MINZATU MARIUS-VALENTIN

MASTERAT SOCIOLOGIE

STRUCTURI SOCIALE SI SCHIMBARE SOCIALA

AN II

CERCETARE SOCIALA CANTITATIVA

SCHIMBAREA SOCIALA SI REZISTENTA LA SCHIMBARE

IN CADRUL COMUNITATII RROME DIN PUSTA –VALE ,

SIMLEU SILVANIEI , JUDETUL SALAJ

1
 CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………….1

PARTEA I-CONTEXTUALIZAREA TEORETICA A LUCRARII…………………………….3

1.COMUNITATEA –MEDIU SPECIFIC AL DEZVOLTARII UMANE…………………..3

1.1.Abordari teoretice ale comunitatii si grupului etnic……………………......................3

1.2.Caracteristicile socio-demografice ale comunitatilor de rromi…….............................5

1.3. Raportul dintre minoritate si majoritate……………………………………………...7

1.4. Rromii din Pusta –Vale……………………………………………………………..10

2. SCHIMBAREA-PROCES INERENT SI PERMANENT AL SOCIETATII…………..12

2.1.Teorii ale schimbarii………………………………………………………………….12

2.2.Paradigma schimbarii sociale si practica progresista…………………………………17

2.3.Rezistenta la schimbare-cauze si reactii………………………………………………18

2.4.Scoala-agent principal al schimbarii…………………………………………………..22

3.PARTICULARITATI ALE POPULATIILOR DEZAVANTAJATE……………………25

3.1.Vulnerabilitatea sociala ca trasatura specifica a populatiilor defavorizate…………… 25

3.2.Excluziunea versus incluziunea sociala………………………………………………..27

4.ASISTENTA SOCIALA-PARTE INTEGRANTA A DEZVOLTARII COMUNITARE

4.1.Rolul asistentului social in comunitate………………………………………………..30

4.2. Dezvoltarea comunitara – o preocupare continua…………………………………… 33

2
PARTEA A II-A –
CERCETAREA………………………………………………………………………………38

1.Designul cercetarii…………………………………………………………………….....40

2.Prezentarea rezultatelor cercetarii.Analiza si interpretarea rezultatelor………………….56

3.Concluziile cercetarii……………………………………………………………………..57

PARTEA A III-a-
INTERVENTIA………………………………………………………………………………59

1.Prezentarea cazurilor………………………………………………………………………61

2.Prezentarea interventiei si evaluarea………………………………………………………61

3.Concluziile interventiei……………………………………………………………………69

CONCLUZII
FINALE……………………………………………………………………………………….70

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………..72

ANEXE………………………………………………………………………………………..75

3
 INTRODUCERE

In lucrarea de fata am incercat sa evidentiez faptul ca ,desi societatea se schimba intr-un

ritm rapid, comunitatile de rromi raman ancorate intr-un traditionalism specific,conservand
atitudini, mentalitati si comportamente care fac parte dintr-un mod aparte de viata ,prin care etnia
rroma se diferentiaza in mod clar de cultura dominanta in societate.

Am ales acest subiect ,deoarece am dorit sa cunosc indeaproape comunitatea de rromi din
Pusta -Vale ,neexistand studii sau cercetari despre ea ,in schimb existand o serie de prejudecati
despre aceasta la nivelul simtului comun ,acelea ca toti rromii sunt rezistenti la schimbare si ca
nu exista nicio solutie pentru dezvoltarea acestei comunitati si integrarea ei intr-o cat mai mare
masura in ansamblul corpului social.

Am pus in centrul acestei lucrari conceptul de rezistenta la schimbare ,deoarece aceasta este
de fapt cea care mentine comunitatea rroma intr-o situatie care-i limiteaza oportunitatile de
dezvoltare ,influentand atitudinile,mentalitatile,credintele ,comportamentele lor in mod
determinant si sta la baza unui pattern cultural transmis de la o generatie la alta,facand parte
integranta dintr-un mod de viata asumat si perpetuat.Vulnerabilitatea traditionala, modelele
invatate in familie si transmise de-a lungul generatiilor sunt stalpii pe care se cladeste aceasta
rezistenta la schimbare a comunitatii rrome din Pusta Vale ,Simleu Silvaniei.

