MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII

TINERETULUI ŞI SPORTULUI

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT BUZAU

PROIECT DE ABSOLVIRE

Calificarea: Asistent Medical Generalist

COORDONATOR: ABSOLVENT:

BACIU TAMARA STROE ANA-MARIA

2016
ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU SARCINĂ
NORMALĂ ( FIZIOLOGICĂ)
 Cuprins

Motto

Capitolul I. Anatomia şi fiziologia aparatului genital feminin

Capitolul II. Noţiuni generale despre sarcina şi naştere

2.1. Modificările morfofunctionale în timpul sarcinii

2.2. Investigaţii paraclinice în sarcina

2.3. Consultaţia prenatală

2.4. Alaptarea

2.5. Educatie pentru sanatate

Capitolul III. Gravida cu sarcina normală. Îngrijiri acordate de asistentul medical

3.1. Alimentaţia în timpul sarcinii

Capitolul IV. Prezentarea cazurilor clinice

-Caz clinic nr. 1

-Caz clinic nr. 2

-Caz clinic nr. 3

Concluzii

Bibliografie

Anexe
 Motto

“Faptul ca ai un pian nu te face pianist,dar nasterea unui copil sigur te face parinte”

(Michael Levin)
 Capitolul I. Anatomia și fiziologia aparatului genital feminin

Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricărei fiinţe şi se realizează prin

participarea a două organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundării gametului feminin
(ovul) de către gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefează în cavitatea uterină,
unde continuă să crească şi să se dezvolte până ce fătul devenit viabil este expulzat din uter
prin actul naşterii.

Diferenţierea sexuală este prezenta încă din momentul fecundării oului, dar diferenţierea
intersexuala somatopsihica are loc lent în timpul copilăriei şi se realizează după pubertate ca
urmare a activităţilor gonadelor. În copilărie, hormonii sexuali secretati în cantităţi reduse
contribuie, împreună cu ceilalţi hormoni, la creşterea şi dezvoltarea armonioasă a
organismului, iar după pubertate, aceşti hormoni secretati în cantităţi crescute la femei cu
anumite caracteristici ciclice, întreţin funcţia sexuală.

Organizarea morfo-funcţională a sistemului reproducător la ambele sexe este extrem de

complexă, gonadele având atât funcţia de a produce gameţi (ovule şi spermatozoizi) cât şi pe
cea de a secretă hormoni sexuali, care prin diferitele lor activităţi asupra organelor genitale şi
asupra întregului organism, asigura condiţii optime pentru reproducere.
Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externă - vulvă - şi un grup de organe
interne localizate în pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) şi ovarele.

Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit în sensul antero-posterior. Vaginul

are rol în copulaţie (depunerea spermatozoizilor) si serveste drept canal – trecerea fătului şi
anexele sale în timpul naşterii.

Datorită elasticităţii are posibilitatea de a se deschide în special în cursul naşterii, când

pereţii săi pot veni în contact cu pereţii bazinului, pentru că după aceea să revină la
dimensiunile obişnuite.

La femeile cu vârstă înaintată vaginul îşi pierde supleţea transformându-se într-un conduct
foarte rigid. Vaginul are o direcţie oblică de sus în jos şi dinapoi, înainte având o lungime
aproximativ de 12 cm şi diametrul de 2 cm.

În drumul sau oblic, străbate o serie de planuri musculare care închid bazinul în partea de
jos a trunchiului. Muşchii din această regiune denumită perineu sunt susţinătorii vaginului şi în
bună parte a tuturor organelor bazinului.

Vaginul în partea de sus se continuă cu colul uterin iar în partea de jos se deschide în vulvă.
În partea dinapoi vine în raport cu rectul, iar în parte dinainte în raport cu vezica şi uretră.
Uterul

Este organul în care nideaza şi se dezvoltă produsul de concepţie şi care produce expulzia
acestuia după dezvoltarea la termen. Este situat în regiunea pelviană, pe linia mediană şi
reprezintă raporturi anatomice:

-anterior – cu vezica urinară

-posterior – cu rectul

-inferior – se continuă cu vaginul

-superior – cu organele intestinale şi colonul

- lateral – cu ligamentele largi

Uterul este un organ cavitar, care măsoară la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare 7,8
cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza şi 3 cm în porţiunea medie a colului şi
un diametru antero-posterior de 2,5 – 3 cm.

Vascularizatia si inervatia

Artera uterină ram a iliecei interne (hipogastrică) din care se desprinde cel mai frecvent în
trunchi comun cu artera ombilicală la nivelul festei ovariene.

Artera ovariană trimite un ram terminal care pătrunde prin ligamentul utero-ovarian, se
anastomozează cu uterina participând la irigarea uterului.

Venele uterului se formează din toate tunicile şi confluează într-un sistem de sinusuri cu
peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se formează marginile uterului,
veritabile plexuri venoase uterine de unde sângele drenează prin venele tubare şi ovariene în
venă ovariană. În jos, se formează venele uterine ce se varsă în venele iliace interne. O mică
parte din sângele venos urmează calea ligamentului rotund.

Limfaticele

Pornite din endometru şi miometru, formează sub seros o bogată reţea mai abundentă
posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se indreapta
spre diferite grupe ganglionare. O parte urmează calea ligamentului rotund şi ajuns în
ganglionii inghinali superficiali, iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele
colului împreună cu alte părţi inferioare ale corpului şi superioare a vaginului colectează la
nivelul a trei staii ganglionare.

– Este formată din ganglionul arterei uterine şi ganglionul obturator iliac intern şi extern

– Este formată din ganglionii iliaci primitivi şi laterosocrati.

– Este formată din ganglionii lombo-aortici.

Inervatia

Inervatia uterului este asigurată de plexul utero-vaginal, emanaţie a plexului hipogastric

inferior cu predominenta simpatică.

Trompele uterine

Sau salpingele sunt cele două conducte musculo-membranoase situate în partea superioară
a ligamentelor largi. Ele se întind de la coarnele uterine până la faţă superioară a ovarelor.

La nivelul trompei are loc întâlnirea ovulului cu spermatozoizii şi constituirea iniţială a

oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variază pe traiectul lor intră 2 – 4
cm până la 6 – 8 cm, în partea terminală.

Fiecare trompa prezintă 4 părţi:

Partea interstitiala situată în grosimea peretelui uterin.

Istmul care continuă partea internă şi are o lungime de 3 – 4 cm.

Ampulă cu o lungime de 7 – 8 cm – mai dilatată.

Ovarele

Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuală feminină, cu funcţie endocrină şi în
acelaşi timp producătoare a ovulelor.

Sunt situate în cavitatea pelviană, pe peretele sau posterior.

Au o formă ovoidală, cu diametru longitudinal de 3 cm, lăţimea de 2 cm şi grosimea de 1

cm. Suprafaţa este netedă până la pubertate, iar după aceea uşor neregulata. Faţă superioară a
ovarelor este în raport anatomic cu pavilionul trompei. Hilul ovarian se găseşte pe marginea
lor. Ovarul este fixat prin ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian şi lombo-ovarian, precum şi
prin mezo-ovarian. Arterele ovarului provin din arcadă vasculară formată din arteră ovariană
cu o ramură a arterei uterine şi din care se desprind 10 – 12 arteriole care pătrund în ovăr la
nivelul hilului.

Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a tulburarilor de statica pelvina

Statica pelvină este definită că fiind proprietatea de a metine organele intrapelvine într-o
anumită poziţie şi cu o anumită orientare. Ca poziţie, uterul se află în centrul micului bazin,
între vezica şi rect. În ce priveşte orientarea uterului, acesta se află în anteversie ( unghiul
diedru, de 95 – 100 , deschis anterior, format de axul colului şi cel al vaginului ) şi anteflexie (
unghiul diedru, de 110 – 130 , deschis anterior,format de axul corpului uterin şi axul colului ).

Această modalitate de menţinere a uterului asigura o bună irigare a organului, evacuare

eficientă a secretiilor endouterine (mai ales a sângelui menstrual) şi o repartizare uniformă,
radiară, a forţelor de presiune intraabdominală.

Statica uterina nu trebuie analizată în mod izolat ci în legătură cu statică organelor învecinate
(vezica urinară, rect).

Elementele anatomice cu rol în statică pelvină sunt grupate în mijloace de suspenisie şi

mijloace de susţinere.

Capitolul II. Notiuni generale despre sarcina si nastere.

Fecundatia este procesul de contopire a celulei sexuale maxculine cu cea feminină

in urma căruia rezultă oul sau zigotul. Are loc in treimea externă a trompei de une

migrează, in mod normal catre, cavitatea uternină.

Migratia reprezintă deplasarea zigotului către cavitatea uterină datorită curentului

produs de cilii vibratii ai mucoasei tubulare si a contractiilor peristaltice ale trompei.

Ajunge in uter dupa 8-12 zile und rămâne un timp liber, apoi se fixează.

Nidatia sau ovoimplantaţia constă in fixarea ouluiin cavitate,de obicei in zona fundului

uterin si are loc in mai multe faze; faza pregatitoare, impantatia, placentatia.

Sarcina - dezvoltarea produsului de concepţie si starea fiziologică in care se gaseşte

femeia din momentul fecundăriisi până în momentul expulziei. Perioada de sarcină

 are o durată de 270- 280 de zile.

Nasterea reprezintă totalitatea fenomenelor active şi pasive care duc la expulzia

pe căi naturale a produsului de concepţie ajuns la limita viabilitaţii. Atunci când

nasterea are loc pe căi naturale, fără nici o intervenţie, este vorba de nastere euctocică, iar când apar
complicaţii nasterea este patologică sau distocică.

