Motto

" Ce vrednic de dispret ar fi omul daca nu s-ar putea ridica deasupra a tot ceea ce este
omenesc. Oare savarsim noi ceva maret atat timp cat luptam cu propriile noastre sentimente?
Chiar daca izbutim sa ne situam deasupra lor, noi nu am invins decat niste slabiciuni. Trebuie sa
ne ridicam in slavi pentru ca nu suntem la fel cu cei mai rai dintre oameni? Nu vad de ce s-ar
mandri cineva in spital pentru ca este ceva mai zdravan decat ceilalti bolnavi"
Immanuel Kant
" Viata nu valoreaza nimic, dar nimic nu valoreaza cat viata !!! "
 CUPRINS

CAPITOLUL I
Istoricul boli
Definitie
Anatomia stomacului si duodenului
Fiziologia stomacului si duodenului

CAPITOLUL II
Notiuni generale ale ulcerului gastro-duodenal

CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu ulcer gastro-duodenal

CAPITOLUL IV
STUDIU PE CAZURI

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
Istoricul bolii

Ulcerul gastric si cel duodenal continua sa fie o problema medicala majora. Ele
provoaca dureri puternice si tulburari digestive la aproximativ 10 la suta din oameni in anumite
perioade ale vietii lor, iar in urma unor complicatii severe, ca, de exemplu, hemoragia, pot
constitui, chiar in zilele noastre, cauza unei morti premature.

Pana in 1976, singurul tratament radical al ulcerului, menit sa tina sub control secretia
gastrica acida, era tratamentul chirurgical, in diferitele lui variante. Interventiile chirurgicale nu
erau totdeauna reusite, pacientul ramanand adesea un infirm, incapabil sa se alimenteze in mod
obisnuit.

Cu douazeci de ani in urma, cercetatori britanici au descoperit o noua clasa de

medicamente (antagonisti ai receptorilor H2 ai histaminei), care au schimbat viata suferinzilor
de ulcer. Administrate in forma de comprimate, aceste medicamente au putut controla secretia
gastrica acida, determinand disparitia rapida a simptomelor. Totusi, acestea din urma reapareau
daca pacientii nu luau cate o doza mica in fiecare noapte.

Pacientii cu ulcer considera adeseori boala lor drept o afectiune minora. Cand incep sa
simta arsuri gastrice inghit cateva comprimate antiacide sau beau un pahar cu lapte. Nu isi dau
seama ca ulcerul poate deveni o boala foarte grava.

Acum zece ani a fost descoperit un nou germen patogen, si anume, Helicobacter pylori.
 Helicobacter pylori

S-a descoperit ca acest microb este un co-factor de prima importanta in dezvoltarea

ulcerului. Tratamentul cu o asociatie adecvata de antibiotice poate distruge microbul mentionat,
sterilizand astfel mucoasa gastrica si determinand cura radicala a ulcerului. Datorita faptului ca
medicii au aflat mai multe amanunte despre rolul acestui microorganism, se pare ca, numerosi
bolnavi de ulcer pot fi vindecati o data pentru totdeauna si nu nu doar tinuti sub control.

Cunostintele si intelegerea mecanismelor de producere a ulcerului au capatat o extindere

rapida si este de presupus ca in urmatorii cativa ani vom fi martorii unei noi revolutii in terapia
antiulceroasa.

Helicobacter pylori a fost observat pentru prima oara in 1906, dar, pentru ca nu a fost
inteleasa semnificatia lui, el a fost uitat pana in primii ani ai deceniului al noualea, cand doi
medici australieni, Barry Marshall si Robin Warren, i-au descoperit importanta. H. pylori este
un microorganism in forma de spirala, gasit in mucoasa stomacului si duodenului, supravietuind
in acest mediu acid deoarece secreta o mare cantitate de enzima numita ureaza.

Secretia de ureaza
 La randul ei, ureaza converteste ureea din sucul gastric in bicarbonat si amoniac. Aceste
doua substante conlucreaza la neutralizarea aciditatii gastrice, facand ca mediul stomacului sa
devina alcalin, extrem de favorabil pentru supravietuirea microbului. Un alt mecanism prin care
H. pylori alcalinizeaza mediul gastric consta in distrugerea structurii mucoasei protectoare a
stomacului. Aceasta permite ca microbul sa migreze in mucusul mai putin acid sau chiar in
stratul submucos. Isi gaseste astfel o mica nisa, in care este ferit de acizii gastrici. O data instalat
in mucoasa, H. pylori poate produce, cu usurinta, mai multa ureaza.

Datorita formei sale spiralate si modului de deplasare, microorganismul penetreaza

mucoasa protectoare a stomacului, la acest nivel producand substantele care slabesc actiunea
mucusului si facand ca celulele peretelui gastric sa fie mai susceptibile fata de efectele agresive
ale acidului clorhidric si ale pepsinei. Excesul de acid si alti factori iritanti din stomac provoaca
inflamatia capatului superior al duodenului (bulbul duodenal). La unii oameni, o asemenea
inflamatie de lunga durata determina transformarea celulelor duodenale in celule de tip gastric
(asa-numita metaplazie duodeno-gastrica). Intrucat H. pylori are o deosebita atractie pentru
celulele gastrice, el ataca zonele de metaplazie, intensificand leziunile celulare si procesul
inflamator, cu aparitia ulterioara a unui ulcer.

Descoperirea rolului jucat de H. pylori a modificat radical teoriile privitoare la cauza

ulcerului, conceptia actuala fiind ca acest microb este cauza principala la aproximativ 95% din
cazurile de ulcer duodenal si 75% din cele de ulcer gastric. Totusi, el nu este singurul factor
implicat in geneza ulcerului.

Ulcerul gastro-duodenal a fost descris inca din 1843, de Rutz, iar in 1909 Akerbund a
efectuat prima statistica a cazurilor publicate in literatura de specialitate. Prima observatie a unui
ulcer gastric infantil a fost facuta de Goldberry (1951). In decursul anilor, numerosi oameni de
stiinta au incercat prin metode farmacologice, fizice, chirurgicale, carentiale si mixte, sa produca
ulcerul gastric la diferite specii de animale. Rezultatele obtinute din aceste experiente au
imbogatit cunostintele de pana atunci privind etiologia bolii, mecanismul ei de producere,
metode chirurgicale folosite, etc.

In ceea ce priveste aportul medicinei romanesti la studiul si elucidarea problemelor

dificile aparute in boala ulceroasa, putem aminti contributia lui Daniel Danielopolu, care a
imaginat o metoda originala in studiul tubului digestiv - metoda viscerografica. Cercetarile de
gastroenterologie in tara noastra s-au desfasurat intre anii 1944-1970, in clinicile de medicina
interna din centrele universitare Bucuresti, Cluj, Iasi. Dezvoltarea si diversificarea explorarilor
radiologice, endoscopice, histologice, biochimice au determinat noi posibilitati de cunoastere si
mai ales de adancire a fiziologiei si fiziopatologiei digestive.

Un real progres in clinica si patologia gastro-intestinala a fost realizat prin cercetarea

chimica a secretiilor normale si patologice ale stomacului si intestinului, prin utilizarea sondelor
stomacale si duodenale. Folosita inca din secolul al XVI-lea in scopuri terapeutice (spalaturi
gastrice, introducere de medicamente), sondele gastro-intestinale capata in a doua jumatate a sec.
al XIX-lea si inceputul sec.XX un rol important in examinarea in scop diagnostic a tubului
digestiv. In anul 1909, Max Einhorn cu ajutorul sondei care-i poarta numele, reuseste sa
cerceteze sucul duodenal prin colectarea acestuia prin aspiratie.

In ultimele decenii, cercetarile au fost indreptate spre folosirea mijloacelor moderne de

explorare a tubului digestiv, de mare utilitate in diagnosticul precoce si in aplicarea unui
tratament eficient. Explorarea radiologica minutioasa cu substanta baritata, endoscopia sau
endobiopsia au intrat tot mai des in cercetarile gastroenterologice.
 Ulcerul gastro-duodenal reprezinta o lezare a mucoase digestive de la nivelul stomacului
sau duodenului, mergand de la o usoara leziune, pana la perforarea peretelui tubului digestiv de
la acest nivel pe intreaga sa grosime. Afectarea mucoasei stomacului se numeste ulcer gastric, iar
lezarea mucoasei duodenului produce ulcerul duodenal.
 CAPITOLUL I

Notiuni de anatomie si fiziologie

a stomacului si duodenului

1.1 Anatomia stomacului si duodenului

Aparatul digestiv cuprinde un grup de organe a caror functie principala este digestia.
Segmentele tubului digestiv sunt: cavitatea bucala, faringele, esofagul, stomacul, intestinul
subtire si intestinul gros. Pe langa aceste segmente, aparatul digestiv cuprinde si o serie de
glande anexe, ale caror secretii ajuta la digestia si absorbtia alimentelor: glandele salivare, ficatul
si pancreasul. Tractul digestiv sau gastro-intestinal seamana cu un tub, ale carui portiuni difera ca
marime, structura si functie.

Tubul digestiv
Tubul digestiv poate fi divizat in trei portiuni: portiunea ingestiva, deasupra stomacului,
servind doar la transportul alimentelor, portiunea digestiva, formata din stomac si intestinul
subtire, unde alimentele sunt pregatite pentru a fi absorbite si portiunea ejectiva, formata din
intestinul gros pe unde resturile digestive sunt eliminate.

Stomacul
Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv, situat intre esofag si duoden. Este
asezat in etajul superior al cavitatii abdominale, intre diafragm, ficat, colon transvers si peretele
abdominal, ocupand loja gastrica.

Zona de proiectie a stomacului la peretele abdominal ocupa o parte din epigastru si cea
mai mare parte a hipocondrului stang. In ortostatism, la examenul radiologic, stomacul are forma
de carlig cu o portiune lunga, verticala si o portiune scurta, orizontala, orientata spre dreapta.
Stomacul are 2 fete, 2 margini si 2 extremitati:
- fetele stomacului sunt una anterioara si una posterioara, orientate in plan frontal.
- marginile stomacului – dreapta sau mica curbura, cu concavitatea spre dreapta si superior,
stanga sau marea curbura, cu convexitatea spre stanga si inferior.
- extremitatile stomacului – superioara, orificiul cardia si inferioara, orificiul piloric prin care se
continua cu duodenul.
Anatomo-functional, stomacul are 2 portiuni:
- verticala sau digestiva care se imparte in:
- fundul sau fornixul stomacului, situat deasupra planului orizontal care trece prin cardia.
Aceasta portiune din stomac reprezinta camera cu aer, care nu se umple cu alimente.
- corpul stomacului – pana la incizura angulara.
- orizontala sau de evacuare care cuprinde:
- antrul piloric
- canalul piloric

Separatia dintre cele doua portiuni este indicata de incizura angulara si depresiunea data
de sfincterul antrului. Prima este o depresiune anatomica bine vizibila in orice imprejurare la
examenul radiologic, iar cea de-a doua este o depresiune functionala, realizata din actiunea
fibrelor musculare oblice ale stomacului. Portiunea verticala este mai voluminoasa, saculara si
cuprinde aproximativ 2/3 din stomac, iar portiunea orizontala este mai ingusta, tubulara si
cuprinde 1/3 din stomac.
Ca dimensiuni, in stare de umplere moderata stomacul are o lungime de 25 cm, latime
maxima intre cele doua curburi 12 cm, grosime masurata intre cei doi pereti 8 cm. Capacitatea
mijlocie a stomacului este de 1300cm3. In anumite imprejurari, mai ales in stari patologice,
capacitatea sa se poate modifica – un obstacol la nivelul cardiei va ingreuna patrunderea
alimentelor in stomac, ceea ce va duce la micsorarea capacitacii acestuia, iar un obstacol la
nivelul regiunii pilorice va impiedica evacuarea chimului gastric in duoden si astfel va determina
cresterea capacitacii gastrice.
Stomacul, din punct de vedere al mijloacelor de fixare, este mentinut la locul sau prin
presiunea exercitata de contractia muschilor peretilor abdominali, prin structura anatomica de
continuitate a acestuia intre esofag si duoden, prin pediculii vasculo-nervosi, prin diferite
structuri peritoneale care-l leaga de organele invecinate si prin aderenta fetei posterioare a
fundului stomacului la peretele posterior al abdomenului.

Structura stomacului cuprinde cele 4 tunici intalnite la tubul digestiv:

- seroasa – reprezentata de peritoneul visceral
- musculara – formata din fibre musculare netede dispuse in 3 straturi: longitudinal, extern,
circular, mijlociu, care la nivelul pilorului formeaza sfincterul piloric si oblic, intern. Muschii
stomacului imprima peretilor acestuia doua tipuri de miscari:
- peristolice, prin care alimentele se raspandesc pe peretii stomacului si se dispun in straturi
- peristaltice, de inantare a continutului gastric spre pilor.
- submucoasa – care contine reteaua vasculonervoasa a stomacului si plexul nervos vegetativ
Meissner.
- mucoasa – care captuseste fata interna a stomacului, avand o grosime de aproximativ 2 mm.

Tunicile stomacului
 Mucoasa formeaza numeroase cute sau plici mucoase, care sunt mai accentuate cand
stomacul este gol sau cand se contracta. Mucoasa este formata dintr-un epiteliu de invelis
cilindric simplu, un aparat glandular, un corion si o musculara a mucoasei.
Aparatul glandular este format din glande unicelulare, raspandite printre celulele epiteliale si
care secreta mucus cu rol protector fata de actiunea fermentilor proteolitici; si din glande
gastrice, situate in
Inervatia stomacului
parasimpatica – prin nervul vag, cu rol excitomotor si secretor
simpatica – prin plexul celiac, cu rol inhibitor.

Vascularizatia stomacului

Duodenul

Duodenul reprezinta prima portiune a intestinului subtire, este fixat de peretele posterior
al abdomenului. Este cuprins intre sfincterul piloric si unghiul duodenojejunal. Are o lungime de
25 – 30 cm. Duodenul are forma unei potcoave, in care este cuprins capul pancreasului.
Duodenului i se descriu 4 portiuni:
- superioara sau subhepatica sau bulbul duodenal. Este sediul de electie al ulcerului duodenal
(D1).
- descendenta care prezinta in zona mijlocie, ampula lui Vater in care se deschid: canalul coledoc,
canalul pancreatic principal Wirsung (D2).
- portiunea orizontala sau prevertebrala (D3).
- portiunea ascendenta sau lateroaortica (D4).

Portiunea ascendenta se continua prin unghiul sau flexura duodeno-jejunala cu jejunul.

Duodenul este un organ retroperitoneal, acoperit de peritoneu. El se proiecteaza pe:
- coloana vertebrala - intre L1-L4
- peretele abdominal anterior – in epigastru si regiunea ombilicala
Structura duodenului este reprezentata de cele 4 tunici caracteristice tubului digestiv:
seroasa, musculara, submucoasa si mucoasa. Tunica musculara este formata din fibre netede
musculare dispuse intr-un strat:
- longitudinal extern
- circular intern
Tunicile duodenului
Tunica mucoasa contine glande Lieberkuhn si glande Brunner.
Vascularizatia duodenului
arteriala – este reprezentata de ramuri din artera gastroduodenala si artera mezenterica
superioara.
venoasa – care se varsa in vena porta.
Inervatia duodenului este data de ramuri din plexul celiac si plexul mezenteric.
Fiziologia stomacului si duodenului
In fiziologia stomacului si duodenului, sau in fiziologia digestiei si absorbtiei mai exact,
un rol deosebit il au si organele anexe ale tractului digestiv si anume pancreasul si ficatul.
Pancreasul este o glanda cu secretie mixta: exo si endocrina. Pancreasul exocrin este o
glanda acinoasa, ai carui produsi de secretie sunt enzimele digestice (tripsina, steapsina,etc).
Canaliculele acinoase conflueaza si se deschid in canalul excretor principal. Pancreasul endocrin
este reprezentat de insulele Langerhans, insule celulare raspandite in pancreas, inconjurate de o
retea capilara sinusoidala, in care se varsa produsul de secretie, hormonii insulina si glucogonul,
cu rol in metabolismul glucidic.
Aparatul excretor al pancreasului este reprezentat de 2 canale:
- canalul pancreatic principal Wirsung, care strabate glanda de la coada la cap. Se uneste cu
canalul coledoc formand ampula Vater care se deschide in duoden la nivelul papilei mari. La
nivelul orificiului de deschidere se gaseste sfincterul Oddi.
- canalul pancreatic accesor Santorini, care se deschide tot in duoden la nivelul papilei mici.

Ficatul este o alta glanda anexa a tubului digestiv, cea mai voluminoasa glanda a
organismului. Produsul de secretie externa al ficatului este bila. Secretia biliara a ficatului este
continua, dar evacuarea ei in intestin este ritmata de perioadele digestive. In perioadele
interdigestive, bila este depozitata in vezica biliara, unde se concentreaza de aproximativ 20 de
ori, prin absorbtia apei si a sarurilor anorganice. Vezica biliara este situata pe fata inferioara a
ficatului. Este un organ cavitar.

Ficat, pancreas si vezica biliara

Digestia reprezinta totalitatea proceselor de transformare pe care alimentele le suporta in
trecerea prin tractul digestiv pentru absorbtie. Digestia incepe in cavitatea bucala, unde
alimentele introduse sufera un proces de faramitare numit masticatie, dupa care sunt imbibate cu
saliva si transformate in bol alimentar. Secretia salivara intervine si in degradarea enzimatica a
polizaharidelor. Dintre enzimele salivare, cea mai importanta este amilaza salivara sau ptialina
care degradeaza amidonul fiert sau copt, in dextrine, care au molecule mai mici.

Digestia intestinala
Digestia inceputa in cavitatea bucala este continuata in stomac si terminata, finisata, in
intestinul subtire. La digestia intestinala participa:
- sucul pancreatic
- bila
- sucul intestinal propriu-zis

Sucul pancreatic este produsul de secretie al pancreasului exocrin. El se varsa in duoden

prin canalul Wirsung si uneori prin canalul Santorini. Sucul pancreatic are un bogat continut
enzimatic care actioneaza asupra celor trei principii alimentare (glucide, lipide, proteine); cele
mai importante sunt:
- tripsina, desface polipeptidele sau peptonele in di-, tri- si ditetrapeptide. Tripsina este secretata
sub forma de tripsinogen si activata de enterokinaza.
- lipaza pancreatica este activata de sarurile biliare, Ca++ si aminoacizi. Ea descompune
grasimile in glicerina si acizi grasi.
- amilaza pancreatica are actiune mai puternica decat amilaza salivara, descompunand si
amidonul crud. Dozarea amilazei in sange, da indicii asupra functiei pancreatice ( N=8-32 unitati
Wolgemuth).
Reglarea secretiei pancreatice se face prin mecanism nervos vegetativ (vagul stimuleaza
secretia de enzime pancreatice), si umoral prin:
- secretina
- pancreozimina
- colecistokinina, acestea stimul secretia de suc pancreatic.