Solutiile pentru a infrange aceasta rezistenta la schimbare a rromilor se profileaza in timp ,ele
tin de factorul educativ,politic ,economic administrativ si legislativ in cadrul carora asistentul
social are un rol important ,fiind liantul,in primul rand intre comunitatea respectiva si
administratia locala , el putand realiza o diagnoza a comunitatii respective, facilitand o
interventie sociala focalizata pe nevoile specifice acestei comunitati.

In capitolul I al acestei lucrari am incercat sa evidentiez diferite abordari si perspective teoretice

asupra comunitatii si grupurilor etnice ,referindu-ma si la caracteristicile comunitatilor de rromi
punand accent pe raportul dintre minoritate si majoritate care genereaza de multe ori relatii
antagonice ce tin pe de o parte de comportamentul majoritatii care poate fi unul de asimilare,iar

4
pe de alta parte de comportamentul etniei care refuza adoptarea valorilor ,normelor
majoritatii,intarindu-se astfel identitatea culturala si sociala specifica a minoritatii.

In capitolul al II-lea am expus diferite teorii ale schimbarii , si din perspectiva asistentei sociale
am pus accent pe faptul ca profesionistii domeniului trebuie sa tina seama de factorul cultural in
realizarea schimbarii sociale indiferent la ce nivel se actioneaza(individual,familial,grup
,comunitate,societate).De asemenea am evidentiat cauzele si reactiile rezistentei la schimbare
,mentionand scoala-educatia ca principal agent al schimbarii.

In capitolul III am facut referire la conceptul de vulnerabilitate sociala ce se contureaza ca o

trasatura a populatiilor defavorizate , precum si la sursele excluziunii sociale a populatiei rrome
si la faptul ca incluziunea sociala este solutia pentru scoaterea comunitatilor de rromi din starea
de izolare sociala si modul de viata traditionalist.

In capitolul IV am scos in evidenta diversele rolurile pe care asistentul social le poate juca in
comunitate ,macropractica asistentei sociale transformandu-l intr-un agent important al
dezvoltarii comunitare,intr-un militant al schimbarilor pozitive; de asemenea am reliefat
modelele clasice de organizare caracteristice pentru practica asistentiala la nivel de comunitate.

Cercetarea realizata a fost de tip cantitativ. Scopul cercetarii a fost de a cunoaste modul specific
de viata a comunitatii rrome ,sa identific daca rromii sunt rezistenti la schimbare ,motivele
rezistentei lor si de a formula o interventie sociala adecvata nevoilor comunitatii
respective.Esantionul a fost constituit din 170 de persoane de etnie rroma.

Pentru partea de interventie am realizat un studiu de caz la nivel de comunitate ,(comunitatea

Pusta-Vale,Simleu Silvaniei,jud.Salaj), în final prezentând rezultatele intervenţiei si realizand
evaluarea finala.

5
 CONTEXTUALIZAREA TEORETICA A LUCRARII

CAPITOLUL 1

COMUNITATEA-MEDIU SPECIFIC AL DEZVOLTARII UMANE

1.1 Abordari teoretice ale comunitatii si grupului etnic

Fiecare comunitate isi creeaza propriul set de valori ,credinte,norme care ii ghideaza
existenta.Toate acestea se insumeaza termenului generic de cultura.

Cultura nu poate fi conceputa in afara socialului ,omul este un animal social in masura in care
este o fiinta culturala si invers.(Al.Tanase,1968,pg.47).

In literatura de specialitate exista diverse modalitati de definire a comunitatii.

Comunitatea in acceptiunea lui J.B.Cook (Departamentul de Dezvoltare Comunitara a

Universitatii din Missouri ,Columbia) ,reprezinta un tip particular de sistem social care se
distinge prin urmatoarele caracteristici:oamenii implicati in sistem au roluri bine definite;
sistemul are longevitate,continuitate si viitor ; in practica membrii depind de cooperarea
voluntara si folosesc un minim de masuri de sanctiune si coercitie; este multifunctional si
complex,dinamic si suficient de mare ca sa aibe instrumente de relationare ;de obicei contine
elemente geografice care-l caracterizeaza si delimiteaza.(C.Baciu,2009,pg.7)

Din punct de vedere al asistentei sociale, o definitie operationala a comunitatii ar fi aceea ca

ea reprezinta grupurile cuprinse in cadrul aceleasi arii geografice ,cu o istorie comuna ,cu
interese comune ,care impart aceleasi resurse publice si private si se considera ca facand parte
din comunitate.(C.Baciu,2009,pg.7).