Nasterea produsă la sfarsitul celor 270-280 zile (39-40 săptămâni) este la termen, iar între

28-37 săptămâni este prematură.

Depasirea termenului de 42 săptămâni este considerată sarcină prelungită sau

suprapurtată.

Travaliul reprezintă totalitatea fenomenelor care contribuie la eliminarea produsului de concepţie.

Falsul travaliu este caracterizat de apariţia unor contracţii uterine dureroase, neregulate,

de scurtă durată, fără modificări la nivelul colului.

Adevăratul travaliu este caracterizat de aparţtia unor contracţii involuntare, dureroase, intermitente, ritmice
cu frecvenţă, durată şi intensitate progresiv crescândă.

2.1. Modificarile morfofunctionale in timpul sarcinii

A. Modificarile generale
Eveniment fiziologic deosebit în viata femeii, sarcina reprezinta o împlinire a menirii

acesteia, aceea de a procrea. Se însoteste, însa, de o serie de modificari determinate de

necesitatea adaptarii la noua situatie, impusa de dezvoltarea fatului.Pentru ca sarcina sa

se dezvolte normal, sa se nasca un copil sanatos este necesara o buna colaborare între

gravida si asistenta medicala, comunicarea facundu-se in ambele sensuri; prima sa

furnizeze permanent informatii despre starea sa si sa-si formeze anumite comportamente,

a doua sa stie să selecteze informatiile, sa desprinda problemele, pe care să le rezolve

împreună cui femeia şi , la nevoie, cu medicul.

Explocatiile si sfaturile nu vor putea fi receptionate de viitoarea mamă decât dacă

asistenta va sti să se facă intelasă, va dovedi o bună pregatire, vagasi raspuns la toate

intrebarile, va şti să dovedescă aspectul normal sau de cel patologic.

Sistemul nervos

- sarcina creeaza în organism o nouă stare de echilibru, care are la baza stimulii
plecati de la uter la ou;

- se consideră că in primul trimestru ar exista o dimunuare a activitatii corexului

si o crestere a excitabilitatii cortexului;

- creste tonusul vagal, ceea ce explică aparitia greturilor, varsaturilor, salivatiei;

- totul de origine vegetativa este pervertirea gustului si mirosului;
- pot aparea o serie de tulburari psihice, fatigabiliate in functie de tipul de sistem
nervos al gravidei;

- anxietate, tulbuararea somnului reprezintă manifestari destul de fregvente.

Sistemul endocrin

- creşte secreţia de glucocorticoizi şi mineralocorticoizi;

- tiroida este hiperactivă, creşte metabolismul bazal;

- paratiroidelor trebuie să facă faţă metabolismului crescut;

- prolactina atinge un nivel maxim chiar înainte de naştere şi inhibă

gonadotropii;

- corpul galben de sarcina înlocuieşte corpul galben menstrual, este sursă

principala a secretiei de foliculină şi progesteron în primele trei luni de

sarcina, apoi funcţia este preluată de placentă, care secretă, pe lângă cei doi

hormani şi somatotropina.

Matabolismul

- creşte în sacina datorită hiperfuncţiei tiroidiene, intensificării activităţii

cordului şi aparatului respirator;

 - temperatura corpului creşte uşor până în luna a treia de sacina;

- creşte lipemia (1.000- 1.200 mg), care asociată cu hipercoagulabiliatea,

explică riscurile flebitelor în sarcina;

- gravida are nevoie de mai multe proteine (1,5 g/kg corp), scăderea având

influente negative asupra fătului;

- creşte volumul plasmatic până la şapte luni, apoi scade progresiv;

- se modifica metabolismul fosfo-calcic; la termen o gravidă cedează în

medie 30 mg calciu pe zi fătului, în special în săptămânile 30-40

Sistemul osteoarticular

-suferă modificări prin decalcifiere;

-relaxarea articulaţiei bazinului şi chiar a articulatiilor intervertebrale

( mai ales lombare)

-datorită imbibitiei gravidice şi prin intervenţia hormonilor steroizi placentari,

a relaxinei, se produce relaxarea simfizei pubiene;

-gravida poate acuza durere;

-modificarea mersului şi posturii este determinată de creştera în greutate,

urmată de accentuarea curburii lombosacrate.

Aparatul respirator

- în ultimele luni de sarcina uterul gravid limitează mişcarea diafragmului , impingandu-l

în sus cu aproximativ 4 cm; apare o hiperventilatie constanta, ca urmare a nevoilor

crescute de oxigen;

-scade concentraţia de CO2 din sângele matern şi se uşurează trecerea acestuia

de la făt prin placentă;

-în sarcina gemelară , în hidramnios numărul respiratiilor creşte mai mult.

Aparatul cardiovascular

-suferă cele mai importante modificări anatomice, funcţionale şi hemodinamice;

-inima face eforturi mari datorită creşterii volumului circulant şi creşterii

necesităţilor organismului legate de evoluţia sarcinii; la sfarsitul sarcinii

cantitatea de sânge creşte cu 1. 230 ml; inima făcând un efort considerabil

pentru a împinge sângele şi în circulaţia feto-placentară;

-creşte debitul cardiac între săptămânile 10-30 putând depăşi şi 50% valoarea

normală;

-creşte ritmul cardiac cu 10-15 b/min , atingând maximul către săptămâna 30-a ;

-tensiunea arterială nu se modifică la gravidele sănătoase ; poate apărea o uşoară

scădere în prima jumătate, probabil datorită vasodilatatie produsă de activiatea hormonala;

-creşte presiunea venosa în memebrele inferioare din cauza compresiunii exercitate

de uterul gravid, impiedica circulaţia de intorcere şi favorizează apariţia varicelor la membrele inferioare ş
la organele genitale externe ;

-creşte coagulabilitatea, cea ce predispunea la tromboză ;

-creşte VSH-ul

Aparatul excretor

- rinichii sunt supuşi unor munci suplimantare, deoarece trebuie să elimine atât substantele provenite
de la mama, cât şi cele de la făt;

- sunt puţin măriţi ca volum, au circulaţia mai activă;

- creşte diureza la 1.500- 1.800 ml/24 ore

- scade densitatea urinară;

- spre sfârşitul sarcinii pot apărea; o uşoară albuminurie, la 25% până la 40%

din cazuri, o uşoară glicoziurie;

- polakiurie şi disurie datorită compresiunii exercitate pe vezica de uterul gravid;

- hipotonia şi dilataţia uretro-pielo-calcică, cauzată de compresiunea exercitată

de uterul gravid după luna a cincea, produc stază urinară şi favorizează infecţia.

Tulburari neurologice

- compresiunea pe nervii pelvici determinată de creşterea uterului;

- durere lombara din cauza lordozei exagerate, tracţiunii asupra nervilor, compresiunii pe rădăcinile
nervose

- senzaţie de furnicături în mâini;

- cefalee, margand până la migrenă, anxietate, nesiguranţă;

- vertiji, ameţeli, mergând până la leşin, în prima perioada, cauzate de

instabilitatea vaso-motorie, hipotensiunea ortostatică şi hipoglicemie.

B. Modificarile locale

Glanda mamara

- senzaţie de greutate, chiar dureri şi înţepături;

- sănii cresc în volum, se dezvoltă o reţea venoasă ( Haller), areola mamară se măreşte, se bombează
o sticlă de caeasornic , este mai pigmentată şi prezintă nişte proeminente de mărimea unui bob de mei,
numite tuberculii Montgomery;

- mamelonul se măreşte, devine turgescent, capătă o coleraţie brun-închisă;

- apare secreţia de colostru, ca urmare a intrării în acţiune a prolactinei, secreţia lactata fiind inhibată
timpul sarcinii de către estrogeni şi progesteron, produşi

de placenta;

- după naştere, o dată cu eliminarea placentei, estrogenii dispar.

2.2. Investigatii paraclinice in sarcina

În urmă interogatoriului ( interviului) luat gravidei, a examenului clinic este posibil

să se întrevadă o evoluţie complicată a sarcinii, ceea ce presupune examene paraclinice complexe .

Explorările sunt alese de către medic în funcţie de informaţiile care trebuie obţinute.

Examene de laborator

A. Teste imunologice
Se bazează pe identificarea gonadotrofinei corionice ( HCG) , prin reacţia

antigen-anticorp. Se foloseşte urină femeii gravide, ser antigonadotrofinocorionic uman, latex sensibilizat.
Urina şi serul se pun în contac direct, apoi se dauga latex. Dacă femeia este gravidă, HCG este fixată

de serul antigonadotrofinic şi picatura ramane omogenă ( reacţie pozitivă). Dacă se

produce aglutinarea = reacţie negativă, urină nu conţine HCG.

B. Teste radioimunologice
Sunt folosite în depistarea sarcinii ectopice, molei hidatiforme şi iminentei de avort.

Pot apărea reactii false pozitive.

Investigatii ultrasonice

A. Auscultatia Doppler.
Pentru depistarea activităţii cardiace fetale şi pentru măsurarea fluxului

sanguin în vasele ombilicale şi în arterele fetale mari. Se foloseşte

în săptămânile 12-20, când nu este posibilă auscultatia clinică şi după săptămâna

a 20-a, în caz de hidramnios , obezitate.

B. Ecografia
Este netraumatizanta, furnizează informaţii pe tot parcursul sarcinii.

În trimestrul I ; evidentiaza sacul ovular după a patra săptămâna de amenoree şi prezenţa embrionului în
cea de-a şaptea săptămâna; stabileşte vârstă sarcinii,

confirmă viaţă embrionului prin ativitatea cardiacă spre a opta săptămâna sau
oprirea în evoluţie a sarcinii.

