si coccisul formeaza bazinul.
Scheletul membrului liber propiu-zis
-scheletul coapsei (femur)
-scheletul gambei, peroneul (tibie si fibula)
-scheletul piciorului (7 tarsiene, 5 metatarsiene si 14 falange)
-rotula (patela), osul genunchiului

Rolul sistemului osos

Sistemul osos indeplineste functii importante pentru viata organismului.

 Asigura statiunea bipeda a omului


 Dau forma caracteristica corpului

 Reprezinta locuri de insertie pentru muschi

 Formeaza cavitati de protectie: cutia craniana (adaposteste encefalul), canalul


vertebral (adaposteste maduva spinarii), cutia toracica (adaposteste inima, plamanii si
vasele de sange importante), bazinul (adaposteste organe ale sistemelor digestiv,
excretor si reproducator)

 Constituie depozit de saruri minerale

 Prin maduva rosie contribuie la formarea elementelor figurate ale sangelui

 Oasele reprezinta parghiile cu rol in miscare

Cresterea in lungime si grosime a oaselor

8
In viata intrauterina (pana in luna a II a) scheletul embrionului este abia schitat si este format
din tesut conjunctiv de consistenta membranoasa sau cartilaginoasa.
Dupa aceasta data si dupa nastere acest tesut sufera procese de osificare (osteogeneza) care
consta in inlocuirea tesutului vechi conjunctiv cu tesut osos nou.
Osificarea de membrana (osteogeneza de membrana) consta in inlocuirea tesutului
conjunctiv fibros cu tesut osos

Osificarea endocondrala (osteogeneza endocondrala) consta in inlocuirea tesutului


cartilaginos cu tesut osos
Cresterea oaselor depinde de o serie de factori endocrini (hormoni hipofizari, tiroidieni,
sexuali), vitamine (A,C,D) si de o alimentatie bogata in calciu si fosfor.Oasele cresc atat in
lungime cat si in grosime.

1.Cresterea in lungime

Este mai evidenta la oasele lungi (de exemplu. femur, tibie, radius...etc).Se realizeaza cu
ajutorul cartilajelor de crestere care asigura formarea de tesut osos nou spre diafiza prin
osificarea endocondrala.

9
CAPITOLU III

NOTIUNI TEORETICE

3.2 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA COLULUI FEMURAL

FEMURUL

Este un os lung (cel mai lung os al corpului) si pereche care formeaza singur scheletul
coapsei. Pe schelet este oblic indreptat de sus in jos si lateromedial.

Cand calcaiele sunt alipite, cele doua femure se ating prin epifizele lor inferioare.
Aceasta oblicitate este mai accentuata la femei, deoarece pelvisul este mai larg decat la
barbate.

Femurul prezinta corpul si doua epifize.

10
ORIENTARE - se aseaza in sus extremitatea cotita, medial suprafata sferica si
articulara a acestei extremitati posterior marginea cea mai aspra a osului.

CORPUL - prezinta o usoara curbura cu concavitate posterioara. Corpul este prismatic


triunghiular si vom avea de descris trei fete si trei margini.

FATA ANTERIOARA - concava si neteda, este acoperita de muschiul vast intermediar,


fata laterala da insertie muschiului vast intermediar, fata mediala nu are nici o particularitate.

MARGINEA POSTERIOARA - este rugoasa, groasa, proeminenta si se numeste linia


aspra. Ea strabate de sus in jos corpul femurului si ne-a servit la orientarea lui. Linia aspra
prezinta o buza laterala si o buza mediala. Cele doua buze si interstitial dintre ele dau insertii
unei serii de muschi: vartual lateral, vartual medial, adductorul mare, adductorul lung,
adductorul scurt si bicepsul femural.

In portiunea superioara linia aspra se trifurca dand:

11
1.O ramura laterala, numita tuberoritatea gluteala pentru muschiul gluteu mare, r
amura se termina la nivelul epifizei superioare a osului langa trohanterul mare transformandu-
se la acest nivel uneori intr-un adevarat tubercul numit trohanterul al treilea.

2.Ramura mediala, ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza superioara; pe


ea se insira muschiul vast medial.

3.Ramura mijlocie pe care se insera muschiul pectineu. In portiune inferioara linia se


bifurca delimitand o suprafata triunghiulara numita fata poplitee.

EPIFIZA SUPERIOARA prezinta capul, colul si doua tuberoritati numite marele si


micul trohanter.

Epifiza superioara este legata de corp printr-un col chirurgical

COLUL FEMURAL-intra in constitutia anatomica a epifizei proximale sau a


extremitatii superioare a osului femur, purtand inca numele de gat femural.

COLUL (COLLUM FEMORIS). este o coloana osoasa puternica, turtita


anteroposterior, care uneste capul femurului cu restul osului.

Directia osului e oblica de sus in jos dinauntru si afara formeaza cu corpul osului un
unghi de 117o – 130o .

Din punct de vedere descriptiv colul femurului prezinta:

a. fata anterioara care este limitata in afara de linia intertrohanteriana pe care se insera
capsula anterioara

b. fata posterioara concava transversal convexa de sus in jos, limita ei externa fiind
formata de linia intertrohanteriana posterioara. Pe linia intertrohanteriana posterioara nu se
insera capsula articulara, insertia facandu-se inauntrul acestei linii, nu toata fata posterioara a
colului este in raport cu capsula articulara.

12
c. marginea interioara mai lunga si oblic indreptata spre trohanterul mic. Extremitatea
interna este ingusta, cilindrica si se uneste cu capul. Extremitatea externa se confunda cu
corpul osului si cu trohanterii.

Axul colului cu axul transversal al extremitatii inferioare ce trece prin cei doi condili
determina unghiul de declinatie, de 12o in mediu. Aceasta impreuna cu unghiul de inclinatie
au mare rol in determinarea atitudini membrului inferior.

Marirea unghiului de inclinatie duce membru in abductie, deformatie ce se numeste


coxa valga. Micsorarea lui va da adductia, ce se numeste coxa vara.

Marirea unghiului de declinatie imprima membrului o rotatiune interna, iar micsorarea


sau reducerea lui la 0o il duce la rotatia externa.

13
STRUCTURA INTERIOARA A COLULUI FEMURAL

Extremitatea superioara este formata din tesut spongios. Trabeculele osoase


constitutive, plecate de pe cilindrul epifizor, cu origine interna si externa, prin incrucisarea lor
dau nastere la un sistem de bolti cu o mare importanta arhitectonica.

Trabeculele interne plecand de pe partea interna a cilindrului diafizar, sunt depuse in


doua grupe:

1.grupul inferior ce formeaza fascicolul, trohanterian mergand in afara, descrie niste


arcade cu concavitatea in jos si in afara in drumul lui spre marele trahanter unde ajunge

2.grupul superior ce se indreapta inauntru catre cap, fiind numit de catre Delbet si
Basset “evantaiul de sustinere”

Trabeculele externe pleaca de pe partea externa a cilindruli diafizar, sub marele


trohanter, de unde mergand spre cap, descrie o curba cu concavitatea in jos si inauntru. Aceste
trabecule au fost numite de Gallois si Bosquette “fascicol arciform”.

Din incrucisarea trabeculelor externe cu grupul inferior al trabeculelor interne rezulta


un sistem de bolte numit sistem ogival de catre Delbet si Basset.

Extremitatea superioara a femurului este invelita de un tesut compact care prezinta la


partea inferioara a colului o ingrosare considerabila ce apare ca o continuare a peretelui intern
al diafizei. Aceasta ingrosare poarta numele de arcul lui Adams. Aceasta lama de la nivelul
peretelui inferior al colului pleaca perpendicular in sus si se pierde in plin tesut al fetei
posterioare a colului.

Portiunea de la nivelul subtrohanterian a acestei lame poarta numele de eperonul lui


Merccel.

Ca puncte de osificare, femurul are unul pentru corp si patru complimentare pentru
extremitatii dintre care trei pentru extremitatea superioara.

De la varsta de 50 de ani, in extremitatea superioara a femurului, se incepe un fenomen


de resorbtie care distruge trabeculi si are ca rezultat formarea de cavitati in interiorul lor.

14
Acest fenomen de resortie joaca un rol important in producerea fracturilor si explica frecventa
lor la o varsta mai inaintata.

In primul rand aceasta rarefractie intereseaza sistemul ogival si tesutul spongios al


trohanterului.Cercetarile anatomice ale lui Tuvar (1949) Trueta si Harrison (1953), Judet R,
Judet J, Dunoyer si Lagrance (1954) au precizat modalitatile de vascularizare a gatului si a
capului femural.

Vascularizarea capului femural este asigurata prin artera ligamentului rotund si prin
pediculii care nasc din arterele circumflexe.

ARTERA LIGAMENTULUI ROTUND Artera ligamentului rotund, ramura din


artera acetabulara, patrunde in ligamentul rotund si la nivelul capului femoral se divide in 3-4
arteriole care se anastomoreaza cu celelalte sisteme vasculare. Aceasta artera iriga numai 1/4

15
sau 1/5 din capul femoral si aportul sanguin pare sa creasca cu varsta intru-cat artera nu exista
la copii decat in 33% din cazuri, dar la adult este prezenta in 70% din cazuri.

ARTERELE CAPSULARE Sunt numeroase si se grupeaza in patru


pediculii:Pediculul superior este cel mai important si el ia nastere din artera circumflexa
posterioara. Acest pedicul alcatuit din 3-4 vase, merge pe fata posterioara a colului intr-un
repliu sinovial si patrunde in capul femural la marginea cartilajului articular. Acest pedicul
superior asigura 4/5 din irigarea capului femoral. In traiectul intraosos, acest pedicul se
ramifica intr-un manuchi de arteriole care se anastomoreaza cu acelea ale ligamentului rotund
si cu vasele pedicului inferior si intern. Pediculii inferiori sunt reprezentati de pediculul
inferoextern care iriga colul si pintenul Merval si pediculul inferointern care patrunde in capul
femoral anastomozandu-se cu ramurile pedicului superior. Arterele fetelor sunt mai putin
importante si ele se distribuie la carticala anterioara si cea posterioara a gatului femoral.

Dintre toate aceste surse vasculare, arterele pedicului superior sunt cele mai
importante si totodata cele mai frecvent lezate in cursul fracturilor gatului femoral.

Necroza capului femoral este consecinta directa a lezarii acestui pedicul si ea se


intalneste intr-o proportie ce poate sa mearga pana la 40% din cazuri.

3.3 DEFINITIA fracturilor de col femural

Fracturile de col femural reprezinta lipsa de continuitate osoasa incompleta sau


completa (cu sau fara deplasare) la nivelul colului femural.

16
Fracturile colului femural –ocupa un loc aparte in traumatologia osteoarticulara
datorita frecventei lor crescute, a dificultatilor terapeutice si a complicatiilor de ordin general
si local care pot sa apara in timpul evolutiei.

3.4 EPIDEMIOLOGIE

FRECVENTA: fracturile colului femural se intalnesc frecvent in practica; dupa unele


statistici frecventa lor este de 10% din totalul fracturilor (Radulescu), 6% (Bruns) si 5,2%
(Kaplan).

SEX : aceste fracturi se intalnesc mai frecvent la femeile in varsta, care sunt mai putin
active si mai expuse la osteoporoza.

VARSTA: toate statisticile mentioneaza faptul ca frecventa fracturilor colului femural


creste cu varsta, 75% din fracturi survin dupa 60 de ani.

3.5 ETIOPATOGENIE

17
Pentru intelegera mecanismului de producere a fracturilor colului femural sunt
necesare revederea unor notiuni de anatomie privind structura extremitatii superioare a
femurului. Aceasta extremitate sub aspectul tensiunilor care se exercita asupra ei se aseamana
cu bratul unei macarale. Cercetarile lui Kulman au aratat ca intre structura trabeculara a
extremitatii superioare a femurului si fortele dezvoltate in bratul unei macarale sunt izbitoare.

Intr-adevar la nivelul extremitatii superioare femurale gasim substanta osoasa dispusa


in doua sisteme trabeculare importante.

Un sistem trabecular care se rasfira ca un evantai la nivelul capului porneste pe fata


superioara, a acestuia indreptandu-se in jos si extern catre corticala inferioara a colului
femural, constituind evantaiul de sustinere Delbet.

Acest evantai, la partea sa inferioara se condenseaza intr-o zona osoasa densa


constituind pintenul Adams, iar partea posterioara este constituita din lamele dure si compacte
care formeaza pintenul Mercel.

Un al doilea sistem trabecular, dezvoltat pe directia fortelor de tensiune care tind sa


flecteze colul femural porneste din partea inferioara a capului femural si se indeparteaza in sus
si extern catre corticala superioara a colului femural.

Acest sistem trabecular se intersecteaza cu traveele sistemului de sustinere incat


confera capsulei o rezistenta osoasa deosebita, capul fiind de fapt partea cea mai rezistenta a
extremitatii superioare a femurului.

Rezistenta sa este cea mai mare in centru, unde se incruciseaza cele doua sisteme
trabeculare osoase, materialul de sinteza va gasi la acest nivel un punct solid de sprijin, mai cu
seama ca odata cu inaintarea in varsta rezistenta capului femural devine cu putin inferioara
aceleia a subiectilor tineri, dupa cercetarile lui Nystrom.

In regiunea trohanteriana doua fascicule trabeculare, pornind de la corticala diafizara


interna si externa, se inruciseaza formand o ogiva.

Intre sistemul trabecular de sustinere de la nivelul capului femural si cel ogival de la


nivelul masivului trohanterian, in portiunea mijlocie a colului femural exista o zona – zona
ward – in care densitatea tesutului osos este mai mica. Rezistenta diminuata a colului femural

18
in aceasta zona face ca pana la varsta de 45 de ani frecventa fracturilor mediocervicale sa fie
mai mare decat a celor pertrohanteriene.

Aceasta structura trabeculara densa si intretaiata se modifica cu varsta.

Dupa 60 de ani asistam la o resorbtie a traseelor osoase, incat la batrani apare o zona
de rezistenta mecanica scazuta, in special la nivelul stalpului extern al sistemului ogival, ceea
ce face ca fracturile baricervicale si cele pertrohanteriene sa fie mai frecvente dupa aceasta
varsta.

Cercetarile experimentale efectuate de Hirsh Franckel si in special ale lui Backman au


aratat complexitatea mecanismului de producere a acestor fracturi. Backman arata ca fractura
colului femural nu poate sa aiba loc decat daca in cadere se produce un valgus combinat cu o
miscare de rasucire a colului femural fata de capul blocat in cotil, prin compresiunea
traumatismului si contractura musculara.

Confirmand ideile lui Linton Backman arata ca in orice fractura a colului femural
exista un mecanism initial de valgus (rezultat al rotatiei externe asociate cu torsiunea) care
duce la fractura in coxa valga, cu inpactarea posterosuperioara a fragmentelor (fractura prin
abductie angrenata).

Daca rotatia externa predomina si colul cedeaza la partea posterioara se produce


fractura in coxa vara (adductie) cu tasare sau cominutie posterioara.

Daca tosiunea predomina si peretele posterior al colului femural rezista, se produce


fractura spiroida cu cioc proximal.

Fracturile colului femural se pot produce si prin cadere de la inaltime,cadere de la


acelasi nivel sau prin accidente.