In sociologie notiunea de comunitate se refera la grupurile care au o cultura specifica.Sunt

grupuri de dimensiuni mici cu relatii puternice intre membrii lor pe perioade mari de timp, cu
experiente si valori comune.

Comunitatea desemneaza o grupare umana caracterizata prin probabilitate sporita de unitate

valorica a membrilor ei.(Sandu,2005,pg.30) .Ea este recunoscuta prin urmatoarele caracteristici:

6
faptul ca membrii ei au o cultura identica si un set identic de valori, intre membrii comunitatii
stabilindu-se relatii interpersonale puternice si existand asemanari de status social intre membrii
ce o compun.

Referindu-ne la etnie ,aceasta este definita ca grupare de indivizi care au aceeasi origine si care
poseda o traditie culturala comuna ,termenul fiind adesea confundat cu minoritati sau
nationalitati.(G. Ferreol,1998,pg.69).

Grupul etnic se contureaza ca un grup cu tradiţii culturale comune şi care are sentimentul
identităţii ca subgrup în cadrul societăţii înglobante. Membrii lui diferă de ceilalţi membri ai
societăţii prin anumite trăsături culturale specifice: limbă, religie, obiceiuri, îmbrăcăminte,
comportamente. Esenţial însă este sentimentul identităţii şi autoperceperea lor ca fiind diferiţi de
alţi membri ai societăţii.(C. Zamfir,L.Vlasceanu,1993).

Abordarea antropologica a conceptului de etnie sau grup etnic afirma ca acesta are o existenta
prenationala afirmata in istorie in primele sale faze si care continua sa existe in societate
contemporana ca o enclava a trecutului.

Un grup etnic este o colectivitate intr-o societate mai larga avand o origine comuna ,memoria
unui trecut comun si accentul cultural pus pe unul sau mai multe elemente simbolice ce definesc
identitatea grupului cum sunt rudenia,religia,limba,infatisarea fizica.(A.Mihu,2002.pg.173)

Max Weber da o definitie destul de larga a etniei-acele grupuri umane ce sustin o credinta
subiectiva intr-o origine comuna datorita similaritatilor de tip fizic sau a obiceiurilor sau a
amandoura sau datorita memoriei colonizarii sau migratiei.

Minoritatea ,cu referire la cea etnica poate fi o categorie de indivizi deosebiti de populatia larga
in cadrul careia ea apare ca un grup specific cu caracteristici diferite .

O etnie distincta cu caracteristici si un mod de viata propriu deosebit de populatia majoritara

este etnia rroma .Caracteristicile etnice sunt invatate si transmise din generatie in generatie.

7
 1.2. Caracteristicile socio-demografice ale comunitatilor de rromi

Aceasta populatie apare in documentele istorice din sec 14-15 , fiind de origine indiana,statutul
lor juridic era acela de robi,fiind eliberati din robie la sfarsitul sec 19. Ca trasaturi distincte ,au
tenul mai inchis la culoare datorita originii lor indiene, vorbesc limba romani,avand un port
specific-femeile poarta fuste lungi inflorate ,batic ,iar barbatii rromi se disting prin portul unui
anumit tip de palarie si haine de catifea (de exemplul neamul caramidarilor). O buna parte a lor
nu s-au sedentarizat complet,si in anumite perioade ale anului duc o viata semi-nomada, datorita
meseriilor specifice din care-si castiga existenta .De exemplu:comertul cu oale,pene,nuci,
ciuperci ,fructe de padure,prelucrarea metalelor pentru acoperisurile caselor ,bijuteriilor,diferite
cazane de alama ,impletirea cosurilor, confectionarea de maturi si prelucrarea lemnului pentru
ustensile de bucatarie etc.