Confirmă existenţa unei sarcinii ectopice sau a unei sarcini multiple.

Gravida consumă înainte de examen o cantitate mai mare de lichide ,

vezica urinară trebuie să fie plină atunci când examenul se face în primele patru săptămâni.

În trimestrul II ; stabileşte vărsta gestaţională, depistează placentă jos

inserată, sarcini multiple, întârzieri de creştere intrauterină, anomalii congenitale.

În trimestrul al III-lea ; stabileşte vârstă fetală cu aproximaţie de trei

săptămâni, măsoară diametrul biparietal, lungimea femurului, apreciază greutatea diametrului toracic şi
abdominal; localizează placenta, determina sarcinile gemelare,

sexul fetal, malformaţii congenitale , stabileşte prezenţa oligoamniosului sau hidramniosului.

Examenul radiologic

Sunt contraindicate datorită riscului iradierii. Se pot face, în cazuri excepţionale,

după luna a şasea- a şaptea, de sarcina. Se pot aprecia dimensiunile micului bazin

radio-pelvimetrie, identificarea punctelor de osificare.

Examenul lichidului amniotic

A. Amnioscopia
Presupune col permeabil.

Constă în vizualizarea polului inferior al oului, putând transversa chiar membranele,

apreciind cantitatea şi culoarea lichidului amniotic. Normal, acesta este clar,

transparent, cu flocoane de vernix. Patologic acesta poate fi;

- galben sau verde, în suferinţă fetală.

- Brun-roşu, când fătul este mort, macerat.

Nu se face înainte de a 36-a săptămâna, deoarece declanşează travaliul!

Indicaţii: în suspiciunea de sarcina depăşită ( nu e periculoasă decă lichidul e clar).

 B. Amniocenteza
Lichidul amniotic poate fi studiat punând în evidenţă celulele de origine

fetală , compoziţie chimică sau enzimatică.

Indicaţii: supravegherea sarcinii cu Rh negativ ( prezenţa bilirubinei arată un prognostic

rezervat) şi depistarea semenelor de suferinţă fetală în sarcina patologică, prin cercetarea
meconiului sau dozarea gonadotrofinelor.

2.3. Consultatia prenatala

Trebui sa cuprinda toate cele trei etape ale profilaxiei;

Primară- de evitare a apariţiei îmbolnăvirii.

Secundară- de stabilire a diagnosticului şi tratamentului cât mai precoce şi corect.

Terţiară- de evitare sau agravare a complicaţiilor.

Depistarea sarcinii şi luarea în evidenţă trebui să fie realizate cât mai precoce, dacă este
posibil, din primele săptămâni.

Consultaţia prenatală, în baza indicaţiilor Ministerului Sănătăţii şi Familiei, se realizează în

mod obijnuit ;

- între săptămânile 12 şi 28 şi bilunar

- între săptămânile 29 şi 40

Obiective

1. Depistarea şi tratarea bolilor coexistente ;

cardiopatii, tuberculoză, nefropatii, lues, SIDA, diabet etc.

– evaluarea stării de sănătate a mamei;

2. Depistarea şi tratamentul precoce al complicaţiilor sarcinii; disgravidii precoce şi tradive,

amenintare de avort sau naştere prematură , placenta praevia, anemii, hidramnios

3. Depistarea şi luarea unor măsuri corespunzătoare pentru evitarea unor complicaţii posibile
ale travaliului; disproportiile cefalo-pelvine, prezentatii distotice, sarcini multiple;
4. Depistarea şi tratamentul unor boli care pot afecta fătul ; incompatibiliatea Rh, insuficientă
placentară;

puericultură intrauterinapentru naşterea unui copli eutrofic;

Consulatatia prenatala se aplica la doua niveluri, care se stabilesc, de regula dupa prima
consultatie prenatala

a. standard- pentru toate gravidele

b. diferentiat- pentru gravidele cu risc , care necesita, pe langa supravegherea sarcinii si o

stransa colaborare cu reteaua de pediatrie si cu celalalte sectoare , in functie de riscul de
identificat.

Prima consultatie prenatala

Prima consultaţie prenatală urmareste: verificarea diagnosticului de sarcina, stabilirea bilanţului de sănătat
şi cunoaşterea condiţiilor individuale legate de locuinţa, de

locul de muncă al femeii.

Interviul

Urmareste:

- identificarea unei boli genetice, in vederea unui eventul consult genetic,

daca exista motive si nu s-au facut in prenuptialitate

- depistarea în antecedentele heredocolaterale a cazurilor de gemelariate, a unor; malformaţii, boli

vasculo-renale, flebite, diabet, obezitate, care pot avea uneori predispoziţie familială;

- identificarea unor factori de risc; căsătorie/cuplu stabil, profesia, dacă este

fumătoare, consumatoare de alcool sau droguri, condiţii de locuit şi muncă,

resurse materiale;

- identificarea unor antecedente obstreticale / ginecologice; sterilitate primară sau secundară tratată
(eventuală intervenţie chirurgicală), numărul naşterilor,

sarcinilor, modul de desfăşurare a naşterilor, anomalii de durata a sarcinii,

avorturi, disgravidii precoce sau tardive, prezentatatii vicioase, intervenţii

obstetricale.

Examenul clinic

a) Examenul medical general evidentiaza;

- tipul constituţional, modificări de postura şi ale aparatului locomotor;

- starea de nutriţie, greutatea ( creşterea în timpul sarcinii nu trebuie să depăşească

12- 15 kg

- starea aparatului cardiovascular; TA trebuie să ramana sub 130/80 mmHg ( să nu depăşească limitel
maxime admise)

- vor fi cercetate minutios aparatul digestiv, urinar şi respirator;

- se face examen stomatologic;

b) Examenul genital si obtetrical identifica;

- modificări de formă şi volum a uterului în raport cu sarcina,

configuatia bazinului ( bazine viciate) şi a părţilor moi;

- anomalii ale vulvei şi vaginului, ale organelor genitale interne.

Examene de laborator si paraclinice

Se efectuează la început şi pe parcursul supravegherii, ritmul fiind stabilit de către

medic in funcţie de evoluţia sarcinii.

-determinarea hemoglobinei şi hematocritului, în scopul depistării unei anemii,

care este frecvent întâlnită în sarcina. Se repetă în săptămânile 30-32;

-determinarea grupei sanguine şi a Rh negativ/pozitiv

-examenul bacteriologic al secretiei vaginale, eventual antibiogramă pentru

depistarea şi tratarea gonoreei;

-examenul sumar de urina se efectuază la fiecare consulatatie, pentru identificarea

proteinuriei şi glicozuriei; eventual urocultură;

-determinarea glicemiei, pentru depistrea diabetului;

-teste serologice pentru boli infecţioase ( toxoplasmoză, rubeolă etc.) o atenţie deosebită se
acordă femeilor care au prezentat herpes genital;

2.4. Alaptarea

Studiile demonstrează că alăptarea la san aduce copilului toată hrana de care are nevoie, îi
întăreşte sistemul imunitar şi îi scade şansele de a contracta infecţii la urechi. Laptele matern
îşi schimbă compoziţia în timp - adaptându-şi compoziţia nutritională, necesităţilor sugarului.
În afară de avantajele sănătăţii, alăptatul este un timp special menit adâncirii relaţiei dintre
mama şi copil. Astfel, timpul alăptatului reprezintă momente preţioase de tăcere, plină de
comunicare intensă şi dragoste împărtăşită.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că este un lucru natural - nu este neapărat un lucru uşor.
Alăptatul necesită răbdare şi deprinderea unei rutini, atât din partea mamei cât şi din partea
sugarului.

Beneficiile alaptarii pentru copil

- alăptatul este cel mai natural şi hrănitor mod de a contribui la dezvoltarea copilului

- studiile demonstrează că sugarii alăptaţi la san au o probabilitate mai mică de a dezvoltă boli
iar dacă acestea apar totuşi, efectele sunt mai moderate

- studiile demonstrează că sugarii alăptaţi la san au mai puţine şanse de a suferi de infecţii la
urechi (otite) şi diaree

- copiii născuţi prematur care beneficiază de alăptare naturală au un grad de inteligenţă (IQ)
mai ridicat decât prematurii alimentaţi cu biberonul

- alăptatul oferă copilului siguranţă emoţională datorită contactului-la-piele. Acest contact

intim între mama şi copil reducând stressul prin care trec noi născuţii la trecerea de la lumea
sigură a uterului mamei la lumea înconjurătoare.

- activitatea propriu zisă de supt a sugarului, îi ajută la dezvoltarea muşchilor şi oaselor faciale
- copii alăptaţi la san au şanse mai mici de a dezvoltă infecţii respiratorii, diabet sau limfoame

- incidenţa alergiilor la copiii care au fost alăptaţi la san mai puţin de şase luni este de 7 ori
mai mare decât la cei care au fost alăptaţi natural mai mult de 6 luni

- copiii alăptaţi la san au o şansă de 10 ori mai mică să fie internaţi în spital în primul an de
viaţă decât la cei alăptaţi cu biberonul

- alăptatul la san a copiilor pe perioda de un an sau mai mult, reduce cu 50% riscul diabetului

- copiii alăptaţi la san au o şansă de 3 ori mai mică să moară în primele luni (aşa numitul
"sindrom de moarte subită al nou-născutului")

- copiii alăptaţi la san au o şansă de 4 ori mai mică să contacteze infecţia care produce
meningită

- deficienţă vitaminei A este micşorată la copiii alăptaţi la san.

