Universitatea de Vest din Timișoara

Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie

Departamentul de Geografie

Nemeț Ciprian Lucian,Master anul I, DAT

Timiș este un județ așezat în partea de vest a României, în centrul provinciei istorice Banat. Reședința lui este
municipiul Timișoara. Se învecinează cu județele Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, precum și cu districtele Banatul de Sud, Banatul
Central și Banatul de Nord din Serbia și cu județul Csongrád din Ungaria. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
județului se ridică la 683.540 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 677.926 de
locuitori. La 1 ianuarie 2016, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, populația județului Timiș era de 742.886 de locuitori,
358.191 de sex masculin și 384.695 de sex feminin.[ Populația urbană din Timiș depășește 62%, valoare cu șapte puncte procentuale
peste ponderea populației urbane a României Populația urbană din județ a fost preponderent majoritară în ultimii 20 de ani, în ciuda
fluxurilor migrației de revenire în rural, în perioadele de recesiune economică a orașelor. Pe grupe de vârstă, în 2016 majoritatea
populației (52,25%) avea între 15 și 49 de ani. Populația tânără (sub 14 ani) reprezenta 14,03% din total, iar cea bătrână (peste 65 de
ani) 14,97%. Procesul îmbătrânirii populației este mai intens la femei decât la bărbați, datorită speranței de viață mai mari a populației
feminine și mai intens în mediul urban comparativ cu cel rural, datorită speranței de viață mai mari în localitățile urbane.
Populația județului Timiș a înregistrat cea mai importantă creștere în perioada 1956–1977, când volumul acesteia s-a mărit cu peste
22% în cei 21 de ani. În intervalul 2000–2010, dinamica populației nu a avut aceeași tendință la nivel de unitate administrativ-
teritorială. Pe teritoriul județului Timiș, cele mai importante scăderi ale populației s-au înregistrat în comune din arealul nord-sud-estic
al județului, precum și în zona de sud. Comunele județului cu scăderi accentuate de populație sunt: Bara (-35,9%), Nădrag (-
23,2%), Tomești (-21,8%), Biled(-9,7%), Darova (-9,6%) și Ghizela (-9,5%).] Între localitățile urbane, Lugoj (-8,5%) și Buziaș (-7,2%)
înregistrează cele mai accentuate scăderi de populație- În sud, comuna Jamu Mare și orașul Deta sunt UAT care pierd populație mai
intens comparativ cu vecinii lor. Comunele cu creșteri de populație sunt în jur de 40% din total, iar cele cu creșterile cele mai
accentuate sunt grupate în jurul municipiului Timișoara: Dumbrăvița (102,6%), Ghiroda (20,4%), Remetea Mare (16,8%), Moșnița
Nouă (27,9%), Sacoșu Turcesc (20,1%), Giroc (54,4%), Șag (15,4%), Sânmihaiu Român (40,8%), Săcălaz (16,8%), Dudeștii
Noi (17,1%) și Sânandrei (16,1%).[15] Dintre orașe, Jimbolia înregistrează o creștere de populație mai semnificativă (14,4%).
 Judeţul Timiş, face parte din macroregiunea patru intitulată şi macroregiunea de Vest, alături de :Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara.1