Bila este produsul de secretie si excretie hepatica. Bila nu este un suc digestiv propriu-
zis, pentru ca nu contine enzime. Singura enzima biliara care se excreta prin bila este fosfataza
alcalina ( N=2-4,5 unitati Bodansky sau 21-91 u.i/l la 370C). Bila mai contine:
- saruri biliare, care se formeaza pe seama colesterolului. Functia sarurilor biliare: - emulsionarea
grasimilor (fractionarea lipidelor in picaturi foarte fine); - activeaza lipazele din intestin; -
favorizeaza absorbtia acizilor grasi.
- pigmenti biliari, care rezulta din descompunerea hemoglobinei la nivel hepatic. Se formeaza
globina si fierul care sunt reutilizate, iar porfirina se descompune in pigmenti biliari. Din globina
se formeaza biliverdina (culoare verde) care este redusa la bilirubina (culoare galben-aurie).
Bilirubina circula in sange sub forma neconjugata, insolubila numita bilirubina indirecta sau
neconjugata. La nivelul ficatului aceasta este conjugata cu acidul glicuronic si formeaza
bilirubina directa sau conjugata. Pigmentii biliari sunt reprezentati de bilirubina care ajung prin
caile biliare in intestin. Acumularea pigmentilor biliari in tesuturi, da culoarea galbena a
tegumentelor si mucoaselor = icter.
- colesterolul este o alta substanta organica care se gaseste in bila; el este mentinut in suspensie
datorita sarurilor biliare. Cand concentratia sarurilor biliare scade, colesterolul precipita si
formeaza calculi biliari.
Reglarea secretiei biliare este stimulata de saruri biliare, produsii de digestie proteica,
grasimile si uleiurile (mai putin glucidele), secretina (eliberata de glandele duodenale), nervul
vag. Substantele care maresc secretia biliara se numesc coleretice.

Desi bila este secretata continuu, eliminarea ei in intestin este ritmata de perioadele
digestive. In perioadele interdigestive, bila se acumuleaza in vezica biliara.
Nervos, evacuarea bilei este stimulata de vag si inhibata de simpatic, iar umoral,
evacuarea este stimulata de colecistokinina (eliberata de mucoasa duodenala).

Fibre preganglionice ale nervului vag

 Capitolul II
Ulcerul gastro-duodenal

Ulcerul gastro-duodenal este o boala caracterizata prin aparitia unor ulceratii la nivelul
mucoasei esofagiene, al stomacului si duodenului sau ansa anastomotica a stomacului operat,
strabatand mucoasa si depasind muscularis mucosa. Clinic se manifesta prin sindrom ulceros,
boala interesand intreg organismul.

Ulcer gastro-duodenal
Prevalenta acestei boli in Romania este de 8-10%. Raportul barbati/femei este de 1,5
pentru ulcerul gastric si 2,2 pentru ulcerul duodenal.
Clasificare – formele uzuale de ulcer:
- ulcer asociat cu Helicobacter pylori (75% din ulcerul gastric si 90% din ulcerul duodenal);
- ulcer asociat cu consumul de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene);
- ulcer de stress.

Etiopatogenie
Exista trei linii de aparare la nivelul mucoasei:
- mucus – strat aderent care impiedica actiunea pepsinei asupra celulelor gastrice;
- stratul epitelial – participa la aparare prin: membrana apicala; glutation; excretia ionilor de H+,
difuzati pasiv in celula, prin transportori bazolaterali.
- circulatia sangvina: preia ionii de H+; asigura aportul energetic.
Cand aceste linii de aparare sunt depasite, intervin mecanismele epiteliale de refacere a
mucoasei, constituite din trei linii: reconstituirea stratului epitelial prin acoperirea spatiilor libere
de catre celulele adiacente; replicarea celulelor epiteliale; vindecarea clasica prin tesut de
granulatie, angiogeneza si prin remodelarea membranei bazale.
Ulcerul apare, deci, prin insuficienta capacitatii de refacere a mucoasei gastrice.Studiile
cele mai recente au evidentiat faptul ca cele mai frecvente cauze de ulcer sunt infectia cu
Helicobacter pylori si consumul de AINS, in absenta carora ulcerul este foarte rar.

Infectia cu Helicobacter pylori

Este cea mai raspandita infectie de pe glob, insa doar 10-20% dintre cei infectati fac
ulcer. Se asociaza deseori cu duodenita si cu inflamatie cronica predominant antrala.
Principalele efecte ale infectiei cu Helicobacter pylori sunt:
- prin intermediul citokinelor produse de celulele inflamatorii, se realizeaza o crestere a
gastrinemiei;
- s-a observat ca pacientii infectati cu H.pylori au o secretie scazuta de somatostatina, ceea ce
determina o hipersecretie de gastrina ca raspuns la stimuli alimentari (33% dintre bolnavii cu
ulcer duodenal au hiperaciditate).
Ulcer gastro-duodenal – determinat de H. pylori

Dar, pe langa efectul H.pylori in producerea hiperaciditatii, mai intervin si alti factori
predispozanti.

Consumul de AINS
Este cea de-a doua cauza frecventa a aparitiei bolii ulceroase. Aceste medicamente pot
afecta mucoasa gastrica prin contact direct, pe cale sistemica sau prin circuit enterohepatic.
Actiunea acestor medicamente consta in inhibarea productiei endogene de prostaglandine
prin inhibarea ciclooxigenazei care catalizeaza formarea endoperoxizilor din acidul arahidonic
derivat din fosfolipidele membranei celulare. In consecinta, este afectat mecanismul de aparare si
reparatie al mucoasei gastrice dependent de prostaglandine.
Leziunile care apar pot fi diferentiate in 3 categorii:
- leziuni superficiale – eroziuni si petesii (hemoragii punctiforme intramucoase);
- „ulcer endoscopic” – evidentiat la 10-25% dintre consumatorii de AINS;
- „ulcer clinic” – care se manifesta prin hemoragie, perforare sau obstructie, intalnit la
aproximativ 1-2% dintre consumatorii de AINS.
Riscul de aparitie a complicatiilor este crescut la femeile varstnice, probabil din cauza
consumului crescut de AINS la acest grup de varsta.

Ulcerul duodenal
Etiopatogenie
In acest tip de ulcer apare o exacerbare a factorilor ulcerogeni (de agresivitate a mucoasei
gastrice). Astfel sunt:
- masa celulelor parietale crescuta;
- creste eliberarea de gastrina la diferiti stimulenti;
- creste sensibilitatea celulei parietale la stimuli normali (histamina, gastrina, alimente);
- creste concentratia pepsinogenului I.

Factori ulcerogeni
Se produce astfel o hipersecretie de acid clorhidric (atat bazala cat si stimulata).
Acestor conditii li se asociaza urmatorii factori patogeni: factorul genetic, fumatul (creste
secretia de acid clorhidric, scade secretia de mucus, inhiba secretia prostaglandinelor, scade
secretia de bicarbonat din pancreas, stomac si duoden, scade presiunea sfincterului piloric),
infectia cu H.pylori (considerata factorul primordial al producerii ulcerului duodenal).
Aproximativ 95% dintre ulcerele duodenale sunt localizate in prima portiune a
dupdenului, majoritatea fiind unice.
 Microscopic, se deceleaza infiltrat inflamator cu necroza eozinofilica. Majoritatea
pacientilor cu ulcer duodenal asociaza gastrita antrala tip B si leziuni de duodenita. La nivelul
duodenului se descriu leziuni de metaplazie gastrica, Helicobacter pylori colonizand doar
mucoasa de tip gastric.

Ulcer duodenal

Clinic
Durerea abdominala este cel mai frecvent simptom, fiind de regula intensa, ca o senzatie
de foame dureroasa, de gol dureros epigastric, de arsura, de roadere sau de sfredelire. Apare la
90-180 minute postprandial, deseori trezeste bolnavul din somn, cel mai adesea la orele 1-2
noaptea. Sediul durerii este, in general, in epigastru inferior cu iradiere spre hipocondrul drept.
Durata este cuprinsa intre 30-60 minute. Durerea este calmata de ingestia alimentara sau de
administrarea de antiacide. Se descrie o periodicitate sezoniera, crizele dureroase aparand mai
ales primavara si toamna, si dureaza aproximativ 2 saptamani. Se insoteste uneori de o
simptomatologie conexa ce cuprinde eructatii, regurgitatie acida, pirozis, greturi si/sau varsaturi.
In functie de caracterul si evolutia durerii , putem observa unele situatii deosebite: cand
durerea devine constanta si nu se mai calmeaza la ingestia alimentara sau la administrarea de
antiacide, insotita de iradiere posterioara, ne putem gandi la un ulcer penetrant in pancreas (a
erodat peretele gastric pana la nivelul subseroasei, determinand reatia inflamatorie a
pancreasului); cand durerea este accentuata de alimente si este insotita de varsaturi, sugereaza o
stenoza pilorica; o durere extrem de severa, cuprinzand intregul abdomen, cu contractura
abdomenului, sugereaza ulcer perforat in marea cavitate peritoneala.
Ulcer duodenal perforat in cavitatea peritoneala

Examenul fizic ne ofera urmatoarele semne:

- abdomen dureros la palpare in epigastrul inferior si paraombilical drept;
- perforatia in marea cavitate abdominala determina aparitia contracturii musculaturii
abdominale, cu durere difuza a intregului abdomen, iar auscultatia poate decela initial o
accentuare a zgomotelor intestinale;
- obstructia evacuarii gastrice se insoteste de clapotaj;
- paloarea cutaneomucoasa poate insoti hemoragia acuta sau cronica;
- decelarea unei hipotensiuni arteriale cu tahicardie sugereaza aparitia unei hemoragii acute.

Diagnostic
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele obtinute la examenul clinic precum: durerea
abdominala (caracterul, evolutia), simptomele insotitoare si prezenta eventualilor factori
agravanti (fumatul si antecedentele heredocolaterale de ulcer).
 Confirmarea suspiciunii de ulcer duodenal se realizeaza prin mijloace paraclinice,
respectiv endoscopic si radiologic.
Endoscopia digestiva este net superioara tranzitului baritat radiologic, care deceleaza
doar 70-80% dintre cazuri, examinarea cu dublu contrast marind sensibilitatea metodei la 90%
(deci aproape similara cu a endoscopiei).
La examenul radiologic se observa un plus de substanta de contrast care depaseste
conturul virtual al duodenului (nisa vizualizata din profil) sau ca o opacitate rotunda inconjurata
de o zona de edem in faza activa a ulcerului, cu pliuri convergente (nisa vizualizata in imagine
directa). Pot aparea imagini false de ulcer din cauza pliurilor mucoasei duodenale sau a bariului
insuficient fluidizat.
La examenul endoscopic se vizualizeaza craterul ulceros de diferite forme si dimensiuni,
acoperit de o membrana alb-sidefie de fibrina.
Endoscopia este indicata ca prima investigatie paraclinica de confirmare a ulcerului
duodenal sau ca urmare a tranzitului baritat in urmatoarele situatii:
- radiologic nu se detecteaza ulcer duodenal la pacienti cu simptome tipice;
- pacienti cu aspect radiologic de bulb deformat;
- se impune atunci cand ulcerul este prea mic sau prea superficial pentru a fi detectat radiologic;
- in hemoragiile digestive superioare la care se incrimineaza ulcer duodenal drept cauza.

Duodenoscopie

Pentru ca ulcerul gastric este benign, nu este indicata efectuarea biopsiei de mucoasa
duodenala sau repetarea endoscopiei la sfarsitul tratamentului. De mentionat ca studii repetate au
aratat ca nu are nici o justificare utilizarea de rutina a ambelor proceduri (endoscopica si
radiologica) pentru diagnosticarea ulcerului duodenal.
Chimismul gastric este inutil la pacientii cu ulcer duodenal.
 Determinarea gastrinemiei se recomanda la pacientii cu suspiciune de gastrinom sau la
condidatii la tratamentul chirurgical al ulcerului duodenal.

Tratament
Obiective:
- ameliorarea durerii;
- vindecarea ulcerului;
- prevenirea recidivelor;
- prevenirea complicatiilor;
- tratamentul complicatiilor.
Regim de viata si igieno-dietetic: renuntarea la fumat; reducerea consumului de alcool;
interzicerea utilizarii de AINS sau asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine (daca nu
se poate renunta la ele – poliartrita, spondilita); dieta va exclude alimentele care produc dureri:
sosurile, tocaturile, carnatii, mezelurile, conservele, condimentele si acriturile.
Tratamentul medical: durerea in ulcerul duodenal este datorata atat tulburarilor de
motilitate, cat si stimularii acide a chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea durerii si vindecarea
ulcerului pot fi utilizate urmatoarele clase de medicamente: antiacide (Maalox, Gelusil, Almagel,
Calmogastrin, Dicarbocalm – acestea amelioreaza simptomatologia, imbunatatesc vindecarea si
reduc recurentele), antagonisti H2 (Cimetidina –Tagamet; Ranitidina, Famotidina – sunt utili atat
in calmarea durerii, cat si in vindecarea ulcerului si in scaderea recurentelor), anticolinergice
(Pirenzepina, Telenzepina – sunt mai rar utilizate in prezent, din cauza efectelor adverse
multiple, unele interferand cu functia gastrointestinala), inhibitorii pompei de protoni
(Omeprazol, Lansoprazol – sunt cei mai puternici antiacizi, blocand ATP-aza H+-K+ a
membranei celulei parietale gastrice, avand o durata lunga de actiune), protectoare ale mucoasei
– prostaglandine (Enprostil, Misoprostol, Riboprostil – acestea cresc secretia de mucus gastric,
cresc secretia de bicarbonat, cresc fluxul sangvin prin mucoasa gastrica, stimuleaza refacerea
mucoasei) – agenti activi topici (Sucralfat – Carafate – la pH acid devine polar si se leaga la
suprafata craterului ulceros, creand o bariera protectoare, leaga si inactiveaza pepsina si acizii
biliari; Ulcogant; Bismut coloidal – formeaza un film protector pe suprafata craterului ulceros si
previne contactul cu factorii de agresiune intraluminali, stimuleaza sinteza de prostaglandine,
stimuleaza sinteza glicoproteinelor din mucus, rol bactericid fata de Helicobacter pylori;
Carbenoxolona – stimuleaza sinteza de mucus si de prostaglandine, dar este mai putin folosita
din cauza efectelor secundare: retentie hidrosalina, hipokaliemie, HTA), antibiotice
(Amoxicilina, Tetraciclina, Metronidazol, Claritromicina – se adauga in primele 7-14 zile ale
tratamentului antisecretor).
Tratamentul chirurgical – indicatiile acestuia sunt: esecul tratamentului medical corect
administrat: persistenta durerii abdominale, semne radiologice sau endoscopice de ulcer,
persistenta hiperaciditatii, persistenta infectiei cu H.pylori; ulcere duodenale agresive (post-
bulbare, se recomanda interventie chirurgicala radicala pentru aceste doua situatii – vagotomie cu
bulbantrectomie si excizia ulcerului); tratamentul chirurgical ca o alternativa a celui medical
(exista o categorie de pacienti care sunt greu de tratat medical si de urmarit pentru evaluare –
vagotomie supraselectiva laparoscopica).

Vagotomie

Hemoragie digestiva

Ulcer perforat in cavitatea abdominala

 Complicatiile ulcerului gastro-duodenal
Cele mai frecvente complicatii ale ulcerului sunt:
Hemoragia – incidenta hemoragiei digestive superioare (HDS) majore este de 150:100000, iar
peste 80% dintre acesti bolnavi relateaza un istoric de boala ulceroasa simptomatica. Mortalitatea
in HDS se mentine ridicata, in ciuda imbunatatirii spectaculoase a mijloacelor de diagnostic, de
tratament si de ingrijire a bolnavilor. Dintre bolnavii cu ulcer, 15-20% prezinta aceasta
complicatie in decursul evolutiei bolii. Clinic – peste 95% dintre bolnavi se prezinta cu HDS
evidenta prin: hematemeza (varsatura cu sange proaspat rosu sau in “zat de cafea”); melena
(scaun moale, lucios, de culoare neagra – “ca pacura”, urat mirositor); hematemeza si melena.
Alte simptome si semne asociate care apar sunt: astenia fizica, sincopa, setea, transpiratiile,
socul. Principalele etape de interventie in caz de HDS sunt:
- prevenirea exsanguinarii este de prim ordin: resuscitarea – inainte de stabilirea cauzei
hemoragiei; internare in sectia de terapie intensiva; consult terapeutic endoscopic si chirurgical
cat mai repede; tratament specific cauzei de hemoragie.
Nu se practica endoscopie de diagnostic!!!
- echilibrarea hemodinamica – instalarea unei linii venoase, introducerea rapida de ser fiziologic
0,9%, transfuzie de sange pentru mentinerea Hb in jur de 10 g/dl (nu ne orientamdupa
hematocrit!!).
- localizarea sediului hemoragiei se realizeaza dupa stabilizarea bolnavului, prin anamneza
(istoric sau simptome sugestive de ulcer) si endoscopie. In caz de sangerare activa, cheag aderent
si vas sangvin vizibil, se efectueaza tratamentul endoscopic al hemoragiei prin injectare de
alcool, substante sclerozante ori adrenalina sau prin electrocauterizare.

Fotocoagulare hemoragie digestiva

Perforatia – apare de 4-8 ori mai frecvent la barbati decat la femei. Consta in perforarea
peretelui gastric de catre craterul ulceros, cu deschiderea acestuia in cavitatea peritoneala si
eliminarea continutului gastric la acest nivel. Clinic – se prezinta de cele mai multe ori ca un
abdomen acut, fiind o urgenta chirurgicala. Pacientul sta nemiscat in pat, cu respiratii
superficiale. Abdomenul este intens dureros, predominant in epigastru, cu spasm al musculaturii
abdominale pana la contractura. Paraclinic analizele de sange indica leucocitoza, uneori
amilazemie. Radiografia abdominala simpla evidentiaza pneumoperitoneul. Tratamentul este
chirurgical, de obicei cu sutura simpla a perforatiei si vagotomie selectiva.