2.5. Educatie pentru sanatate

Luarea acidului folic

Cu 3 luni inainte şi in primele 12 săptămini de sarcină. Lipsa acidului folic in organismul

femeii gravide afectează dezvoltarea intrauterină a copilului in primele săptămвni de sarcină şi
poate duce la apariţia anomaliilor de dezvoltare a sistemului nervos al copilului.

Luarea acidului folic inaintede şi in primele săptămвni de sarcină reduce riscul anomaliilor
congenitale ale sistemului nervos la copii. Anual, deficitul de acid folic este responsabil
de proximativ 50 decese in prima lună de viaţă , sute de cazuri de imbolnăviri şi invaliditate la
copii.

Acidul folic este inclus in Programul Unic de asigurări medicale obligatorii şi este oferit
gratuit tuturor femeilor gravide.

In anul 2004 doar 23 la sută din femeile gravide au indicat luarea acidului folic.

Luarea pastilelor cu conţinut de Fier.

Deficienţa de fier in timpul sarcinii este una din cauzele hemoragiilor după naştere, infecţiilor,
greutăţii mici la naştere, mortalităţii materne şi infantile. Chiar şi deficienţă moderată de fier
are consecinţe negative: performanţă intelectuală scăzută; dezvoltarea fizică inadecvată a
copiilor mici, a preşcolarilor şi elevilor; imunitate scăzută şi predispoziţie la bolile infecţioase.

Pentru a soluţiona problema in cauză Ministerul Sănătăţii a introdus suplimentarea cu Fier in

Programul Unic al asigurărilor medicale obligatorii, acesta fi ind oferit gratuit tuturor
gravidelor.

In anul 2004 doar 62 la sută din gravide au folosit pastile cu Fe

Cunoaşterea semnelor de pericol in timpul sarcinii şi solicitarea asistenţei medicale in

regim de urgenţă la apariţia acestora.

Capitolul III. Gravida cu sarcina normala. Ingrijiri acordate de asistentul medical

Culegerea datelor

Manifestari legate de sarcina

-uter mărit de volum

-înălţimea fundului uterin în cm 28 cm la 7 luni, 30 cm la 8 luni, 32-34 cm la termen

-axul uterin longitudinal sau transversal în funcţie de aşezarea fătului

-creşterea în greutate până la sfârşitul sarcinii cu maximul de 12 kg

-BCF prezente

-mişcări active fetale prezente

-manifestări determinate de adaptarea organismului la sarcina;

-dispneea

-constipaţia

-insomnia din cauza mişcărilor fetale, a creşterii frecvenţei mictiunilor

-anxietatea crescută, teamă de naştere

-gingivită

-dureri articulare, pelvine , lombare

-crampe în membrele inferioare, edeme gambiere

-modificări de postura, modificarea mersului

Probleme

-deficit de cunoştinţe privind naşterea prematură

-anxietatea în legătură cu naşterea în general şi cu cea prematură în special

-posibilă traumatizare a fătului şi a mamei din cauza ruperii premature a membranelor

-intoleranţă la activităţile fizice

-alterarea comportamentului sexual din cauza disconfortului specific trimestrului III

-alterarea somnului

-alterarea eliminărilor intestinale- constipaţie

-alterarea eliminărilor urinare- polakiurie

-alterarea confortului din cauza durerilor lombare şi articulare în membrele inferioare,

modificări de postura

-deficit de cunoştinţă în legătură cu declanşarea travaliului

Obiective

Gravida:

-să cunosca semnele naşterii premature

-să cunosca semenel rupturii premature a membranelor

-să nu prezinte anxietate ( să diminueze anxietatea)

-să-şi dozeze efortul fizic, să doarmă

-să păstreze o posura corectă , să poarte încălţăminte adecvată

-să accepte restricţiile privind comportamentul sexual, cuplul să înţeleagă -necesitatea acstor
schimbări în relaţiile sexuale

-să facă exerciţii respiratorii care o vor ajută şi în timpul naşterii

Interventii

Asistenta supravegheaza gravida si face educatie continua

-informeză gravida despre:

- semnele declanşării travaliului precoce,caracterul ritmic al contractiior

-cauzele care pot declanşa travaliul

-semnele ruperii membranelor; scrugere apoasă, în cantitate mai mare, şi miros fad
caracteristic; o sfătuiesc să se prezinte la spital pentru consult, proba zeiwang

( examenul lichidului amniotic); să se prezinte urgent la medic dacă nu mai percepe mişcări
fetale

-sfătuieşte gravida– să evite ortostatismul , să se odihnească mai mult dacă oboseşte ( să

solicite ajutor la treburile gospodăreşti) să-şi găsească o poziţie bună pentru somn în care să
respire mai bine, la nevoie sprijinită pe pernă

-să se odihnească cu picioarele aşezate mai sus

-să limiteze excesul de lichide înainte de culcare, să reducă sarea din alimentaţie

-oferă informaţii despre raporturile sexuale, reducerea lor în ultimele două luni de sarcina ( pot
declanşa travaliul); interzicerea în caz de ameninţare de avort , iminentă de naştere prematură,
infecţii

-cântărirea, măsurarea tensiunii arteriale, repetarea analizelor, examen obstetrical

se apreciază dezvoltarea sarcinii după înălţimea fundului uterin, în raport cu primele mişcări
fetale

-se informează gravida cu semenle premergatore declanşării travaliului

Gravida la termen

( 38-40 saptamani )

Gravida să se prezinte pentru internare în vederea asistenţei la naştere acuzând semne premergătoare
declanşării travaliului sau în urmă sfatului medical

Examenul gravidei la termen se face de către medic şi cuprinde; interogatoriul, examenul clinic general,
examenul obstetrical ( inspecţie, palpare auscultatie, tuşeu vaginal, măsurarea abdomenului şi bazinului)
Asistenta culege informaţii utile pentru supravegherea travaliului şi asistenţă la naştere

Culegerea datelor

- usurarea respiratiei, uterul coboara sub apendicele xifoid

- polakiuri
- constipatie sau diaree
- pot aparea contractii uterine dureroase , ritmice, rare
- eliminarea dopului gelatinos
- modificari la nivelul colului
Probleme

- alterarea confortului datorita durerii

- anxietate legata de nastere
- deficit de cunostinte privind desfasurarea nasterii
Obiective

gravida

- sa colaboreze cu personalul , sa aiba incredere

- Sa cunosca desfasurarea nasterii, durata travaliului
Interventii

- ajuta gravida sa inteleaga ca durerea nu poate fi calmata si ca intensitatea va

creste pe masur ce expulzia se apropie

- pregateste gravida pentru nastere, asigura igiena, indeparteaza pilozitatea,

efectueaza clismele evacuatorii, asigura golirea vezicii

- amplaseaza gravida intr-un salon linistit, o supravegheaza permanent, asigura

odihna

- asculta bataile cordului fetal, urmareste ritmicitatea contractiior, informeaza

medicul

Urmărirea funcţiilor vitale

Poate fi luat pe orice arteră accesibilă palpării care poate fi comprimată pe un plan
osos (arteră radială,temporală,carotidă,femurală,humerală,pedioasa posterioară).

Pacientul va fi în repaus fizic şi psihic timp de 10-15 minute înainte de numărare.Se

reperează şanţul radial la extremitatea distală a antebraţului în continuarea policelui.

Palparea pulsului se face cu vîrful degetelor index,mediu şi inelar de la mînă dreapta.

Se execută o uşoară presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete pînă la perceperea
zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se realizează cu ajutorul policelui care
îmbrăţişează antebraţul la nivelul respectiv.Numărarea se face timp de un minut cu ajutorul
unui ceas cu secundar.

Notarea în foaia de temperatura se face cu pix roşu, pentru fiecare linie orizontală
socotindu-se patru pulsaţii.

Valorile normale la adult fiind între 60-80 pulsaţii/minut.

b. Tensiunea arterială

Pentru măsurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregătit fizic şi psihic.

Se aplică manşetă sprijinită şi în extensie cu braţul,se fixează membrană stetoscopului

pe arteră humerală sub marginea interioară a mansetei.Se introduc olivele stetoscopului în
urechi, se pompează aer în manşetă pneumatică cu ajutorul parei de cauciuc pînă la dispariţia
zgomotelor pulsatile. Se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei
pînă cand se percepe primul zgomot arterial care reprezintă valoarea tensiunii arteriale
maxime. Se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi
consemnată. Se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice, se
reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul manometrului în momentul în care
zgomotele dispar,această valoare reprezentând tensiunea arterială minimă.

Se notează în foaia de temperatura valorile obţinute cu linie orizontală de culoare

roşie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc liniile
orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat.

Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterială maximă 115-140 mmHg iar
tensiunea arterială minimă 75-90 mmHg.

c. Respiraţia

În timpul măsurării respiraţiei pacientul va fi aşezat în decubit dorsal fără a explica

tehnica ce urmează să fie efectuată cu palmă mainii pe suprafaţa palmară pe torace.Se numără
inspiraţiile timp de un minut.Aprecierea respiraţiei se poate face prin simplă observare a
mişcărilor respiratorii prin ridicarea şi revenirea toracelui la normal.
 Pe foaia de temperatura se notează cu verde,fiecare linie orizontală reprezentand două
respiraţii.

Valorile normale la adult: seară 20 respiraţii/minut, dimineaţă 18 respiraţii/minut.

d. Diureza

Pentru determinarea cantităţii de urină emisă în 24 de ore se va instrui pacientul să

urineze numai în urinar timp de 24 de ore.Vasele cilindrice gradate vor fi bine acoperite şi
ţinute la răcoare pentru a împiedică procesele de fermentaţie.