1
http://www.insse.ro/cms/ro/content/buletin-statistic-lunar-al-judeţelor-nr12016, ACCESAT 24.01.2019, ORA 17:25 şi 25.01.2019 ora 7.32
 Turismul cultural-istoric cuprinde numeroase obiective în situri istorice și arheologice, monumente istorice și de arhitectură,
biserici și muzee. În ultimii 30 de ani, turismul cultural a înregistrat registrat o diversificare a temelor și a formelor de practicare ca
urmare a presiunii cererii consumatorilor și rafinării gusturilor acestora. Astfel pe lângă vizite, sejururi și excursii s-au adăugat city
break-urile, stagiile și circuitele tematice.[ Printre ansamblurile mănăstirești se remarcă bisericile de lemn din
localitățile Pietroasa, Dragomirești, Poieni, Margina, Curtea, Lucareț, Hezeriș, Românești și Zolt. În satul Partoș se află Mănăstirea
Partoș, care datează din secolul al XIV-lea, la Cebza este o biserică de lemn ridicată în 1759, iar în apropiere de Șemlacu Mic se
află Mănăstirea Săraca, declarată monument istoric.
Turismul balnear și de agrement se poate practica în orașul-stațiune Buziaș, în municipiul Timisoara, orașul Deta, precum și în
localitățile Călacea, Teremia Mare și Lovrin. Munții Poiana Ruscă, cu o altitudine de peste 600 m, reprezintă o zonă cu un potențial
turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural și peisagistic deosebit, zona fiind adecvată pentru recreere și drumeții. Zonele cu un
bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Breștea, Chevereșu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitiaș, Pădureni, Peciu Nou, Pișchia, Remetea
Mică, Silagiu), precum și cele cu un fond piscicol diversificat (Bega–Luncani, Bega–Tomești–Românești, Bega–Poieni, Bega–
Margina, Timiș–Cebza, Timiș–Coșteiu) reprezintă un potențial remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânătorii și pescuitului sportiv.
Pe teritoriul județului Timiș există 86 de fonduri de vânătoare și 30 de fonduri de pescuit. Zona de agrement a lacului Surduc, amenajat
în perioada 1972–1978, într-un cadru cu o valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu funcțiune
recreativă: agrement, sport nautic, pescuit și ștrand.
Turismul în judeţul Timiş este fundamentat cu precădere pe resursele antropice, mai ales pe cele economice şi culturale, şi mai puţin
pe cele naturale, cum este cazul pentru celelalte trei judeţe. Acest potenţial turistic este întărit de poziţia foarte favorabilă a judeţului în
ceea ce priveşte accesibilitatea şi apropierea de piaţa de desfacere vest-europeană. Judeţul se situează pe un coridor pan-european (IV),
pe două axe TEN-T (7 şi 22) şi deţine un aeroport internaţional (Aeroportul Internaţional Traian Vuia). Resursele naturale ale judeţului
constau în formele de relief carstic ale Munţilor Poiana Ruscă (Peşterile Româneşti şi Pietroasa), izvoarele de ape minerale şi termale
(Buziaş, Călacea), rezervaţii naturale (rezervaţia ornitologică Satchinez) şi fondul cinegetic şi piscicol bogat. Oferta turistică este
completată de castele şi cetăţi medievale (Castelul Huniade din Timişoara), ansambluri arhitecturale şi mănăstireşti (Palatul Baroc din
Timişoara, Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc, Mănăstirea Partoş, Mănăstirea Săraca), evenimente culturale şi festivaluri, muzee
şi case memoriale (Lugoj, Traian Vuia), etnografie şi artă meşteşugărească (Muzeul Satului Bănăţean, Dumbrava). Tipurile de turism
practicate în judeţ sunt în special turismul de tranzit şi de afaceri, turismul urban, turismul cultural-istoric, turismul medical, dar şi
turismul balnear şi de recreere şi cel cinegetic şi piscicol. Principalele areale turistice ale judeţului cuprind Municipiul Timişoara şi
împrejurimile, zona piemontană a Munţilor Poiana Ruscă şi arealul Buziaş-Recaş-Lugoj.2

1.2. Prezentarea generală a activității turistice în județul Timiș pentru perioada 2012-2017

Patrimoniul turistic este ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitare și
primirea călătorilor se poate aprecia că la nivelul județul Timiș se regăsesc o serie limitată de resurse. Apartenența județului la Regiunea Vest –
regiune din care fac parte județe mult mai avantajate ca potențialului turistic și antropic – Arad, Caraș Severin și Hunedoara - au disipat atenția
turiștilor români și străini de la resursele turistice existente în Timiș. Județul Timiș cuprinde o serie de arealuri turistice de complexitate mică (o
unitate de relief, un lac, o vale, s.a), uniforme care permit dezvoltarea unui număr limitat de forme de turism. Arealurile turistice existente la
nivelul județului Timiș cuprind la rândul lor centre turistice – Timișoara, Buziaș, Lugoj, Sânnicolau Mare, etc localități cu potențial turistic și
obiective (puncte turistice) interersante. Județul Timiș are un istoric legat de industrie. Plecând de aici se poate spune că aici există un patrimoniu
industrial semnificativ. Aici putem aminti: - Uzina de apa, Statia de Epurare, Fabrica de bere, Abatorul, Turnurile de apă din Fabric și Iosefin -
Nodul hidrotehnic Budinț - Chizătău - Ecluza de la Urseni

Activitatea turistică în județul Timiș pentru perioada 2012-2017 este caracterizată prin următoarele aspecte generale: - Poziția geografică a
județului în imediată apropiere a graniței cu Ungaria și Serbia conduce la un turism de tranzit ridicat, dar cu durate mici și medii de ședere (nopți/
turist); - Din totalul formelor de turism practicate în județul Timiș se remarcă turismul de afaceri respectiv turismul de weekend și într-o mai mică
măsură turismul balnear și de recuperare; - Aspectele culturale, de tradiție locală și istorice sunt slab reprezentate în oferta turistică în raport cu
alte regiuni ale țării.

Numărul de turiști rezidenți și nerezidenți sosiți în județul Timiș în perioada 2014-2017 cazați rezultă situația prezentată în tabelul Tabelul 1.2.
Tabelul 1.2. Numărul de turiști în perioada 2014-2017

2
http://www.regiuneavest.ro/info/cunoaste-regiunea-vest/turis/ accesat 24.01.2019 ora 18:00
 Turisti Tip cazare 2014 2015 2016 2017
(persoane) SURSA INSSE

Romani hotel 152.134 170.094 184.467 178.029

hostel 8.714 13.158 21.825 21.958

pensiuni turistice 32.577 44.535 47.321 48.578

pensiuni agroturistice 10.777 10.218 11.623 14.761

Străini hotel 73.019 81.075 89.781 111.587

hostel 913 2.220 3.287 4.995

pensiuni turistice 4.245 5.171 4.726 4.153

pensiuni agroturistice 894 1.092 1.070 1.240