3.6.ANATOMIA PATOLOGICA

Traiectul de fractura, in portiunea superioara, este situat juxtacefalic. El poate sa


inceapa exact la periferia cartilajului articular si in aceasta situatie are toate conditiile sa
19
lezeze pediculul vascular superior sau se situeaza putin mai extern, traiectul de fractura se
indreapta spre marginea inferioara a colului, ramanand strict sub capul femural (fractura
subcapitala) sau se abate ceva mai spre afara (fractura mediocervicala).

Acest traiect de fractura nu este neted ci prezinta numerosi dinti corticali, iar la partea
posterioara este modificat prin tasare si prin cominutia corticalei.

O buna radiologie de profil a colului femural poate sa evidentieze prezenta unuia sau
a mai multor fragmente corticale infundate la nivelul fracturii. Prezenta acestei cominutii
posterioare la nivelul traiectului de fractura face ca, in momentul reducerii fracturii sa apara
un spatiu gol cervico cegalic posterior. Existenta acestui spatiu gol la partea posterioara a
capului femural face ca osteosinteza, atunci cand intinderea acestui spatiu este mai mare de
1/3 din grosimea colului femural, sa fie instabila si sa duca la redeplasarea fragmentelor.

Aceasta notiune capitala trebuie luata in considerare cand se decide alegerea


montajului in timpul asteosintezei fracturii.

In afara acestui tip de fractura cu tasare posterioara exista al doilea tip cu aspect
spiroid pe care Soeur l-a etichetat drept fractura cu cioc proximal.

20
Traiectul de fractura delimiteaza un fragment din corticala inferioara a colului ca un
cioc osos in contimutate cu capul femural.

Acest tip de fractura este de asemenea instabil, dar mai cu seama prezinta dificultati la
reducere prin manevre externe.

Deplasarea fragmentelor este intalnita numai in fracturile prin adductie cum le


denumeste Bohler, in vreme ce, in fracturile prin abductie deplasarea lipseste, fracturile fiind
angrenate. De alminteri aceasta notiune de “angrenat” este relativa caci asa cum a aratat Per
Linton forma fracturii in valgus sau varus este determinata de acelasi mecanism de producere
si fractura in valgus arata doar ca nu s-a depasit primul stadiu. Pentru Garden, aspectul
fracturii prin abductie este datorat gradului minim de rotatie externa a fragmentului distal care
creaza iluzia unei impactizari. In fractura prin adductie fragmentele osoase se deplaseaza unul
fata de celelalt: fragmentul distal se roteaza extern, anrenand fragmentul cefalic in rotatie
interna, flexiune si usoara abductie, cand persista mansonul sinovial.Cand mansonul sinovial
care imbraca colul femural este complet rupt, fragmentele prezinta o deplasare mai importanta
dat fiind ca ele sunt total independente si libere unul de celelalt.

In aceste cazuri fractura instabila, capul nu raspunde la manevrele externe de reducere


si chiar cand a fost aproximativ redusa, capul femural se redeplaseaza in cursul osteosintezei.

Clasificare

Dupa situatia traiectului de fractura, Delbet imparte fracturile colului femural in


fracturi :

-subcapitale

-transcervicale

-vicotrohanteriene

-baricervicale

21
Dupa mecanismul de producere al fracturii, Bohler individualiza fracturile prin
abductie si fracturile prin adductie. Fragmentele sunt dislocate, iar greutatea corpului (G) si
contractia musculara (F) accentueaza deplasarea.

Fracturile prin abductie fiind angrenate tratamentul si prognosticul lor este favoralbil.

Fracturile prin addcutie dimpotriva, fiind fracturi cu deplasarea fragmentelor, pun


probleme dificile de tratament, iar evolutia lor este inconstanta.

Pauxuls, privind fracturile colului femural dintr-un punct de vedere mecanic, le-a
impartit in trei tipuri – dupa gradul de oblicitate al traiectului de fractura.

- In tipul I traiectul de fractura face cu orizontala un unghi mai mic de 30o.

- In tipul II, unghiul format de traiectul de fractura cu orizontala variaza intre 30 o si


50o.

- In tipul al III-lea unghiul este mai mare de 70o. Pauxelus a aratat ca atunci cand
traiectul se apropie de orizontala fortele de presiune interfragmentara favorabila consolidarii.
Cu cat traiectul tinde spre verticalitate fortele de presiune in focar se diminua si lasa locul
fortelor de forfecare, cu efect nefavorabil consolidarii.

Fracturile cervicale se impart in doua grupe dupa cum traiectul de fractura delimiteaza
un lung varf osos la nivelul corticalei inferioare a colului femural,iar aceasta clasificare este
facuta de Garden. El distinge fracturi cu cioc distal si fracturi cu cioc proximal care sunt mult
mai dificile de redus si a caror prognostic este mult mai intunecat.

O alta clasificare o face Garden si anume clasifica fracturile colului femural in patru
grupe:

- grupa I : fractura incompleta – acest tip de fractura corespunde fracturii prin abductie.

- grupa II : fractura completa fara deplasare – in acest tip corticala inferioara a colului femural
este rupta, dar nu exista deplasarea fragmentului cefalic.

22
- grupa III : fractura completa cu deplasare partiala – in aceasta grupa fragmentele raman
solitarizate prin sinoviala posterioara si prin repliul pectineofoveal, care se intinde la partea
posteroinferioara a colului femural de la marginea cartilaginoasa a capului pana la unghiul
superior al micului trohanter. Rotatia fragmentului extern determina o basculare a capului in
abductie si rotatie interna. Acest lucru este evident pe radiografie caci directia travulelor la
nivelul capului femural nu mai este ascendenta, dupa axa de sprijin; ele devin orizontale, in
vreme ce travulele cervicale apar verticale.

- grupa IV : fractura completa cu deplasare totala - la acest tip sinoviala si repliul


pectineofoveal sunt total rupte, incat cele doua fragmente osoase devin independente. Acest
aspect este evidentiat pe cliseul radiologic unde travulele capului apar normal orientate si
paralele cu travulele cervicale.

Aceasta clasificare a lui Garden este originala si prezinta un interes terapeutic. In


fractura de tipul al III-lea, reducerea prin manevre externe este posibila datorita peristentei
sinovialei. In fractura recenta de acest tip, reducerea se obtine prin simpla rotatie interna a
membrului, fara nici o tractiune sau abductie.

Tractiunea poate sa fie chiar periculoasa intrucat expune la desirarea sinovialei si la


bascularea capului in valgus.

Fractura de tipul al IV-lea, neavand nici o conexiune sinoviala face ca reducerea prin
manevre externe sa fie imposibila sau instabila. Este necesar ca, la acest tip de fractura sa se
intareasca peretele posterior al colului femural printr-o grefa osoasa pentru a putea obtine
consolidarea.

3.7. SIMPTOMATOLOGIE CLINICA , DIAGNOSTIC POZITIV ,


DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Diagnosticul se face pe seama examenului clinic si paraclinic.

3.7.1 SIMPTOMATOLOGIE CLINICA

23
Fracturile gatului femural se manifesta printr-o simptomatologie comuna, usor
diferentiata dupa cum este vorba de o fractura angrenata sau o fractura dezangrenata sau de o
fractura sugcapitala transcervicala sau baricervicala.

DUREREA - Spontana sau provocata prin apasare in regiunea inghinala sau


trohanteriana, este prezenta in toate cazurile.

IMPOTENTA FUNCTIONALA - Poate sa fie totala cand bolnavul nu poate ridica


calcaiul de pe planul patului sau , relativa cand bolnavul incercand sa faca flexia coapsei si a
gambei , calcaiul se taraste pe planul patului . Cand fractura este angrenata miscarile active
sunt posibile dar nu trebuie insistat pentru ca pot sa duca la dezangrenarea fragmentelor.

ATITUDINE VICIOASA - Atitudinea vicioasa a membrului de partea fracturii este in


functie de tipul de fractura . In fractura subcapitala si mediocervicala neagrenata , membrul
este in adductie fata de planu median al corpului si in rotatie externa cu marginea laterala a
piciorului pe planul patului . Rotatia externa poate sa fie corectata , dar se reproduce imediat .

Fracturile angrenate prezinta o portie fixa nemodificata .

SCURTAREA MEMBRULUI - Este evidenta cand fractura este dezangrenata. Marele


trohanter se palpeaza deasupra liniei orizontale bitrohenteriene , care in mod normal uneste
varful marelui trohanter cu marginea superioara a pubisului .

De asemenea, triunghiul Bryant este mai mic decat cel de partea sanatoasa. Linia
Schamacer, care normal, pleca de la varful marelui trohanter prin spina iliaca anterosuperioara
intalneste linia mediana a corpului la nivelul ombilicului, in cazul fracturii trece sub ombilic,
cu atat mai jos cu cat ascensiunea trohanterului este mai mare.

DEFORMAREA TRIUNGHIULUI SCARPA - Datorita unei tumefactii dure, semnul


Laugur – este data de prezenta fragmentului extern al colului femural care este orientat inainte
din cauza rotatiei externe a membrului.

La soldul fracturat se constata o hipotonie a musculaturii fesiere si o relaxare a faasciei


lata – semnul Aliss – de altfel greu de apreciat.

24
In fracturile incomplete sau angrenate simptomatologia este mai frusta.

Membrul se gaseste intr-o atitudine indiferenta nici in adductie sau abductie, iar rotatia
externa nu este completa. De asemenea, impotenta functionala este relativa intrucat bolnavul
poate sa corijeze in oarecare masura rotatia externa, insa nu poate sa ridice membrul de la
nivelul patului in pozitia de extensie. Palparea pune in evidenta durerea la baza triunghiului
Scarpa.

In fractura bazicervicala rotatia externa si adductia sunt mult mai accentuate. Regiunea
trohanteriana este latita datorita patrunderii bazei gatuluii femural in masivul spongios
trohanterian, iar palparea declaseaza o durere vie situata lateral, nu la baza triunghiului
Scarpa, la cativa centimetri in afara arterei femurale. Scurtarea membrului este fixate,
deoarece fragmentele sunt angrenate.

3.7.2. DIAGNOSTICUL POZITIV

Este necesar si trebuie sa se faca atat in incidenta anteroposterioara cat si din profil. El
primeste confirmarea diagnosticului clinic, furnizeaza amanunte asupra traiectului de fractura
si permite sa se aprecieze, pe imaginea de profil a colului femural cominutia posterioara.

Tot radiografia este aceea care ingaduie stabilirea tipului de fractura dupa clasificarea
Garden, furnizand astfel indicatii pretioase pentru aplicarea tratamentului.

Diagnosticul pozitiv este relativ usor de facut cand semnele clinice sunt prezente:
impotenta functionala, adductia si rotatia externa a membrului, scurtare

3.7.3. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Cu contuzia soldului se face pe baza caracterului durerii si al impotentei functionale


care se risipeste repede, iar trohanterul nu este ascemionat.

LUXATIA SOLDULUI - mai ales cea posterioara, se poate confunda cu fractura


deoarece membrul este tot in atitudine de adductie, dar nu in rotatie externa, iar capul femural

25
se palpeaza posterior. In luxatia anterioara membrul este in rotatie externa, ca in fractura, dar
in abductie.

FRACTURA COLULUI - Cu luxatia centrala a capului femural se diferentiaza prin durerea


vie produsa prin tactul rectal cand se apasa partea interna a cotului fracturat.

Examenul radiologic, in toate aceste cazuri inlatura orice confuzie clinica.

3.8. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

Fracturile colului femural au o evolutie inegala si creeaza multe deceptii, chiar daca
sunt corecte tratate. Caracteristicile vascularizatiei fatului si ale capului femural si raportul
acestuia cu traiectul de fractura conditioneaza in masura covarsitoare evolutia focarului de
fractura si vitalitatea capului femural.

Pe langa aspectele legate de vascularizarea capului femural, evolutia fracturilor colului


femural este in functie si de tipul de fractura.

Fracturile cervicale angrenate (prin abductie) au o evolutie favorabila. Ele se


consolideaza in 8 saptamani, dar uneori se pot dezangrena, devenind fracturi prin adductie.

Fracturile cervicale prin adductie (neangrenate) nu consolideaza daca nu sunt tratate


chirurgical (deseori nici dupa acest tratament).

Fracturile cervicotrohenteriene consolideaza intotdeauna, dar cu pretul unei coxe vara,


a unei scurtari si a rotatiei externe.

3.9.COMPLICATII

COMPLICATII IMEDIATE - Afectand deseori persoanele in varsta, in tratamentul


ortopedic care se facea acestora , mortatalitatea imediata ajungea pana la 25-30%. Astazi, in
urma administrarii antibioticelor si a perfectionarii metodelor de tratament care permit o

26
mobilizare mai rapida a bolnavilor, accidentele de decubit (escarele, infectia urinara,
bronhopneumonia) s-au redus foarte mult si mortalitatea a scazut pana la 7-8%.

Complicatii tromboembolice- Se previn prin tratament anticoagulant, care la batrani


trebuie sa fie supravegheat de foarte aproape.

COMPLICATII TARDIVE - Cele mai importante sunt pseudartroza, necroza


ischemica a capului femural si artroza posttraumatica.

- Pseudartroza - Se intalneste frecvent in evolutia fracturilor de col cu deplasare. Ea


este constanta in urma tratamentului ortopedic. Se intalneste si dupa tratamentul chirugical al
fracturilor, chiar corect executat intr-o proportie variind intre 11-30% din cazuri. Cauzele sunt
multiple: reducerea imperfecta a fracturii, osteosinteza neadecvata, resorbtia colului,
cominutia posterioara a colului, deplasari secundare, reluarea precoce a mersului, infectia.

- Necroza ischemica a capului femural - Consecutiva suprimarii vascularizatiei


capului, este conditionata de o serie de factori: gradul de deplasare a fragmentelor,
precocitatea reducerii deplasarilor, precum si greselile de tehnica. Dupa cum arata Linton,
necroza se instaleaza in primii doi ani, dar frecventa ei creste cu timpul ajungand pana la 40-
50% din cazuri. Revascularizarea capului se face foarte incet de la 1 ½ la 3 ani, la inceput pe
seama vaselor ligamentuluui rotund si mai totdeauna este partiala.

- Artroza posttraumatica - Apare tardiv si este relativ rara, in comparatie cu alte


coxartroze secund

- Coxartroza posttraumatica

3.10. TRATAMENTUL

Pentru fracturile de col femural exista tratament: - igienodietetic

- medicamentos

-ortopedic

-chirurgical

27
TRATAMENTUL IGIENODIETETIC : - Efortul fizic – Instituirea antrenamentului
fizic se face sub stricta supraveghere medicala. Miscarile vor fi de intensitate mica si medie.

-Profesia – In majoritatea cazurilor se poate continua o activitate profesionala normala, fara a


supraestima totusi interventia .

-munca fizica intensa este contraindicata , iar la nevoie se recomanda schimbarea


locului de munca.

-Regimul alimentar – restrictiile alimentare sunt necesare mai ales la supraponderali .

- o alimentatie bogata in proteine , lactate , legume si fructe , evitarea consumului in


exces a alcoolului si a tutunului.

Recuperarea sechelelor precoce trebuie completata cu o serie de prescriptii pe care


pacientul le va urma acasa luni si ani de zile, uneori toata viata. Aceste prescriptii fac parte din
ceea ce s-a numit „igiena soldului”:

- scaderea in greutate, chiar sub greutatea ideala;

- evita mersul pe teren accidentat si scari;

- evita schiopatarea prin controlul mental al mersului;

- evita ortostatismul si mersul prelungit;

- de cel putin doua ori pe zi se va pastra un repaus la pat, cu membrele inferioare intinse;

- sprijin in baston pe distante mai lungi;

- mers zilnic pe bicicleta sau rulare la bicicleta fixa;

- de doua ori pe zi va efectua gimnastica prescrisa pentru mobilitate si tonifiere muscuulara;

- corectarea scurtimii membrului inferior (daca depaseste doi centimetri);

- incaltaminte cu tocuri moi;

28
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS :

Tratamentul medicamentos are un rol important in tratare, vindeacare, calmare.