Ulcer perforat

Sutura perforatiei si vagotomie

Capitolul III

Rolul AM in ingrijirea pacientului cu

ulcer gastro-duodenal
 Rolul AM in asigurarea conditiilor de ingrijire
Boala duce la pierderea calitatii vietii, modifica relatiile sociale la nivel de familie,
profesional, timp liber si genereaza anumite probleme sociale, motive care impun asistentei
medicale si celorlalte cadre medicale un efort deosebit in realizarea unui mediu de ingrijire
optim.
Intr-un spital, indiferent de sistemul de constructie – pavilionar / monobloc, functioneaza mai
multe servicii (sectii) in raport cu structura acestuia.
Sectia de gastroenterologie are o structura speciala care confera o functionalitate aparte si
cuprinde : saloane cu paturi, sala de tratamente, cabinete pentru investigatii paraclinice,anexe
strict necesare pentru desfasurarea activitatii – iar unele spitale avand chiar bloc operator si sala
de terapie intensiva la nivelul sectiei pentru a se putea interveni in cazul unei urgente majore,
cum este hemoragia digestiva, sau pentru a evita transferul pacientului pe sectia de chirurgie,
lucru care poate creea o stare majora de teama si anxietate acestuia.

Atunci cand sectia are in componenta bloc operator, acesta trebuie sa reprezinte
compartimentul specific si de baza al sectiei fiind o unitate functionala aparte – el fiind izolat de
restul sectiei, avand circuite separate pentru septic si aseptic – construit din materiale ce pot fi
dezinfectate usor.
Structura blocului operator trebuie sa cuprinda mai multe incaperi care sa-i asigure
functionalitatea:
- camera “filtru” in care personalul medical se dezbraca de tinuta de spital si imbraca alta curata
si sterilizata.
- camera de pregatire a medicilor chirurgi care cuprinde un spatiu pentru spalarea mainilor, dotat
cu 2-3 chiuvete cu robinete speciale, apa sterile, sapun si solutii pentru sterilizarea mainilor.
- camera de imbracare a lenjeriei sterile pentru operatie, prevazuta cu o masa pe care se gasesc
halate, masti si manusi sterile.
- sali de operatie (cel putin 3-4 pentru fiecare bloc operator), complet izolate de exterior,
climatizate cu trecerea aerului prin filtre speciale, care sa asigure sterilizarea aerului, cu o
temparatura intre 180-220 si umiditatea de 50-70%.
Mobilierul unei sali de operatie trebuie sa fie redus la strictul necesar si va cuprinde:
- masa de operatie de constructie speciala cu lampa scialitica
- mese pentru instrumentele necesare interventiei
- mese / polite pentru depozitarea casoletelor cu campuri sterile si a cutiilor cu instrumentar
- aparatul pentru anestezie generala si masuta cu medicamente
- aspiratoare, bisturie electrice, aparate de chirurgie celioscopica, aparatul Roentgen mobil, lampi
mobile cu picior, lampi pentru US, electrocauterizator, taburete rotative
- camera de preanestezie si de trezire, in care se face pregatirea anestezica si se asigura trezirea
completa a bolnavului operat.
- camera de spalare a instrumentarului folosit in timpul interventiei (de obicei o camera pentru 2
sali de operatie).
- camera de depozitare a lenjeriei murdare, magazia cu aparatura si instrumentar de rezerva, grup
sanitar, o camera de repaus pentru medici si personal

Sala de tratament serveste la pansarea bolnavilor precum si la efectuarea unor examene

clinice (tusee rectale / vaginale, anoscopii), a unor proceduri speciale (spalaturi vaginale, clisme,
punctii) sau la recoltarea de analize. In principiu trebuie sa fie o sala aseptica si alta pentru
bolnavii septici. Intr-o sala de pansamente trebuie sa existe in mod obligatoriu o canapea, o masa
pentru examinare, caruciorul cu solutii, instrumente, comprese pentru pansat, dulapuri pentru
instrumente (sterile si nesterile), chiuvete pentru spalat instrumente, cuve pentru dezinfectia unor
instrumente, seringi, ace, lame, eprubete pentru recoltat produse biologice.
Igiena generala si corporala
Asistenta medicala are un rol deosebit in realizarea si asigurarea igienei bolnavului, un
element primordial referindu-se la:
- aerisirea salonului (in perioadele reci se va avea in vedere ca pacientul sa fie intors cu spatele
catre fereastra deschisa, sau va fi bine acoperit cu patura pe spate si cap); se va evita asezarea in
zone expuse curentilor de aer.
- mentinerea curateniei riguroase a saloanelor si dezinfectia periodica, aplicand masuri de asepsie
si antisepsie.
- curatenia asternuturilor si a lenjeriei de corp – schimbarea ei de cate ori este nevoie, sau
protejarea patului cu musama si aleza. Se urmareste ca lenjeria sa nu fie stransa si mototolita –
favorizeaza escarele de decubit.
Toaleta bolnavului se va face la pat sub forma de bai partiale sau complete. In masura in
care bolnavul poate fi mobilizat.
Asistenta medicala va lua masuri de precautie in timpul baii, pentru ca bolnavii sa nu fie
expusi curentilor de aer.
Curatarea tegumentelor intregului corp se efectueaza pe regiuni, descoperindu-se treptat
numai zonele care se spala.
 Scopul efectuarii toaletei este indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos,
descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee sau sudoripare, a microbilor sau a altor
substante straine care adera la piele, avand ca efect activarea circulatiei cutanate, crearea unei
satri de confort pentru bolnav. Pentru efectuarea toaletei, asistenta medicala trebuie sa aiba in
vedere urmatoarele:
- sa convinga pacientul cu mult tact si delicatete
- sa menajeze pacientul, protejandu-l cu un paravan fata de ceilalti bolnavi
- sa asigure o temperatura adecvata in salon, pentru a-l feri de raceala
- sa pregateasca materialul necesar in prealabil, pentru ca ingrijirile sa fie cat mai operative
- sa actioneze rapid, sigur dar cu blandete pentru a scuti bolnavul de alte suferinte si de efort sau
oboseala.
Indiferent de regiunea careia i se face toaleta, patul este protejat cu musama si aleza.
Daca bolnavul se poate deplasa, se prefera efectuarea baii generale in sala de dus.
Alimentatia se poate efectua activ sau pasiv in functie de starea bolnavului, asigurandu-se
o pozitie cat mai comoda (se aseaza un prosop pe marginea patului), pacientul fiind asezat
sprijinit (daca este posibil), fie prin ridicarea patului, fie pe 2-3 perne, pe piept i se aseaza vasul
cu mancarea, iar asistenta medicala sta alaturi, il supravegheaza sau il ajuta.
Daca alimentatia se face pasiv, asistenta medicala trebuie sa manifeste calm si rabdare, sa
nu incarce lingura prea mult, sa nu il zoreasca pe pacient si de asemenea sa verifice temperatura
alimentelor. Se va avea grija ca firimiturile sa nu se imprastie sub pacient. Se va supraveghea si
efectua aranjarea patului si intinderea lenjeriei – deoarece favorizeaza formarea escarelor.
Indiferent de modul de administrare al alimentelor, asistenta medicala va avea in vedere
orarul meselor, prezentarea alimentelor cat mai estetic si pe cat posibil va tine cont de
preferintele pacientului, in limita restrictiilor impuse de medic. Asistenta medicala va respecta
numarul de calorii necesare, pentru a nu fi supraalimentat (problemele de tranzit fiind prezente in
marea majoritate a cazurilor de cancer de colon, precum si evitarea obezitatii).

Pacientul trebuie educat de catre asistenta medicala in privinta unei alimentatii sanatoase,
cu rol deosebit de important in cazul afectiunilor canceroase.
Comportarea personalului fata de bolnavii imobilizati trebuie sa fie cat se poate de atenta,
deoarece acestia sunt anxiosi, irascibili, capriciosi.
Asistenta medicala va tine cont de starea psihica a bolnavului, avand o comportare plina
de blandete, calm, sa fie preocupata de programul zilnic, sa-l scoata la aer (cu caruciorul sau
eventual cu patul) – atentia cu care este inconjurat contribuind la intarirea increderii in personalul
sanitar precum si la suportarea cu usurinta a perioadei de spitalizare de catre bolnav.
In cazul pacientilor cu ulcer gastro-duodenal asigurarea regimului igieno-dietetic are un
rol primordial.
Se va administra un regim cat mai complet posibil care sa contina alimente cu toti factorii
nutritivi, cu pregatire corecta si sub toate formele de pregatire, suficient ca aport caloric, in
functie de varsta pacientului si solicitarile energetice si neuropsihice profesionale si
extraprofesionale ale acestuia.
Asistenta medicala asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele
evolutive ale bolii, alimentatia fiind repartizata in 5 mese pe zi, precum si repausul fizic si psihic
al pacientului, mai ales postprandial in perioada dureroasa. Inaintea fiecarei mese intreaba
pacientul daca a prezentat dureri epigastrice si se asigura ca acestea au disparut dupa consumul
de alimente. Va cantari bolnavul o data pe sapatamana, pentru a observa din timp scaderile in
greutate.

Atunci cand pacietul prezinta inapetenta datorata simptomelor de greata si varsaturi si

alimentatia si hidratarea este afectata prin deficit, asistenta medicala alimenteaza pacientul
parenteral pentru ca acesta sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional, instituind perfuzii cu
glucoza 5%,10%; hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoacizi (Marisang, Aminomel),
vitamine si electroliti dupa indicatia medicului. Aceasta calculeaza numarul de calorii in functie
de diferite stari patologice, adaugand 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370C; 20-
30% pentru agitatie, convulsii, distructii celulare.
Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat, cu cantitati mici de lichide
reci, oderite cu lingurita.
Asistenta medicala exploreaza gusturile si obieceiurile alimentare ale pacientului si
constientizeaza pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii. Face
bilantul lichidelor ingerate si eliminate.
Serveste pacientul cu alimente la o temperatura moderata, la ore regulate si prezentate
atragator. Invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar si echivalentele calitative
si cantitative ale principiilor alimentare, in vederea inlocuirii unui aliment care declanseaza
anumite simptome cu altul. Echilibrarea psihica o face asigurand un climat cald, confortabil,
explicandu-i scopul interventiilor si incurajand pacientul.
 Rolul AM in aplicarea tratamentului
Tratamentul are ca obiective:
- ameliorarea durerii;
- vindecarea ulcerului;
- prevenirea recidivelor;
- prevenirea complicatiilor;
- tratamentul complicatiilor.
Daca in stabilirea diagnosticului prin etapele sale rolul major il are medicul, asistenta
medicala doar ajutandu-l pe acesta sau pe pacient, in aplicarea tratamentului medical sarcina
revine aproape in totalitate acesteia.

In cazul ulcerului gastro-duodenal pot fi aplicate urmatoarele tipuri de tratament:

- regim de viata si igieno-dietetic
- tratament medical
- tratament chirurgical

Regim de viata si igieno-dietetic

- renuntarea la fumat
- reducerea consumului de alcool
- interzicerea utilizarii de AIND sau asocierea acestora cu administrarea de prostaglandine – daca
nu se poate renunta la ele, cazul poliartritei, spondilitei
- dieta va exclude alimentele care produc dureri: sosuri, tocaturi, carnati, mezeluri, conserve,
condimente si muraturi.

Tratament medical
Durerea in ulcerul duodenal este datorata atat tulburarilor de motilitate, cat si stimularii
acide a chemoreceptorilor. Pentru ameliorarea durerii si vindecarea ulcerului pot fi utilizate
urmatoarele clase de medicamente: antiacide (Maalox, Gelusil, Almagel, Calmogastrin,
Dicarbocalm – acestea amelioreaza simptomatologia, imbunatatesc vindecarea si reduc
recurentele), antagonisti H2 (Cimetidina –Tagamet; Ranitidina, Famotidina – sunt utili atat in
calmarea durerii, cat si in vindecarea ulcerului si in scaderea recurentelor), anticolinergice
(Pirenzepina, Telenzepina – sunt mai rar utilizate in prezent, din cauza efectelor adverse
multiple, unele interferand cu functia gastrointestinala), inhibitorii pompei de protoni
(Omeprazol, Lansoprazol – sunt cei mai puternici antiacizi, blocand ATP-aza H+-K+ a
membranei celulei parietale gastrice, avand o durata lunga de actiune), protectoare ale mucoasei
– prostaglandine (Enprostil, Misoprostol, Riboprostil – acestea cresc secretia de mucus gastric,
cresc secretia de bicarbonat, cresc fluxul sangvin prin mucoasa gastrica, stimuleaza refacerea
mucoasei) – agenti activi topici (Sucralfat – Carafate – la pH acid devine polar si se leaga la
suprafata craterului ulceros, creand o bariera protectoare, leaga si inactiveaza pepsina si acizii
biliari; Ulcogant; Bismut coloidal – formeaza un film protector pe suprafata craterului ulceros si
previne contactul cu factorii de agresiune intraluminali, stimuleaza sinteza de prostaglandine,
stimuleaza sinteza glicoproteinelor din mucus, rol bactericid fata de Helicobacter pylori;
Carbenoxolona – stimuleaza sinteza de mucus si de prostaglandine, dar este mai putin folosita
din cauza efectelor secundare: retentie hidrosalina, hipokaliemie, HTA), antibiotice
(Amoxicilina, Tetraciclina, Metronidazol, Claritromicina – se adauga in primele 7-14 zile ale
tratamentului antisecretor).
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca mecanismul de actiune al AINS, pentru a putea
efectua educatia pacientului la care ulcerul s-a produs pe fondul consumului acestora. AINS
reprezinta un grup de substante care actioneaza asupra unor etape ale raspunsului inflamator
vizand diminuarea acestuia.
Cele mai frecvente efecte secundare sunt:
- digestive
- renale
- hepatice
- hematologice
- reactii alergice
Tulburarile digestive sunt urmarea inhibitiei rolului protector al PG asupra mucoasei
gastrice. In mod normal PG scad secretia acida si o cresc pe cea de mucus. Inhibitia lor prin
AINS duce la cresterea secretiei acide si la distrugerea barierei de mucus, favorizand aparitia /
reactivarea ulcerului gastroduodenal.
Tulburarile renale se produc prin anularea efectului normal vasodilatator produs de PG;
de aceea, la bolnavii cu flux sangvin renal scazut (insuficienta cardiaca, ciroza hepatica cu ascita)
AINS pot produce IRA.
Tulburarile hepatice sunt reversibile si se manifesta prin cresterea enzimelor (TGP) si
uneori prin cresterea bilirubinei si a timpului de protrombina.
Modificarile hematologice cele mai frecvente sunt: agranulocitoza, anemia aplastica sau
tulburari ale hemostazei, iar cele alergice: rinita, astm, reactii cutanate.
 Pot apare si tulburari neurologice: cefalee, vertij.
Calea de administrare a medicamentelor este indicata de medic in functie de:
- rapiditatea asimilarii medicamentului de catre organism
- resorbtia si metabolizarea medicamentului
- interactiuni medicamentoase
- compatibilitatea tesuturilor fata de substanta administrata
Asistenta medicala efectueaza administrarea medicamentelor in conditii de igiena,
asepsie, dezinfectie, sterilizare si mentinere a masurilor de supraveghere si control a infectiilor
nosocomiale sau intraspitalicesti.

Pregatirea injectiei
Asistenta medicala are obligatia sa supravegheze si sa participle activ la administrarea
medicatiei, cunoscand foarte bine regulile generale de administrare a medicamentelor precum si
efectele secundare ale acestora, pentru a putea invata pacientul sa nu se sperie la aparitia lor, fapt
care ar putea declansa starea de anxietate a acestuia. Deosebit de importanta este cunoasterea de
catre asistenta medicala a cailor de administrare a medicamentelor, aceasta putand fi orala sau
enterala si parenterala (ocoleste tractul digestiv, are efect mai rapid), precum si a tehnicilor de
efectuare a tratamentului medicamentos parenteral (injectii s.c., i.m., i.v.) cu respectarea regulilor
de asepsie si antisepsie. Va urmari functiile vitale si va nota in FO valorile acestora, pentru a
putea constata efectul medicatiei si diminuarea simptomelor bolii.

Medicamentele sunt substante folosite in scopul de a preveni, a ameliora sau a vindeca