Achim Mihu face referire la o cercetare din 1993 ,folosind chestionare in care subiectilor li s-au
cerut sa mentioneze atributele pozitive si negative ale diferitelor etnii .Astfel in cazul rromilor
primele 5 sunt atribute negative respectiv:agresivi,lenesi,murdari,necivilizati ,necinstiti. Dupa 10
ani ,situatia nu s-a schimbat prea mult,un sondaj de opinie realizat in Cluj-Napoca de Centrul de
Resurse pentru Diversitate Etnoculturala arata ca stereotipurile etnice ramin in continuare
foarte puternice.
Astfel, daca romanii au o perceptie in general pozitiva despre maghiari (si reciproca este
valabila), in schimb etnicii rromi sunt vazuti ca lenesi, hoti sau smecheri, modul in care sunt
vazuti etnicii rromi este negativ. Romanii cred despre rromi ca acestia sunt lenesi (17,4% dintre
repondenti), hoti (10,3%), murdari (5,3%), rai (4,6%), smecheri (2,5%).(www.divers.ro-altfel
despre minoritatile etnice) .

Aceste etichete puse rromilor intaresc comportamentele respective si perpetueaza o atitudine de

rezistenta la schimbare si de auto-izolare a lor in propriul grup etnic .Ei adopta un comportament
de retragere ca intr-o carapace in grupul lor de apartenenta,care le confera un sentiment de
securitate nefiind judecati de ceilalti asemeni lor.

8
 Privite in general toate grupurile minoritare,etnice traiesc starea de defavorizare si in consecinta
au nevoie de asistenta sociala imediata.Eforturile asistentei sociale se orienteaza predominant
spre etnia rromilor .

In Romania traieste cea mai numeroasa comunitate de rromi. In baza statisticilor furnizate de
Agentia Nationala pentru Rromi,conform Recensamantului din anul 2002 exista 535140 rromi
care reprezinta aproximativ 2,5% din populatia Romaniei.

In anul 2005 s-a realizat un sondaj PROROMI de catre Banca Mondiala si Agentia Nationala
pentru Rromi pe un esantion reprezentativ de 848 de comunitati de rromi .Pornind de la datele
sondajului se poate argumenta ca variatiile de saracie ,structura sociala si culturala sunt date la
nivelul comunitatilor de rromi de locul in care traiesc,de infrastructura de care dispun si de
principalele surse de venit pe care le au.(D.Sandu ,2005,pg.146)

Rromii care traiesc in comunitatile sarace au un nivel de educatie scazut.Lipsa de

resurse,capital uman ,informatie ,venituri sunt cauze ale saraciei in aceste
comunitati.Traditionalismul identitar dat de ponderea celor care vorbesc limba romani este mai
mare in comunitatile de rromi foarte sarace comparativ cu cele mai putin sarace
.Traditionalismul si saracia contribuie la manifestarea unei fertilitati mai
mari.(D.Sandu,2005,pg.147)

Cele mai sarace comunitati de rromi sunt cele omogene formate numai din rromi In conditiile
in care rromii sunt dispersati in populatia majoritara ,nivelul de saracie este mai redus. Madalina
Voicu in cartea sa “Nevoi si Resurse in comunitatile de rromi “ arata ca in general,membrii
acestui grup etnic sunt în medie mai puțin educați decât majoritatea, iar participarea copiilor la
sistemul de educație formală este mai mică decât cea a românilor sau a altor grupuri etnice.
Lipsa de educație blochează accesul romilor la piața muncii formale şi îi ține închişi în capcana
saraciei .Lipsa documentelor oficiale expune populația romă la un risc ridicat de excludere
sociala.(Voicu M.,2007,pg.19)
Chiar dacă lipsa resurselor, discriminarea sau absența actelor de identitate joacă un
rol important în sărăcia romilor, factorul cultural nu poate fi ignorat. Populatia romă este mai
tradiționalistă decât majoritatea românilor sau a europenilor. Studiile realizate în special în
comunitățile compacte de romi evidențiază caracterul tradițional al vieții comunității.

9
 Dumitru Sandu (2005) arată că sărăcia comunităților de romi este o combinație de probleme
legate de infrastructură, accesibilitate, venit şi educație. Infrastructură deficitară (în sensul
absenței accesului la surse de apă , accesul la electricitate, la gaz natural), acces dificil în
comunitate (drumuri nepavate în interiorul şi în afara comunității), venituri care se bazează mai
degrabă pe surse fluctuante de venit (precum venitul din activități ocazionale, migrația în exterior
sau agricultura) şi nivelul scăzut de educatie sunt probleme specifice ale comunitatilor rrome.
Potrivit rezultatului barometrului din noiembrie 2006, Incluziunii Rromilor, lansat de Fundatia
Pentru o Societate Deschisa, un rrom din patru nu stie carte.Studiul mai arata ca o treime din
rromi nu au absolvit opt clase, iar 95% nu au terminat liceul.Din totalul copiilor rromi cu varsta
pana la sase ani, 80% nu merg la gradinita sau la cresa.La studiul realizat in noiembrie au
participat peste 2.500 de rromi. (Ev.zilei.nr.5480,Un sfert din rromii din Romania sunt
analfabeti)