- analgezice: acidul acetilsalcilic in doze de la 1-3g/24h in functie de toleranta; sub forma


simpla sau tamponata; algocalmin 2 comprimate la 24h; diclofenac 2 comprimate la 24h,
uneori se administreaza Mialgin, Piafen.

- Medicamentatie antiinflamatoare: Fenilbautazona si derivatele sale. Indicatia lor este


rezervata perioadelor de tuse inflamatorii sau dureroase.

TRATAMENTUL ORTOPEDIC :

Foloseste tractiunea continua cu ajutorul benzilor adezive sau transosoasa cu brose


Kirscher si reducerea urmata de imobilizare gipsata.

Reducerea, urmata de imobilizare gipsata, asa cum a fost preconizat de Royal


Whitman (1897) pare mai logica ,pentru ca punerea membrului in abductie fortata si in rotatie
interna reduce deplasarea fragmentelor.

Contentia se face intr-un aparat gipsat pelvipevios cu placa de contraadductie,timp de


12 saptamani.

Metoda nu a dus insa la rezultate sperate ,intrucat,asa cum reiese dintr-o statistica
reprodusa de Campbell ,consolidarea fracturii la bolnavii peste 60 de ani nu se obtine decat in
proportie de 30% cazuri,cu o mortalitate de 28%.

Din cauza esecurilor frecvente ale tratamentului ortopedic ,deoarece fortele de


forfecare continua sa actioneze si dupa reducerea si imobilizarea fracturii majoritatea recurg la
tratament chirurgical.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL :

29
Recurge la reducerea fracturii prin manevre externe sau sau prin artrotomie si
mentinerea reducerii printr-un mijloc de osteosinteza ,suprimand actiunea fortelor de forfecare
in focar.

-Osteisinteza cu compresiune – Cu ajutorul unui surub cu resort sau surub placa cu resort care
realizeaza o presiune axiala a fragmentelor osoase.

-Grefele osoase – Au fost folosite de mult timp in tratamentul fracturilor colului femural in
scopul prevenirii lipsei de consolidare.

-Osteotomia – In fracturile colului femural cauta sa inlocuiasca fortele de forfecare din focare
prin forte de presiune.

-Proteza – De substituire a capului femural este folosita in tratamentul fracturilor


mediocervicale la persoanele in varsta de peste 65 de ani.

-Brase filetate Knowles

3.11.PRINCIPIILE SI OBIECTIVELE RECUPERARII FRACTURII DE COL


FEMURAL

Balneofizioterapia este o ramură a medicinii generale care foloseşte în scop terapeutic


agenţi fizici naturali sau artificiali. Balneofizioterapia are cele mai largi recomandări, cu cele
mai eficiente rezultate. Aproape că nu există contraindicaţii , excluzînd bineînţeles numai
formele complicate (cardiaci, pulmonari decompensaţi, etc).

Mijloacele fizicale cele mai folosite sunt din domeniul electroterapiei, termoterapiei şi
balneoterapiei.

In fractura de col femural aceasta ramura medicala grabeste fenomenul de vindecaresi


inlatura mai repede impotenta functionala.

1.Hidroterapie

30
Se intelege prin hidroterapie aplicarea in scop profilactic si curativ a unui numar variat
de proceduri, care au la baza apa la diferite temperaturi si sub diferite stari de agregatie, ca si
unele tehnici strans legate de aceasta.

-Dusul cu aburi

Dusul cu aburi consta in proectarea vaporilor supraancalziti asupra regiunii limitate.


Tehnicianul trebuie sa fie atent ca nu cumva sa stropeasca bolnavul cu picaturi de apa fierbinte
provenite din condensarea vaporilor pe furtun si pe portiunea metalica a dusului. Este nevoie
ca instalatia pentru dusul cu aburi sa fie prevazuta cu dispozitive de separare a apei de
condensare si cu supraancalzitoare pentru aburi. Inainte de a aplica jetul de vapori asupra
bolnavului, tehnicianul si-l proecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsa picaturilor de apa
fierbinte.

Durata dusului cu aburi este de 3-6 minute se poate sa fie dat ca procedura de sine
statatoare, poate sa preceada o baie generala sau se poate asocia cu masaj.

La sfarsit se aplica o procedura de racire-spalare sau dus de 18-200 .

Modul de actiune: dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei, provocand
hiperemie si resorbtie locala.

-Dusul-masaj

Acesta consta in aplicarea mai multor dusuri rozeta la temperatura de 38-400


,concomitent aplicandu-se si masajul, conform tehnicii obisnuite. Pentru aplicarea lui exista
instalatii speciale cu 4-6 dusuri verticale, in rozeta, situate unul langa altul, care se pun
simultan sau separat in functiune. In lipsa unei instalatii speciale, se poate efectua si cu un dus
mobil, la capatul caruia se aplica o rozeta. Durata masajului este de 8-15 minute.

Bolnavul este culcat dezbracat complet pe un pat special de lemn. Se deschid dusurile
si in timp ce apa curge pe corp, tehnicianul executa masajul conform tehnicii cunoscute.

31
Modul de actiune: dusul-masaj provoaca o hiperemie importanta, mai ales in regiunea
tratata; are un important efect resorbant si tonifiant.

-Baia kinetoterapeutica

Este baie calda, la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. Se


efectueaza intr-o cada mai mare ca cele obisnuite, care se umple ¾ cu apa la temperatura de
36-370 C si mai rar 380 .

Bolnavul este invitat sa se urce in cada si, timp de 5 minute, este lasat linistit. Dupa
aceasta, tehnicianul executa (sub apa) la toate articulatiile, toate miscarile posibile.
Tehnicianul sta la dreapta bolnavului.

Toate aceste miscari se executa intr-o perioada de timp de 5 minute. Dupa aceea
bolnavul sta in repauz, dupa care este invitat sa repete singur miscarile imprimate de
tehnician.

Durata baii este de 20-30 minute, dupa care bolnavul este sters si lasat sa se
odihneasca.

Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare care se
produce sub influenta apei calde si pierderii greutatii corpului conform legii lui Arhimede.

Duşul subacval:

Constă din aplicarea sub apă a unui duş sul de mare presiune 3-6 atmosfere cu
temperatura mai mare decât a apei de baie. El se poate efectua într-o cadă cu apă la 35°-38°C
cu ajutorul unui duş sul mobil cu presiune mare care se introduce în apă pe segment sub
controlul uneia din mâinile asistentului până la 5-10cm de regiunea de aplicat. Durata
procedurii este de 5-10minute. Acţiunea intensă a duşului subacval se datoreşte temperaturilor
diferite baie şi duş precum şi masajului puternic al coloanei de apă care comprimă puternic
ţesuturile.

Efectul este asemănător duşului masaj dar este suportat mai bine datorită băii calde.
32
2. Termoterapia

-Compresele cu aburi

Avem nevoie de: doua bucati de flanela, o bucata panza simpla sau un prosop, o panza
inperneabila, o galeata cu apa, la temperatura de 60-70°.

Se plaseaza pe regiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o bucata de


panza sau prosopul muiat in apa fierbinte si bine stors, iar peste aceasta se aplica cealalta
flanela. Totul se acopera cu bluza inperneabila sau se aplica un termofor.

Durata totala a procedurii este de minim 20 de minute si de maximum 60 de minute.

Modul de actiune: resorbtiv, analgezic, antispastic

-Impachetarea cu parafina

Se ia o cantitate potrivita (aproximativ 150-200 g) si se topeste intr-un vas la


temperatura de 65-70°; in asa fel ca sa mai ramana cateva bucati netopite, in scopul evitarii
supraincalzarii. Cu ajutorul unei pensule late de 8cm. se pensuleaza regiunea. Grosimea
stratului este de 0,5-1cm. Peste stratul de parafina se aplica bucati de vata sau flanela si apoi
se acopera regiunea cu patura.

Durata inpachetarii este de 20-60 minute. Inlaturarea parafinei se face cu usurinta din
cauza transpiratiei care are loc sub stratul de parafina. Procedura se termina cu o spalare la
temperatura de 20-22°.

Modul de actiune: are o actiune locala si provoaca o incalzire profunda si uniforma a


tesuturilor. Suprafata pielii se incalzeste pana la 38-40°. La locul de aplicare se produce o
hiperemie puternica si transpiratie abundenta.

-Ungerile cu namol

33
Bolnavul complet dezbracat sta cateva minute la soare pana i se incalzeste pielea, apoi
se unge cu namol proaspat complet sau partial. Se expune din nou timp de 20-60 minute, pana
cand incepe namolul sa se usuce. In acest interval de timp va purta o compresa rece la frunte
iar capul ii va fi aparat de soare cu o palarie sau umbrela.

Dupa aceasta o scurta baie in lac sau in mare, se va sterge, se va imbraca si se va


odihni la umbra sau intr-o camera, aproximativ o ora.

Modul de actiune: ungerile cu namol isi bazeaza actiunea pe elementul termic


alternant, rece la inceput, apoi cald, datorita incalzirii namolului la soare si din nou rece,
datorita baii din lac si reactiei vasculare la aceasta; al doilea element este reprezentat de
actiunea specifica a substantelor resorbite in organism.

3 Electroterapia

Electroterapia este aceea parte a fizioterapiei, care studiaza utilizarea actiunii


diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului, cu scop curativ sau profilactic.

In recuperarea fracturilor de col femural se recomanda:

1. Curentul galvanic: este un mijloc clasic şi fidel de sedare a durerilor nevralgice.


Electrodul pozitiv are o acţiune sedativă locală, ca şi curenţii descendenţi şi curenţi ascendenţi
aplicaţi contralateral duc la o creştere a pragului de sensibilitate.

Galvanizarea poate să utilizeze concomitent şi introducerea de ioni cu acţiune


antalgică (ionoforeză transversală cu novocaină, aconidină sau revulsiv cu histamină).

2. Curentul diadinamic: se prescrie în aplicaţii transversale sau longitudinale: o


perioadă lungă, de 4 minute (are efect sedativ), difazat fix 4 minute ambele, 1 dată pe zi. Se
recomandă 10---14 şedinţe.

Curentii Trabert: sunt curenti cu impulsuri de fregventa 140 Hz, impuls 2 ms, pauza 5
ms, la care tot catodul este electrodul activ antalgic. Durata tratamentului este de 15-20
minute, cu crestere treptata a intensitatii. Se repeta de 1-2 ori pe zi.
34
Atat curentul diadinamic, cat si curentul Trabert determina o puternica senzatie, cu
aspect vibrator, o excitatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de sub electrozi. Efectele antalgice
se explica tocmai prin aceasta senzatie.

3. Curentul faradic - se indică faradizarea cu periuţa sau cu ruloul, plimbate pe


regiunea dureroasă pudrată cu talc, legate de electrodul negativ, curentul fiind tetanizat.

Aceste proceduri sunt bine receptate şi tolerate de pacienţi pentru starea de bine pe
care o degajă şi modul în care, corectând dezechilibrul, se îmbunătăţeşte funcţionalitatea.

4. Ultrasunetele sunt utilizate în consolidarea fracturilor, datorită efectului de “masaj


mecanic”, tisular, profund, fiind indicat pentru durere, inflamaţie, mobilitate.

5. Undele decimetrice si microundele

Sunt emise de un dipol sub forma unui fascicul de unde electromagnetice (ca la radar)
directionat spre zona de tratat. Sunt metode radiante cu care putem incalzi tesuturile pe
profunzimi variabile in functie de tipul emitatorului, de distanta acestuia, de tegument, de
dozaj, de durata tratamentului.

6. Radiatia infrarosie

In afara de lumina solara, care este deosebit de bogata in radiatii infrarosii si care este
utilizata in terapeutica sub forma asa –numitei helioterapii.

Aplicatiile de radiatii infrarosii in terapeutica se pot face in doua moduri: in spatiul


inchis, sub forma asa-numitelor bai de lumina proceduri intense termoterapice sau in spatiu
deschis, in aer liber, sub forma asa-nummitelor aplicatii de sollux.

In baile de lumina se realizeaza o incalzire a aerului pana la temperaturi ridicate (60-


70-80°).
35
In functie de scopul urmarit, bolnavul va sta in baia de lumina intre 5-20 minute. Dupa
expirarea timpului prescris se aplica bolnavului o procedura de racire partiala.

Efectul radiatiilor infrarosii :

Radiatiile infrarosii au actiune calorica. Ele actioneaza asupra circulatiei din derm
provocand o vasodilatatie subcapilara, intensificarea schimburilor dintre celulele de cresterea
fenomenelor osmotice si cresterea debitului sangvin.

4. Masajul medical

Prin notiunea de masaj se intelege o serie de manipulatii manuale variate, aplicate la


suprafata organismul in scop terapeutic sau igienic.

Este important ca, inainte de a incepe masajul, sa se controleze starea tegumentului


bolnavului urmarindu-se in special , eventuale infectii ale pielii care contraindica masajul,
precum si eventualele echimoze.

Durata unei sedinte variaza intre 5-10 minute iar frecventa este de obicei de o sedinta
pe zi. Durata tratamentului poate fi intre 2 si 4-6 saptamani, uneori chiar mai mare, ca in
afectiunile ortopedice.

- Efectele fiziologice ale masajului

Efecte locale:

1. Acţiune sedativă asupra:

- durerilor de tip nevralgic;

- durerilor musculare şi articulare.

Acţiunea sedativă se obţine prin manevre uşoare, lente care stimulează repetat
extraceptorii şi proprioceptorii existenti.

2. Acţiunea hiperemiantă locală se manifestă prin încălzirea şi înroşirea tegumentului asupra


căruia se exercită masajul această acţiune se exercită prin manevre mai energice care
comprimă alternativ vasele sangvine.
36
3. Îndepărtarea lichidelor de stază cu accelerarea proceselor de resorbţie în zona masată.
Masajul permite înlăturarea lichidelor de stază. Acest efect este benefic la persoane cu
insuficienţă venoasă periferică şi apare după manevre profunde care conduc lichidul de stază
de la periferie spre centru.

Efecte generale:

Creşterea metabolismului bazal stimulează funcţiile aparatului respirator şi circulator,


influentează favorabil starea generală a organismului, îmbunătăţeşte somnul, îndepărtează
oboseala musculară.

Toate aceste efecte generale se explică prin acţiunea masajului asupra pielii care este
un organ bine vascularizat şi mai ales bogat inervat.

Cea mai importantă acţiune fiziologică a masajului este reprezentată de mecanismul


reflex asupra organelor interne. Aceasta se explică prin stimulii care pleacă prin exteroceptori
şi proprioceptori, care simt de diferite intensităţi pe cale aferentă către SNC, iar de acolo pe
cale eferentă, ajung la organele interne în suferinţă. Toate acţiunile care se petrec la exteriorul
corpului ajung şi la distanţă (la organele interne). Fiecare organ se manifestă prin senzaţii
dureroase pe tegument, deci fiecărui organ îi corespunde la exterior o zonă cutanată
reflexogenă sau metamerică, care trebuie cunoscută de maseur pentru a şti să acţioneze cu
manevre specifice pentru organele interne.