bolile, extrase sau sintetizate din produse vegetale, animale sau din substante minerale. Actiunea
lor asupra organismului depinde de structura lor chimica, de doza administrata si de calea de
administrare. Aceeasi substanta poate functiona ca aliment, medicament sau toxic, dupa
cantitatile introduse in organism, asistenta medicala avand rolul de a cunoaste foarte bine
prezentarea medicamentelor, cantitatea de substanta continuta, dozarea si timpul de actiune al
acestora.
Diferentierea actiunii medicamentelor asupra organismului este in functie de dozele de
administrare. Se deosebesc:
doza terapeutica – doza utilizata pentru obtinerea efectului terapeutic dorit, fara ca prin
aceasta sa se produca vreo actiune toxica asupra organismului;
doza maxima – este doza cea mai mare suportata de organism fara sa apara fenomene
toxice reactionale;
 doza toxica – este cantitatea care, introdusa in organism, provoaca o reactie toxica
periculoasa;
doza letala – este doza care produce exitus-ul.
In vederea urmaririi efectului medicamentelor, asistenta medicala trebuie sa cunoasca:
efectul ce se asteapta de la medicamentul respectiv, pentru care a fost de fapt administrat, timpul
necesar dupa care poate fi asteptat efectul, efectele secundare ale medicamentelor, fenomenele de
obisnuinta si de acumulare, fenomenele de hipersensibilitate.
Administrarea medicamentelor se face tinand cont de anumite reguli, dintre care amintim:
respectarea intocmai a medicamentului prescris, identificarea medicamentelor prin citirea
etichetei si a datei valabilitatii, verificarea calitatii acestora, respectarea cailor de administrare, a
dozajului prescris si a orarului de administrare, respectarea somnului pacientului, evitarea
incompatibilitatii intre medicamente, administrarea imediata a medicamentelor deschise,
respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor (solutii, picaturi, injectii, ovule
vaginale, supozitoare), administrarea medicamentelor in prezenta asistentei, servirea bolnavului
cu doze unice de medicament, respectarea asepsiei si antisepsiei la administrarea parenterala,
pentru evitarea infectiilor nozocomiale.
Caile de administrare ale medicamentelor sunt:
- respiratorie,
- orala / bucala,
- percutana,
- rectala,
- parenterala,
- prin aplicatii locale.
Calea orala sau bucala este calea naturala de administrare a medicamentelor, acestea
putand fi introduse sub diverse forme: lichide (solutii, infuzii, decocturi, tincturi, uleiuri,
extracte) sau solide (prafuri, tablete, granule, substante mucilaginoase).
Se renunta la aceasta cale de administrare cand:
- medicamentul se descompune sub influenta sucurilor gastrice sau este inactivat de acestea;
- bolnavul refuza luarea medicamentelor pe aceasta cale;
- medicamentul are proprietati iritante asupra mucoasei digestive;
- bolnavul este inconstient (coma, are trismus)
- medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva;
- medicul doreste sa ocoleasca sistemul venei porte.
 Medicamentele astfel introduse au efect: - local sau general, acestea se resorb la nivelul
mucoasei digestive, patrund in sange desfasurandu-si efectul asupra intregului organism sau doar
asupra unor anumite organe. Medicamentele lichide se pot administra ca atare sau diluate cu apa,
ceai, lapte, iar pentru mascarea gustului dezagreabil pot fi indulcite cu mire, siropuri. Cand
medicamentele solide nu pot fi inghitite ca atare, se mojareaza (se piseaza) apoi pot fi diluate cu
apa sau ceai.
Administrarea medicamentelor pe cale parenterala ofera anumite avantaje ce nu pot fi
neglijate:
- absorbtia este usoara, iar efectul se instaleaza rapid;
- dozajul este precis, absorbtia nefiind in functie de conditiile speciale ale tubului digestiv;
- medicamentele sensibile la actiunea sucurilor digestive, nu sunt alterate sau modificate in
stomac sau intestin;
- se pot introduce medicamente si in caz de intoleranta digestiva sau cand calea enterala este
contraindicata.
Prin calea parenterala se intelege de obicei ocolirea tubului digestiv si administrarea
medicamentelor prin injectare. Injectia reprezinta introducerea substantelor in stare lichida in
organism prin intermediul unui ac ce traverseaza tesuturile.
Prin calea parenterala se intelege de obicei ocolirea tubului digestiv si administrarea
medicamentelor prin injectare. Injectia reprezinta introducerea substantelor in stare lichida in
organism prin intermediul unui ac ce traverseaza tesuturile.
Astfel:
- se utilizeaza calea subcutana cand substantele sunt usor resorbabile, au densitate mica si
presiune osmotica apropiata cu cea a organismului, nu provoaca iritatia sau lipoliza tesutului
celular adipos de sub piele;
- se recurge la calea intramusculara daca densitatea medicamentului este mai mare, daca prin
stagnarea in tesuturi ar provoca iritatia acestora, iar efectul urmarit trebuie sa se instaleze rapid
sau daca intarzierea absorbtiei ar produce modificari in compozitia medicamentului injectat;
- calea intravenoasa se foloseste cand se asteapta o actiune prompta si cand substanta
medicamentoasa introdusa printre tesuturi ar provoca distructii tisulare, nefiind suportata de
celulele tesuturilor moi.
Asistenta medicala are un rol deosebit de important in administrarea medicamentelor pe
cale parenterala, de aceea ea trebuie sa cunoasca fiecare tehnica foarte bine, locurile de electie,
tipul solutiilor care pot fi injectate pe cale s.c., i.m. sau i.v.,regulile de asepsie precum si
modalitatea de a interveni in cazul unor accidente sau incidente, dintre care amintim: durere vie
prin lezarea nervului sciatic (situatie in care se impune retragerea acului), hematom prin
inteparea unui vas (se evita aceasta situatie printr-o aspirare dupa introducerea acului – daca
apare sange se retrage sau se introduce acul mai profund,pana trece de vasul de sange respectiv),
supuratie aseptica datorita unor substante ce nu sunt resorbite, ruperea acului ce impune extractia
chirurgicala (toate acestea pentru injectia intramusculara); injectarea solutiei in tesutul perivenos,
manifestata prin tumefierea tesuturilor si durere, flebalgia produsa prin injectarea rapida a
solutiei sau a unor substante iritante, hematom prin strapungerea venei, ameteli, lipotimie sau
colaps (toate acestea in cazul injectiei i.v.);
Perfuzia endovenoasa urmareste introducerea in circuitul sangvin, picatura cu picatura a
unor solutii izotone, hipertone sau hipotone cu scopul de a sustine aportul necesar de lichide si
electroliti sau pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidroionica si volemica si introducerea unor
medicamente prin care se urmareste efectul prelungit.
Pe langa administrarea tratamentului asistenta medicala are rolul de a monitoriza functiile
vitale: respiratia, tensiunea arteriala, temperatura, pulsul, diureza si scaunul.
Indicatiile tratamentului chirurgical pentru ulcerul duodenal:
ulcerul complicat prin perforatie, penetratie, stenoza (indicatii absolute), hemoragie
(indicatii diferentiate in functie de caz).
ulcerul rezistent la tratament medical corect condus 6-8 saptamani. De obicei astfel de
cazuri au ca substrat ulcere penetrante, prepilorice sau postbulbare, ulcere endocrine. De
mentionat de asemenea rezistenta relativ frecventa la tratament medical a ulcerului aparut la
adultul tanar sau varstnic, sau in cazurile in care in antecedente exista un episod hemoragic sau
perforativ.
O indicatie relativa este constituita de imposibilitatea bolnavului de a suporta costul ridicat
al unui tratament medical eficient care trebuie sa fie de lunga durata pentru prevenirea
recaderilor.
Obiectivul principal al interventiei chirurgicale este reducerea secretiei clorhidropeptice,
factor patogenic esential in determinismul ulcerului duodenal. In masura in care este posibil,
operatia va ridica si leziunea ulceroasa.
Interventia chirurgicala implica – pregatirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii.

Pregatirea preoperatorie
Se efectueaza diferentiat in functie de terenul bolnavului (varsta, tare biologice), de
gravitatea bolii si complexitatea operatiei care va trebui practicata .
Inaintea executarii interventiei chirurgicale, indiferent de varsta pacientului, de afectiunea pentru
care se interneaza si de durata actului operator, bolnavii trebuie pregatiti psihic, biologic si
chirurgical.
Pregatirea psihica a bolnavului incepe din momentul internarii si are drept scop adaptarea
bolnavului la noile conditii de viata, obtinerea increderii in personalul medical si restabilirea
echilibrului sau psihic.
Asistenta medicala are un rol foarte important in asigurarea confortului – care este unul
din factorii care ajuta bolnavul sa-si mentina un tonus psihic optim – astfel saloanele vor fi bine
aerisite si luminate, cu temperatura de 200-220C. Aceasta va cuceri increderea bolnavului printr-
un comportament corect si binevoitor, va calma teama care-l domina la gandul ca va suferi o
interventie chirurgicala cu posibile urmari nefaste, ii va explica, in termeni simpli, in ce consta
boala sa si ce posibilitati terapeutice exista, va combate anxietatea acestuia prin administrare de
tranchilizante usoare / barbiturice (Fenobarbital, Diazepam).
Pregatirea biologica difera in functie de varsta, afectiune, stare generala, natura
interventiei si vizeaza atat cercetarea constantelor hemostatice, cat si tratarea unor eventuale tare
biologice, ce ar putea ingreuna evolutia postoperatorie favorabila. Pregatirea preoperatorie
presupune realizarea unui bilant biologic riguros. In afara HLG, a VSH-ului, a probelor hepatice
si a celorlalte constante sangvine, se recomanda si efectuarea unei radiografii pulmonare si
EKG. O urocultura de rutina se va efectua la cea mai mica suspiciune de infectie urinara.

Examenul fizic si istoricul medical al pacientului pot impune necesitatea efectuarii unor
teste suplimentare sangvine si de alta natura cum ar fi: grup sangvin si Rh, timp de sangerare si
coagulare, uree sangvina, proteinemie, colesterol, EAB pentru intregirea investigatiilor si in
cazul unei operatii mai mari.
Evaluarea preoperatorie corecta este importanta si pentru anticiparea complicatiilor generate de
substantele anestezice / alte medicamente, mai ales cand coexista afectiuni cardiace, pulmonare,
hepatice sau renale grave. Anemia si nivelul scazut de K trebuie corectate. Medicatia
antiinflamatoare trebuie intrerupta cu cateva zile inaintea interventiei chirurgicale.
Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei cu anestezie generala i.v. / intubatie
orotraheala, dar se poate efectua si anestezie rahidiana / bloc epidural. Alegerea ii apartine
anestezistului si se bazeaza pe existenta unor probleme medicale specifice.
 Pregatirea chirurgicala a bolnavului, presupune aplicarea unor masuri care sa asigure
desfasurarea actului chirurgical in conditii optime.
Igiena bolnavului trebuie avuta in vedere inca de la internare, cand se face baie generala,
apoi acesta va imbraca rufe curate. De la aceasta regula fac exceptie doar urgentele majore a
caror igiena va fi facuta de asistenta medicala pe portiunea de interes chirugical.
In seara premergatoare interventiei bolnavul este din nou invitat sa faca baie generala,
imbraca lenjerie curata, tegumentele paroase din zona de interes chirurgical vor fi rase apoi
dezinfectate cu alcool si derivati de iod si pansate steril.
Clisma preoperatorie nu este intotdeauna necesara – acelasi efect se poate obtine prin
administrarea cu 12-24 ore inainte de operatie, de laxative usoare cu efect mai putin brutal si
consumativ si cu un mai mic efect psihologic neplacut asupra bolnavului. In cazul persoanelor de
sex feminine se indeparteaza machiajul si lacul de unghii, pentru observarea corecta si atenta a
circulatiei.

Ingrijiri postoperatorii
Scopul ingrijirilor in perioada postoperatorie este recuperarea rapida a pacientului,
prevenirea sau, dupa caz, recunoasterea si tratarea complicatiilor, precum si asigurarea
confortului pacientului pana la externarea sa din spital.
In perioada postoperatorie ingrijirile acordate de asistenta medicala joaca un rol foarte
important in evolutia favorabila a pacientului. Dupa operatie, pacientul va fi transportat, fie la
salonul de trezire, fie la sectia de terapie intensiva sau la salon, in functie de tipul de interventie
chirurgicala si de anestezie la care a fost supus si de tarele asociate de care sufera. Transportul
din sala de operatie se face cu brancardul. Este indicat ca pe timpul transportului sa fie insotit de
medicul anestezist, care sa-i asigure o ventilatie optima.
Asistenta medicala din sectia in care este adus pacientul trebuie sa ceara informatii despre
tipul de operatie, pierderea de sange estimata, tuburile de dren, diagnosticul postoperator si
complicatiile intraoperatorii.
Patul trebuie sa fie curat si incalzit, iar in sectia de terapie intensiva, cand pacientul se
afla inca sub efectul anesteziei, este indicat ca acesta sa fie dotat cu bare de protectie laterala care
sa impiedice caderea. In apropierea patului trebuie sa se gaseasca: tensiometru, stetoscop,
aspirator, apasator de limba, pipa impotriva inghitirii limbii, tavita renala, set de traheostomie,
sursa de oxigen.
 Pozitia bolnavului in pat trebuie sa permita miscarile respiratorii si eliminarea secretiilor.
Pozitia trebuie sa fie schimbata obligatoriu odata la maximum 2 ore.
Asistenta medicala va fi pregatita sa dea date despre starea pacientului, valorile pulsului, TA,
temperaturii, drenajului, diurezei precum si despre eventualele alterari ale semnelor vitale, iar
aceste date le va nota in FO.
Asistenta medicala trebuie sa urmareasca continuu pacientul in aceasta faza si sa
semnaleze oricare din modificarile ce pot surveni in starea acestuia. O atentie deosebita trebuie
acordata calmarii durerilor si a agitatiei de dupa trezire, existand acum posibilitatea de control
asupra durerii prin PCA sistem (patient control analgezic). Acest sistem este deosebit de util in
primele 6 ore dupa o interventie chirurgicala, putand fi monitorizata durerea pacientului si
efectul analgezicelor administrate.
Asigurarea aportului de lichide se realizeaza prin perfuzii i.v. in perioada imediat
postoperatorie, administrarea per os facandu-se imediat ce toleranta digestiva o permite, in prima
zi dandu-i apa, ceai neindulcit, limonada, zeama de compot, iar din a doua zi se poate da supa de
legume strecurata.
Pacientul fara sonda urinara trebuie sa urineze in primele 6-12 ore de la operatie, iar
primul scaun trebuie sa apara la 48-72 ore postoperator.
Pentru urmarirea evolutiei pacientului in perioada de convalescenta asistenta medicala
trebuie sa cunoasca o serie de date clinice:
- faciesul trebuie sa revina treptat la normal. Paloarea, cianoza, faciesul vultuos trebuie sa ridice
problema unor complicatii circulatorii sau de alta natura.
- limba uscata denota o proasta hidratare.
- temperatura moderat crescuta (37,50-380) din primele trei zile postoperator, denota o buna
reactivitate a pacientului. Febra care se mentine sau apare dupa trei zile de la operatie, poate fi
expresia unei infectii la plaga, a unor complicatii respiratorii, circulatorii sau a unei reactii
alergice.
- diureza se evalueaza cantitativ si calitativ, notand eventualele modificari de culoare si
transparenta, VN fiind de ~ 1500 ml/zi.

Un rol deosebit de important are asistenta medicala in profilaxia complicatiilor postoperatorii.

Aceste complicatii pot fi:
- precoce (infectia, tromboza venoasa profunda, hemoragia)
- tardive
STUDIU PE CAZURI

CAZUL I

Date de identitate Pacientul DUMITRESCU ADRIAN în vârstă de 48 ani,

născut pe data de 22 februarie 1965, cu domiciliul în Buzau. S-a
internat pe data de ....2016 cu diagnosticul de ulcer gastric în
perioada dureroasă, în secţia de chirurgie.
Motivele - dureri puternice în epigastru şi mezogastru;

internării - vărsături bilioase apărute după ingestia de carne tocată;

- scaune diareice.
Profilul Pacientul DUMITRESCU ADRIAN este căsătorit, are un
pacientului copil (băiat) de 17 ani şi lucrează la o firmă particulară de construcţii
din Buzau. Este de naţionalitate română şi de religie ortodoxă.
Domnul E.N. are o înălţime de 1,75 m şi o greutate de 75 kg.
Perceperea stării În legătură cu regimul pe care trebuie să-1 urmeze în continuare,
de sănătate domnul DUMITRESCU ADRIAN afirmă că este dispus să-1 respecte,
fiind conştient de importanţa regimului alimentar în cadrul ulcerului
gastric; de asemenea, este hotărât să urmeze tratamentul la domiciliu
pentru a-şi redobândi sănătatea.
Istoricul bolii Boala a debutat în urmă cu câţiva ani în urma unui tratament
îndelungat cu Aspirină; Ulcerotrat.
Bolnavul a suferit o rezecţie gastrică, în perioada de după
intervenţia chirurgicală, pacientul a respectat regimul alimentar
recomandat de medic. De asemenea nu a fumat şi nu a consumat
băuturi alcoolice şi nici cafea.
Antecedente - nesemnificative.

heredocolaterale
Antecedente - fumător păna la apariţia simptomelor de boală.
personale
patologice
Condiţii de viaţă - locuieşte într-un apartament, în condiţii salubre, împreună cu soţia
şi de muncă şi copilul de 17 ani.
Examenul clinic - stare generală satisfăcătoare;

general - stare de nutriţie satisfăcătoare;

 - stare de conştienţă prezentă;
- facies necaracteristic;
- tegumente şi mucoase normal pigmentate;
- fanere normale;
- ţesut conjunctivo-adipos normal reprezentat;
- ganglionii limfatici nepalpabili;
- muşchi vermo-motori şi vermokinetici;
- sistem osteoarticular aparent integru morfo-funcţional.
- torace normal conformat;
Aparatul - vibraţii vocale transmise bilateral, simetrice;
respirator - murmur vezicular;
- fără raluri;
- disfonie;
Aparatul cardio- - şoc apexian perceput în spaţiul V intercostal stâng;
vascular - zgomote cardiace ritmice, bine bătute, fără sufluri;
- puls periferic palpabil bilateral;
- TA = 140/80 mm Hg;
- AV = 70 b/min.
Aparatul digestiv - ficat şi căi biliare: - ficat la limita superioară în spaţiul V
intercostal drept;
- margini inferioare la rebord costal;
- splină nepalpabilă, nepercutabilă;
- dureri epigastrice.
Examen - inspecţie – abdomen suplu, mobil cu mişcările respiratorii;
obiectiv - palpare – abdomen nedureros, fără formaţiuni tumorale palpabile;
- percuţie – sonoritate normală;
- auscultaţie – zgomote hidroaerice prezente;
- inspecţia regiuni anale – fără aspecte patologice.
Apratul uro - loje renale libere, nedureroase;
-genital - Giordano negativ bilateral;
- micţiuni fiziologice.
Sistemul nervos - orientat temporo-spaţial.
central
Tuşeul rectal - sfincterul anal normaton, ampula rectală cu pereţii supli,
conţinând materii fecale de aspect şi consistenţă normală;
- prostata de dimensiuni şi consistenţă normală, corespunzătoare
vârstei.
Examen - rare levuri (ciuperci microscopice unicelulare).
coproparazitologic
Urocultura - sterilă.