1.3. Raportul dintre majoritate si minoritate

Intre cultura minoritara si cultura majoritara ,intre etnie si populatia majoritara pot exista de
multe ori relatii antagonice care tin pe de o parte de comportamentul majoritatii care poate fi
unul de asimilare sau de impunere,iar pe de alta parte de comportamentul etniei care refuza
adoptarea valorilor ,normelor ,modului de viata al majoritatii,intarindu-si astfel identitatea
culturala si sociala specifica si putandu-se ajunge la un comportament de automarginalizare,prin
aceasta populatia rroma devenind si vulnerabila din punct de vedere social.

Referindu-ne specific la comunitatea rroma ,populatia majoritara are o atitudine in general

intoleranta fata de identitatea culturala si sociala afisata de rromi manifestata in portul
traditional,modul lor de viata nomad sau seminomad.Faptul ca acestia sunt reticienti la regulile si
normele sociale agreate de majoritate,fac din rromi un grup etnic mai usor supus atitudinilor de
intoleranta,discriminare,marginalizare si izolare.(V.Miftode,2003,)

Populatia majoritara nu cunoaste si nu intelege modelul cultural al rromilor, deoarece nu au

valori comune si de aici apare problema in acceptarea rromilor ,fiind perceputi ca elemente
deviante.

10
 In acceptiunea actionalismului pragmatic se considera devianta o apartenenta la o cultura
alternativa fata de cea de referinta,cea majoritara in cazul nostru.

Sociologii folosesc termenul pentru a desemna un ansamblu de transgresari ,de conduite

dezaprobate si de indivizii marginali Astfel,devianta este ansamblul conduitelor si starilor pe
care membrii unui grup le judeca drept neconforme cu asteptarile normele sau valorile lor si care
in consecinta risca sa trezeasca din partea lor reprobare si sanctiuni.(Boudon,1997,pg.440)

In cazul grupului etnic al rromilor ,devianta se refera la comportamentele mai sus-mentionate -

faptul ca rromii nu valorizeaza scoala,nu au un loc de munca,se imbraca intr-un mod
aparte,traiesc in conditii igienice precare,este perceput de majoritate ca devianta.

Insa descrierea comportamentului unui om ,etichetandu-l ca “deviant”,atribuie intreaga vina

acestuia ,neglijandu-se responsabilitatea reciproca a mediului pentru comportamentul respectiv.

In acest context apartenenta la o etnie ,la o minoritate etnica are un dublu sens-pentru etnic si
pentru majoritar.Pentru etnic, este dorinta de conservare a propriei identitati de conformism fata
de propria traditie culturala, propriile obiceiuri si cutume mostenite din generatie in generatie,iar
aceasta in cazul rromilor este una din sursele rezistentei la schimbare ,iar fata de un reprezentant
al culturii majoritare ca alteritate.( V.Miftode ,2003,pg.43)

Comportamentele deviante ,cu referire la etnia rroma sunt sanctionate de instantele ce

realizeaza controlul social printr-o forma de marginalizare insotita de etichetare si chiar
excludere sociala .Fenomenele de marginalizare si excludere a celor care sunt altfel din p.v. al
majoritatii apar cu scopul de a evita posibilele surse de pericol social, iar acest lucru creeaza o
respingere reciproca Astfel ,etnia rroma fiind o cultura de tip marginal care functioneaza dupa
propriile legi ,isi socializeaza copiii ,membrii, in conformitate cu propriile norme si valori,
impunandu-si propriul control social .In aces sens, intre societate si in cazul nostru grupul
minoritar vor aparea atitudini de neacceptare.