Un alt mecanism al masajului este acţiunea mecanică produsă de manevrele mai dure
ca frământarea: contratimpul, mângăluirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul care se face
transversal pe fibrele musculare ceea ce duce la tonifierea musculaturii, îmbunătăţirea funcţiei
şi forţei musculare care participă la mişcarea într-o articulaţie.

Prin această acţiune mecanică, lichidele interstiţiale în exces din muşchi, se resorb în
sânge pentru a fi eliminate de organele excretoare; îmbunătăţeşte activitatea circulaţiei
sângelui care duce la mutaţia elementelor anatomice din întreg organismul şi odată cu aceasta
reducerea activităţii inimii.

- Tehnica masajului

37
a)Masajul regiunii fesiere

Regiunea fesiera este limitata in sus de creasta iliaca, in jos de plica fesiera.

Masajul regiunii fesiere va consra in neteziri si presiuni efectuate cu pulpa degetelor


reunite, urmate de un masaj vibrator, insistent mai ales in plica fesiera, la nivelul marii
scobituri sciatice.

b)Masajul articulatiei coxofemutale

Este foarte dificil, datorita musculaturii masive care inconjura articulatia. Accesul la
capsula articulara este posibil numai prin doua puncte:

- la nivelul insertiei muschiului croitor, pe partea lui interna, pe unde se patrunde prin apasare
si se executa miscari vibratorii.

- intre trohanter si tuberozitatea ischiatica, unde se patrunde punand bolnavul sa flecteze


genunchiul si sa faca o usoara abductie a coapsei. Aici se poate executa un masaj vibrator si
chiar baterea.

c)masajul coapsei

Coapsa are forma unui trunchi de con cu baza in sus. Distingem la coapsa regiunea
femurala anterioara si posterioara.

In regiunea femurala anterioara pielea este mai groasa pe partea laterala decat pe cea
interna este mai mobila, alunecand pe planurile subiacente. Maseurul trebuie sa respecte
partea superioara a coapsei, triunghiul Scarpa.

Regiunea femurala posterioara are pielea de asemenea foarte mobila, cu exceptia partii
externe.

Masajul coapsei incepe cu netezirea cu presiune bimanuala, mai intai pe fata anterioara
si externa, bolnavul fiind in decubit dorsal, apoi pe fata posterioara si interna, bolnavul fiind
in decubit ventral. Se executa aceste meteziri cu policele pe fata anterioara si cu celelalte patru

38
degete pe fata posterioara a coapsei incepand din dreptul genunchiului in sus catre baza
coapsei.

Urmeaza framantarea musculaturii coapsei, care se poate face cu energie, sub toate
formele, de la presiune cu o mana sau cu ambele maini in petrisaj, cu torsiune a musculaturii.

In regiunea laterala a coapsei, pe tensorul fasciei lata se face masajul cu dosul


falangelor, sub forma de pieptene, de jos in sus.

- Kinetoterapia

Mobilizarea soldului trebuie inceputa imediat ce devine posibila, deci chiar din
perioada de imobilizare la pat a pacientului. Ca principiu universal valabil, ramane orientarea
tipului si intensitatii kinetoterapiei dupa regula „non” durerii.

A.Refacerea mobilitatii si refacerea fortei musculare

Se vor aborda in acest context doar aspectele legate de recuperarea amplitudinii


miscarilor si recastigarea fortei musculare pentru miscarile fiziologice.

Reeducarea flexiei se poate face prin:

1.Prin adoptarea anumitor posturi ;

Exercitiul 1- Corpul pe o planseta inclinata: piciorul homolateral se sprijina pe un


scaunel: inaltimea scaunelului este in functie de capacitatea de flexie a articulatiei
coxofemurale, inclinarea plansetei fiind un mijloc de gradare.

Exercitiul 2 – sprijin pe membrul inferior sanatos, cu piciorul homolateral ridicat pe un


scaun: inaltimea scaunului si aplecarea trunchiului in fata maresc gradul de flexie a
articulatiei.

2.Prin mobilizari pasive;

Acestea se realizeaza prin flexia femurului pe bazin sau a bazinului pe femur.


Intotdeauna genunchiul trebuie sa fie flectat pentru a destinde ischiogambierii.

39
Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal, cu membrul inferior sanatos extins:
asistentul aplica priza pe treimea inferioara a coapsei, executand flexia articulatiei
coxofemurale (genunchiul este flectat).

Exercitiul 2 – Pacientul in sezand la marginea mesei: asistentul, cu corpul sau, fixeaza


coapsa suferinda printr-o presiune asupra genunchiului in axul coapsei; pacientul apleaca
trunchiul inainte; asistentul prinde cu ambele maini regiunea lombara marind bascularea
anterioara a bazinului.

3.Prin mobilizari autopasive;

Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal: isi prinde cu mainile coapsa si se


tractioneaza; daca unghiul de flexie e prea mic pentru a putea ajungr la coapsa, se poate
tractiona prin intermediul unei chingi trecute peste picior sau peste genunchiul flectat.

Exercitiul 2 – Din postura patrupeda se forteaza flexia coxofemuralei prin greutatea


trunchiului; oblicitatea coapsei determina variatiile unghiului de flexie.

4.Prin miscari active

Exercitiul 1 – Din ortostatism cu spatele la perete flecteaza coxofemurala cu


genunchiul flectat, tragand coapsa la piept; tot din ortostatism, va executa genuflexiuni, cu
trunchiul usor aplecat inainte.

Exercitiul 2 – Din sezand pe podea, se flecteaza coapsa, aplecarea trunchiului spre


coapsa mareste amplitudinea flexiei coxofemufale.

Reeducarea extensiei

1.Prin adoptarea anumitor posturi;

Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal cu o perna sub fese; membrul inferior afectat
intins, cel contra lateral mult flectat.
40
2.Prin mobilizari pasive;

Exercitiul 1 – Pacientul in decubit ventral: asistentul cu o mana, fixeaza pe masa


bazinul, iar cu antebratul si mana cealalta, trecute pe sub gamba, genunchi si coapsa,
realizeaza extensia.

Exercitiul 2 – Pacientul in decubit lateral, cu membrul inferior opus mult flectat si


fixat de catre asistent cu o mana; cu axila aceluiasi membru superior, asistentul fixeaza
bazinul, iar cu mana opusa realizaza extensia coapsei de deasupra.

3.Prin miscari autopasive;

Exercitiul 1 – Pacientul se afla in decubit dorsal mentinand cu mainile genunchiul


membrului opus la piept, membrul afectat intins pe un plan inclinat.

4.Prin miscari active;

Exercitiul 1 – Pacientul in decubit ventral, ci bazinul fixat: se executa extensii ale


coxofemuralei, cu si fara flectarea genunchiului.

Exercitiul 2 – Pacientul in decubit lateral (pe partea sanatoasa) se face extensia


coapsei, in timp ce asistentul i inpinge in fata bazinul.

Reeducarea abductiei

1.Prin adoptarea anumitor posturi;

Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal cu un suport triunghiular intre coapse sau cu


o perna intre genunchi pentru abductia bilaterala.

Exercitiul 2 – In pozitia „sezand calare” pe o bancheta.


41
2. Prin mobilizari pasive;

Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal, utilizeaza membrul inferior sanatos ca


stabilizator acesta fiind in abductie, cu gamba „cazuta” la marginea mesei.

Exercitiul 2 – Pacientul in ortostatism, cu picioarele indepartate: asistentul, la spatele


lui ii prinde cu mainile din lateral, bazinul inpingandu-l spre partea sanatoasa.

3. Prin miscari autopasive;

Exercitiul 1- Pacientul in ortostatism, cu membrul inferior lezat intins si in usoara


abductie, cu piciorul sprijinit pe un mic suport: executa o genuflexiune pe membrul inferior
sanatos.

4. Prin miscari active;

Exercitiul 1 – Pacientul in decubit lateral pe partea sanatoasa: se ridica (genunchiul


extins) membrul inferior lezat.

Exercitiul 2 – Din ortostatism se fac fandari laterale.

Reeducarea adductiei

1.Prin adoptarea anumitor posturi;

Exercitiul 1 – Din decubit dorsal pacientul incruciseaza membrele inferioare cu


genunchii intinsi, membrul inferior lezat este dedesupt, si din pozitia sezand se poate incrucisa
coapsa (pozitia „picior peste picior”).

Exercitiul 2 – Pacientul in decubit homolateral, cu o perna sub grnunchi, membrul


inferior este flectat din coxofemurala si grnunchi.

2.Prin mobilizari pasive;


42
Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal: se flecteaza articulatia coxofemurala si
asistentul executa tractiunea de adductie, avand grija sa fixeze bazinul.

Exercitiul 2 – Pacientul in decubit contralateral cu membrul inferior flectat din


coxofemurala si genunchi, degajand posibilitatea de adductie pentru membtul inferior de
deasupra; daca bazinul este la marginea mesei, adductia poate fi mult amplificata.

3. Prin miscari autopasive

Exercitiul 1- Pacientul in decubit homolateral cu membrul inferior lezat prins in chingi


de un scripete si tractionat in adductie cu mana.

4. Prin miscari active

Exercitiul 1 – In decubit dorsal: incrucisari ale membrelor inferioare (genunchiul


intins). Idem, cu membrele lipite: se fac miscari de lateralitate cu amandoua, concomitent.

Reeducarea rotatiei

1.Prin adoptarea anumitor posturi;

Exercitiul 1- Bolnavul sezand pe sol, cu genunchii flectati si picioarele in afara axului


coapsei (rotatie interna) sau inauntrul axului (rotatie externa).

2.Prin miscari pasive;

Exercitiul 1 – Pacientul in decubit dorsal: asistentul prinde treimea inferioara a


coapsei, ruland-o inauntru sau inafara (genunchiul intins).

Exercitiul 2 – Pacientul in sezand, cu genunchiul flectat: asistentul utilizeaza gamba ca


pe un levier: se face priza pe condilii femurali, iar cu antebratul mobilizeaza gamba.
43
3.Prin miscari autopasive

Se pot executa mai multe montaje cu ajutorul scripetilor.

4.Prin miscari active;

Exercitiul 1 – Pacientul in decubit ventral, cu genunchiul flectat: deplasarea gambei


intr-o parte si in alta.

Exercitiul 2 – Pacientul sta pe un scaun cu coapsele, genunchii si gambele lipite unele


de altele: se fac deplasari ale gambelor spere stanga si spre dreapta.

B. Reluarea mersului

Exercitiile de reluare a mersului incep, desigur, cu perioada de adaptare la ortostatism


care in special la varstnici capata importanta deosebita.

In momentul in care statiunea in picioare este posibila fara tulburari de echilibru, se


incepe mersul.

1.Mersul, fara sprijin pe membrul inferior afectat este aproape regula intr-o prima
etapa, in recuperarea traumatismelor soldului. Pacientul este invatat sa mearga cu carje astfel:

a) sprijin pe membrul sanatos;

b) carjele se duc in fata;

c) membrul afectat se duce intre carje, fara incarcare (atinge doar solul);

d) se trece greutatea corpului pe carje prin balansarea in fata a acestora;

e) membrul inferior sanatos se trece printre carje si se sprijina pe sol inaintea carjelor,
concomitent cu trecerea greutatii corpului de pe carje pe membrul sanatos.

44
Pacientul va fi invatat sa urce si sa coboare o scara. Se urca cu membrul sanatos apoi
carjele si membrul afectat apoi este adus piciorul sanatos pe aceasi treapta.

2.Mersul cu incarcare a membrului afectat se reia treptat, in functie de tipul lezionar. In


fractura inchisa de col femural incarcarea pe membrul afectat incepe dupa 90 zile Aceste
momente nu inseamna reluarea sprijinului 100%, ci doar inceputul cu un procent de 8-10%
din greutatea corpului.

3.Mersul in baston se incepe cand pacientul a ajuns la o incarcare de aproximativ 50%


si pelvisul nu mai basculeaza datorita insuficientei abductorilor.

Bastonul se tine in mana opusa membrului afectat si se deplaseaza inpreuna.


Incarcarea in continuare se gradeaza slabind sprijinul mainii pe baston. Exista bastoane
dinamometrice care inregistreaza presiunea mainii. Uneori mersul cu sprijin in baston se va
pastra toata viata.

Refacerea completa a mersului cere o serie de exercitii complexe: mers liber, mers pe
panta, mers inapoi, mers in lateral, mers cu picioarele incrucisate, mers in zig-zag, intoarceri
etc.

- Terapia ocupationala

Este o metodă de reeducare activă care completează kinetoterapia folosind diverse


activităţi adaptate la tipul de deficienţe motorii ale individului cu scop recreativ şi terapeutic,
ajutând bolnavul să folosescă mai bine muşchii rămaşi indemni şi recuperând funcţia celor
afectaţi de boală, contribuind astfel la readaptarea funcţională la gesturile vieţii curente.

Prin această terapie se evită pasivitatea în care se fixează bolnavul spitalizat pe


perioade mai lungi, trezindu-i interesul pentru diverse mişcări utile şi contribuind astfel la
readaptarea funcţională la efort.

Urmareste prelungirea exercitiilor de kicetoterapie pentru mobilizare articulara si/sau


tonifierea musculara, utilizand o serie de activitati complexe distractive sau capaciteaza
atentia si rabdarea pacientului pentru o perioada mai lunga de timp. In general, aceste

45
activitati se executa cu mainile dar forta motrica este realizata de membrele inferioare prin
diverse tipuri de mobilizare:

- pedalaj de bicicleta;

- alunecarea piciorului intr-un jgheab rotund;

- miscare laterala (abductie-adductie);

- mers pe plan ascendent;

- mers pe banda sau pe scara rulanta.

- Cura balneo-climaterica

Intrucat sechelele posttraumatice ale soldului include de regula deficite functionale


determinate de leziuni produse la nivelul structurii osteoarticulare, periarticulare si musculare
carora li se adauga efectele negative de mobilizare in faza ortopedica, chirurgicala in
afectiunile posttraumatice.

Obiectivele si continutul curelor balneo-climaterice vor fi in totalitate de recuperare


imediata, ele avand rolul de refacere a functiei diminuate din cauza traumatismelor.

Sunt indicate urmatoarele statiuni: Amara, Bazna, Eforie Nord, Mangalia si Techirgh

46
CAPITOLUL IV

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA


PACIENTULUI IN FRACTURA DE COL FEMURAL

4.1. Conditii de spitalizare

Pacientii sunt internati in saloane cu 4-6 paturi. Saloanele au faianta pe jumatate din
perete, gresie pe jos care trebuie spalata si dezinfectata de cate ori este necesar; paturile sunt
rulante si prevazute cu dispozitive de ridicare si coborare; stative pentru perfuzii.

4.2. Rolul asistentei medicale la diagnosticarea afectiunii

Recolteaza prin punctie venoasa analizele uzuale:

a) Hemoleucograma: Hemoglobina (12-18g%); Hematocrit (36-52%);

Tromocite (150.000-400.000/mm3); Fibrinogen (200-400 mg %); Leucocite (4.500-


11.000/mm3)

b) Coagulograma: Timp Quick si Timp Haxull (1-2mm)

c) Biochimia: Calciu (8,5-10,5 mg/dl); Colesterolul (120-220 mg/dl);

Creatinina (0,5- 1,2 mg/dl); Glicemia (70-120mg/dl); Acid uric (3,5- 7,2mg/dl)

d) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): la barbati este

3-8mm/l/ora, iar la femei este 6-11 mm/l/ora

e) Urocultura

f) Sumar de urina

47
Punctia venoasa reprezinta inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat la seringa.

Bolnavul este prgatit fizic si psihic anuntandu-l si explicandu-i necesitatea tehnicii.