Alături de înregistrarea valorii diurezei se va notă şi cantitatea de lichide

ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate şi cele eliminate reflectă bilanţul
circulaţiei apei în organism.

Valoarea normală este circa 1500 ml/24 de ore.La bărbaţi este de 1200-1800 ml/24 de
ore, la femei 1000-1400 ml/24 de ore.

3.1. Alimentatia in timpul sarcinii

O alimentaţie sănătoasă şi echilibrată creşte şansele unei sarcini uşoare, fără complicaţii şi
poate creşte şansa de a da naştere unui copil sănătos, putând chiar reduce riscul unor afecţiuni
cronice ce pot apare în primii ani ai copilăriei.

Cu toate că mai există încă multe persoane care cred în concepţia greşită conform căreia fătul
poate lua din corpul mamei toţi nutrienţii de care are nevoie indiferent dacă ea are sau nu o
alimentaţie corespunzătoare, atât studiile efectuate cât şi frecvenţa mare a copiilor dismaturi şi
cu malformaţii congenitale născuţi în timpul foametei din al doilea război mondial, au dovedit
contrariul. Lipsa sau surplusul unor principii alimentare din dietă are repercursiuni asupra
dezvoltării fătului.

De aceea, în timpul sarcinii, mai mult decât oricând femeia trebuie să aibă o alimentaţie
sănătoasă şi echilibrată; în cazul în care femeia a avut o astfel de alimentaţie şi înainte de
sarcina, şansele de a avea un copil sănătos cresc şi gravida va trebui doar să-şi ajusteze puţin
alimentaţia în funcţie de nevoile crescute ale stării de graviditate. Însă, indiferent dacă sarcina
a fost o surpriză sau a fost aşteptată de mult timp, cele mai multe femei încep să-şi modifice
obiceiurile alimentare şi stilul de viaţă după ce află că sunt însărcinate.
Cercetările sugerează că la fel că şi alte obiceiuri sănătoase, alimentaţia corectă pe parcursul
celor 9 luni de sarcina influenţează starea de sănătate a copilului la naştere, dar şi riscul de a
dezvoltă ulterior anumite afecţiuni precum: obezitatea, diabetul zaharat sau afecţiuni cardiace.

Necesarul de calorii

Tendinţa naturală a gravidelor este de a se supraalimentă, datorită unei concepţii greşite

conform căreia gravidă trebuie să mănânce pentru doi. În realitate necesarul caloric este
nemodificat în primul trimestru de sarcina, crescând abia din trimestrul al doilea şi doar cu 300
de kcal faţă de necesarul energetic anterior sarcinii. În ansamblu, nevoile energetice ale unei
gravide active, care nu şi-a întrerupt activitatea sunt de 2500-3000 de kcal/zi.

Pentru a-i asigura o creştere şi dezvoltare corespunzătoare fătului, gravida trebuie să se asigure
că acele calorii suplimentare sunt aduse de către alimente bogate în nutrienţi şi mai puţin din
dulciuri rafinate şi grăsimi.

O alimentaţie hipercalorica în timpul sarcinii, are că şi consecinţe, pe lângă o creştere în

greutate excesivă şi o frecvenţa crescută a complicaţiilor la naştere, dificultăţi în instalarea şi
menţinerea secretiei lactate, dificultăţi în revenirea la greutatea dinainte de sarcina, creşterea
riscului de obezitate, diabet zaharat şi alte tulburări metabolice la copil.

La polul opus, se află malnutriţia maternă: numeroase cercetări au demonstrat că dezvoltarea

fetală depinde în mare măsură de starea nutritională maternă, existând o strânsă relaţie între
starea de nutriţie a mamei şi greutatea copilului la naştere. Această relaţie a fost foarte
evidenţă în cursul celui de-al doilea război mondial, când perioadele îndelungate de foamete
au dus la scăderea greutăţii medii a nou-născuţilor cu aproximativ 500 g. Nou-născuţii cu
greutate mică la naştere, sub 2500 g, au o mortalitate perinatală de 10-20 de ori mai mare decât
cei normoponderali, atât prin malformaţiile asociate cât şi prin riscul crescut de asifixie,
aspiraţie de meconiu, hipoglicemie, hemoragii pulmonare, intracraniene etc. De asemenea,
există şi riscul unor consecinţe pe termen lung: tulburări nervoase tardive, de la dificultăţi de
acomodare, tulburări comportamentale până la întârzieri mintale, consecinţe ale leziunilor
cerebrale instalate că urmare a malnutritiei intrauterine.

Planul alimentar in sarcina

Fiecare nutrient este important în cazul gravidei pentru buna creştere şi dezvoltare a fătului.
De aceea cheia unei alimentaţii corespunzătoare pe parcursul sarcinii este echilibrul şi
varietatea. Alimentaţia trebuie să cuprindă alimente sănătoase, din toate grupele alimentare:
fructe, legume, cereale, carne, lactate.

Nu înseamnă că gravidă trebuie să calculeze caloriile sau câte grame de proteine consumă la o
masă, ci trebuie să mănânce sănătos, variat, cu moderaţie şi să ţină cont de necesităţile speciale
ale sarcinii. Astfel, în timp ce necesarul de lipide în timpul sarcinii este puţin modificat, creşte
necesarul de proteine şi glucide; de asemenea sunt necesare în cantităţi crescute fierul,
calciul,acidul folic şi vitamina D. Se preferă mese în cantităţi mici dar în număr mai mare pe
zi, decât mese puţine şi bogate, deoarece în acest fel se ameliorează şi greţurile caracteristice
perioadei de început a sarcinii şi se evita supraalimentatia.

Nu trebuie uitat de fibrele alimentare, atât de importante în combaterea constipaţiei, care este
frecvenţa în timpul sarcinii atât datorită modificărilor caracteristice gravidităţii cât şi datorită
suplimentelor vitaminice recomandate adeseori.

Iata cateva idei despre ce ar putea include baza alimentatiei pe o zi:

Cereale: 8 portii, cum ar fi o felie de paine din grau integral, o ceasca de cereale; o jumatate
de cana de paste sau orez. (Incercati sa alegeti cerealele care au cel mai ridicat procent de fibre
pentru a evita constipatia din sarcina.)
Legume: 4 sau mai multe portii cum ar fi doua legaturi medii de morcovi, o ceasca de
verdeturi macinate; o ceasca de brocoli sau conopida gatita.
Fructe: 2-4 portii, cum ar fi un mar mic, portocala, para ori banana sau o ceasca de stafide.
Lactate: 3 portii, cum ar fi 250-300 ml de lapte sau iaurt ori o 50 g de branza.
Carne de porc, de vita, de pui sau de peste, oua, alune sau seminte: 2-3 portii, cum ar fi
100g de carne de vita porc sau de pasare gatita ori fructe de mare.
Grasimi, uleiuri sau dulciuri: foarte putin.

Proteinele

Proteinele sunt materialul structural al fiecărei celule din corpul fătului şi intră în componenta
enzimelor care participa la reacţiile chimice ale organismului; având în vedere şi faptul că
dezvoltarea fătului presupune formarea de ţesuturi şi organe noi prin numeroase reacţii
chimice care se desfăşoară rapid, proteinele sunt un element indispensabil în alimentaţia
gravidei.
Nevoile de proteine în timpul sarcinii sunt uşor crescute, fiind necesar un supliment de 25-30 g
proteine/zi faţă de cantitatea recomandată înainte de sarcina. Sau altfel spus, se recomandă în
timpul sarcinii un aport zilnic de 1,5 g/kg corp de proteine (la o femeie de 70kg această
corespunde la 100g proteine/zi), din care aproximativ jumătate să fie de origine animală: lapte,
brânză, iaurt, carne (pasăre, vită sau peste) şi ou.

O dietă săracă în proteine pe parcursul sarcinii restricţionează creşterea fetală şi poate chiar
creşte şansele copilului de a dezvoltă hipertensiune arterială mai târziu în viaţă, conform unui
studiu recent.

Glucidele

Glucidele reprezintă o parte esenţială a dietei şi, contrar unor concepţii greşite conform căreia
ele ar trebui eliminate din dietă, necesarul de glucide este crescut în timpul sarcinii fiind
recomandat a se consumă 350-400 g glucide/zi. Acest aport însă trebuie să se facă pe seama
glucidelor provenite din cereale integrale, orez, fructe, legume care sunt şi surse de vitamine
din grupul B, şi mai puţin din dulciuri rafinate.

Chiar dacă există tendinţa gravidelor de a consuma în exces dulciuri, în special îngheţată,
prăjituri cu creme grase şi frişcă, ciocolată etc. sub motivul „poftelor” şi a unui necesar
energetic crescut, această atitudine poate fi dăunătoare, putând creşte riscul de macrosomie la
făt şi dezvoltarea diabetului zaharat şi altor boli metabolice.

Când gravida simte nevoia de ceva dulce poate alege să consume fructe sau dacă are poftă de o
prăjitură nu trebuie să-şi refuze acest lucru, dacă aceste alimente sunt consumate cu moderaţie.