Examene biochimice la internare

Hemograma Rezultat Valori normale

Hemoglobina 13,5g % 13-14 g %
Hematocrit 40 g % 43-45 g %
Leucocite 5500/mm3 4000-8000 /mm ³
VSH 10mm/h 5-15 mm /h
Proteine totale - 6-8 g / 100 ml
Coagulograma Rezultat Valori normale
Timp de protombină 88 % 11-135 %
APTT 45,9 sec 20-32 sec
INR 12,6 0,96-1,14
Biochimie sanguină Rezultat Valori normale
TGO 8,1 u.i. 0-30 U/I
TGP 4,3 u.i. 7-37 U/I
Bilirubina directă 0,09 mg /dl 0,03 mg /dl
Bilirubina totală 0.40 mg /dl 0-1 mg /dl
Glicemie 91 mg /dl 70-115 mg /dl
Uree 24,5 mg% 10-40 mg /dl
Creatinină 0,90 rng% 0.6-1.2 mg /dl
Na + 144 mEq / l 132-147 mEq / l
K+ 4,7 mEq / l 3.5-5.1 mEq / l

APRECIERE NURSING

PROCES DE ÎNGRIJIRE PERIOADA ........ 2016-........2016

Am preluat bolnavul DUMITRESCU ADRIAN în vârstă de 48 de ani, o înălţime de 1,75

cm, greutatea corporală 75 kg. Este muncitor la o firmă particulară din Buzau unde are şi
locuinţa împreună cu soţia şi copilul lor de 17 ani.
Din culegerea datelor pe care le-am făcut în vederea planului de îngrijire, am constatat că
pacientul se confruntă cu o perioadă de criză în ce priveşte sănătatea lui, fapt pentru care s-a
prezentat la spital, fiind adus de salvarea unităţii spitalului.
 Deşi îi place foarte mult salamul şi carnea tocată (preparată sub formă de mici)
domnul DUMITRESCU ADRIAN mărturiseşte că în momentul de faţă simte o repulsie faţă de
aceste alimente deoarece, în urma ingestiei de carne tocată, i-au apărut dureri puternice în epigastru,
vărsături bilioase şi acide. Domnul DUMITRESCU ADRIANare o dentiţie bună şi preferă carnea
de pui, carnea de vită, ouă, brânză de vaci. Dintre fructe îi plac merele, bananele, perele iar dintre
băuturile preferate amintim: vinul roşu şi berea. Pacientul este nefumător şi nu consumă
cafea şi alcool decât ocazional.
 Prezintă o respiraţie accelerată, frecvenţa respiraţiei fiind de 22 resp/min.
La măsurarea T.A, şi pulsului i s-au înregistrat valori ale T.A.=140/80 mmHg şi pulsului =
70 bătăi/min.
 De asemenea pacientul a avut scaune diareice, este hidratat parenteral la început cu
1000 ml soluţie de glucoză 10 % + 10 u.i. insulina şi elimină 800 ml urina/24 h. Transpiră foarte
mult, mai ales în timpul cât îi merge perfuzia.
 La măsurarea temperaturii a prezentat valori cuprinse între 37,4-38,7ºC. Deşi
integritatea fizică este prezentă, domnul Enache Nicolae prezintă o slăbiciune fizică marcată şi
ameţeală la ridicarea din pat.
 Chiar dacă doarme cca. 8-9 h/noapte pacientul afirmă că se simte foarte obosit la
trezirea din somn, are ameţeli şi o durere de cap care persistă 1-2 h după trezirea din somn.
 Dată fiind situaţia în care se află, este nevoit să stea imobilizat la pat în timpul perfuziei
(cca. 4 h pe zi), fapt care îl face să fie mai nervos, mai neliniştit.
Este un om simplu şi îşi alege îmbrăcămintea în funcţie de anotimp şi de locul unde urmează
să meargă (la locul de muncă, în societate). Pacientul se îmbracă şi se dezbracă singur.
 Îi place să fie curat şi pentru a-şi satisface această nevoie, el face câte 1-2 duşuri/zi şi de
2 ori pe săptămână baie generală. Părul este tuns scurt, iar în fiecare dimineaţă pacientul se spală pe
dinţi, înainte de a pleca la serviciu.
Chiar dacă nu are o părere bună despre personalul medical în general, până la urmă s-a decis
să meargă la spital cu salvarea. Deşi a refuzat la început să i se monteze perfuzii, până la urmă a
fost convins de necesitatea lor, dar pacientul are în continuare o teamă faţă de tratament.
 Nu este prea comunicativ, se simte singur şi mărturiseşte că nu are încredere în
personalul medical. De altfel pacientul se lasă greu convins pentru efectuarea unor tehnici de către
asistenta medicală.
Este de religie ortodoxă şi merge foarte rar la Biserică.
El afirmă că este mulţumit de serviciul pe care-1 are pentru că este bine plătit şi la timp.
Nu prea îi place să citească ziarele, să vizioneze la televizor , în schimb îi plac excursiile la
munte, “la aer curat” şi dacă dispune de bani acest lucru îl face de cca. 3 ori/an împreună cu soţia şi
copilul.
 În legătură cu regimul pe care trebuie să-1 urmeze în continuare, afirmă că este dispus să-1
respecte, fiind conştient de importanţa regimului alimentar în cadrul ulcerului gastric; de asemenea,
este hotărât să urmeze tratamentul la domiciliu pentru a-şi redobândi sănătatea.
Din discuţia avută cu pacientul precum şi din datele culese din FO, am constatat că pacientul
este dependent de următoarele diagnostice de îngrijire, probleme cu manifestări de dependenţă
în următoarele nevoi fundamentale, pentru care pacientul necesită să fie ajutat şi îngrijit:
1. Nevoia de a se alimenta şi hidrata.
 Alimentaţie inadecvată din cauza distrucţiei ulceroase de la nivelul stomacului,
manifestată prin greaţă, vărsături, durere epigastrică.
2. Nevoia de aşi păstra temperatura corpului în limite normale.
 Hipertermie prin tulburări metabolice cu stare de deshidratare prin vărsături,
temperatură, slăbiciune fizică.
3. Nevoia de a respira.
 Potenţial de modificare a funcţiei respiratorii legat de anxietate manifestată prin
nelinişte, oboseală fizică şi psihică.
4. Nevoia de a elimina.
 Deshidratare legată de diaree, eliminare urinară insuficientă calitativ manifestată prin
oligoanurie, tulburări în peristaltismul intestinal. .
5. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.
 Intoleranţă la activitate legată de slăbiciune fizică manifestată prin oboseală şi refuz de a
face activitate.
6. Nevoia de a dormi şi a se odihni
 Tulburări de somn cauzate de durere epigastrică manifestate prin somn întrerupt, cu
diminuarea stării de confort.
7. Nevoia de a evita pericolele
 Anxietate legat de imobilizare manifestată prin nelinişte, nerăbdare, apatie, slăbiciune,
tristeţe.
8. Nevoia de a comunica
 Dificultate în satisfacerea nevoii de a comunica datorită statusului social defavorabil
manifestate prin retragere şi izolare.
După stabilirea problemelor de dependenţă apreciez că bolnavul este independent în
satisfacerea următoarelor nevoi:
1. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca – bolnavul prezintă veşminte curate alese după gust
şi circumstanţe adecvate climatului şi anotimpului.
2. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele – configuraţie
normală, curăţenie, mucoase umede, duş, baie frecvent.
3. Nevoia de a practica religia – participă la slujbe religioase ocazional.
4. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării – integritate psihică, manifestă ambiţie în
realizarea activităţilor specifice ale vârstei sale.
5. Nevoia de a se recrea – scăderea stării de încordare, capacitate fizică bună, dezvoltare
psihologică şi emoţională optimă.
6. Nevoia de a învăţa cum să-şi pastreze sănătatea – dorinţa şi interesul de a învăţa,
acumularea de cunoştinţe.
 1.Nevoia de a se alimenta şi hidrata
Reprezintă nevoia fiinţei umane de a ingera şi absorbi alimente de bună calitate şi în cantitate suficientă, pentru a-şi asigura dezvoltarea,
întreţinerea ţesuturilor şi pentru a menţine energia indispensabilă unei bune funcţionări.
Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
Alimentaţie inadecvată din - urmăresc ca pacientul - explorez preferinţele pacientului 27.02.2016
cauza distrucţiei ulceroase de să-şi diminueze greaţa asupra alimentelor permise şi interzise; - pacientul are o greutate corporală
la nivelul stomacului, şi vărsăturile în 24 h; - servesc pacientul cu alimente la o de 76 kg;
manifestată prin greaţă, - să-şi urmeze regimul temperatură moderată, la ore regulate 28.02.2016
vărsături, durere epigastrică. alimentar în fiecare zi şi prezentate atrăgător; - greaţa şi vărsăturile au diminuat în
Problema timp de 3 zile pentru a- 24h şi nu mai sunt prezente astăzi;
- alimentaţie după gust, respectând
- alimentaţie inadecvată. şi diminua durerea contraindicaţiile regimului; - pacientul a respectat regimul
Sursa de dificultate epigastrică; alimentar pe parcursul celor 3 zile
- recoltez sânge pentru următoarele
- distrucţiei ulceroase de la - să fie echilibrat psihic. de îngrijire;
analize: HLG, V.S.H., glicemie, uree,
nivelul stomacului. 29.02.2016
creatinină, acid uric, electroforeză,
Manifestări de dependenţă
TGO, TGP, urină pentru urocultură, - pacientul se hidratează singur.
- greaţă; materii fecale pentru examenul
- vărsături; coproparazitologic;
- durere epigastrică. - administrez medicamente prescrise de
medic în F.O.;
- Scobutil = 2fiole/zi;
- Papaverină = 2fiole/zi;
- Torecan = 2fiole/zi;
- Meprobamat = 2tb/zi;
- Stugeron = 2tb/zi, Zantac = 2tb/zi;
Dormicum = 1tb/zi, Diclofenac = 1tb/zi
2. Nevoia de a-şi menţine temperatura în limite normale
Reprezintă o necesitate a organismului în vederea conservării unei temperaturi aproximativ constante, pentru menţinerea unei stări de bine
Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
Hipertermie prin tulburări - pacientul: să-şi - aerisesc încăperea; 27.02.2016
metabolice cu stare de diminueze - ajut să-şi menţină tegumentele curate şi uscate; - pacientul are o
deshidratare prin vărsături, temperatura cu temperatură de
- schimb lenjeria de pat şi de corp, asigur îmbrăcă-
temperatură, slăbiciune fizică. 1-2 ºC în timp de 37,4-38,57grade
minte uşoară şi comodă;
Problema 3 zile; C.
- menţin igiena riguroasă a plicilor şi spaţiilor
- hipertermie. - să fie echilibrat 28.02.2016
interdigitale;
Sursa de dificultate hidroelectrolitic; - pacientul are
- servesc pacientul cu cantităţi mari de lichide calde;
- tulburări metabolice cu stare - să aibă o stare de temperatura
de deshidratare.
- calculez bilanţul ingesta- excreta pe 24 h; corpului cuprinsă
bine fizic şi
Manifestări de dependenţă psihic. - Scobutil = lfiola/zi; între 36,5 36,7
- vărsături; - Metoclopramid 1fiolă; grade C axilar;
- temperatură; - Papaverină = lfiolă/zi; - pacientul nu mai
- slăbiciune fizică; - Clopromazin = 1 fiolă perfuzie cu; transpiră şi nu
- Glucoză 5%-1000 ml; prezintă stare de
disconfort fizic şi
- Ser fiziologic 1500 ml.
psihic.
29.02.2016
- pacientul este
echilibrat hidric.
 3. Nevoia de a avea o respiraţie normală şi o bună circulaţie
Reprezintă nevoia fiinţei umane de a capta oxigenul din mediul înconjurător, necesar proceselor de oxidare şi de a elimina dioxidul de
carbon rezultat din arderile celulare.
Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
Potenţial de modificare a - exerciţii de rela- - poziţionez pacientul în poziţia semişezândă pentru a 27.02.2016
funcţiei respiratorii legat de xare pentru putea favoriza respiraţia; R = 22/min
anxietate manifestată prin diminuarea - aerisesc salonul; - prezintă căi
nelinişte, oboseală fizică şi nelinişti şi respiratorii libere.
- monitorizez respiraţia;
psihică. oboselii fizice şi 28.02.2016
Probleme
- învăt pacientul să facă exerciţii de respiraţie, să
psihice; - pacientul nu mai
utilizeze tehnici de relaxare;
- potenţial de modificare a - pacientul să pre- are respiraţie
funcţiei respiratorii.
- pregătirea fizică şi psihică în vederea oricărei tehnici
zinte căi accelerată şi nu
Surse de dificultate la care va fi supus;
respiratorii libere prezintă o stare de
- anxietate. şi o bună
- administrez:
disconfort.
Manifestări de dependenţă respiraţie. - Metoclopramid = 3fiole/zi; 29.02.2016
- nelinişte; - Scobutil=3fiole/zi; - obiectiv realizat.
- oboseală fizică şi psihică. - Papaverină = 3fiole/zi;
- Zantac = 2tab/zi;
- Clopromazin = 1fiolă/zi;
- Diazepam = 1tb/zi.
 4. Nevoia de a evita pericolele
Reprezintă necesitatea fiinţei umane de a fi protejat contra agresiunilor interne sau externe pentru menţinerea integrităţii sale fizice şi psihice
Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
Anxietate legată de imobilizare - înlăturarea stării - asigur condiţiile de mediu adecvate pentru a evita 27.02.2016
manifestată prin nelinişte, depresive şi a pericolele prin accidentare; - la internare
nerăbdare, apatie, slăbiciune, anxietăţii în - amplasez pacientul în salon în funcţie de starea, pacientul prezintă
tristeţe. termen de 3 afecţiunea şi receptivitatea acestuia; anxietate,
Probleme zile; nelinişte, temeri,
- iau măsuri sporite de evitare a transmiterii infecţiilor în
- anxietate. - pacientul să fie cazul îmbolnăvirilor cu boli transmisibile prin izolarea panică datorită
Surse de dificultate echilibrat fizic pacienţilor, respectarea circuitelor, măsuri de igienă atingerii
- imobilizare. şi psihic; spitalicească (condiţii de cazare, microclimat, integrităţii fizice.
Manifestări de dependenţă - să beneficieze alimentaţie, aprovizionare cu apă, îndepărtarea 28.02.2016
- nelinişte; de un mediu de rezidurilor, sterilizare, curăţenie, dezinfecţie); - pacientul prezintă
- nerăbdare; siguranţă fără - favorizez adaptarea persoanei la noul mediu; diminuarea
accidente şi anxietăţii care îi
- apatie; - creez un mediu optim pentru ca pacientul să-şi poată
infecţii. asigură confortul
- slăbiciune; exprima emoţiile nevoile;
fizic şi psihic
- tristeţe. - ajut pacientul să-şi recunoască şi să-şi accepte adecvat în urma
anxietatea;
intervenţiilor
- administrez medicaţie analgezică, sedative, anxiolitice, efectuate;
antiaritmice la indicaţia medicului; - TA =130/90
- oxigenoterapie pe sonda nazală; mmHg;
- Distonocalm; - AV=82 bătăi/min;
- Scobutil = lfiolă/8h; Zantac = 2tb/zi; - R=18 resp/min.
- Clopromazin = 1fiolă/zi; 29.02.2016
- perfuzie cu: glucoză 10%+10 u.i.; - obiectiv realizat.
insulina/500ml+KCl+10 u.i. insulina/500ml KC1.
 5. Nevoia de a elimina
Reprezintă o necesitate a organismului de a se debarasa de substanţele nefolositoare, vătămătoare, rezultate din metabolism.
Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
Deshidratare legată de diaree, - pacientul să fie - aerisesc îcăperea, ajut să-şi menţină tegumentele 27.02.2016
eliminare urinară insuficientă ehilibrat curate şi uscate, schimb lenjeria de pat şi de corp; - pacientul este
calitativ manifestată prin electrolitic şi - asigur îmbrăcăminte uşoară şi comodă, menţin echilibrat
oligoanurie, tulburări în nutriţional; igiena plicilor şi spaţiilor interdigitale; hidroelectrolitic.
peristaltismul intestinal. - reluarea 28.02.2016
- observ apariţia primului scaun;
Probleme tranzitului - pacientul nu mai
- observ eliminările şi le notez în foaia de observaţie;
- deshidratare. intestinal în 1-3 prezintă respiraţie
Surse de dificultate
- glucoză10%;
zile, în limite accelerată cu
- diaree; fiziologice; - (5 u.i. insulină la 250 ml glucoză); transpiraţii
- eliminare urinară insuficientă - să aibă - Administrez: abundente.
calitativ. tegumente - Metoclopramid = 2fiole/zi; 29.02.2016
Manifestări de dependenţă perianale curate - Scobutil = 2fiole/zi; - obiectiv realizat.
- oligoanurie; şi integre; - Zantac = 2tb/zi;
- tulburări în peristaltismul - să aibă o stare de - Clopromazin = 1fiolă/zi;
intestinal. bine, de confort - Epicogel = lflacon;
şi de securitate.
- Diazepam = 1tb/zi;
- Diclofenac gel.
 6. Nevoia de a dormi şi a se odihni
Reprezintă o necesitate a fiecărei fiinţe umane de a dormi şi a se odihni în bune condiţii, astfel încât sa-i permită organismului să obţină
randamentul maxim
Diagnostic de îngrijire Obiective
Tulburări de somn cauzate de - pacientul să aibă un
durere epigastrică manifestate somn liniştit,
prin somn întrerupt, cu odihnitor;
diminuarea stării de confort. - să nu mai prezinte
Probleme oboseală;
- tulburări de somn. - să-şi amelioreze
Surse de dificultate
starea generală;
- durere epigastrică. - să îndeplinească
Manifestări de dependenţă
activităţi zilnice după
- somn întrerupt cu
ritm, dorinţă,
diminuarea stării de confort. intensitate;
- să fie activ,
cooperant.
Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
- asigurarea unei poziţii comode în limita 27.02. 2016
posibilului; - pacientul prezintă
- în timpul zilei să aibe un program recreativ; anxietate, stare de
disconfort.
- aerisesc salonul;
28.02.2016
- observ şi notez calitatea somnului;
- pacientul nu mai
- asigur lenjerie de pat şi de corp curate şi
este anxios, este
confortabile;
odihnit, comunică
- administrez : uşor îşi
- Hismanal = ltb/zi; îndeplineşte
- Metoclopramid = 2fiole/zi; activităţile
- Scobutil = 3fiole/zi; cotidiene.
- Papaverină = 3fiole/zi; 29.02.2016
- Zantac = 2tb/zi; - obiectiv realizat.
- Clopromazin = lfiolă/zi;
- Diazepam = 1tb/zi.
7. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
Reprezintă necesitatea fiinţei vii de a fi în mişcare de a-şi mobiliza toate părţile corpului prin mişcări coordonate şi de a păstra diferitele
părţi ale corpului într-o poziţie care să permită eficacitatea funcţiilor organismului.
Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
Intoleranţă la activitate legată - pacientul să-şi - planific un program de exerciţii în funcţie de capacitatea 27.02.2016
de slăbiciune fizică manifestată recapete inde- pacientului; - pacientul are o
prin oboseală şi refuz de a face pendenţa în - pregătesc psihic pacientul în vederea oricărei tehnici de greutate
activitate. mişcare în 3 zile; îngrijire; corporală = 76kg.
Probleme - pacientul să-şi 28.02.2016
- redau încredere pacientului că starea actuală este
- intoleranţă la activitate. menţină tonusul trecătoare şi că se va face bine; - este echilibrat
Surse de dificultate muscular şi psihic;
- suplinesc pacientul în satisfacerea nevoilor sale, îl
- slăbiciune fizică. mobilitatea servesc la pat cu cele necesare; - vărsături
Manifestări de dependenţă articulaţiilor; diminuate;
- administrez medicaţia prescrisă de medic:
- oboseală şi refuz de a face - să fie echilibrat - toleranţă la efort.
- Scobutil = 2fiole/zi;
activitate. psihic. 29.02.2016
- Papaverină = 2fiole/zi;
- vărsăturile au
- Maprobamat = 2tb/zi;
diminuat în 24h;
- Stugeron = 2tb/zi;
- pacientul a
- Zantac = 2tb/zi; respectat regimul
- Dormicum = ltb/zi; şi se hidratează
- Diclofenac= ltb/zi; singur;
- Papaverină = 1fiolă/zi. - obiectiv realizat.
 8. Nevoia de a comunica
Este necesitatea fiinţei umane de a schimba informaţii cu semenii săi
Diagnostic de îngrijire
Dificultate în satisfacerea
nevoii de a comunica
datorită statusului social
defavorabil manifestată
prin retragere şi izolare.
Probleme
- dificultate în
satisfacerea nevoii de
a comunica.
Surse de dificultate
- statusul social
defavorabil.
Manifestări de
dependenţă
- retragere şi izolare.
Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
- pacientul să se - furnizez mijloace de comunicare adecvate stării 29.02.2016
poată afirma şi să pacientului şi informaţiile de care are nevoie în ceea - la internare pacientul se
aibă percepţie ce priveşte boala, tratamentul; prezintă cu lipsa de
pozitivă de sine în - cercetez posibilităţile de comunicare ale bolnavului şi încredere în personalul
3 zile; îi furnizez mijloace de comunicare; medical;
- să aibă o gândire - nu acceptă tratamentul
- asigur un mediu de securitate, linişte, îl familiarizez
pozitivă; cu mediul sau ambientul; medical.
- să fie echilibrat 28.02.2016
- îl încurajez să discute cu persoanele din salon;
fizic şi psihic; - comportamentul
- administrez medicaţia recomandată de medic:
- să fie dispus să bolnavului faţă de alte
- Metoclopramid = 2f/zi;
socializeze cu cei persoane este bun.
- Scobutil = 2f/zi; 29.02.2016
din jur.
- Zantac = 2tb/zi; - pacientul comunică cu
- Clopromazin = 1f/zi; cei din jur şi are o
- Epicogel = lf/zi; percepţie pozitivă faţă de
- Diazepam =1tb/zi; sine şi faţă de boală;
- Diclofenac = gel. - acceptă tratamentul
medical;
- obiectiv realizat.
 Nevoia Fundamentală Manifestări de independenţă
Nevoia de a-şi menţine
- configuraţie normală, curăţenie,
tegumentele şi mucoasele
mucoase umede;
integre
- duş, baie frecvent.
- participă la slujbe religioase
Nevoia de a-şi practica
ocazional.
religia
- integritate psihică;
- manifestă ambiţie în realizarea
Nevoia de a se realiza
activităţilor specifice ale vârstei
sale.
- scăderea stării de încordare;
- capacitate fizică bună;
Nevoia de a se recrea
- dezvoltare psihologică şi
emoţională optimă.
- dorinţa şi interesul de a învăţa;
Nevoia de a învăţa
- acumularea de cunoştinţe.
Obiective Intervenţii autonome
- să evite orice infecţie care
ar putea determina - îl învăţ cum să se protejeze
atingerea integrităţii împotriva infecţiilor;
tegumentelor şi - îl învăţ măsuri de igienă.
mucoaselor.
- determin pacientul să-şi
- respectarea convingerilor. exprime propriile
convingeri.
- să-şi continue activităţile
- încurajez pacientul în orice
conform vârstei şi
activitate care îl interesează;
aptitudinilor sale;
- îl stimulez pentru a obţine
- să-şi cunoască resursele
performanţa dorită.
intelectuale.
- planific cu pacientul
activităţi recreative;
- pacientul este mulţumit.
- asigur condiţiile necesare
realizării activităţilor.
- pacientul trebuie să - îi susţin motivarea faţă de
cunoască norme de cunoştinţele pe care urmează
menţinere a sănătăţii. să le dobândească.
 CAZUL 2