Bolnavul este asezat fie pe un scaun cu membrul superior sprijinit in extensie sau culcat pe
pat, in decubit dorsal cu membrul superior sprijinit in extensie.

Se dezbraca bratul ales, se aseaza sub brat o perna si apoi musamaua solicitandu-I
bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara.

Asistenta medicala se spala pe maini cu apa curata si sapun dupa care se dezinfecteaza
cu alcool sanitar.

Se aplica garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului, cu


indexul mainii stangi, se palpeaza locul pentru punctie si se dezinfecteaza cu un tampon cu
alcool. Se cere bolnavului sa deschida si sa inchida pumnul de cateva ori ramanad cu el inchis.
Se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei, se impinge acul de-
a lungul venei la o adancime de 1-1.5 cm. Cu mana stanga se trage incet pistonul asprinand
pana se extrage cantitatea necesara de sange. Se deaface garoul si bolnavul deschide pumnul,
apoi se aplica un tampon de vata cu alcool peste locul unde este acul si se retage acul.

Sangele recoltat se scurge in eprubetele pregatite.Se spala pe maini cu apa curata si


sapun.

48
Urocultura caracterizeaza prezenta bacteriilor in urina. Recoltarea urinei pentru
urocultura se poate executa direct din mijlocul jetului urinar, 10-20 ml urina, intr-o eprubeta
sterile cu dop de vata sau prin sondaj vezical; dupa ce se (introduce 10-2) arunca primele
picaturi de urina , se introduce 10-20 ml de urina in eprubeta sterila prin sonda.

Participarea asistentei medicale la examenul radiologic

Rolul asistentei medicale: investigarea bolnavilor prin examenul radiologic al


sistemului osteoarticular nu necisita o pregatire prealabila deosebita. Pansamentele vor fi
ridicate de pe portiunile examinate, iar unguentele sau alte forme medicamentoase vor fi
indepartate prin spalare cu alcool caci prin substantele rasioopace pe care eventual le contine,
ele pot produce opcitate de imagine. Pentru executarea radiografulor, bolnavul va fi culcat pe
masa de radiografie. Medicul radiolog va stabili pozitia adecvata bolnavului pentru
examinare, iar asistenta va trebui sa ajute bolnavul pentru ocuparea si mentinerea acestei
pozitii. Daca miscarile il provoaca dureri, atunci inainte de examinare, bolnavul va primi un
medicament analgesic.

4.3. Supravegherea pacientului

In ingrijirea bolnavului asistenta medicala este obligate sa-l supravegheze pentru a


culege toate datele privind starea generala si evolutia bolii acestuia comunicand medicului tot
ce a observat la bolnav, in cursul zilei sau noptii.

Va sta cat mai mult la patul bolnavului si va urmari comportamentul bolnavului


(faciesul starea psihica, reactivitatea generala, somnul); functiile bolnavului, vitale si
vegetative ale organismului; aparitia unor manifestari patologice.

Datele culese de asistenta medicala din supravegherea bolnavului vor fi notate graphic
in foaia de observatie.

Observarea faciesului, a starii psihice, a somnului bolnavului si reactivitatii generale


este importanta pentru stabilirea diagnosticului si aprecierea evolutiei bolii.

49
In supravegherea functiilor vitale si vegetative ale organismului vom urmari:

- temperatura

- respiratia

- pulsul

- tensiunea arteriala

- diureza

4.4. Rolul asistentei medicale in administrarea medicamentelor indicate de


medic

Asistenta medicala va administra medicatia bolnavului sub indrumarea medicului


respectand anumite reguli. Nu va inlocui niciodata medicamentul prescris cu un alt
medicament cu efect asemanator. Va verifica eticheta medicamentului inainte de administrare
ca acesta san u fie alterat, degradat sa nu aiba culoarea schimbata. Respectarea caii de
administrare este obigatorie, deoarece nerespectarea poate duce la accidente grave; a orarului
de administrare si a ritmului prescris de medic deoarece unele substante se descompun sau se
elimina din organe intr-un anumit timp.

Orarul de administrare a medicamentelor este in functie si de alimentatia bolnavului.

Asistenta medicala va respecta doza prescrisa, somnul fiziologic al bolnavului. Va


evita incompatibilitatea dintre medicamente.

De exemplu, cand administreaza oxacilina si gentamicina in acelasi timp se va


administra prin injectii separate deoarece cele doua combinate precipita.

Daca intervin greseli in administrarea medicamentelor va anunta imediat medicul.Va


avea grija sa administreze imediat medicamentele deschise deoarece se altreaza repede si va
preveni infectiile intraspitalicesti prin respectarea masurilor de asepsie si igiena pentru fiecare
cale de administrare.
50
4.5. Pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii

4.5.1.Pregatirea preoperatorie

1. Pregatirea psihologica se incepe din momentul in care se decide operatia. Deoarece multi
dintre pacienti au teama de spitalizare, de diagnostic, de perioada de inconstienta din timpul
anesteziei si dupa anestezie, durere, despartire de familie, de moarte, asistenta medicala are
rolul sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime gandurile, grijile si teama, ii da incredere in echipa
operatorie, ii asigura de o prezenta care-l va sustine, ii explica ce se va intampla cu el in sala
de operatie, in timpul transportuluii in sala de preanestezie si unde va fi dupa operatie si cat va
dura.

2. Pregatirea generala

a) Bilantul clinic cuprinde:

- antecedentele: heredocolaterale sau familiare (ne intereseaza boli ca: tuberculoza,


hipertensiunea arteriala, diabet, neoplasme, cardiopatii)

- starea generala:

- varsta

- greutatea

- slabire asociata cu deshidratare

- aparatul respirator

- se cauta afectiuni pleuropulmonare prin inspectie

- se caracterizeaza semnele functionale: frecventa, amplitudinea, ritmul respiratiei ce


se trece pe foaia de temperature de catre asistenta medicala

-obligatoriu se completeaza cu radiografia pulmonara.

51
- aparatul cardio-vascular

- Se face prin conscultatie, palpare, puls, frecventa amplitudinea.

- Tensiunea arteriala se masoara cu sfingomanametrul.

- Cantitatea de lichide tolerate de sistemul cardiovascular

- E.K.G (electrocardiograma) obligatoriu la persoanele de peste 45 de ani.

-Testarea la anestezic.

b) Bilantul paraclinic cuprinde:

- examenele de rutina absolut obligatorii:

Determinarea de grup sanguine si factor RH (se recolteaza 2 ml se sange intravenous


pe nitrat de sodiu)

Glicemie, uree, creatina, fosfataza alcalina

- examene complete

HLG (hamoleucograma) cu formula leucocitara – se recolteaza prin punctie venoasa 2


ml de sange pe E.D.T.A.

V.S.H. (viteza de sedimentare a hematular) se recolteaza prin punctie venoasa fara


staza venosa 1.6 ml sange pe 0.4 ml de nitrat de sodium 8

Valori normale la 1 ora 2-5 mm

la 2 ore 5-10 mm

la 24 ore 20-50 mm

Probe de coagulare: se recolteaza 4,5 ml sange prin punctie venoasa pe 0,5 ml oxalate
de sodium 3,8 %

- timp Quick – valori normale = 6-12 secunde

- timp Hovell – valori normale= 60-120 secunde

52
Bilantul electronic

Examenul sumar de urina

3. Pregatirea locala

In ziua precedenta se recomanda pacientului repaus, regim alimentar usor digerabil


care sa contina multe lichide pentru a creste diureza, pentru diminuarea setei postoperatorii,
pentru hidratare si pentru ca prin diureza are actiune dexzintoxicanta a organismului.Se va
efectua clisma seara, iar la indicatia medicului se poate efectua si dimineata.

Se va efectua baia, dus sau baie pe regiuni la pat, verificandu-se regiunea inghinala,
ombilcul, unghiile sa fie taiate si sa nu aiba oja.

Cu un aparat de ras propriu sau de unica folosinta se rade pe portiune cat mai larg
posibil, dupa care se badijoneaza regiunea rasa cu tinctura de iod peste care se pune un
pansament antiseptic uscat.

In dimineata respectiva, in salon, se indeparteaza bijuteriile de pe pacient si toate


lucrurile inutile, se indeparteaza proteza dentara mobila, se imbraca bolnavul cu pijamaua
curata si se pregatesc documentele (foaia de observatie, analize, radiografii)care insotesc
bolnavul la sala.

Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi instalat


confortabil si invelit.

In sala de preanestezie se verifica regiunea rasa, daca nu are escoriatii si este rasa
corect. Se verica starea de curatenie si daca s-a indepartat proteza dentara mobila.

Se pregatesc zonele pentru perfuzii si se monteaza o sonda urinara in conditii de


asepsie dupa care se pune in regiunea perineului un camp steril.

In sala de operatie – felurile de anestezie generala sau rahianestezie.


53
Dupa interventia chirurgicala care dureaza in jur de 100 min se aplica fese elastice.

4.5.2 Ingrijirile postoperatorii

Incep imediat dupa interventia chirugicala si dureaza pana la vindecarea completa a


bolnavului. Ingrijirile postoperatorii se acorda pentru restabilirea functiilor organismului,
asigurara cicatrizarii normale a plagii si prevenirea complicatiilor.

Asistenta medicala va supraveghea cu atentie operatul in salon, va ajuta sa fie


transportat la pat, se va ingriji sa fie plasat comod si acoperit.Va controla frecvent starea
pansamentului. Va administa medicatia prescrisa postoperator, medicatia calmanta numai in
limita prescrisa de medic.

Va masura si nota functiile vitale (temperatura, puls, respiratie, tensiune arteriala).


Va controla si nota diureza, cantitatea de secretii care se evacueaza prin tuburile de dren si
cantitatea acestora. Va supraveghea faciesul bolnavului si revenirea la culoarea normala a
facusului indica o evolutie buna.

La 24 de ore se panseaza in salon, se extrage tubul de drenaj aspirativ intraarticular si


incep contractile izometrice. La 48 de ore va extrage si tubul de drenaj aspirativ din tesuturile
moi si se inalta speteaza patului.

Lichidele ce se vor administra in prima zi sunt apa si ceai putin indulcit sau de
preferabil neindulcit, zeama de compot facut in casa si suc de lamie.A doua zi, supa strecurata
care excita peristaltismul intestinal, apoi treptat lapte, piureuri, budinca, rasol, carne fiarta.

Alimentatia se va face treptat pana se ajunge la necesarul zilnic. Nu se recomanda un


regim special.Bolnavul (supravegheat) operat cu anestezie generala trebuie supravegheat cu
atentie pana la aparitia reflexelor de deglutitie, faringian, cornea si tuse si pana la revenirea
completa a starii de constiinta.

1. Supravegherea faciesului – urmarirea aparitiei palorii insotita de traspiratie rece si racirea


extremitatilor, aparitia cianozei.

54
2. Supravegherea comportamentului deoarece la trezire operatorul poate prezenta o stare de
agitatie putand sa-si smulga pansamentul, drenurile, perfuzia sau sa plece din pat, in acest
caza va fi imobilizat.

3. Supravegherea respiratiei – trebuie sa fie ritmica si se amplitudine normala. Accidente:


caderea limbii in fundul gurii se previne prin mentinerea pipei Gueddel incarcarea bronsica cu
mucozitati ( se face aparitie buco-faringiana) infundarea cailor respiratorii cu vomismente se
previne prin pozitionarea capului intr-o parte, eventul aspiratia gastrica.

4. Supravegherea pulsului care trebuie sa fie regulat si bine batut. Puls filiform este semn de
hemoragie.

5. Supravegherea tensiunii arteriale se face la fel ca si in cazul pulsului ritmic la 15 minute in


primele doua ore, apoi la 30 de minute din ora in ora pana a doua zi.

6. Supravegherea pansamentului care trebuie sa ramana uscat, sa nu se imbibe cu sange, va fi


anuntat imediat medicul.

7. Supravegherea pozitiei bolnavului se face dupa trezirea completa.

8. Ingrijirea mucoasei bucale – se vor umezi buzele cu comprese imbibate cu apa. Mucoasa
bucala se sterge cu tampoane umezite cu solutii diluate de bicarbonate de sodium, acid boric.
Se pot sterge buzele si mucoasa cu glicerina boraxata.

9. Prevenirea escarelor: schimbarea lenjeriei, a pozitiei pacientului si mascarea zonelor


predispose aparitiei escarelor, eventual frectii cu alcool.

10. Evacuarea vezicii urinare prin stimularea mictiunii daca nici o metoda nu a dat rezultat, se
practica sondaj vezical.

11. Asigurarea somnului prin administrarea de calmante si un sinoptic la indicatia medicului.


La bolnavul cu rahianestezie trebuie supravegheate:

a) transportul se efectueaza in pozitia orizontala

b) bolnavul va fi instalat in pat in pozitie orizontala cel putin primele doua zile fara perna

55
c) supravegherea functiilor vitale si vegetative, pulsul poate fi usor bradicardic; tensiunea
arteriala poate fi usor scazuta datorita vasodilatatiei periferice prin paralizia nervilor motori

d) supravegherea mictiunii deoarece mictiunea poate aparea spontan

e) revenirea sensibilitatii in membrele inferioare reapare treptat de la radacina spre extremitati


notandu-se ora reaparitiei sensibilitatii in haluce

f) depistarea incidentelor: aparitia cefaleei se combate prin aplicarea pungii cu gheata pe cap
sau a compreselor reci si prin administrarea antialgicelor; aparitia greturilor redarii cefei
trebuie anuntate medicului.

Ingrijirile si supravegherile acordate in primele doua zile

1. Supravegherea functiilor vitale si vegetative: temperature in prima zi poate sa aiba febra de


rezorbtie (37,8o- 38o) se masoara dimineata si seara, pulsul, tensiunea arteriala, se urmareste
diureza si se stabileste bilantul hidric.

2. Ingrijirile igenice si prevenirea escarelor – toaleta, schimbarea lenjeriei de pat si corp, a


pozitiei, masaj si frectii in zonele predispose escarelor.

3. Exercitii respiratorii: sulfa intr-un tub, umfla un balon, tuseste pentru eliminarea secretiilor.

4. Mobilizarea bolnavului se face inca din prima zi pentru a preveni aparitia escarelor si a
flebitei.

5. In caza de meteorism se introduce tubul de gaze

6. Alimentatia in prima zi va fi usoara: ceai neindulcit dupa evacuarea gazelor va primi ceai
indulcit, zeama de legume, zeama de compot, lapte. In a treia zi supravegherea temperaturii se
va face dimineata si seara, pulsul se va supraveghea tot dimineata si seara. Se va supraveghea
tranzitul intestinal, iar daca in primele patru zile nu apare scaunul se va anunta medical. Tot
din a treia zi se incep miscarile respiratorii si gimnastica cu ambele member inferioare. In
cazurile cu risc venos mare si predispozitie spre flebotronbare se incepe tratamentul

56
preventive cu anticoagulante. In a saptea zi bolnavul poate fi ridicat in pozitie sezanda si
ortostatica in carje si fara sprijin pe membrul inferior operat si incepe mersul.

In a 21-a zi se scot firele se sutura la tegumente. In cazul aparitiei vreunui hematom


postoperator etapele se vor prelungi de la caz la caz.