Fierul

Nevoile de fier în timpul sarcinii sunt crescute datorită creşterii volumului sangvin în această
perioada, fierul fiind un constituient important al hemoglobinei care intră în compoziţia
eritrocitelor (celule sangvine) şi care are rol în transportul oxigenului la ţesuturi. Astfel în
timpul sarcinii necesarul de fier se dublează, ajungând la 30 mg/zi. Surse alimentare de fier
sunt: carnea roşie, în special ficatul, rinichii şi carnea de vită, gălbenuşul de ou, nucile, fasolea,
spanacul, germenii de grâu, fructe uscate; fierul din sursele animale se absoarbe mult mai bine
decât cel din surse vegetale.
Un deficit de fier pe parcursul sarcinii poate determina anemie la mama, ceea ce antrenează o
stare de oboseală şi poate afecta fătul, crescând riscul apariţei anemiei la nou-născut. Deşi
teoretic, suplimentarea medicamentoasă a fătului se recomandă numai în cazul în care mama
prezintă anemie feriprivă, în practică la mai mult de jumătate dintre gravide li se recomandă
suplimente pe baza de fier. Această deoarece nevoile crescute de fier în această perioada sunt
dificil de acoperit numai din alimentaţie pe de o parte, iar pe de altă parte deoarece multe
femei la începutul sarcinii pornesc cu un deficit de fier, chiar dacă acesta nu ajunge să
determine anemie.

Calciul si fosforul

Copilul are nevoie de calciu pentru dezvoltare, în special pentru oase şi dantură. Dacă mama
nu are un aport suficient de calciu pe parcursul celor 9 luni de sarcina, această va afecta atât
dezvoltarea fătului cât şi sănătatea mamei, deoarece fătul va încerca să-şi ia nevoie de calciu
din organismul matern. Deficitul de calciu favorizează apariţia unor crampe musculare
dureroase la gravidă şi creşte riscul de osteoporoză.

Pentru o bună absorbţie calciul trebuie să fie în echilibru cu fosforul. Surse alimentare bogate
în calciu şi fosfor sunt: lactate (lapte integral, iaurt), brânzeturi, fructe şi ouă.

Excesul de calciu este periculos în timpul sarcinii, deoarece poate declanşa contracţiile uterine.
De aceea suplimentele medicamentoase de calciu nu sunt indicate în timpul sarcinii. Dacă este
necesară suplimentarea calciului, se preferă suplimentele multivitaminice prenatale, special
concepute pentru gravide şi în care calciul este prezent în doze corespunzătoare.

Acidul folic

Acidul folic are un rol important în creşterea şi dezvoltarea celulelor şi a ţesuturilor, fiind un
nutrient important pe parcursul sarcinii când nevoile de acid folic se dublează. Astfel la o
femeie gravidă este necesar un aport zilnic de 0,8 mg de acid folic. Aportul adecvat de acid
folic în primele luni de sarcina scade riscul de a da naştere unui copil cu malformaţii (defecte
de tub neural) în special spînă bifidă.

Cele mai bune surse de acid folic sunt legumele cu frunze verzi: spanac, broccoli, salată,
varză, sparanghel alături de portocale, cereale integrale, lintea şi arahidele. Deoarece acidul
folic este uşor distrus prin conservare şi gătire, se recomandă consumul fructelor şi legumelor
proaspete sau cât mai puţin preparate termic.
Vitaminele

Datorită proceselor intense de creştere şi dezvoltare a fătului, în timpul sarcinii nevoile de

vitamine sunt crescute.

Vitamina A – necesară pentru cresterea şi dezvoltarea membranelor celulare se găseşte în

ficatul de peste, pui şi viţel, legume şi fructe galbene şi portocalii, legume cu frunze verzi,
gălbenuşul de ou. Avitaminoza A a fost asociată cu apariţia unor anomalii congenitale precum:
atrofia de reţină, cecitate şi rinichi în potcoavă. De asemenea şi excesul de vitamina A a fost
incriminat în apariţia unor malformaţii congenitale.

Vitaminele din grupul B - se găsesc din abundenţă în cereale integrale, ficat şi alte organe,
legume cu frunze, lapte şi ouă. Avitaminozele în special vitamina B1 şi vitamina B2, au fost
implicate în apariţia unor malformaţii ale fetei (Palatoschizis), ale membrelor inferioare şi ale
sternului.

Vitamina D - este necesară pentru a regla absorbţia de calciu din alimentaţie.

Şi astfel, fiecare vitamina este importantă şi are rolul ei în dezvoltarea fătului şi în asigurarea
unei stări de sănătate gravidei şi deficienţă sau excesul uneia poate antrena diverse dezchilibre
cu consecinţe atât asupra mamei cât şi asupra fătului.

De aceea, în majoritatea cazurilor medicii recomandă gravidei suplimente multivitaminice

prenatale, special concepute pentru perioada de sarcina, în care dozele de vitamine şi
mineralesunt corelate cu nevoile speciale ale acestei perioade. Aceste preparate conţin pe
lângă vitamine, calciu, fier şi alte oligoelemente care se pare că au rol în prevenirea unor
deficienţe sau malformaţii la făt: zinc, magneziu, seleniu, crom, cupru, potasiu etc. Pentru a
preveni însă supradozarea, gravidele trebuie să ia doar suplimentele recomandate de către
medic şi în dozele şi pe durata de timp recomandată de către acesta.

Lichidele
Femeia gravidă are nevoie de cel puţin 2 litri de lichid pe zi (aproximativ 10 pahare), de
preferat sub formă de apă, lapte, sucuri de fructe sau legume proaspete, neîndulcite şi mai
puţin din băuturi carbogazoase sau sucuri din comerţ.
Băuturile carbogazoase, acidulate din comerţ pe lângă faptul că pot conţine în cantităţi mari
zahăr şi aditivi alimentari, cofeină, ele pot crea meteorism (balonare) şi disconfort abdominal.

Băuturile alcoolice sunt complet interzise pe parcursul sarcinii, deoarece cresc riscul unor
deficienţe fizice şi mentale la copil. Trebuie limitat de asemenea şi consumul de cafea, cola,
ceai şi alte băuturi care conţin cofeină. O cană de cafea sau un pahar de cola din când în când
nu fac rău, dar consumate în exces pot avea consecinţe nedorite asupra fătului.

Alimente nerecomandate
Cu toate că multe persoane cred că placenta este o barieră, un scut care protejează fătul de
substanţele nocive pe care le acumulează mama, în realitate aproape tot ce consumă mama
ajunge într-o proporţie mai mică sau mai mare şi la făt. Numeroase cercetări efectuate au
precizat că funcţia de „barieră” a placentei este doar relativă, deoarece orice substanţă prezenţa
în sângele matern poate trece prin placentă într-o oarecare măsură, dacă nu este distrusă sau
modificată în timpul pasajului, doar că permeabilitatea placentei este foarte selectivă,
permiţând trecerea masivă a unor substituienti şi oprind aproape total transferul altora.
Determinarea cantitativă sau calitativă a transferului anumitor substanţe cu potenţial nociv prin
placentă, este dificilă, de aceea cel mai prudent este să se elimine complet din regimul de viaţă
al gravidei factorii care pot fi dăunători fătului, iar dacă această nu este posibil măcar să se
reducă cantitativ.

Trebuie consumate cu prudenta sau evitate in timpul sarcinii:

Carnea de porc, vită, pui, sau peste şi ouăle insuficient gătite sau crude. (incluzând ouăle din
coca de prăjituri sau cremele din prăjituri). Mâncarea ce conţine carne insuficient preparată
poate conţine o varietate de bacterii şi virusuri. Folosiţi termometre speciale pentru gătit în
vederea determinării gradului de preparare al cărnii.
Produsele fast food ce conţin carne, deoarece deseori sunt reîncălzite de mai multe ori.Acest
tip de alimentaţie pot produce infecţia cu Listeria monocytogenes, o bacterie ce cauzează
listerioză, boală care poate determina avortul femeilor însărcinate sau naşterea prematură ori
alte probleme serioase de sănătate. De asemenea, mezelurile se vor consumă cu prudenţă,
datorită faptului că de obicei conţin în cantităţi crescute sare, lipide şi aditivi alimentari.Peste
spadă, rechin, somn, macrou, ton. Aceşti peşti conţin metilmercur, un metal dăunător creşterii
creierului şi al sistemului nervos al copilului; femeile însărcinate cât şi lăuzele pot consumă
până la 200 grame de peste alb că parte înglobată în maxim 400 grame, amestecat cu fructe de
mare sărace în mercur; de asemenea se poate consumă somon, creveţi, ton conservat şi somn.
 Capitolul IV. Prezentarea cazurilor clinice

Cazul I

Interviu

NUME ŞI PRENUME: F. A.

DOMICILIU: Bucuresti

NATIONALITATEA: română

OCUPAŢIA: casnică

STAREA CIVILA: casătorită

RELIGIA: ortodoxă

GRUPA SANGVINĂ:01; RH:+

GRUPA SANGVINĂ A SOŢULUI:AII, RH:+

ALERGII: nu prezinta alergii la nici un medicament

DIAGNOSTIC : SARCINĂ 29 SĂPTĂMÂNI, FĂT VIU, MEMBRANE INTACTE,

ASPECTUL TEGUMENTELOR: tegumente normal colorate (roz), integre. La inspectia

sânilor se constat pigmentarea areolei mamare, la nivelul abdomenului se constata marirea sa
în volum, linia mediana pigmentata, mişcări active ale fătului, prezenţa vergeturilor pe coapse
şi pe flancuri.

INALŢIMEA: 1,63cm.

GREUTATEA: 68 kg.

VIAŢA DE FAMILIE: parturienta locuieste la tara impreuna cu sotul si parintii acestuia intr-o
casa cu trei camere. Are 10 clase şi pâna a ramas însarcinata a lucrat la un magazin ca
vânzatoare.
ANTECEDENTE PERSONALE:

FIZIOLOGICE: menarha la 13 ani, cicluri de tip regulat la 28-30 zile,flux moderat,

N=0,

A=0,

PATOLOGICE: neaga boli contagioase si interventii chirurgicale.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

Sotul sanatos, grupa sangvina AII, RH: +;

Mama sănătoasa;

Tatăl sănătos

ISTORICUL BOLII: Parturienta a fost luată în evidenţă la medicul de familie din trimestrul
al-II-lea de sarcina. A fost la control periodic la medicul de familie.