Date de identitate Pacientul ANGHEL MARIAN în vârstă de 66 ani, de

naţionalitate română, religie ortodoxă, domiciliat în Buzau, se
prezintă pe data de 23.03.2016 ora 9, la camera de gardă a spitalului
cu diagnosticul de trimitere: ulcer gastric
Motivele - disfagie pentru alimente solide;
internării - durere sub formă de arsură în epigastru;
- inapetenţă;
- scădere în greutate;
- greţuri;
- vărsături;
- constipaţie.
Profilul Domnul ANGHEL MARIAN având o înălţime de 1,80 m şi o
pacientului greutate de 72 kg, actualmente pensionar, a lucrat ca funcţionar la o
bancă. Locuieşte împreună cu soţia într-o casă în condiţii salubre. Au 3
copii care sunt stabiliţi în locuinţe proprii, împreună cu copiii lor.
Pacientul este dispus să discute despre boala sa, răspunde
întrebărilor şi cooperează în vederea vindecării.
Perceperea stării Bolnavul doreşte să primească informaţii cu privire la starea
de sănătate sănătăţii sale, vrea să afle toate metodele prin care poate fi tratat,
citeste revistele de specialitate în speranţa că pe viitor va putea să
preîntâmpine anumite stări morbide.
Istoricul bolii Pacientul în vârstă de 66 ani, fără antecedente patologice
semnificative, se prezintă cu disfagie pentru alimentele solide, dureri
epigastrice, greţuri, vărsături şi constipaţie. Simptomatologia amintită
a debutat în urmă cu aproximativ 2 luni, cu dificultatea înghiţiri
alimentelor semisolide, apoi progresiv, şi a alimentelor solide,
pacientul înghiţind lichide în timpul meselor pentru a favoriza
tranzitul esogastric. În acest timp pacientul observă scăderea
ponderală de aproape 10 kg motiv pentru care se prezintă la medic.
Antecedente - nu cunoaşte.
heredocolaterale
Antecedente - fumător până la 30 ani;
personale - cataractă ochiul drept.
patologice
Condiţii de viaţă - bolnavul locuieşte la curte în condiţii salubre şi este pensionar.
şi de muncă
Examenul clinic - stare generală satisfăcătoare;
general - stare de nutriţie satisfăcătoare;
- stare de conştienţă prezentă;
- facies necaracteristic;
- tegumente şi mucoase normal pigmentate;
- fanere normale;
- ţesut conjunctivo-adipos normal reprezentat;
- ganglionii limfatici nepalpabili;
- muşchi vermo-motori şi vermokinetici;
- sistem osteoarticular aparent integru morfo-funcţional.
Aparat respirator - torace normal conformat;
- vibraţii vocale transmise bilateral, simetric;
- murmur vezicular;
- fără raluri;
- disfonie.
Aparat cardio- - şoc apexian perceput în spaţiul V intercostal stâng;
vascular - zgomote cardiace ritmice, bine bătute, fără sufluri;
- puls periferic palpabil bilateral;
- TA = 135/70 mm Hg;
- AV = 72 b/min.
Aparat digestiv - ficat şi căi biliare: ficat la limita superioară în spaţiul V intercostal
drept;
- margini inferioare la rebord costal;
- splină nepalpabilă, nepercutabilă.
Examen obiectiv - inspecţie – abdomen suplu, mobil cu mişcările respiratorii;
- palpare – abdomen nedureros, fără formaţiuni tumorale palpabile;
- percuţie – sonoritate normală;
- auscultaţie – zgomote hidroaerice prezente;
- inspecţia regiuni anale – fără aspecte patologice.
Aparat uro- - loje renale libere, nedureroase;
genital - Giordano negativ bilateral;
- micţiuni fiziologice.
Sistem nervos - orientat temporo spaţial.
central
Tuşeu rectal - sfincterul anal normaton, ampula rectală cu pereţii supli,
 conţinând materii fecale de aspect şi consistenţa normală;
- prostată de dimensiuni şi consistenţă normală, corespunzătoare
vârstei, cu şanţ median păstrat.

Examene biochimice la internare

23.03.2016

Hemograma Rezultat Valori normale

Hemoglobina 11.7 g % 13-14 g %
Hematocrit 37 % 43-45 g %
Trombocite 275000 250000-400000 /mm ³
Leucocite 5600 4000-8000 /mm ³
Eritrocite 4200000 4000000-5200000 /mm ³
VSH 40mm /h 5-15 mm /h
Proteine totale 5.2 g / 100ml 6-8 g / 100ml
Biochimie saguină Rezultat Valori normale
Amilaza 44 U/I 28-100 U/I
TGP 8.1 U/I 7-37 U/I
TGO 12.2 U/I 0-30 U/I
Bilirubina totală 0.37 mg /dl 0.00-1.00 mg /dl
Glicemie 204.3 mg /dl 70-115 mg /dl
Uree 40.3 mg /dl 10-40 mg /dl
Creatinină 1.28 mg /dl 0.6-1.2 mg /dl
Na + 129 mEq / l 132-147 mEq / l
K+ 3.63 mEq / l 3.5-5.1 mEq / l
EKG – fără modificări funcţionale.
Spirometrie – funcţie ventilatorie normală.
Radioscopie pulmonară – fără leziuni evolutive pleuro-pulmonare.
Radioscopie abdominală pe gol – fără nivele hidro-aerice, pneumo-peritoneu.

24.03.2016
Ecografie abdominală

Ficat - dimensiuni = 69 mm diametru lob stang;

- ecostructura = normală, fără imagini metastatice;
- căi biliare intrahepatice = nedilatate;
- reţea vasculară = normală;
- cale biliară principală = 5 mm;
- ax splenoportal = 14 mm.
Colecist - dimensiuni şi conţinut normal.
Pancreas - ecostructură normală.
Splina - 140 mm ax longitudinal;
- ecostructură normală.
Rinichi - drept = normal, parenchim normal;
- stâng = normal, parenchim normal;
- rinichi stâng cu dilatări pielocaliceale;
- glande suprarenale de aspect normal.
Observaţii - fără lichid în peritoneu.

25.03.2016
Gastroscopie
- la 31cm de la arcada dentară superioară, formaţiune vegetantă voluminoasă care se
extinde, înlocuitoare de spaţiu;
- descendent pe 9 mm – se prelevează biopsie.

26.03.2016
Hemograma Rezultat Valori normale
Hemoglobina 12 g % 13-14 g %
Hematocrit 40 g % 43-45 g %
Leucocite 7000 /mm ³ 4000-8000 /mm ³
VSH 60 mm /h 5-15 mm /h
Proteine totale 5.6 g / 100 ml 6-8 g / 100 ml
Coagulograma Rezultat Valori normale
Timp de protombină 88 % 11-135 %
APTT 45,9 sec 20-32 sec
INR 12,6 0,96-1,14
Biochimie sanguină Rezultat Valori normale
TGO 22 U/I 0-30 U/I
TGP 26 U/I 7-37 U/I
Bilirubina directă 0,09 mg /dl 0,03 mg /dl
Bilirubina totală 0.40 mg /dl 0-1 mg /dl
Glicemie 91 mg /dl 70-115 mg /dl
Uree 20 mg /dl 10-40 mg /dl
Creatinină 1,2 mg /dl 0.6-1.2 mg /dl
Na + 144 mEq / l 132-147 mEq / l
K+ 4,7 mEq / l 3.5-5.1 mEq / l
 APRECIERE NURSING
PROCES DE INGRIJIRE PERIOADA 23.03.2016 - 25.03.2016

Am preluat bolnavul ANGHEL MARIAN în vârstă de 66 de ani, pensionar, internat în

data de 23.03.2016 cu diagnosticul de ulcer gastric.
 Din culegerea datelor pe care am făcut-o în vederea planului de îngrijire am
constat că pacientul are dificultate în respiraţie cu intoleranţa la efort; se plânge de neputinţa
de aşi asigura un aport alimentar adecvat prin imposibilitatea de a înghiţi cu durere
retrosternală în timpul deglutiţiei. Acest discofort se prezintă de aproximativ 2 luni
accentuându-se în ultimul timp. Cavitatea bucală prezintă dentiţie bună, digestia este lentă,
deficit în ceea ce priveşte principiile alimentare. Nu are alimente preferate dar în acest
moment respinge anumite alimente cum ar fi: carnea, dulciurile, ouăle, smântâna. Ca urmare
a aportului insuficient, sunt modificări în eliminare; urini concentrate şi un scaun la mai
multe zile.
 Tegumentele şi mucoasele sunt modificate având semne de deshidratare prin
intoleranţa de postură, greţuri, vărsături şi inapetenţă cu scăderea TA=100/70 mmHg;
AV=72 bătăi/min.
Temperatura corpului este în limite normale.
 Deficitul ponderal îi determină o intoleranţă la efort, cu postură inadecvată.
 Este o fire comunicativă, dar are momente de îngrijorare, teamă, anxietate şi
neadaptare la boală motiv pentru care nu se poate odihni având un somn cantitativ şi
calitativ nesatisfăcător.
Pacientul este de religie ortodoxă, fiind practicant al dogmelor religioase.
În spital acceptă şi urmează tratamentul prescris.
Se îmbracă singur, are o ţinută îngrijită iar atitudinea generală este de prudenţă şi
rezervat.
Deşi prezintă echilibru psihosocial, recunoaşte că este uşor speriat de ceea ce i se
întâmplă.
 În prezent nu se poate adapta la starea de boală, prezentând o stare de
irascibilitate, cu toate acestea comunică cu cei din jur.
Deşi în mod obişnuit se simte util, în acest moment este ajutat în ceea ce priveşte
luarea deciziilor.
Nu prezintă sentimente de indiferenţă.
 Bolnavul doreşte să primească informaţii cu privire la starea sănătăţii sale, vrea să
afle toate metodele prin care poate fi tratat, citeşte revistele de specialitate în speranţa că pe
viitor va putea să preîntâmpine anumite stări morbide.
Analizând datele obiective şi subiective, culese din discuţia cu bolnavul, F.O., am
constatat că pacientul este dependent în următoarele diagnostice de îngrijire, probleme
cu manifestări de dependenţă cu afectarea nevoilor fundamentale pentru care pacientul
are nevoie să fie ajutat şi îngrijit.

1. Nevoia de a se alimenta şi hidrata

 Dezechilibru nutritiv prin aport insuficient manifestat prin inapetenţă,
slăbiciune, scădere în greutate.
2. Nevoia de a avea o bună respiraţie
 Dificultate în respiraţie legată de durere şi anxietate manifestată prin dispnee
şi stare de nelinişte.
3. Nevoia de a elimina
 Eliminare urinară şi intestinală insuficientă cantitativ şi calitativ legată de
dezechilibru hidro-electrolitic şi nutriţional, manifestat prin oligurie, sete, tahicardie,
uscăciunea pielii şi a mucoaselor, balonare, crampe abdominale, dificultate în a
defeca, fecalom, tenesme.
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
 Intoleranţă la activitate prin modificarea stării de confort (dureri) manifestată
prin limitarea mişcărilor, tratament parenteral.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
 Dificultatea sau incapacitatea de a se odihni, legată de perfuzie manifestată
prin somn neodihnitor, iritabilitate, oboseală.
După stabilirea problemelor de dependenţă, apreciez că bolnavul este independent în
satisfacerea următoarelor nevoi:
1. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale – pacientul
prezintă temperatura corpului în limită normală.
2. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca – îşi alege îmbrăcămintea corespunzătoare
climei, temperaturii mediului înconjurător, activităţii, vârstei.
3. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele – pacientul
este curat, îngrijit, tegumentele şi mucoasele sunt protejate.
4. Nevoia de a evita pericolele – se protejează contra agresiunilor interne şi celor
externe, îşi menţine integritatea fizică şi psihică.
5. Nevoia de a comunica – este comunicativ, are o imagine pozitivă despre sine,
înţelege semnificaţia mesajelor.
6. Nevoia de a practica religia – este practicant al dogmelor religioase.
7. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării – este preocupat de realizarea sa,
are stimă şi respect pentru activitatea pe care o desfăşoară.
8. Nevoia de a se recrea – se recrează, recurgând pentru aceasta, la activităţi
agreabile pentru a se recrea fizic şi psihic.
9. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea - doreşte să primească informaţii
cu privire la starea sănătăţii sale, vrea să afle toate metodele prin care poate fi tratat.
 1.Nevoia de a se alimenta şi hidrata:
Reprezintă necesitatea organismului de a ingera şi absorbi alimente de bună calitate şi în cantitate suficientă pentru a-şi asigura dezvoltarea,
întreţinerea ţesuturilor şi pentru a-şi menţine energia indispensabilă unei bune funcţionări
Diagnostic de îngrijire Obiective Interventii autonome şi delegate Evaluare
Alimentaţie inadecvată - pacientul să fie - menţin şi supraveghez perfuzia 23.03.2016
prin deficit din cauza lipsei ehilibrat hidro- endovenoasă; - tranzit intestinal încetinit şi
sau scăderii poftei de mâncare electrolitic; - fac bilanţ intrări-ieşiri; respingerea anumitor
manifestată prin masa - să înregistreze o - urmăresc tranzitul intestinal; alimente.
corporală scăzută, fără poftă, creştere în greutate de - urmăresc reluarea apetitului şi curba 24.03.2016
are slăbiciuni, forţa musculară minimum 500g pe ponderală; - s-a reluat tranzitul intestinal.
scăzută. săptămână; - administrez: 25.03.2016
Probleme - pacientul să se poată - ser fiziologic 1000 ml; - creştere ponderală cu 500g;
- alimentaţie inadecvată prin alimenta pe cale - glucoză 10% ; - se alimentează pe cale
deficit. naturală; - fresubin f.4 (500 ml diluat în 500 ml naturală.
Surse de dificultate - să aibă greutate în de ceai menta +2 pastile de imodim)
- lipsa sau scăderea poftei limite normale. pe gastrostoma;
de mâncare. - să înţeleagă; - vit. B1,B2 , B6 f4.
Manifestări de dependenţă necesitatea dietei;
- masa corporală scăzută; - bolnavul să fie
- fără poftă; echilibrat fizic şi
- are slăbiciuni; psihic.
- forţa musculară scăzută.
2. Nevoia de a avea o respiraţie normală şi o bună circulaţie
Reprezintă nevoia fiinţei umane de a capta oxigenul din mediul înconjurător, necesar proceselor de oxidare şi de a elimina dioxidul de
carbon rezultat din arderile celulare.
Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
Dificultate în - pacientul să respire - monitorizez respiraţia şi circulaţia; 23.01.2016
respiraţie legat de durere cu minimum de - aerisesc salonul, asigurarea unui pat cu - TA=100/70 mm Hg;
şi anxietate manifestată dificultate în termen posibilitatea unei poziţii antalgice; - AV = 72 b/min;
prin dispnee şi stare de de 24 – 48 h; - evaluez intensitatea dureri şi a stării de - R = 12 / min.
nelinişte. - sa prezinte căi anxietate; 24.01.2016
Probleme respiratorii libere; - poziţionez pacientul în poziţia semişezândă TA=110/80mmHg;
- dificultate în - liniştirea pentru a putea favoriza respiraţia şi a elimina - AV=74b/min;
respiraţie. pacientului în durerea; - R=14/min;
Surse de dificultate vederea diminuării - îl învăţ exerciţii de respiraţie; - prezintă căi respiratorii
- durere şi anxietate. anxietăţii; - administrez medicaţia conform prescripţiei; libere;
Manifestări de - să previn - lichide pentru fluidificarea secreţiilor libere 25.01.2016
dependenţă complicaţiile. montez perfuzie cu; - obiectiv realizat.
- dispnee; - glucoză 10 % = 1000 ml;
- stare de nelinişte. - ringer = 1000 ml;
- miofilin.
 3. Nevoia de a elimina
Reprezintă necesitatea organismului de a se debarasa de substanţele nefolositoare, vătămătoare, rezultate din metabolism.
Diagnostic de îngrijire Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
Eliminare urinară şi intestinală - pacientul să fie - fac zilnic bilanţul hidric, măsurând ingestia şi 23.03.2016
insuficientă cantitativ şi calitativ echilibrat excreţia; - eliminarea urinară
legată de modificări ale eliminării hidroelectrolitic în - cântăresc zilnic pacientul; este deficitară.
prin alimentaţie neadecvată, termen de 3 zile; - corectez dezechilibrul hidric, prin hidratarea 24.03.2016
manifestată prin dezechilibru - să nu mai prezinte sau reducerea aportului de lichide şi electroliţi - respiraţie
hidro-electrolitic, oligurie, sete, nici un semn de în funcţie de ionograma serică şi urinară; zgomotoasă;
tahicardie, uscăciunea pielii şi a deshidratare; - recoltez urina pentru examene chimice şi - nr. scăzut de
mucoaselor, balonare, crampe - să aibă pielea suplă şi bacteriologice; micţiuni şi scaune.
abdominale, dificultate de a bine hidratată; - asigur igiena corporală riguroasă, servesc 25.03.2016
defeca, fecalom, tenesme. - mucoasele şi pacientul la pat cu urinar şi bazinet când este - stare generală
Probleme conjunctivele să fie cazul; constantă cu tranzit
- eliminare urinară şi intestinală umede; - schimb lenjeria de corp şi de pat ori de câte intestinal în limite
insuficientă cantitativ şi - pacientul să aibă o ori este nevoie; normale;
calitativ. bună eliminare - administrez antiseptice urinare, antibiotice, - obiectiv realizat.
Surse de dificultate urinară şi intestinală; conform antibiogramei, la indicaţia
- modificări ale eliminării prin - să fie echilibrat medicului;
alimentaţie neadecvată. psihic; - efectuez, la indicaţia medicului, clisma
Manifestări de dependenţă - reluarea tranzitului evacuatoare;
- dezechilibru hidro-electrolitic intestinal 3 zile. - cercetez dezechilibrul acidobazic în funcţie de
oligurie, sete, tahicardie; rezerva alcalină, la indicaţia medicului.
- uscăciunea pielii şi a
mucoaselor, balonare;
- crampe abdominale;
- dificultate în a defeca;
- fecalom, tenesme.
 4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
Reprezintă necesitatea fiinţei vii de a fi în mişcare de a-şi mobiliza toate părţile corpului prin mişcări coordonate şi de a păstra diferitele
părti ale corpului într-o poziţie care să permită eficacitatea funcţiilor organismului.
Diagnostic de
Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
îngrijire
Intoleranţă la - pacientul să-şi - schimb poziţia pacientului la fiecare 2 h 23.03.2016
activitate din cauza recapete şi masez regiunile predispuse escarelor, - TA=100/70mmHg;AV=72b/min;
diminuării mobilităţii independenţa în pudrez cu talc; - R=72bmin;
fizice manifestată prin mişcare în 3 - pregătesc psihic pacientul în vederea - pacientul prezintă intoleranţă la
dificultatea de a se zile; oricărei tehnici de îngrijire; activitate şi deficit motor parţial
mobiliza, aşeza, - pacientul să-şi - redau încredere pacientului, în sensul că recuperat.
spăla. menţină tonusul starea actuală este trecătoare şi că se va 24.03.2016
Probleme muscular şi face bine; - TA=110/80 mmHg; AV=74b/min;
- intoleranţă la mobilitatea - suplinesc pacientul în satisfacerea - R=74/min;
activitate. articulaţiilor; nevoilor sale, îl servesc la pat cu cele - bolnavul prezintă o ameliorare a
Surse de dificultate - să aibă necesare; nevoii de a se mişca şi a avea o
- diminuarea tegumente - administrez medicaţia prescrisă de bună postură dar încă are nevoie de
mobilităţii fizice. integre; medic; ajutor.
Manifestări de - să fie echilibrat - mobilizarea treptată a pacientului: la 25.03.2016
dependenţă psihic marginea patului apoi treptat să se poată - pacientul prezintă o bună postură şi
- dificultatea de a - pacientul să fie deplasa, spăla. mişcări coordonate active.
se mobiliza, mobilizat, astfel
aşeza, spăla. încât să nu apară
escarele.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