Complicatiile protezelor totale

Acute

- mortale

- infectii acute precoce primitive

Precoce - luxatia protezei

Cronice

- infectii tardive

- infectii cronice

- osificarile

- proteza dureroasa

- decimentarile

Pansamentul reprezinta actul chirurghical prin care se protejeaza si se aseptizeaza o


plaga pentru a inlesni cicatrizarea

Efectuarea pansamentului postoperator trebuie sa respecte urmatoarele principii


fundamentale:

1. Sa se lucreze in conditiile de asepsie perfecta: instrumente si materiale sa fie sterile, iar


mainile celui care executa pansamentul si tegumentele din jurul plagii sa fie dezinfectate.
Pentru servirea materialelor sterile este nevoie de o pensa de servit. Dupa utilizarea
instrumentelor se pun intr-un vas cu cloramina. Pansamentul sa fie facut de doua persoane,
una care il face si una care il serveste.
57
2. Sa se asigure de absorbtia secretiilor

3. Sa se aseptizeze

4. Protejarea operatiei prin aplicarea compreselor sterile

5. Pansamentul sa nu provoace durere bolnavului se va executa cu rabdare, blandete,


indemanare, iar pansamentele lipite vor fi umezite cu apa oxigenata solutie dachim, ser
fiziologic, apa distilata, apa sterile.

6. Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi vindecarea

7. Schimbarea pansamentului se va face in functie de evolutie in cazul in care nu prezinta


secretii si nu exista tub de dren, pansamentul se schimba mai rar.

Efectuarea pansamentului

1. Asezarea pacientului intr-o pozitie adecvata, in decubit lateral

2. Indepartarea vechiului pansament

3. Spalarea pe maini, dezinfectia cu alcool eventul imbracarea cu manusi sterile.

4. Curatarea tegumentelor din jurul plagii operatorii cu alcool, alcool iodat

5. Tratarea plagii operatorii

6. Acoperirea plagii cu comprese sterile si vata sterila astfel incat aceasta sa depaseasca cu 2-3
cm marginea plagii

7. Fixarea pansamentului cu benzi adezive si tragerea unei fese elastice pe intreg piciorul

8. Reorganizarea locului de munca: materialele se strang, se arunca cele de unica folosinta, se


decontamineaza, se curata, se dezinfecteaza, se pregatesc materialele pentru sterilizare.

9. Spalarea cu apa curenta si sapun

Schimbarea lenjeriei de pat


58
Schimbarea cearceafului pe pat. Pacientul se aseaza in decubit lateral pe partea
sanatoasa cu piciorul sanatos flexat si cel afectat intins, iar intre genunchi se aseaza o perna.

Cearceaful murdar se ruleaza, iar in urma lui se aseaza cearceaf curat; de asemenea
rulat. Apoi pacientul se aseaza in decubit dorsal, cu o perna sub piciorul afectat, dupa care
sprijinindu-se in piciorul sanatos se ridica, iar in acel moment este tras cearceaful murdar si
este asezat cel curat. Schimbarea fetei de perna si a plicului de plapuma se efectueaza ca de
obicei.

4.6. Rolul asistentei medicale in educarea pacientului

Asistenta medicala ii va explica pacientului cum se evita eforturile, lucru obigatoriu in


fractura de col femural. Gimnastica abuziva si fortarea mersului nu ajuta, ci sporeste uzura.
De aceea asistenta medicala va realiza impreuna cu pacientul un program de gimnastica.

Ii va explica bolnavului cu gimnastica pentru aparatul locomotor dezvolta miscarile


articulatiilor contractate sau anchilozante, atenueaza durerile spontane sau provocate de
miscare, isi recapata starea de excitabilitate normala, preculm si elasticitatea pierduta.

Asistenta va avea grija ca pacientul sa execute miscari si amplitudine mica in jurul


axelor fiziologice ale articulatiilor.

Miscarile trebuiesc respectate in cursul zilei si asociate cu termoterapie, masaj.

Masajul trebuie executat in camere potrivit incalzite pentru bolnavii dexbradati,


luminoase si bine incalzite.

Bolnavul trebuie sa fie dezbracat in regiunea interesata si respectiv regiunea inferioara


avand grija ca circulatia sangelului sa nu fie impiedicata in regiunile imbricate si sa nu implice
activitatea asistentei medicale.

Pielea bolnavului trebuie sa fie curate sa nu prezinte flictene, vezicule. Daca este foarte
poroasa pielea trebuie rasa. Asistenta medicala trebuie sa-si pregateasca si ea mainile pentru
masaj. Pentru a preveni microtraumatismele pielii bolnavului, masajul se va executa numai cu
maini curate, nebatatorite, fara inele si cu unghile taiate.

59
Mainile vor fi pudrate cu pulbere de talc care va ajuta alunecarea. Daca in timpul
masajului este necesar sa se actioneze cu o forta mai puternica asupra musculaturii se va
utilize o substanta lubrifianta ca lanolina, vaselina.

Dupa terminarea masajului substantele se indeparteaza cu apa si sapun.

Orarul masajului se va fixa in asa fel incat acesta sa fie cat mai indepartat de orele
alimntatiei, la 2-3 ore si cel putin cu o jumatate de ora inainte de proxima masa. Durata
masajului este de circa 10-20 de minute. Se va avea grija ca dupa terminarea masajului sa se
asigure bonavului o odihna de cel putin o jumatate de ora.

Sedintele se incep intotdeauna cu manipulari usoare si superficiale, executate putin


mai rapid, pentru a obisnui si anestezia tegumentelor prin provocarea unei senzatii placute de
caldura.

Acest procedeu va face ca bolnavul sa castige incredere si sa se supuna masajului,


relevand complet musculatura.

Rolul asistentei medicale in electroterapie – de multe ori este necesar ca bolnavii sa fie
linistiti inaintea aplicarii curentului, prin explicatii asupra caracterului inofensiv al
tratamentului, sa stea linistiti si sa semnaleze imediat orice senzatie neplacuta ca dureri, arsuri,
caldura prea mare.

O modalitate mai buna a articulatiei soldului poate fi obisnuita prin miscari usoare
fara incarcare cu greutatea corpului si in cazurile in care se preteaza se recomanda mersul pe
bicicleta.

Mersul pe bicicleta are un dublu rol pozitiv si anume: activeaza miscarile articulare si
creste forta muschilor care sunt in general slabiti prin inactivitate.

4.7. Realizarea unui protocol educativ

1. Alimentatia echilibrata deoarece unii factori nutritionali au effect asupra cartilajului (acizii
grasi nesaturati) de aceea se recomanda o alimentatie hiproglucidica pentru ca o alimentatie

60
hipreglucidica duce la o crestere a greutatii corporale constituind un factor determinant si
agravant al afectarii articulatiei.

2. Evitarea sedentarismului, inactivitatea ducand la scaderea fortei musculare

3. Evitarea efortului fizic excesiv care duce la aparitia tendintelor, a durerilor musculare.

4. Evitarea frigului, deoarece expunerea prelungita la frig poate exacerba focare de infectie
latenta.

5. Respectarea unor reguli inaintea efortului fizic

- antrenament progresiv

- incalzire inainte de efortul propriu-zis

- oprire periodica a efortului pentru recuperare

6. Pozitionarea corecta in timpul unor activitati

- ridicarea unor greutati de jos cu ambele maini si cu genuchi intinsi, constituie un


factor agresiv pentru coloana vertebrala

7. Mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului – se previn in acest fel deviatiile


coloanei vertebrale

8. Tratarea deviatiilor coloanei vertebrale si a altor deficiente

9. Tratarea infectiilor microbiene si virale

10. Evitarea mersului prelungit pe teren accidentat se evita astfel agravarea suferintelor
soldului.

11. Evitarea ortostatismul prelungit – se protejeaza articulatiile, oasele si muschii scheletici

12. Purtarea de incaltaminte adecvata si comoda

13. Mentinerea capacitatii de effort prin mers pe jos, activitati fizice cu regularitate.

14. Evitarea traumatismelor

61
- montarea de bare pe peretii laterali si indepartarea obstacolelor pentru pacintii cu
tulburari de vedere, varstnici, cu tulburari de echilibru

- purtarea echipamentului de protectie adecvat

- prevenirea accidentelor rutiere, casnice

15. Evitarea factorilor care contribuie la aparitia osteoporozei, dieta bogata in calciu, fumat,
consum excesiv de cafea, exces de proteine.

62
CAPITOLUL V

PREZENTARE DE CAZURI

CAZUL I

Nume: Popovici

Prenumele: Marcela

Varsta: 84 ani

Adresa: Comuna Catina Judetul Buzau

Ocupatia: Pensionara

Data internarii: !2.04.2016.

Diagnosticul: Fractura de col femural

Date variabile :temperatura 37 C, tensiunea 140-80.,puls 80 de batai /minut,respiratia 17


respiratii /minut ,diureza 1100 ml/24 ore,G:70 de kg ,I:1,68.

Motivele internarii : durere la nivelul soldului drept. Impotenta functionala

Istoricul boli: Pacienta afirma ca a suferit un traumatism prin cadere pe soldul drept in urma
cu 60 de zile.

Antecedentele personale : -operatie plasa gastrica

-operatie pentru retroragie interna

Se efectueaza in urma internarii examene paraclinice.

Se efectueaza examene de laborator, EKG, examene radiologice

63
TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

EXAMEN DE MOD DE VALORI VALORI


RECOLTAT RECOLTARE GASITE NORMALE

1. Se recolteaza a `jeune 270.000 250.000 –


prin punctie venoasa 400.000
TROMBOCITE
2 ml de sange pe
heparina
sauE.D.TA(vacutainer
mov)

2 Se recolteaza a `jeune TGO = TGO =2-


prin punctie venoasa 17 u.i./.l 20ui
TRANSAMINAZE
5-8 ml de sange fara
TGP = TGP-2-16i
substanta
13 u.i./.l
anticuagulanta
(vacutainer rosu) .

3. UREE Se recolteaza a `jeune 10 mg/dl 20-40 mg/dl


prin punctie venoasa % %
6 ml de sange in
vacutainer de
biochimie (rosu)

4. CREATININA Se recolteaza a `jeune 0,44 0,6-1,2 mg


prin punctie venoasa mg/dl % %

64
5-8 ml de sange fara
substanta
anticuagulanta
(vacutainer rosu)

5. CALCIU Se recolteaza a `jeune 7,00 9 si 11


prin punctie venoasa mg/dl% mg/dl%
5-8 ml de sange fara
substanta
anticuagulanta .
(vacutainer rosu)

6. Hemoleucograma: Se recolteaza a `jeune 11 g5 12,15g.%


hemoglobina , prin punctie venoasa
= 8 gr. 41%
hematocrit 2 ml de sange pe
%,
heparina
sauE.D.TA(vacutainer
mov)

7. Probele de Se recolteaza 4.5 ml = 14 6-12


coagulare: Timp de sange prin punctie secunde secunde,60-
Quick venoasa pe 0,5 ml 70 120 secunde.
exalat de sodiu. secnde,

8. FIBRINOGEN . Se recolteaza a 250 mg% 200-400 mg


`jeune prin punctie %
venoasa 2 ml de sange
pe heparina
sauE.D.TA(vacutainer
mov)

9. LEUCOCITE . Se recolteaza a 6.000 4.500-


`jeune prin punctie mm3 11.000/mm3
venoasa 2 ml de sange
pe heparina
sauE.D.TA(vacutainer

65
mov)

10. GLICEMIA 1. Se recolteaza 110 70-120


a `jeune prin mg/dl mg/dl
punctie
venoasa 5-8
ml de sange
fara subst.
Anticoagulant
a pana la ora
10 (in
vacutainer

11 VITEZA DE Se recolteaza prin 7 6-11


SEDIMENTARE A punctie venoasa fara mm/1/ora mm/1/ora.
HEMATIILOR staza 1,6 ml de sange
pe nitrat de sodiu

12 DETERMINAREA Se recolteaza 2 ml de
DE GRUP sange prin punctie
SANGVIN SI venoasa pe nitart de
FACTOR RH sodiu.

Imediat dupa operatie:

T.A. = 140/80 mmHg si T = 37oC

TABEL CU MEDICATIE

66
ZIUA Calea de Doza de Rolul
administrare administrare Medicamentului
Denumirea

16.04.2016 Algocalmin i.v 2 fiole/zi, 1 fiola Analgezic


de 2 ml .

Diazepam Calea orala 1 comprimat /zi Sedativ


1 comprimat 2
mg.

Fragmin s.c. 5000 u.i. 1f de Previne formarea


0,2 ml. si dezvoltarea
cheagurilor de
sange din
interirul vaselor
sangvine.

Diclofenac Calea orala 2 comprimate Analgezic


/zi,1 comprimat
50 mg

17.04.2016 Algocalmin . i.v 2 fiole/zi, 1 fiola Analgezic


de 2 ml

Diazepam Calea orala 1 Sedativ


comprimat /zi 1
comprimat 2
mg.

Fragmin s.c. 5000 u.i. 1f Previne formarea


si dezvoltarea
cheagurilor de
sange din
interirul vaselor
sangvine

67
Diclofenac Calea orala 2 comprimate Analgezic
/zi,1 comprimat
50 mg

18.04.2016 Algocalmin i.v 2 fiole/zi, 1 fiola Analgezic


de 2 ml

Diazepam Calea orala 1 Sedativ


comprimat /zi 1
comprimat 2
mg

Fragmin s.c. 5000 u.i. 1f de Previne formarea


0,2 ml. si dezvoltarea
cheagurilor de
sange din
interirul vaselor
sangvine

Diclofenac Calea orala 2 comprimate Analgezic


/zi,1 comprimat
50 mg

19.04.2016 Diazepam Calea orala 1 Sedativ


comprimat /zi 1
comprimat 2
mg.

Fragmin s.c. 5000 u.i. 1f de Previne formarea


0,2 ml. si dezvoltarea
cheagurilor de
sange din
interirul vaselor
sangvine

Algocalmin i.v 2 fiole/zi, 1 fiola Analgezic


de 2 ml .

68
Calea orala Calea orala 2 comprimate Analgezic
/zi,1 comprimat
50 mg

Tratamentul cu Fragmin 5000 u.i 1fiola /zi se continua 35 de zile de la operatie.

Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale

 Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - Pacienta prezinta cai aeriene


respiratorii superioare libere , miscari respiratorii simetrice. Respiratia este de tip
costal superior cu o frecventa de 18 resp/min.. Toarcele este normal conformat si
participa simetric la miscarile respiratorii. Valoarea pulsului ( 70puls/min) este
normala , la fel si cea a tensiunii arteriale ( 140/80 mmHg ).

 Nevoia de a se alimenta si hidrata – Pacienta se alimenteaza singura , avand un orar


regulat. Pacienta prezinta cavitate bucala fara leziuni, masticatia si reflexul de
deglutitie sunt prezente si nu prezinta semne de dezhidratare.

 Nevoia de a elimina – eliminarea urinii se face fiziologic , spontan , nedureros cu o


frecventa de 2-4 mictiuni / 24h , cu o diureza de 1200ml/24h, culoare si aspect
normal.Tranzitul intestinal este prezent , scaunele sunt in numar de 1/zi , dimineata.

 Nevoia de a se misca si a avea o buna postura- Pacienta prezinta o deficienta a


aparatului locomotor in urma careia a aparut dificultatea de a se mobiliza, miscarile
fiind limitate din cauza durerii, postura fiind inadecvata. Pacienta se deplaseaza
singura dar incet si cu ajutorul unui cadru.

 Nevoia de a dormi si odihni – Pacienta doarme putin din cauza durerii , somnul este
agitat din cauza anxietatii.