UM: 5.V.2009

PMF: nu precizeaza

CA: 106 cm.

IFU: 30 cm.

TA: 100/50 mmHg.

BCF=140b/minut pe linia spinoombilicală stângă

Diametele bazinului :

Anteroposterior= 20 cm

Bispinos = 24 cm.

Bicrest = 28 cm.

Bitrohanterian = 32 cm.
Tabel cu nevoile fundamentale după conceptul Virginia Henderson

Nr. Nevoia alterată Manifestari de Sursa de dificultate

Crt. dependenţă

dispnee Cresterea în volum a

abdomenului
Nevoia de a respira şi a
avea o buna circulatie
1.

2. Nevoia de a bea şi mânca independentă

3. Nevoia de a elimina Constipaţie

4. Nevoia de a se mişca şi a Mers modificat Sarcină

avea o bună postură

5. Nevoia de a dormi şi insomnie Micţiuni frecvente

odihni

6. Nevoia de a se îmbraca şi independentă

desbrăca

7. Nevoia de a avea independentă

temperatura corpului în
limite normale

8. Nevoia de a fi curat, independentă

ingrijit, de a proteja
tegumentele si mucoasele

9. Nevoia de a evita durere Modificari fiziologice

pericolele
10. Nevoia de a comunica irascibilitate

11. Nevoia de a actiona independentă

conform propiilor
convingeri si valori de a
practica religia

12. Nevoia de a fi preocupat independentă

în vederea realizarii

13. Nevoia de a se recreea anxietate Lipsa de cunoştinţe

14. Nevoia de a învaţa cum să Lipsa cunoştintelor Nivel de instruire scăzut

îşi păstreze sanatatea
Problema de dependenţă Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare

Deficit de cunoştinţe Gravida să cunoască Supraveghez gravida
privind nasterea prematură semnele naşterii premature
Informez gravida despre
semnele declanşării
travaliului, caracterul ritmic
al contracţiilor.
Explic pacientei ce Gravida este receptivă la
inseamna sa ai o sarcina sfaturile primite
prematura
Ajut pacienta sa inteleaga
cat mai bine informatiile
primite

Alterarea comportamentului Gravida să accepte Educ gravida să reducă

sexual din cauza restricţiile privind raporturile sexuale in
discomfortului specific comportamentul sexual, ultimele 2 luni.
trimestrului III cuplul să înteleagă
Ofer informaţii despre
necesitatea schimbării în
riscurile de declansare a
relaţiile sexuale
avortului sau declanşarea
travaliului.

Alterarea eliminărilor Gravida să nu prezinte Informez pacienta sa nu Administrez un laxativ usor Gravida nu prezintă
intestinale constipaţie. consume alimente grele, să în caz de nevoie constipaţie
faca mişcare pt ca sarcina
nu este o boala e o stare
fiziologică.
Alterarea confortului din Gravida sa păstreze o Sfatuiesc gravida să evite gravida se odihneste , poarta
cauza durerilor lombare şi postură corectă, să poarte ortostatismul, să se incăltăminte comodă, nu
articulare încăltăminte adecvată odihnească, să solicite prezintă durere
ajutor la treburile casnice,

Intoleranţă la efort Gravida să îsi dozeze educ gravida să se
efortul fizic, să doarmă, odihnească, să doarmă
suficient să nu facă eforturi
intense, să fie ajutată la
treburile casnice
Recoltez sînge pentru Pacienta se odihneste,
examene de laborator doarme 9 ore, este ajutată la
treburile casnice
 Cazul II

Interviu

NUME ŞI PRENUME: G. E.

DOMICILIU: Bucuresti

VÎRSTA: 19 ani

NATIONALITATEA: romana

OCUPAŢIA: casnică

STAREA CIVILA: casătorită

RELIGIA: ortodoxă

GRUPA SANGVINĂ:BIII; RH:+

GRUPA SANGVINĂ A SOŢULUI:AII, RH:+

ALERGII: nu prezintă alergii la nici un medicament

DIAGNOSTIC : SARCINĂ 28 SĂPTĂMÂNI, FĂT VIU, MEMBRANE INTACTE,

ASPECTUL TEGUMENTELOR: tegumente normal colorate (roz), integre. La inspectia

sânilor se constat pigmentarea areolei mamare, la nivelul abdomenului se constata marirea sa
în volum, linia mediana pigmentata, mişcări active ale fătului, prezenţa vergeturilor pe coapse
şi pe flancuri.

INALŢIMEA: 1,65cm.

GREUTATEA: 70 kg.

VIAŢA DE FAMILIE: parturienta locuieste la tara impreuna cu sotul si parintii acestuia intr-o
casa cu doua camere.

ANTECEDENTE PERSONALE:

FIZIOLOGICE: menarha la 12 ani, cicluri de tip regulat la 28-29 zile,flux moderat,

 N=0,

A=0

PATOLOGICE: neaga boli contagioase şi interventii chirurgicale.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

Sotul sanatos, grupa sangvina BIII, RH: +;

Mama sănătoasa;

Tatăl sănătos

ISTORICUL BOLII: Pacienta nu a fost luată în evidenţă la medicul de familie. Vine în clinica
pentru control.

UM: 5.V.2010

PMF: nu precizeaza

CA: 100 cm.

IFU: 28 cm.

TA: 125/70 mmHg.

BCF=140b/minut

Diametele bazinului :

Anteroposterior= 19 cm

Bispinos = 23 cm.

Bicrest = 29 cm.

Bitrohanterian = 30 cm.
Tabel cu nevoile fundamentale după conceptul Virginia Henderson

Nr. Nevoia alterată Manifestari de Sursa de dificultate

Crt. dependenţă

dispnee Cresterea în volum a

abdomenului
Nevoia de a respira şi a
avea o buna circulatie
1.

2. Nevoia de a bea şi mânca independentă

3. Nevoia de a elimina polikiurie

4. Nevoia de a se mişca şi a Mers modificat Sarcină

avea o bună postură

5. Nevoia de a dormi şi insomnie Micţiuni frecvente

odihni

6. Nevoia de a se îmbraca şi independentă

desbrăca

7. Nevoia de a avea independentă

temperatura corpului în
limite normale

8. Nevoia de a fi curat, independentă

ingrijit, de a proteja
tegumentele si mucoasele

9. Nevoia de a evita durere Modificari fiziologice

pericolele

10. Nevoia de a comunica necomunicativă ruşine

11. Nevoia de a actiona independentă

conform propiilor
 convingeri si valori de a
practica religia

12. Nevoia de a fi preocupat independentă

în vederea realizarii

13. Nevoia de a se recreea anxietate Lipsa de cunoştinţe

14. Nevoia de a învaţa cum să Lipsa cunoştintelor Nivel de instruire scăzut,

îşi păstreze sanatatea
Problema de dependenţă
Deficit de cunoştinţe
privind sarcina şi naşterea
Alterarea eliminarilor
urinare
Alterarea confortului din
cauza durerilor lombare şi
articulare
Intoleranţă la efort
Obiective Intervenţii autonome
Pacientă sa cunoasca Informez gravida despre
semnele nasterii si date semnele declanşării
generale despre sarcină travaliului, caracterul ritmic
al contracţiilor.
Monitorizez functiile vitale
Gravida să prezinte Sfatuiesc gravida să:
eliminări fiziologice
Să limiteze excesul de
lichide înainte de culcare, sa
limiteze consumul de sare,
Gravida sa păstreze o Sfatuiesc gravida să evite
postură corectă, să poarte ortostatismul, să se
încăltăminte adecvată odihnească, să solicite
ajutor la treburile casnice,
Gravida să îsi dozeze educ gravida să se
Intervenţii delegate
Masor şi cântăresc gravida,
recoltez sânge pentru
examene de laborator,
recoltez urină pentru
urocultura şi sumar urină
monitorizez functiile vitale,
recoltez urină pentru
analize,
Evaluare
Gravida este receptiva la
sfaturile primite, analizele
sunt in limite normale
gravida prezintă urinări
fiziologice
gravida se odihneste , poarta
incăltăminte comodă, nu
prezintă durere
Pacienta se odihneste,
 efortul fizic, să doarmă, odihnească, să doarmă doarme 9 ore, este ajutată la
suficient să nu facă eforturi treburile casnice
intense, să fie ajutată la
treburile casnice

Anxietate Gravida să nu prezinte Comunic cu gravida o Gravida prezintă anxietate

anxietate incurajez, ii explic că diminuată
sarcina este o stare
fiziologica , normală în
viata unei femei sanătoase
clinic.

Alterarea comunicarii Pacienta sa comunice cu Educ pacienta sa ceară Pacienta nu mai este
personalul medical, ajutorul cadrelor medicale, ruşinoasă, comunică cu
personalul sanitar.
îi explic că nu trebuie să îi
fie ruşine pt că sarcină este
o perioadă normală în viaţa
unei femei.

Alterarea somnului Pacienta să doarmă Sfătuiesc gravida să nu Pacienta doarme

consume lichide în exces satisfăcător
seara, să gasească o poziţie
bună pentru somn în care să
respire bine, la nevoie
sprijinită de perne
 Cazul III

Interviu

NUME ŞI PRENUME: T. M.