 Reprezintă necesitatea fiinţei umane de a dormi şi a se odihni în bune condiţii, timp suficient, astfel încât să permită organismului să
obţină randamentul maxim
Diagnostic de
Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
îngrijire
Dificultatea sau - pacientul să - Învăţ pacientul să practice tehnici de relaxare, exerciţii 23.01.2016
incapacitatea de a se aibă un somn respiratorii, ofer pacientului o cană cu lapte cald înainte - a dormit 5 ore, somn
odihni, legată de liniştit, de culcare, o baie caldă; agitat.
perfuzie, manifestată odihnitor, fără - identific nivelul şi cauza anxietăţii la pacienţii cu 24.01.2016
prin somn agitat, treziri insomnie; - a dormit 6 ore, somn
iritabilitate, oboseală; frecvente; - observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de liniştit.
Probleme - să nu mai satisfacere a celorlalte nevoi; 25.01.2016
- dificultatea sau prezinte - întocmesc un program de odihnă corespunzător - a avut un somn
incapacitatea de a se oboseală şi organismului; corespunzător;
odihni. iritabilitate. - aerisesc salonul; - nu mai prezintă
Surse de dificultate - administrez tratamentul medicamentos recomandat de iritabilitate şi
- perfuzie. medic;observ efectul acestuia asupra organismului; oboseală.
Manifestări de - anxiolitice: fortral, sedative, antalgice;
dependenţă - la indicaţia medicului, administrez o fiolă de
- somn agitat; fenobarbital şi piafen.
- iritabilitate;
- oboseală.

Nevoia Fundamentală Manifestări de independenţă Obiective Intervenţii autonome

De a se mişca şi a avea o - postură şi mişcări adecvate. - menţinerea unei posturi adecvate. - stabilesc cu pacientul un

bună postură
De a se îmbrăca şi - mobilitate articulară;
dezbrăca - tonus muscular păstrat.
De a menţine temperatura - transpiraţie minimă;
corpului în limite normale - tegumente integre.
- stabilirea de relaţii
De a comunica
armonioase cu cei din jur.
- folosirea obiectelor religioase
De a-şi practica religia
(iconiţe, mătănii).
- integritate psihică;
De a fi preocupat în - manifestă ambiţie în
vederea realizării realizarea activităţilor
specifice vârstei sale.
- scăderea stării de încordare;
- capacitate fizică bună;
De a se recrea
- dezvoltare psihologică şi
emoţională optimă.
- dorinţa şi interesul de a
De a învăţa cum să-şi
învăţa;
păstreze sănătatea
- acumularea de cunoştinţe.
- asigur condiţii pentru menţinerea
stării de mobilitate.
- menţinerea temperaturii în limite
normale.
- pacientul să-şi păstreze
independenţa.
- pacientul să-şi practice religia.
- să-şi continue activităţile conform
vârstei şi aptitudinilor sale;
- să-şi cunoască resursele
intelectuale.
- planific cu pacientul activităţi
recreative;
- asigur condiţiile necesare
realizării activităţilor.
- pacientul trebuie să cunoască
norme de menţinere a sănătăţii.
program de exerciţii moderate
în funcţie de capacitatea fizică.
- învăt pacientul să-şi aleagă
îmbrăcămintea
corespunzătoare.
- învăţ pacientul să consume
lichide;
- aerisesc salonul.
- învăţ pacientul să aibă
încredere în echipa de îngrijire.
- determin pacientul să-şi
exprime propriile convingeri şi
valori.
- încurajez pacientul în orice
activitate care îl interesează;
- îl stimulez pentru a obţine
performanţa dorită.
- pacientul este mulţumit.
- îi susţin motivarea faţă de
cunoştinţele pe care urmează
să le dobândească.
 CAZUL 3

Date de identitate Pacientul ZUGRAVU GABRIEL în vârstă de 37 de ani,

domiciliat în Buzau, salariat, se internează în data de 19.03.2016
cu diagnosticul de Ulcer gastric cu HDS (hemoragie digestivă
superioară), secţia Chirurgie Generală.
Motivele internării - dureri epigastrice;
- melenă;
- hematemeză;
- astenie.
Profilul Domnul ZUGRAVU GABRIEL are 37 de ani, este căsătorit şi
pacientului are 2 copii, de 5 respectiv 7 ani. Este o persoană agreabilă cu care
se pot purta discuţii. Este foarte preocupat şi îngrijorat de boala sa
care a dus la întreruperea serviciului. Este o persoană
conştiincioasă, respectă toate recomandările medicului: regimul
alimentar şi tratamentul medicamentos.
Perceperea stării În spital s-a adaptat destul de uşor, este amabil cu personalul
de sănătate medical şi cu pacienţii din salon; se odihneşte bine, se
alimentează, în timpul liber se plimbă, primeşte vizite, citeşte ziare
şi reviste pe care le primeşte de acasă.
Istoricul bolii Pacientul, în vârstă de 37 de ani, cunoscut cu ulcer gastric de
aproximativ 5 ani, prezintă hematemeză şi melenă cu debut în
urmă cu 10 ore după consum de aspirină (2tb/zi, timp de 5 zile).
Se internează pentru investigaţii şi tratament.
Antecedente - tatăl cu ulcer gastric.
heredocolaterale
Antecedente - apendicectomie (1981);
personale, - ulcer gastric (2000);
fiziologice şi - sifilis (2004);
patologice - fumător;
- consumător înrăit de cafea.
Examenul - stare generală bună;
clinic general - stare de nutriţie bună;
- stare de conştienţă: cooperant;
 - facies necaracteristic;
- tegumente palide;
- mucoase palide;
- fanere fără modificare;
- ţesut conjunctiv adipos: normal conformat;
- sistem ganglionar: grupe ganglionare nepalpabile;
- sistem muscular: normoton normokinetic;
- sistem osteo-articular: aparent integre.
Aparat - torace normal conformat; frecvenţă respiratorie de 20
respirator resp/minut;
- V V (vibraţii vocale) transmise bilateral;
- MV (murmur vezicular) prezent bilateral.
Aparat cardio- - cord normal;
vascular - şoc apexian în spaţiul V ic.stâng;
- zgomote cardiace ritmice şi regulate;
- A V = 82 b / minut;
- TA = 130 / 80 mm Hg.
Aparatul digestiv - limbă normală ;
- dentiţie îngrijită;
- abdomen normal conformat cu panicul adipos normal;
- mişcări respiratorii;
- scaun melenic;
- tranzit intestinal prezent;
- ficat în limite normale;
- limita – superioară: spaţiul VI ic. Drept;
- inferioară la rebordul costal;
- splină nepalpabilă.
Apratul - loje renale libere;
urogenital - Giordano pozitiv bilateral;
- micţiuni fiziologice;
- urină normală, limpede.
Sistemul nervos - ROT pozitiv bilateral;
central - orientare temporo-spaţială
Examenul clinic Abdomen normal conformat cu panicul adipos normal
local reprezentat, cu cicatrice postapendicectomie, participă uniform la
mişcările respiratorii.
 Abdomen dureros la palpare în epigastru, fără semne de
iritaţie peritoneală, tranzit prezent, scaune de aspect melenic.
Regiunea peritoneală de aspect normal, sfincter normoton,
mucoasă anorectală suplă, prostată normală, materii fecale de
aspect melenic.
Examene biochimice la internare

Hemograma Rezultat Valori normale

Hemoglobina 13,5g % 13-14 g %
Hematocrit 40 g % 43-45 g %
Leucocite 5500 /mm3 4000-8000 /mm ³
VSH 10 mm/h 5-15 mm /h
Proteine totale - 6-8 g / 100 ml
Coagulograma Rezultat Valori normale
Timp de protombină 88 % 11-135 %
APTT 45,9 sec 20-32 sec
INR 12,6 0,96-1,14
Biochimie sanguină Rezultat Valori normale
TGO 8,1 u.i. 0-30 U/I
TGP 4,3 u.i. 7-37 U/I
Bilirubina directă 0,09 mg /dl 0,03 mg /dl
Bilirubina totală 0.40 mg /dl 0-1 mg /dl
Glicemie 91 mg /dl 70-115 mg /dl
Uree 24,5 mg% 10-40 mg /dl
Creatinină 0,90 rng% 0.6-1.2 mg /dl
Na + 144 mEq / l 132-147 mEq / l
K+ 4,7 mEq / l 3.5-5.1 mEq / l

APRECIERE NURSING

PROCES DE ÎNGRIJIRE. PERIOADA 19.03.2016 - 27.03.2016

Am preluat cazul de la internare. Am participat, împreună cu asistenta medicală din

secţie, la îngrijirile acordate pacientului.
Din FO am constatat că domnul ZUGRAVU GABRIEL are 37 de ani, este căsătorit şi
are 2 copii: de 5, respectiv 7 ani. Este o persoană agreabilă cu care se pot purta discuţii,
răspunde la întrebări, pune întrebări suplimentare, hotărât să înfrunte situaţia actuală.
  Este foarte preocupat de boala sa care l-a determinat să întrerupă serviciul
pentru o perioadă de timp. Este conştiincios şi hotărît să urmeze toate indicaţiile cadrelor
medicale în vederea restabilirii sănătăţii.
 Cunoaşte regimul dietetic şi îl respectă. Cavitatea bucală prezintă dentiţie bună,
digestia este lentă.
 Se prezintă la spital deoarece este foarte îngrijorat din cauza vărsăturilor cu
sânge şi a scaunului negru.
 Pacientul, după un consum de aspirină, prezintă o hemoragie digestivă
superioară care îi alterează starea generală.
 Tegumentele şi mucoasele sunt palide, se poate observa un anumit grad de
deshidratare, pliul cutanat persistând. Tensiunea arterială are valori de 140/100 mmHg,
pulsul cu valori de 100 bătăi/min şi o frecvenţă respiratorie de 20 resp/min.
 Somnul nu este satisfăcător, bolnavul trezindu-se de mai multe ori în timpul
nopţii datorită durerilor epigastrice, ceea ce îl face ca în timpul zilei să aibă o stare de
anxietate, acceptând cu dificultate situaţia de criză.
 Pacientul prezintă fatigabilitate, prezintă neîncredere în evoluţia bolii legat de
înţelegerea inadecvată a informaţiilor, manifestată prin cunoştinţe insuficiente, anxietate şi
a condiţiei fizice precare (slăbire fizică, adinamie, lipsa forţei).
 Pacientul este amabil şi cu cei din salon. În timpul liber se plimbă, primeşte
vizite, citeşte ziare şi reviste pe care le primeşte de acasă, de la familiari.
În urma corelării datelor culese din foaia de observaţie, am notat că acesta prezintă
următoarele diagnostice de îngrijire, probleme cu manifestări de dependenţă în
următoarele nevoi fundamentale pentru care pacientul trebuie să fie îngrijit, susţinut fizic şi
psihic:

1. Nevoia de a se alimenta şi hidrata.

 Dureri epigastrice datorate leziunii ulceroase ale stomacului manifestate prin
facies crispat, agitaţie.
2. Nevoia de a elimina.
 Hematemeza datorată leziunii ulceroase, manifestată prin eliminarea pe gură a
conţinutului stomacal amestecat cu sânge.
 Melena cauzată de leziunea ulceroasă, manifestată prin scaun negru moale şi
lucios.
3. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.
  Anxietate cauzată de hemoragia digestivă, manifestată prin nelinişte,
îngrijorare, agitaţie, nervozitate.
4. Nevoia de a fi curat , îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele.
 Paliditatea tegumentelor şi mucoaselor cauzată de hemoragia digestivă şi
pierderea de lichide, manifestată prin culoarea în galben a tegumentelor şi
mucoaselor.
 Astenia cauzată de evoluţia bolii manifestată prin stare depresivă.
5. Nevoia de a evita pericole.
 Risc de complicaţii datorat dezechilibrului hidroelectrolitic manifestat prin
alterarea circulaţiei, tahicardie, hipotensiune arterială, colaps, şoc.
După stabilirea problemelor de dependenţă apreciez că bolnavul este independent în
satisfacerea următoarelor nevoi:
1. Nevoia de a menţine temperatura în limite normale - pacientul este afebril.
2. Nevoia de a practica religia - participă la slujbe religioase ocazional.
3. Nevoia de a fi preocupat - integritate psihică, manifestă ambiţie în realizarea
activităţilor specifice vârstei sale.
4. Nevoia de a se recrea - scăderea stării de încordare, capacitate fizică bună,
dezvoltare psihologică şi emoţională optimă.
5. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea - dorinţa şi interesul de a învăţa;
acumularea de cunoştinţe.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca – bolnavul prezintă veşminte curate şi îngrijite,
adecvate climatului şi anotimpului.
7. Nevoia de a se realiza – integritate fizică şi psihică, interes faţă de activităţiile sale
intelectuale.
8. Nevoia de a comunica – bolnavul prezintă un debit verbal normal, relaţii bune cu
familia, prietenii, colegii.
9. Nevoia de a dormi şi a se odihni – pacientul are un somn odihnitor, manifestată prin
starea de bine.

EVOLUŢIE

Pacientul a evoluat cu stare generală bună, este echilibrat hidro-electrolitic şi

nutriţional, este supravegheat. Se externează pe data de 27.03.2016 ţinând cont de
recomandările medicului, de regim, tratament; revine la control medical.
În urma investigaţiilor s-a stabilit tratamentul care trebuie administrat în spital:

- glucoză 10 % - 200 ml
- Ringer – 1000 ml
- Axid – 2 f
- Metoclopramid
- Adrenostazin – 3f
- Etamsilat – 3 f
- Fitomenadionă
 1. Nevoia de a se alimenta şi hidrata.
Reprezintă nevoia fiinţei umane de a ingera şi absorbi alimente de bună calitate şi în cantitate suficientă, pentru a-şi asigura dezvoltarea,
întreţinerea ţesuturilor şi pentru a menţine energia indispensabilă unei bune funcţionări.