 Nevoia de a se imbraca si dezbraca – Are dificultati in a se imbraca si dezbraca


datorita dificultatii de a se mobiliza.In satisfacerea acestei nevoi pacienta necesita
ajutorul cadrului medical.

69
 Nevoia de a-si mentine temperatura corpului – Pacienta prezinta subfebrilitate 36,8o
C.

 Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre – Pacienta necesita ajutor la


efectuarea toaletei.

 Nevoia de a evita pericolele – Pacienta accepta ingrijirile medicale acordate , este


nelinistita de starea sa , dar este increzatoare ca va depasi acest moment.

 Nevoia de a comunica – Pacienta este o persoana comunicativa reusind sa lege relatii


cu pacientii din salon si nu numai. Este lucida, orientata in timp si spatiu , raspunde
coerent si precis la intrebarile puse.

 Nevoia de a invata –Este interesata de evolutia starii sale de sanatate.Se implica in


adaptarea noului mod de viata pe acre il respecta cu strictete.

 Nevoia de a se realiza – Pacienta este multumita de ceea ce a realizat pana acum ,


atingandu-si mai mereu scopurile propuse.Are o situatie materiala si sociala buna.

 Nevoia de a se recrea - Pacienta citeste reviste carti , urmareste emisiuni T.V , de


cand este internata asculta radioul.

 Nevoia de a actiona conform propriilor credinte – Pacienta citeste carti religioase si


se roaga in fiecare seara. Acorda importanta unor principii: respectarea buneicuviinte,
a politetii si a unui comportament moral in societate.

In urma culegerii datelor privind cele 14 nevoi fundamentale am constatat ca pacientul


prezinta manifestari de dependenta la urmatoarele nevoi :

 Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

 Nevoia de a dormi si odihni

 Nevoia de a se imbraca si dezbraca

 Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre

70
NEVOI AFECTATE

Nevoia afectata Problema pacientei Sursa de dificultate

Nevoia de se misca si a avea o buna -imobilizare si alterarea confortului fizic si -surse de ordin fizic, alterarea integritatii aparatului
postura psihic din cauza durerii locomotor (fractura de col femural )

Nevoia de a dormi si odihni -insomnie si oboseala -surse de ordin fizic si psihic

Nevoia de a se imbraca si dezbraca -incapacitate de a se imbraca si dezbraca -surse de ordin fizic

Nevoia de a-si mentine tegumentele -dificultate de a urma prescriptiile de igiena -surse de ordin fizic
curate si integre.

71
PLAN DE INGRIJIRE

NR. PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE


CRT.

1. Imobilizare si alterarea Dupa 24 h pacienta va avea o Interventii autonome: Dupa 24 h pacienta prezinta
confortului fizic si psihic stare de confort fizic si psihic o stare de confort fizic
-in perioada dureroasa am asigurat pacientei
din cauza durerii acceptabil in urma
repaos la pat fizic si psihic
administrarii tratamentului.
-i-am asigurat pacientei pozitia antalgica

Interventii delegate:

Am administrat :

-medicatie antialgica: Algocalmin si


Diclofenac

- Fragmin 5000 u.i. (pre si postoperator)

2 Insomnie si oboseala Pacienta va fi capabila sa .Interventii autonome: Pacienta a dormit 7 ore si s-


doarma in timpul noptii , avand a trezit odihnita.
-i-am asigurat un confort minim necesar:
un somn linistitor si odihnitor.
lenjerie de pat curata, temperatura optima
18 C , aerisirea salonului inainte de culcare

72
Interventii delegate:

-i-am administrat algocalmin 1cp .

3. Incapacitate de a se Pacienta isi va recastiga Interventii autonome si delegate: Pacientul reuseste sa se


imbraca si dezbraca mobilitatea articulara si imbrace si dezbrace singur.
-incurajeaza pacientul
capacitatea de a se imbraca si
dezbraca fara ajutor -face zilnic exercitii de motricitate fina cu
pacientul descriindu-i gestica necesara
imbracarii.

-supravegheaza pacientul in timpul


imbracarii si dezbracarii

4. Dificultate de a urma Pacienta isi va putea lua toate Activitati autonome si delegate: Pacientul este capabil sa se
prescriptiile de igiena masurile de igiena necesare spele singur
-ajuta pacientul sa isi faca baie sau dus.
pentru pastrarea intacta a
16.04.2016:temperatura :37
tegumentelor si mucoaselor -ajuta pacientul sa isi faca toaleta cavitatii
C,diureza :1200ml,T.A
bucale si sa isi taie unghiile
dimineata 140/80 mmhg
/T.A seara 130/70 mmhg..Pd
:70/minut.Ps/80 /minut.Rd

73
16/minut .Rs 16 /minut.

!7.042016. :temperatura :37


C,diureza :1100ml,T.A
dimineata 130/70 mmhg
/T.A seara 140/80 mmhg..Pd
:75/minut.Ps/80 /minut.Rd
16/minut .Rs 15 /minut.

:!8.04.2016. :

temperatura :37 C,diureza :


1150ml,T.A dimineata
140/00 mmhg /T.A seara
140/80 mmhg..Pd :
75/minut.Ps/80 /minut.Rd
15/minut .Rs 15 /minut.

19.04.2016. temperatura :38


C,diureza :1100ml,T.A
dimineata 130/70 mmhg
74
/T.A seara 140/80 mmhg..Pd
:75/minut.Ps/80 /minut.Rd
16/minut .Rs 15 /minut.

75
Cazul II

Nume: David

Prenume: Isaura

Varsta: 65 ani

Adresa: Comuna Cozieni, judetul Buzau

Ocupatia: Pensionara

Data internarii: 4.05.2016.

Diagnosticul la internare: fractura de col femural stang

Motivele internarii: Pacienta in varsta de 65 de ani acuza dureri puternice, impotenta


functionala

Istoricul bolii: Pacienta a suferit un traumatism prin cadere la domiciliu in urma cu 7 zile.

TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

EXAMEN DE MOD DE VALORI VALORI


RECOLTAT RECOLTARE GASITE NORMALE

1. Se recolteaza a `jeune 2860..000 250.000 –


prin punctie venoasa 400.000
TROMBOCITE
2 ml de sange pe
heparina
sauE.D.TA(vacutainer
mov)

2 Se recolteaza a `jeune TGO = 17 TGO =2-


prin punctie venoasa
76
TRANSAMINAZE 5-8 ml de sange fara u.i./.l 20ui
substanta
TGP = TGP-2-16i
anticuagulanta
13 u.i./.l
(vacutainer rosu)
.

3. UREE Se recolteaza a `jeune 18 mg/dl 20-40 mg/dl


prin punctie venoasa % %
6 ml de sange in
vacutainer de
biochimie (rosu)

4. CREATININA Se recolteaza a `jeune 0,90 mg/dl 0,6-1,2 mg


prin punctie venoasa % %
5-8 ml de sange fara
substanta
anticuagulanta
(vacutainer rosu)

5. CALCIU Se recolteaza a `jeune 10,00 9 si 11


prin punctie venoasa mg/dl% mg/dl%
5-8 ml de sange fara
substanta
anticuagulanta .
(vacutainer rosu)

6. Hemoleucograma: Se recolteaza a `jeune 11,5 g 12,15g.%


hemoglobina , prin punctie venoasa %
41%
hematocrit 2 ml de sange pe
= 20 gr.
heparina
%,
sauE.D.TA(vacutainer
mov)

7. Probele de Se recolteaza 4.5 ml = 14 6-12


coagulare: Timp de sange prin punctie secunde , secunde,60-
77
Quick venoasa pe 0,5 ml 85 120 secunde
exalat de sodiu. secunde

8. FIBRINOGEN . Se recolteaza a 300 mg% 200-400 mg


`jeune prin punctie %
venoasa 2 ml de sange
pe heparina
sauE.D.TA(vacutainer
mov)

9. LEUCOCITE . Se recolteaza a 7.000 4.500-


`jeune prin punctie mm3 11.000/mm3
venoasa 2 ml de sange
pe heparina
sauE.D.TA(vacutainer
mov)

10. GLICEMIA 1. Se recolteaza 102mg/dl 70-120


a `jeune prin mg/dl
punctie
venoasa 5-8
ml de sange
fara subst.
Anticoagulant
a pana la ora
10 (in
vacutainer

11 VITEZA DE Se recolteaza prin 8mm/1/ora 6-11


SEDIMENTARE A punctie venoasa fara mm/1/ora.
HEMATIILOR staza 1,6 ml de sange
pe nitrat de sodiu

12 DETERMINAREA Se recolteaza 2 ml de
DE GRUP sange prin punctie
78
SANGVIN SI venoasa pe nitart de
FACTOR RH sodiu.

Timp Howell = 122 secunde

Tot pe data de 5.04.2016 se noteaza o stare generala buna, durere acuta la palparea soldului
rotatia externa a membrului afebrilitat.

Pe data de 6.04.2016 se face radiografia si EKG.

Aceste examene impreuna cu diagnosticul duc la decizia de a interveni chirurgical.

Interventia chirurgicala va avea loc pe data de 9.10.2014

TABEL CU MEDICATIE

ZIUA Calea de Doza de Rolul


administrare administrare Medicamentului
Denumirea

10.04.2016 Algocalmin i.v 2 fiole/zi, 1 fiola Analgezic


de 2 ml .

Diazepam Calea orala 1 comprimat /zi Sedativ


1 comprimat 2
mg.

Fragmin s.c. 5000 u.i. 1f de Previne formarea


0,2 ml. si dezvoltarea
cheagurilor de
sange din
interirul vaselor
sangvine.

79
Diclofenac Calea orala 2 comprimate Analgezic
/zi,1 comprimat
50 mg

11.04.2016 Algocalmin . i.v 2 fiole/zi, 1 fiola Analgezic


de 2 ml

Diazepam Calea orala 1 Sedativ


comprimat /zi 1
comprimat 2
mg.

Fragmin s.c. 5000 u.i. 1f Previne formarea


si dezvoltarea
cheagurilor de
sange din
interirul vaselor
sangvine

Diclofenac Calea orala 2 comprimate Analgezic


/zi,1 comprimat
50 mg

1204.2016 Algocalmin i.v 2 fiole/zi, 1 fiola Analgezic


de 2 ml

Diazepam Calea orala 1 Sedativ


comprimat /zi 1
comprimat 2
mg

Fragmin s.c. 5000 u.i. 1f de Previne formarea


0,2 ml. si dezvoltarea
cheagurilor de
sange din
interirul vaselor
sangvine

80
Diclofenac Calea orala 2 comprimate Analgezic
/zi,1 comprimat
50 mg

13.04.2016 Diazepam Calea orala 1 Sedativ


comprimat /zi 1
comprimat 2
mg.

Fragmin s.c. 5000 u.i. 1f de Previne formarea


0,2 ml. si dezvoltarea
cheagurilor de
sange din
interirul vaselor
sangvine

Algocalmin i.v 2 fiole/zi, 1 fiola Analgezic


de 2 ml .

Calea orala Calea orala 2 comprimate Analgezic


/zi,1 comprimat
50 mg

Tratamentul cu Fragmin 5000 u.i 1fiola /zi se continua 35 de zile de la operatie.

 Pacenta accepta ingrijirile medicale acordate , este nelinistita de starea sa , dar este
increzatoare ca va depasi acest moment.

 Nevoia de a comunica – Pacienta este o persoana comunicativa reusind sa lege relatii


cu pacientii din salon si nu numai. Este lucida, orientata in timp si spatiu , raspunde
coerent si precis la intrebarile puse.

81
 Nevoia de a invata –Este interesata de evolutia starii sale de sanatate.Se implica in
adaptarea noului mod de viata pe acre il respecta cu strictete.

 Nevoia de a se realiza – Pacienta este multumita de ceea ce a realizat pana acum ,


atingandu-si mai mereu scopurile propuse.Are o situatie materiala si sociala buna.

 Nevoia de a se recrea - Pacienta citeste reviste carti , urmareste emisiuni T.V , de


cand este internata asculta radioul.

 Nevoia de a actiona conform propriilor credinte – Pacienta citeste carti religioase si


se roaga in fiecare seara. Acorda importanta unor principii: respectarea buneicuviinte,
a politetii si a unui comportament moral in societate.

In urma culegerii datelor privind cele 14 nevoi fundamentale am constatat ca pacientul


prezinta manifestari de dependenta la urmatoarele nevoi :

 Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

 Nevoia de a dormi si odihni

 Nevoia de a se imbraca si dezbraca

 Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre

Nevoia afectata Problema pacientei Sursa de dificultate

Nevoia de se misca si a -imobilizare si alterarea -surse de ordin fizic, alterarea


avea o buna postura confortului fizic si psihic din integritatii aparatului locomotor
cauza durerii (fractura de col femural)

Nevoia de a dormi si -insomnie si oboseala -surse de ordin fizic si psihic


odihni

Nevoia de a se imbraca -incapacitate de a se imbraca -surse de ordin fizic


si dezbraca si dezbraca

82
Nevoia de a-si mentine -dificultate de a urma -surse de ordin fizic
tegumentele curate si prescriptiile de igiena
integre.

PLAN DE INGRIJIRE

NR. PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE


CRT.

1. Imobilizare Dupa 24 h Interventii autonome: Dupa 24 h pacienta


si alterarea pacienta va prezinta o stare de confort
-in perioada dureroasa am
confortului avea o stare fizic acceptabil in urma
asigurat pacientei repaos la
fizic si psihic de confort administrarii
pat fizic si psihic
din cauza fizic si tratamentului.
durerii psihic -i-am asigurat pacientei
pozitia antalgica

Interventii delegate:

Am administrat :

-medicatie antialgica:
Algocalmin si Diclofenac

- Fragmin 5000 u.i. (pre si


postoperator)

2. Insomnie si Pacienta va Interventii autonome: Pacienta a dormit 7 ore si


oboseala fi capabila sa s-a trezit odihnita.
-i-am asigurat un confort
doarma in
minim necesar : lenjerie de
timpul noptii
pat curata , temperatura
, avand un
optima 18 C , aerisirea
somn
83
linistitor si salonului inainte de
odihnitor. culcare

Interventii delegate:

-i-am administrat
algocalmin cp+ diazapam
f1 cp

3. Incapacitate Pacienta isi Interventii autonome si Pacientul reuseste sa se


de a se va recastiga delegate: imbrace si dezbrace
imbraca si mobilitatea singur.
-incurajeaza pacientul
dezbraca articulara si
capacitatea -face zilnic exercitii de
de a se motricitate fina cu
imbraca si pacientul descriindu-i
dezbraca gestica necesara
fara ajutor. imbracarii.

-supravegheaza pacientul
in timpul imbracarii si
dezbracarii

4. Dificultate Pacienta isi Activitati autonome si Pacientul este capabil sa


de a urma va putea lua delegate: se spele singur .
prescriptiile toate 10.04.2016:temperatura :
-ajuta pacientul sa isi faca
de igiena masurile de 38 C,diureza :1200ml,T.A
baie sau dus.
igiena dimineata 140/80
necesare -ajuta pacientul sa isi faca mmhg /T.A seara 140/00
pentru toaleta cavitatii bucale si mmhg..Pd :60
pastrarea sa isi taie unghiile /minut.Ps/65 /minut.Rd
intacta a 16/minut .Rs 16 /minut.
tegumentelor
11.042016.
si
:temperatura :37
mucoaselor
C,diureza :1100ml,T.A
84
dimineata 130/70
mmhg /T.A seara 140/80
mmhg..Pd :
75/minut.Ps/80 /minut.Rd
16/minut .Rs 15 /minut.