DOMICILIU: Bucuresti

VÎRSTA: 38 ani

NATIONALITATEA: romana

OCUPAŢIA: casnică

STAREA CIVILA: casătorită

RELIGIA: ortodoxă

GRUPA SANGVINĂ: AII ; RH:+

GRUPA SANGVINĂ A SOŢULUI: OI, RH:+

ALERGII: nu prezintă alergii la nici un medicament

DIAGNOSTIC : SARCINĂ 32 SĂPTĂMÂNI, FĂT VIU, MEMBRANE INTACTE

ASPECTUL TEGUMENTELOR: tegumente normal colorate (roz), integre. La inspectia

sânilor se constat pigmentarea areolei mamare, la nivelul abdomenului se constata marirea sa
în volum, linia mediana pigmentata, mişcări active ale fătului, prezenţa vergeturilor pe coapse
şi pe flancuri.

INALŢIMEA: 1,75cm.

GREUTATEA: 95 kg.

VIAŢA DE FAMILIE: parturienta locuieste la tara impreuna cu sotul intr-o casa cu doua
camere.

ANTECEDENTE PERSONALE:

FIZIOLOGICE: menarha la 14 ani, cicluri de tip regulat la 28-32 zile,flux moderat,

 N= 3, NORMALE

A= 4

PATOLOGICE: neaga boli contagioase şi interventii chirurgicale.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:

Sotul sanatos, grupa sangvina BIII, RH: +;

Mama sănătoasa;

Tatăl HTA

ISTORICUL BOLII: Parturienta nu a fost luată în evidenţă la medicul de familie. Vine în

clinica pentru control.

UM: 25.VII.2010

PMF: nu precizeaza

CA: 108 cm.

IFU: 30 cm.

TA: 120/70 mmHg.

BCF=140b/minut

Diametele bazinului :

Anteroposterior= 20 cm

Bispinos = 25 cm.

Bicrest = 28 cm.

Bitrohanterian = 32 cm.
Tabel cu nevoile fundamentale după conceptul Virginia Henderson

Nr. Nevoia alterată Manifestari de Sursa de dificultate

Crt. dependenţă

dispnee Cresterea în volum a

abdomenului
Nevoia de a respira şi a
avea o buna circulatie
1.

2. Nevoia de a bea şi mânca independentă

3. Nevoia de a elimina constipaţie sarcină

4. Nevoia de a se mişca şi a Mers modificat Sarcină

avea o bună postură

5. Nevoia de a dormi şi insomnie Micţiuni frecvente

odihni

6. Nevoia de a se îmbraca şi independentă

desbrăca

7. Nevoia de a avea independentă

temperatura corpului în
limite normale

8. Nevoia de a fi curat, independentă

ingrijit, de a proteja
tegumentele si mucoasele

9. Nevoia de a evita durere Modificari fiziologice

pericolele

10. Nevoia de a comunica independentă

11. Nevoia de a actiona independentă

conform propiilor
 convingeri si valori de a
practica religia

12. Nevoia de a fi preocupat independentă

în vederea realizarii

13. Nevoia de a se recreea anxietate Lipsa de cunoştinţe

14. Nevoia de a învaţa cum să Lipsa cunoştintelor Nivel de instruire scăzut,

îşi păstreze sanatatea
Problema de dependenţă Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare

Anxietate Gravida să nu prezinte Comunic cu gravida o Gravida prezintă anxietate

anxietate incurajez, ii explic că diminuată
sarcina este o stare
fiziologica ,

Alterarea comportamentului Gravida să accepte Educ gravida să reducă

sexual din cauza restricţiile privind raporturile sexuale in
discomfortului specific comportamentul sexual, ultimele 2 luni.
trimestrului III cuplul să înteleagă
Ofer informaţii despre
necesitatea schimbării în
riscurile de declansare a
relaţiile sexuale
avortului sau declanşarea
travaliului.

Alterarea eliminărilor Gravida să nu prezinte Informez pacienta sa nu Administrez un laxativ usor Gravida nu prezintă
intestinale constipaţie. consume alimente grele, să în caz de nevoie constipaţie
faca mişcare pt ca sarcina
nu este o boala e o stare
 fiziologică.

Alterarea confortului din Gravida sa păstreze o Sfatuiesc gravida să evite gravida se odihneste , poarta
cauza durerilor lombare şi postură corectă, să poarte ortostatismul, să se incăltăminte comodă, nu
articulare încăltăminte adecvată odihnească, să solicite prezintă durere
ajutor la treburile casnice,

Deficit de cunoştinţe Gravida să cunoască Supraveghez gravida Gravida este receptivă la

privind naşterea prematură semnele naşterii premature sfaturile primite
Informez gravida despre
semnele declanşării
travaliului, caracterul ritmic
al contracţiilor.
 Conluzii

Asistenta medicală va instrui gravida pentru a cunoaste regimul de viata: alimentatie,

igiena, efort la locul de munca Igiena sarcinii cuprinde totalitatea masurilor igienico-dietetice ce
concura la o evolutie normala a sarcinii.

Alimentatia in cursul sarcinii

Alimentatia gravidei trebuie sa tina cont de varsta gravidei, varsta sarcinii, climat,
particularitati somatometabolice. Necesarul in alimente este mai crescut in trimestrele II si III
desarcina: 2000-4000 calorii/zi. Hipolipidic, hipoproteic, bogat in vitamine si saruri minerale.

Se recomanda gravidei sa consume alimente proaspete si preparate cat mai simplu, sa

evite conservele de carne, pateurile, vanatul, condimentele si muraturile, bauturile alcoolice,
cafeaua si tutunul. Sarea exista in cantitati suficiente in alimente, orice exces de sare fiind
daunator, gravida avand tendinta de a retine apa in tesuturi. Se va acorda atentie profilaxiei si
tratmentului cariilor dentare, dintii se vor spala de trei ori pe zi, iar la fiecare gingie se va
frictiona 2-3 minute. Se va evita constipatia prin miscare si alimentatie si la nevoie laxative
usoare. Se va acorda atentie crescuta gravidelor care muncesc, carora le trebuie o alimentatie cu
putere calorica superioara gravidei casnice. Aportul de lichide nu trebuie sa depaseasca 1500-
2000 ml pe zi, evitându-se bauturile carbogazoase, cele artificiale, se prefera sucuri naturale,
preparate in casa si ceaiuri din plante. Asistenta medicala va informa gravida asupra
consecintelor alimentatiei necorespunzatoare: anemii carentiale, avort, prematuritate,
malformatii.

Igiena corporala şi vestimentară

Imbracamintea gravidei trebuie sa fie lejera, cu cat mai putine fibre sintetice, conform
anotimpului, incaltamintea sa fie cat mai comoda si cu tocuri joase. Baia nu este contrindicata ci
numai sederea prelungita, preferabil fiind dusul (se foloseste apa calduta si sapun fin).

Asistenta medicaala va instrui gravida ca dupa fiecare baie sa-si unga mameloanele cu
lanolina, care in prealabil se freaca cu o panza aspra pentru a intarii epiteliul. Gravidele cu sanii
voluminosi vor purta sutiene largi din bumbac. Organele genitale se vor spala zilnic cu apa
calduta si cu sapun si se va informa asupra iritatiilor vaginale care nu se fac decat in diferite
afectiuni si sub supraveghere medicala. Plimbarea in aer liber si chiar practicarea sporturilor care
nu solicita excesiv capacitatea fizica a femeii sunt permise in primele 6 luni de sarcina deca
aceasta evolueaza normal. Dupa luna a 6-a activitatea fizica se reduce la plimbari fizice în aer
liber.

Comportamentul sexual în sarcină

Poate decurge normal in trimestrul I si II, se reduce mult in trimestrul III, iar in ultimele
2 luni este bine sa fie complet evitat, asistenta medicala informand gravida asupra riscului pe
care ii implica.

Igiena muncii

Gravida poate sa-si continue preocuparile dinaintea sarcinii, daca acestea ofera o
solicitare usoara sau medie. Se va evita oboseala, in special cea prelungita. Incepand cu a 4-a
luna, gravida va evita munca de noapte. Asistenta medicala va informa gravida asupra factorilor
ce influenteaza negativ starea de gestatie: trepidatii puternice, ridicarea greutatilor, urcatul
scarilor, prelungirea urcatului scarilor (in special in ultimele luni). Munca in gospodarie se
accepta dar sa nu fie prea obositoare.

Pregatirea psihologica a femeii insarcinate

Asistenta medicala va sfatui gravida sa-si pastreze modul de viata obisnuit, sa-si
continue legatura cu familia si prietenii, toate cu conditia sa nu oboseasca, sa doarma suficient,
sa evite contactul cu persoanele bolnave. Gravidei i se va explica necesitatea supravegherii pe
timpul sarcinii de catre cadrele medicale, care o vor lua in evidenta si o vor programa pentru
urmatoarele controale periodice. I se va arata ca sarcina este un fenomen natural, cu efecte
benefice asupra organismului, trebuie linistita si asigurata ca totul va avea o evolutie buna.
Gravidei trebuie sa i se departeze teama de necunoscutul fenomenului de nastere, sa asculte
sfaturile cadrelor medicale, sa manifeste incredere in obstetricianul care-i supravegheaza sarcina
si ulterior nasterea.
 Bibliografie

1. – Anatomia şi fiziologia omului, Albu M.R. - Editura Corint, Bucureşti 1997

2. – Tehnica îngrijirii bolnavilor, Mozes C. - Editura Medicală, Bucureşti, 1998

3. – Agenda medicală – Editura Bucureşti 1998

4. – Tehnici de îngrijire aplicate de asitenţii medicali, Titircă L. – Editura Viata medicala

romaneasca , Bucuresti

5. – Tratat de Obstetrică, sub redacţia Prof.dr. IOAN MUNTEANU,

Editura Academiei Române, Bucuresti 2000

6. – www.sfatulmedicului.ro
Anexe