Intervenţii
Diagnostic de îngrijire Obiective Evaluare
autonome şi delegate

2. Nevoia de a elimina.
Reprezintă o necesitate a organismului de a se debarasa de substanţele nefolositoare, vătămătoare, rezultate din metabolism.
Intervenţii
Diagnostic de îngrijire Obiective autonome şi delegate Evaluare
Hematemeza datorată - pacientul să fie - evaluez gravitatea hemoragiei prin măsurarea P şi T.A 22.03.2016
leziunii ulceroase, echilibrat ( AV = 82 b/min; TA = 130/80 mmHg ); - pacientul nu mai prezintă
manifestată prin hidroelectrolitic; - liniştesc şi încurajez pacientul; conţinutul stomacal amestecat cu
eliminarea pe gură a - diminuarea şi - îl imobilizez total la pat în poziţie semişezândă; sânge, nu mai prezintă
conţinutului stomacal, dispariţia - protejez lenjeria cu muşama şi aleză; hematemeză.
amestecat cu sânge. hemoragiei - aplic măsuri de hemostază;
Probleme digestive. - aplic pungă cu gheaţă sau comprese reci pe epigastru; 23.03.2016
- hematemeza. - îi ofer cuburi de gheaţă mici să le ţină în gură; - pacientul nu mai prezintă
Surse de dificultate - administrez lichide reci; hemoragie digestivă superioară;
- leziunea ulceroasă. - colectez sângele eliminat, îl măsor şi îl notez în foaia - pacientul este echilibrat
Manifestări de de observaţie, apreciind cantitatea şi aspectul; hidroelectrolitic şi nutriţional.
dependenţă - administrez hemostatice ca Adrenostazin (3f),
- eliminare pe gură a Etamsilat (3f) împotriva vărsăturilor, Metoclopramid;
conţinutului - alimentez pacientul parenteral prin perfuzii cu
stomacal. glucoză 10 %, Ringer, ser fiziologic.

Diagnostic de îngrijire Intervenţii

Obiective autonome şi delegate Evaluare
 Melena cauzată de leziunea
ulceroasă, manifestată prin
scaun negru, moale şi lucios.
Probleme
- melena.
Surse de dificultate
- leziunea ulceroasă.
Manifestări de dependenţă
- scaun negru, moale şi
lucios.
- pacientul să prezinte
scaun normal;
- pacientul să nu mai
prezinte hemoragie
digestivă superioară.
- urmăresc şi notez în foaia de observaţie 21.03.2016
ritmul eliminărilor, consistenţa şi - pacientul prezintă scaun normal.
culoarea scaunului;
- îndemn pacientul să consume lichide
reci; 23.03.2016
- alimentez pacientul prin perfuzii cu - pacientul nu mai prezintă
glucoză, ser fiziologic, Ringer; hemoragie digestivă superioară.
- însoţesc pacientul să facă clismă;
- liniştesc, supraveghez şi încurajez
pacientul;
- protejez lenjeria cu muşama şi aleză;
- administrez tratamentul prescris de
medic.

3. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.

Reprezintă necesitatea fiinţei vii de a fi în mişcare, de a-şi mobiliza toate părţile corpului prin mişcări coordonate şi de a păstra diferitele părţi
ale corpului într-o poziţie care să permită eficacitatea funcţiilor organismului.
 Intervenţii
Diagnostic de îngrijire Obiective autonome şi delegate Evaluare

Anxietate cauzată de - pacientul să fie - explic pacientului factorii declanşatori ai 19-20.03.2016

hemoragia digestivă, echilibrat psihic şi hemoragiei; - anxietatea a diminuat.
manifestată prin nelinişte, emoţional; - îl învăţ să păstreze repausul fizic şi psihic;
îngrijorare, agitaţie, - pacientul să - identific gradul anxietăţii şi cauzele care
nervozitate. cunoască boala sa şi au declanşat-o;
Probleme măsurile de prevenire - testez pacientul prin discuţii; 21.03.2016
- anxietate. ale complicaţiilor. - angajez discuţii repetate cu pacienţii din
- pacientul este calm, liniştit;
Surse de dificultate salon;
- hemoragia digestivă. - îi creez în jur o atmosferă de calm şi - el cunoaşte modul de viaţă ce
Manifestări de dependenţă siguranţă; trebuie respectat pentru a preveni un
- nelinişte; - îl liniştesc şi îl încurajez să aibă încredere
nou episod hemoragic.
- îngrijorare; în personalul medical;
- agitaţie; - îi explic toate intervenţiile şi tehnicile de
- nervozitate. îngrijire;
- îl ajut să-şi exprime sentimentele.

4. Nevoia de a fi curat, îngrijit; de a proteja tegumentele şi mucoasele.

Reprezintă necesitatea organismului de a-şi menţine o ţinută decentă şi o piele sănătoasă, aşa încât aceasta să-şi poată îndeplini funcţiile.

Diagnostic de îngrijire
Paliditatea tegumentelor şi a
mucoaselor, cauzată de
hemoragia digestivă şi
pierderea de lichide,
manifestată prin culoarea în
galben a tegumentelor şi
mucoaselor.
Probleme
- paliditatea tegumentelor şi a
mucoaselor.
Surse de dificultate
- hemoragia digestivă;
- pierderea de lichide.
Manifestări de dependenţă
- culoarea în galben a
tegumentelor şi mucoaselor
Diagnostic de îngrijire
Intervenţii
Obiective autonome şi delegate Evaluare
- pacientul să prezinte - echilibrez pacientul hidroelectrolitic şi 23.03.2016
tegumente şi mucoase nutriţional; - diminuarea palidităţii.
normale. - am grijă ca pacientul să prezinte tegumente
curate şi integre;
- îl încurajez, îi explic să-şi facă toaleta 25.03.2016
tegumentelor şi mucoaselor; - pacientul prezintă tegumente şi
- am grijă ca pacientul să fie echilibrat fizic mucoase normal colorate.
şi psihic;
- îi verific pulsul şi tensiunea arterială,
periodic;
- asigur starea de bine şi confort prin masajul
pielii cu creme hidratante.
Intervenţii
Obiective autonome şi delegate Evaluare
Astenia cauzată de evoluţia
bolii, manifestată prin stare
depresivă.
Probleme
- astenie.
Surse de dificultate
- evoluţia bolii.
Manifestări de dependenţă
- stare depresivă.
- pacientul să prezinte stare de
bine, să fie optimist, liniştit.
- identific cauza care a determinat 20-21.03.2016
starea pacientului; - pacientul este optimist,
- încurajez pacientul că, în viaţă, binele liniştit, prezintă o stare de
alternează cu răul; bine şi confort.
- angajez discuţii repetate cu el şi îl
îndemn să fie comunicativ cu ceilalţi
pacienţi;
- îi testez preferinţele şi i le
îndeplinesc;
- îi explic demersurile şi evoluţia bolii;
- îl liniştesc şi îl încurajez să aibă
încredere în personalul medical;
- discut cu familia să facă vizite
permanente.
5. Nevoia de a evita pericole.
Reprezintă necesitatea fiinţei umane de a fi protejat contra agresiunilor interne sau externe, pentru menţinerea
integrităţii sale fizice şi psihice.

Intervenţii
Diagnostic de îngrijire Obiective autonome şi delegate Evaluare

Risc de complicaţii datorat - pacientul să aibă - asigur repaus la pat în decubit dorsal, în 23.03.2016
dezechilibrului hidroelectrolitic respiraţia şi circulaţia poziţie Trendelemburg; - pacientul este echilibrat
manifestat prin alterarea restabilite; - repaus circa 3 zile după oprirea hemoragiei; circulator, hidroelectrolitic şi
circulaţiei, tahicardie, - să fie corectată - monitorizez pulsul, TA, respiraţia la intervale psihic.
hipotensiune arterială, colaps, anemia, în decurs de 5 stabilite, în funcţie de gravitatea cazului
şoc. zile. - recoltez sânge pentru examen de laborator în
Probleme vederea aprecierii anemiei şi al şocului
- risc de complicaţii. hemoragic.
Surse de dificultate
- dezechilibru hidroelectrolitic.
Manifestări de dependenţă
- alterarea circulaţiei;
- tahicardie;
- hipotensiune arterială;
- colaps;
- şoc.
Nevoia Fundamentală Manifestări de independenţă
Nevoia de a menţine
- pacientul este afebril.
temperatura corpului
în limite normale
Nevoia de a-şi practica - participă la slujbe religioase
religia ocazional.
- integritate psihica;
- manifestă ambiţie în realizarea
Nevoia de a se realiza activităţilor specifice vârstei sale.
- scăderea stării de încordare;
- capacitate fizică bună;
Nevoia de a se recrea
- dezvoltare psihologică şi
emoţională optimă.
- dorinţa şi interesul de a învăţa;
Nevoia de a învăţa
- acumularea de cunoştinţe.
- scăderea stării de încordare,
Nevoia de a se îmbrăca
capacitate fizică bună, dezvoltare
şi dezbrăca
psihologică şi emoţională optimă.
- bolnavul prezintă un debit verbal
normal, relaţii bune cu familia,
Nevoia de a comunica
prietenii, colegii.
Obiective
- să evite orice infecţie care
ar putea determina creşterea
temperaturii.
- respectarea convingerilor.
- să-şi continue activităţile
conform vârstei şi
aptitudinilor sale;
- să-şi cunoască resursele
intelectuale.
- planific cu pacientul
activităţi recreative;
- asigur condiţiile necesare
realizării activităţilor.
- pacientul trebuie să
cunoască norme de
menţinere a sănătăţii.
- să-şi cunoască vestimentaţia
şi să menţină independenţa
în satisfacerea nevoii.
- menţinerea independenţei.
Intervenţii autonome
- îl învăţ cum să se protejeze
împotriva infecţiilor;
- îl educ în ceea ce priveşte
îmbrăcămintea adecvată în funcţie
de anotimp.
- determin pacientul să-şi exprime
propriile convingeri.
- încurajez pacientul în orice
activitate care îl interesează;
- îl stimulez pentru a obţine
performanţa dorită.
- pacientul este mulţumit.
- îi susţin motivarea faţă de
cunoştinţele pe care urmează să le
dobândească.
- învăţ pacientul să-şi aleagă
îmbrăcămintea corespunzătoare
climei, vârstei, statutului social.
- Învăţ pacientul să utilizeze mijloace
specifice de exprimare a
sentimentelor, emoţiilor.
 GASTROSCOPIA

Gastroscopia este metoda cea mai folosita si sigura pentru afectiunilor stomacului.
Aceasta metoda consta in: introducerea unei mini camere de luat vederi in interiorul
stomacului, putand merge chiar si dincolo de stomac in duoden, imaginile se pot vedea
„ live” pe un monitor aflat langa pacient.
Putem vedea „in direct” aspectul interior al stomacului si observam daca este vorba de o
banala gastrita sau de o hemoragie gastrica.
Procedura este simpla dar destul de neplacuta. Se face o anestezie locala cu spray la
nivelul cavitatii bucale, apoi se introduce pe gat spre stomac un tub de grosimea unui
creion.
La varful tubului se afla o „scanteie” care e de fapt blitz-ul camerei video care va
lumina interiorul stomacului.
Examinarea dureaza in medie 5 minute in functie de experienta medicului si de scopul
gastroscopiei.
Partea dureroasa este introducerea tubului , manevrarea acestuia in interiorul stomacului
ne fiind dureroasa si nici scoaterea acestuia nu este dureroasa.
Sa nu uitam ca e foarte important de retinut inainte de efectuarea gastroscopiei pacientul
nu are voie sa manance nimic timp de 12 ore.
Pe langa stabilirea diagnosticului gastroscopia mai permite doua lucruri importante:
- Se poate „ciupi” un fragment minuscul din interiorul stomacului care vizualizat la
microscop permite depistarea faimoasei bacterii Helicobacter Pylori
- Daca se observa un vas de sange care sangereaza se poate face cauterizarea acestuia
fara a mai fi nevoie de interventie chirurgicala.
 CONCLUZIE

Boala ulceroasa cu localizare gastrica si duodenala este frecventa atat la barbati

cat si la femei. In etiopatogenia bolii remarcam factorii de stres si greselile alimanare.
Incidenta infectiei cu Helicobacter pylori este de peste 90% din pacientii cu ulcer
gastric sau duodenal, comparativ cu 30-50% cât se întâlneste la persoanele
asimptomatice.
Diagnosticul bolii se stabileste pe date clinice si paraclinice, dintre ultimele, o
importanta din ce in ce mai mare o are endoscopia.
Ulcerele gastrice se vindeca mai greu decat ulcerele duodenale.
Asocierea de medicamente, care include cel putin doua antibiotice, un inhibitor de
acizi (de obicei un inhibitor de pompa de protoni) si uneori, un preparat de bismut
coloidal, este recomandata persoanelor cunoscute cu boala ulceroasa peptica si infectate
cu H. pylori.
Aceste terapii vindeca infectiile in proportie de 80-90%. Succesul tratamentului
infectiei reduce sansa de recurenta a ulcerului.
Interventia chirurgicala este foarte rar necesara in tratamentul ulcerelor peptice.
Deoarece tratamentele farmacologice pentru ulcerele peptice sunt atat de
eficiente, chirurgia este foarte rar utilizata
Exista o oferta foarte mare de medicamente care se compliaza la tratamentul
ulcerelor si eradicarea bacteriei H. pylori si reduce recurenta ulcerelor.
Dintre complicatiile ulcerului gastric notam: hemoragia, penetrarea, perforarea,
stenazarea si specific malignizarea.
Boala ulceroasa beneficieaza de tratament igieno-dietetic si medical, iar formele
complicate de tratamanet chirurgical.
Ingrijirile nursing sunt de foarte mare importanta, atat in cazurile operate cat si
neoperate.
Ulcerul gastric este o afecţiune des întâlnită în ţara noastră şi afectează vârste tot
mai tinere datorită evoluţiei societăţii care impune un ritm de muncă tot mai alert şi cu
mari responsabilităţi ce au ca urmare apariţia stresului, dereglarea orarului alimentar,
consum exagerat de cafea şi tutun. Toate acestea duc la apariţia suferinţei gastrice.
Din acest motiv, prima sarcină a oricărei îngrijiri este cunoaşterea bolnavului în
complexitatea sa psihosomatică, boala de care suferă, afecţiunea (ulcerul gastric), faza în
care se găseşte aceasta, modul în care bolnavul suportă suferinţa lui ca şi problemele lui
psihosociale, familiale sau profesionale, care eventual îl frământă şi, sub tensiunea lor,
însăşi spitalizarea constituie pentru el o suferinţă majoră.
Studiul realizat şi prezentat în această lucrare aduce clarificări legate de tehnicile
şi practica îngrijirii bolnavilor de ulcer gastro-duodenal, fiindu-mi de un real folos în
activitatea desfăşurată.
De asemenea, impactul fizic şi psihic al acestei boli, precum şi necesitatea
formării unor deprinderi igieno-dietetice adecvate ale bolnavilor, m-au determinat să
analizez, să studiez şi să aprofundez cunoştinţele legate de aceasta, pentru o mai bună
educare a bolnavilor aflaţi în tratament şi sub îngrijirea mea.

Pacientul Enache Nicolae în vârstă de 46 ani, s-a internat cu diagnosticul de ulcer

gastric. În perioada în care l-am avut spre îngrijire a răspuns favorabil la tratamentul
medical, a respectat regimul alimentar iar la externare prezenta o stare fizică şi psihică
bună.
Pacientul Ionescu Stefan în vârstă de 66 ani s-a prezentat la camera de gardă cu
diagnosticul de trimitere ulcer gastric. În timpul cât a fost în îngrijire am putut constata că
a fost cooperant cu cadrul medical, a acceptat şi a urmat tratamentul prescris.
Pacientul Stanescu Mihai în vârstă de 37 ani se externează cu stare generală
bună, afebril, echilibrat hemodinamic, hidroelectrolitic şi nutriţional, nu prezintă dureri
epigastrice; este optimist, liniştit, calm; tegumentele şi mucoasele au aspect normal. La
domiciliu va urma în continuare tratamentul prescris de medic, se va hrăni şi hidrata.
Prin evoluţia favorabilă urmărită la bolnavii pe care i-am avut în îngrijire pot să
trag concluzia că orice afectare a organismului, prin îngrijire, în majoritatea cazurilor
duce la vindecare. Pentru a realiza acest lucru am creat condiţii prielnice, necesare
ridicării forţei de apărare şi regenerare a organismului şi scoaterii şi scoaterii lui de sub
eventualele influienţe nocive ala mediului înconjurător.
 BIBLIOGRAFIE

1. Borundel C. – „Manual de medicină internă pentru cadre medii”, Editura Alt,

Bucureşti, 2000.
2. Chiru F., Simion S. , Mărcian C., Iancu E. – „Urgenţe medicale. Manual – Sinteza
pentru asistentele medicale”, Editura RCR. RINT, Bucureşti, 2003.
3. Dumitraşcu D. – „Bolile aparatului digestiv, vol I”, Editura IMF, Cluj –
Napoca, 1981.
4. Dorobanţu E. Ch. Gal, M. Seuchea, Titircă L, . Udma F – „Îngrijiri speciale
acordate pacienţilor de către asistenţii medicali”, Editura Medicală Romanească,
Bucureşti, 2007.
5. Iamandescu, I.B., Psihologie medicala, Editura InfoMedica, Bucuresti, 2008
6. - Iamandescu, I.B., Luban-Plozza,B., Dimensiunea psihosociala a practicii
medicale, Editura InfoMedica, Bucuresti,2003
7. Jocu Ioan – „Radiodiagnosticul clinic al ulcerelor gastrice”, Editura Medicală,
Bucureşti, 1976
8. Mozeş C. – „Cartea asistentului medical (Tehnica îngrijirii bolnavului)”,
Editura Medicală, Bucureşti, 1999.
9. Mogoş VT – „Urgenţe în medicina clinică”, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti. 1993.
10. Niculescu Th. Voiculescu B., Niţă C, Cârmaciu R, Sălăvăstru C, . Ciornei C.–
„Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint, Bucureşti, 2001
11. Papilian V – „Anatomia omului, vol II”, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1979.
12. Dr.Păun. R dr. Solomon E, dr. Seropian E – :”Medicină Internă vol II (Tubul
digestiv. Peritoneul)”, Editura Medicală Bucureşti, 1956.
13. -Papilian, V., Anatomia omului. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974
14. Puscas,I., Ulcerul gastric si duodenal. Editura Medicala, 1986
15. Titircă L – „Urgenţe medico – chirurgicale”, Editura Medicală, Bucureşti, 1994.
16. Titirca L.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare
nevoilor fundamentale. Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2006
17. - Titirca, L., Ingrijiri speciale acordate pacientiilor de catre asistentii medicali.
Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2004
18. Zorila, C., Nutritie, Dietetica si Sanatate Comunitara, suport de curs, UVVG Arad