:12.04.2016. :

temperatura :37 C,diureza


:1150ml,T.A dimineata
140/00 mmhg /T.A seara
140/80 mmhg..Pd :
75/minut.Ps/80 /minut.Rd
15/minut .Rs 15 /minut.

13.04.2016. temperatura :
37 C,diureza :1100ml,T.A
dimineata 130/70
mmhg /T.A seara 140/80
mmhg..Pd :
75/minut.Ps/80 /minut.Rd
16/minut .Rs 15 /minut.

CAZUL III

Nume: Stanciu

Prenumele: Claudia
Varsta: 86 ani

Adresa: Comuna Puiesti, judetul Buzau

Ocupatia: Pensionara
85
Diagnosticul la internare : Fractura de col femural

Motivele internarii : durere la nivelul soldului drept. Impotenta functionala

Data internarii: 20.06.2016.

Istoricul boli: Pacienta afirma ca a suferit un traumatism prin cadere pe soldul drept in urma
cu 60 de zile.

Antecedentele personale : -operatie plasa gastrica

-operatie pentru retroragie interna

Se efectueaza in urma internarii examene paraclinice.

Se efectueaza examene de laborator, EKG, examene radiologice

Probele de coagulare: Timp Quick = 15,5 secunde

Timpul Howell = 85 secunde

TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

EXAMEN DE MOD DE VALORI VALORI


RECOLTAT RECOLTARE GASITE NORMALE

1. Se recolteaza a `jeune 2860..000 250.000 –


prin punctie venoasa 400.000
TROMBOCITE
2 ml de sange pe
heparina
sauE.D.TA(vacutainer
mov)

2 Se recolteaza a `jeune TGO = 18 TGO =2-


prin punctie venoasa u.i./.l 20ui
TRANSAMINAZE
5-8 ml de sange fara
TGP = 13 TGP-2-16i
substanta
u.i./.l
anticuagulanta
86
(vacutainer rosu) .

3. UREE Se recolteaza a `jeune 35mg/dl% 20-40 mg/dl


prin punctie venoasa %
6 ml de sange in
vacutainer de
biochimie (rosu)

4. CREATININA Se recolteaza a `jeune 0,70 mg/dl 0,6-1,2 mg


prin punctie venoasa % %
5-8 ml de sange fara
substanta
anticuagulanta
(vacutainer rosu)

5. CALCIU Se recolteaza a `jeune 9mg/dl% 9 si 11


prin punctie venoasa mg/dl%
5-8 ml de sange fara
substanta
anticuagulanta .
(vacutainer rosu)

6. Hemoleucograma: Se recolteaza a `jeune 10,5 g 12,15g.%


hemoglobina , prin punctie venoasa %
41%
hematocrit 2 ml de sange pe
= 35gr.
heparina
%,
sauE.D.TA(vacutainer
mov)

7. Probele de Se recolteaza 4.5 ml = 12 6-12


coagulare: Timp de sange prin punctie secunde , secunde,60-
Quick venoasa pe 0,5 ml 100secunde 120 secunde
exalat de sodiu.

8. FIBRINOGEN . Se recolteaza a 230mg% 200-400 mg


`jeune prin punctie
87
venoasa 2 ml de sange %
pe heparina
sauE.D.TA(vacutainer
mov)

9. LEUCOCITE . Se recolteaza a 9.000mm3 4.500-


`jeune prin punctie 11.000/mm3
venoasa 2 ml de sange
pe heparina
sauE.D.TA(vacutainer
mov)

10. GLICEMIA 1. Se recolteaza 90mg/dl 70-120


a `jeune prin mg/dl
punctie
venoasa 5-8
ml de sange
fara subst.
Anticoagulant
a pana la ora
10 (in
vacutainer

11 VITEZA DE Se recolteaza prin 9mm/1/ora 6-11


SEDIMENTARE A punctie venoasa fara mm/1/ora.
HEMATIILOR staza 1,6 ml de sange
pe nitrat de sodiu

12 DETERMINAREA Se recolteaza 2 ml de
DE GRUP sange prin punctie
SANGVIN SI venoasa pe nitart de
FACTOR RH sodiu.

88
Imediat dupa operatie:

T.A. = 140/80 mmHg si T = 37oC

TABEL CU MEDICATIE

ZIUA Calea de Doza de Rolul


administrare administrare Medicamentului
Denumirea

22.06.2016 Algocalmin i.v 2 fiole/zi, 1 fiola Analgezic


de 2 ml .

Diazepam Calea orala 1 comprimat /zi Sedativ


1 comprimat 2
mg.

Fragmin s.c. 5000 u.i. 1f de Previne formarea


0,2 ml. si dezvoltarea
cheagurilor de
sange din
interirul vaselor
sangvine.

Diclofenac Calea orala 2 comprimate Analgezic


/zi,1 comprimat
50 mg

23.06.2016 Algocalmin . i.v 2 fiole/zi, 1 fiola Analgezic


de 2 ml

Diazepam Calea orala 1 Sedativ


comprimat /zi 1
comprimat 2
mg.

89
Fragmin s.c. 5000 u.i. 1f Previne formarea
si dezvoltarea
cheagurilor de
sange din
interirul vaselor
sangvine

Diclofenac Calea orala 2 comprimate Analgezic


/zi,1 comprimat
50 mg

24..06.2016 Algocalmin i.v 2 fiole/zi, 1 fiola Analgezic


de 2 ml

Diazepam Calea orala 1 Sedativ


comprimat /zi 1
comprimat 2
mg

Fragmin s.c. 5000 u.i. 1f de Previne formarea


0,2 ml. si dezvoltarea
cheagurilor de
sange din
interirul vaselor
sangvine

Diclofenac Calea orala 2 comprimate Analgezic


/zi,1 comprimat
50 mg

25.06.2016 Diazepam Calea orala 1 Sedativ


comprimat /zi 1
comprimat 2
mg.

90
Fragmin s.c. 5000 u.i. 1f de Previne formarea
0,2 ml. si dezvoltarea
cheagurilor de
sange din
interirul vaselor
sangvine

Algocalmin i.v 2 fiole/zi, 1 fiola Analgezic


de 2 ml .

Calea orala Calea orala 2 comprimate Analgezic


/zi,1 comprimat
50 mg

Tratamentul cu Fragmin 5000 u.i. se continua 35 de zile postoperator 1 fiola pe zi

91
NEVOI AFECTATE

Nevoia afectata Problema pacientei Sursa de dificultate

Nevoia de se misca si a avea o buna


postura
-imobilizare si alterarea confortului fizic si -surse de ordin fizic, alterarea integritatii aparatului
psihic din cauza durerii locomotor (fractura de col femural)

Nevoia de a dormi si odihni -insomnie si oboseala -surse de ordin fizic si psihic

Nevoia de a se imbraca si dezbraca -incapacitate de a se imbraca si dezbraca -surse de ordin fizic

Nevoia de a-si mentine tegumentele -dificultate de a urma prescriptiile de igiena -surse de ordin fizic
curate si integre.

92
PLAN DE INGRIJIRE

NR. PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE


CRT.

1. Imobilizare si alterarea Dupa 24 h pacienta va avea o Interventii autonome: Dupa 24 h pacienta prezinta
confortului fizic si psihic
stare de confort fizic si psihic o stare de confort fizic
din cauza durerii1. -in perioada dureroasa am asigurat
Imobilizare si alterarea acceptabil in urma
confortului fizic si psihic pacientei repaos la pat fizic si psihic
administrarii tratamentului.
din cauza durerii
Dupa 24 h pacienta va -i-am asigurat pacientei pozitia antalgica
avea o stare de confort
fizic si psihic Interventii delegate:
Interventii autonome
-in perioada dureroasa Am administrat :
am asigurat pacientei
repaos la pat fizic si
psihic -medicatie antialgica: Algocalmin si
-i-am asigurat pacientei Diclofenac
pozitia antalgica
Interventii delegate: - Fragmin 5000 u.i. (pre si postoperator)
Am administrat :
-medicatie antialgica:
Algocalmin si
Diclofenac
- Fragmin 5000 u.i. (pre
si postoperator)
93
-

2. Insomnie si oboseala Pacienta va fi capabila sa Interventii autonome: Pacienta a dormit 7 ore si s-


doarma in timpul noptii , avand a trezit odihnita.
-i-am asigurat un confort minim necesar :
un somn linistitor si odihnitor.
lenjerie de pat curata , temperatura optima
18 C , aerisirea salonului inainte de
culcare

Interventii delegate:

-i-am administrat algocalmin 2 cp,. +


diazapam 1 cp.

3. Incapacitate de a se Pacienta isi va recastiga Interventii autonome si delegate: Pacientul reuseste sa se


imbraca si dezbraca mobilitatea articulara si imbrace si dezbrace singur.
-incurajeaza pacientul
capacitatea de a se imbraca si
dezbraca fara ajutor. -face zilnic exercitii de motricitate fina cu
pacientul descriindu-i gestica necesara
imbracarii.

-supravegheaza pacientul in timpul


imbracarii si dezbracarii

94
4. Dificultate de a urma Pacienta isi va putea lua toate Activitati autonome si delegate: Pacientul este capabil sa se
prescriptiile de igiena masurile de igiena necesare spele singur
-ajuta pacientul sa isi faca baie sau dus.
pentru pastrarea intacta a
22.06.2016:temperatura :37
tegumentelor si mucoaselor -ajuta pacientul sa isi faca toaleta cavitatii
C,diureza :1200ml,T.A
bucale si sa isi taie unghiile
dimineata 140/80 mmhg
/T.A seara 130/70 mmhg..Pd
:70/minut.Ps/80 /minut.Rd
16/minut .Rs 16 /minut.

23.06.2016. :temperatura :
37 C,diureza :1100ml,T.A
dimineata 130/70 mmhg
/T.A seara 140/80 mmhg..Pd
:75/minut.Ps/80 /minut.Rd
16/minut .Rs 15 /minut.

24.06.2016.temperatura :37
C,diureza1150ml,T.A
dimineata 140/00 mmhg
/T.A seara 140/80 mmhg..Pd
:75/minut.Ps/80 /minut.Rd
95
15/minut .Rs 15 /minut.

25.06.2016. . temperatura :
38 C,diureza :1100ml,T.A
dimineata 130/70 mmhg
/T.A seara 140/80 mmhg..Pd
:75/minut.Ps/80 /minut.Rd
16/minut .Rs 15 /minut.

96
CAPITOLUL VI

CONCLUZII

Ceea ce caracterizeaza fracturile colului femural este tocmai faptul ca tratamentul lor
este dificil si se soldeaza adesea cu tulburari de consolidare care duc la pseudoartroza.

Aceste rezultate precare se datoreaza intr-o buna masura deficientelor de tratament, dar
si particularitatilor arhitecturale (structurale) si de vascularizatii ale capului si ale colului
femural.

S-a vazut ca in sistemul trabecular al colului femural exista doua zone de rezistenta
scazuta si la aceste niveluri, fracturile sunt frecvente.

Odata cu producerea fracturii, vasele care iriga gatul si capul femural pot sa fie rupte
ceea ce expune capul femural la necroza ischemica. Sau duce nefavorabil consolidarii il
constituie suprafata mica de contact intre fragmentele fracturate, ceea ce necesita o reducere
anatomica a fragmentelor, lucru dificil de realizat in practica. In sfarsit fortele de forfecare
care iau nastere la nivelul fracturii impiedica si ele formarea calusului.

Fracturile colului femural cu angrenarea fragmentelor (fracturile subcapitale si


mediocervicale prin abductie sau de gradul I) pot sa fie tratate prin mijloace ortopedice; in
aceste cazuri trebuie evitata tractiunea in ax a membrului. Imobilizarea simpla la pat, pentru
6-8 saptamani, evitand rotatia externa printr-o gheata sau botina gipsat cu o sipca
antirotationala este suficenta pentru Watson Jones. Alti autori (Bohler, de Maurgues,
Radulescu) prefera imobilizarea intr-un aparat gipsat. Ducqoquet, la care imobilizarea
fracturii se obtine prin solidarizarea in gips a celor doua member pelvine, bolnavul avand
posibilitatea pozitiei sezand pentru a preveni complicatiile pulmonare.

Totusi, in ultima vreme s-au semnalat cazuri de deplasare secundara dupa tratamentul
ortopedic ceea ce a determinat pe unii autori sa foloseasca osteosinteza, fara reducere a

97
acestor fracturi.Astfel Boyd si mai cu seama Banks, folosesc sistemic osteosinteza fara
reducere, cu ajutorul a doua suruburi de vitalium.

Aceasta osteosinteza “de securitate” fara a deveni o metoda de rutina, poate sa fie
indicata, tinand seama de inconvenientul pe care il reprezinta aparatul gipsat la batranii de
peste 70 de ani si la unele persoane nervoase.

Fracturile prin adductie (de gradele al III-lea si al IV-lea dupa Garden cu deplasarea
fragmentelor) impugn reducerea deplasarii si mentinerea reducerii pana la consolidarea
fracturii.

Sunt cazuri la care tratamentul chirurgical este contraindicat, dat fiind riscul vital
major la bolnavii senili imobilizati la pat. In astfel de situatii se procedeaza la abandonarea
deliberate a orcarui tratament al fracturii, preocuparea principala fiind profilaxia
complicatiilor generale si locale legate de imobilizare.

In acest scop vechea metoda a lui Lucas Champianiere a fost actualizata si


modernizata.

Bolnavul dupa ce a trecut faza initiala dureroasa este asezat pe fotoliu si incurajat sa-si
reia precoce sprijinul pe picior si mersul.

In continuare, la 2-3 saptamani de la accident cand durerile au diminuat bolnavul se


mobilizeaza cu carje.

Practic se merge in mod deliberat la pseudartroza dupa principiul ca trebuie sa salvam


viata.

Metoda este aplicat cu totul exceptional la batranii foarte tarati, la bolnavii


irecuperabili si care nu pot suporta anestezia.

Tratamentul fracturilor gatului femural la copii urmeaza aceleasi norme ca si la adulti.


Prognosticul este dominat de frecventa lezarilor vasculare si de pericolul pseudartozelor si al
consolidarilor vicioase in coxa vara.

Reducerea fracturii poate fi dificila si trebuie facuta cu blandete si metoda contentia


reducerii se poate asigura prin aparatul gipsat, dar exista riscul deplasarilor secundare.

98
Imobilizarea gipsata se foloseste numai in fracturile fara deplasare. In fracturile cu deplasarea
fragmentelor pentru contentia reducerii se recurge la osteosinteza cu surub sau mai simplu, cu
brose Kirschner.

99
BIBLIOGRAFIE

PROCA, E Tratat de patologie chirurgicala vol III

Editura Medicala 1988

TH. BURGHELE Patologie chirurgicala

Red. Acad. Th. Burghele

Autori prof.dr. doc. A.Ionescu

Conf. dr.doc. O. Medrea

Prof. dr. doc. O. Treianescu

Prof. dr. doc. D. Vereanu

NIRES, C Tehnici de ingrijire, Biciresti – vol I si II

Editura Medicala 1978

LUCRETIA, TITIRCA Urgentele Medico Chirurgicale Sinteze

Editura Medicala 2002

HAHOIU, ZAHARIE Fracturile colului femural

Editura Medicala 1990

100
MOGOS, GHEORGHE Compediu de anatomie si fiziologie a omului

101