In general, societatea datorita instantelor de control social, incearca sa asimileze grupurile si

culturile minoritare ,incercand sa le integreze in cultura proprie dominanta ,fapt perceput de
apartenentii la grupurile minoritare ca un atentat la identitatea lor ,iar aceasta va determina
comportamente de reticienta ,refuz si rezistenta la schimbare chiar daca schimbarile propuse le

11
sunt benefice.Acesta se poate explica si prin faptul ca ei isi traiesc puternic traditiile si
obiceiurile ,socializarea lor petrecandu-se exclusiv in acel grup minoritar,iar teama de a-si pierde
identitatea etnica si traditionalismul lor este mai puternica decat motivatia de a se integra in
cultura majoritara.

In aceasta relatie populatie majoritara/grup etnic pot aparea anumite forme de intoleranta,de
discriminare .Discriminarea poate fi definita in sensul de lipsire a unui grup sau a unei minoritati
de drepturile fundamentale necesare sau considerate importante de catre minoritatea
respectiva.Aceasta este forma discriminarii negative .(Miftode,2003,pg.8)
“Discriminarea nu apare numai ca rezultat al stereotipului privind grupul in cauza ci este
alimentata de prejudecati si legitimeaza gandirea stereotipa”(S.Chelcea,2008,pg.350)
Referitor la etnia rroma ,discriminarea este in legatura si cu formele de marginalizare de
natura socio-economica,educationala,culturala.Astfel, exista tendinta de formare a unor zone
locuite de rromi ,populatie cu nivel socio-economic scazut supusa riscului fenomenelor de
devianta si violenta ,fiind o forma frecventa de marginalizare socio-economica a etniei rrome.
In acest sens a aparut Ordonanta Guvernului nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea si
sanctionarea tuturor formelor de discriminare, Protectia reala a grupurilor minoritare presupune
garantarea unor drepturi egale,nu a unor drepturi in plus in dauna populatiei majoritare.Cele mai
importante drepturi ce trebuie asigurate in conditii egale atat pentru minoritari cat si pentru
majoritari sunt:dreptul la educatie,dreptul la cultura,drepturi civile ,dreptul la
nationalitate,dreptul la asociere.
Legislatia internationala ,prin organismele sale Consiliul Europei,Comisia Europeana pune un
accent deosebit pe respectarea drepturilor minoritatilor .Recomandarea 1201 a Consiliului
Europei face referire la ‘o legatura de durata,ferma si trainica ‘a minoritatii cu Statul din care
face parte,iar Conventia Cadru pentru Protectia Minoritatilor semnata si de Romania prevede “ sa
se garanteze fiecarei persoane apartinand unei minoritati nationale dreptul la egalitate in fata
legii si la egala protectie a legii. In aceasta privinta, orice discriminare bazata pe apartenenta la o
minoritate nationala este interzisa.”

12
 1.4. Rromii din Pusta Vale

Comunitatea rroma din Pusta –Vale este asezata in S-V orasului Simleu Silvaniei,judetul
Salaj, fiind parte a teritoriului administrativ al orasului.

Rromii asezati aici inca de pe vremea imperiului austro-ungar, fac parte din neamul
caramidarilor, ocupandu-se in trecut cu fabricarea caramidei nearse (vaioaga).In prezent ,ei se
indeletnicesc cu diferite activitati comerciale pe care le desfasoara in toata tara –achizitionarea
de pene,nuci, colectarea fierului vechi .

Sunt recunoscuti usor dupa portul lor traditional ,respectiv barbatii poarta haina de catifea raiata
,camasi inflorate ,iar femeile poarta rochii lungi cu pliuri ,viu colorate cu motive florale si batic
pe cap, iar parul si-l poarta impletit in cozi lungi.

Pana in anul 1996 , aceasta comunitate era renumita prin actele de violenta ,infractionalitate
interne,fiind izolata total de autoritatile locale care nu reuseau sa acceada aici.Dupa acest
an,mare parte a rromilor au imbratisat o credinta neoprotestanta –cultul baptist-,devenind foarte
religiosi,atasati de biserica renuntand la alcool,tutun,violenta in care se complaceau pana atunci.

Rolul de organizator al comunitatii il are bulibasa care este liderul informal al comunitatii ,avand
o influenta foarte mare in randul rromilor .

Zona Pusta-Vale in care este asezata aceasta comunitate de rromi este lipsita de utilitati cu
exceptia energiei electrice ,astfel nu exista retea de apa curenta,canalizare,gaz,telefonie
fixa,internet, mijloace esentiale pentru o viata civilizata.

Aceasta are ca si consecinta o igiena precara a rromilor si a conditiilor in care locuiesc ,fiind
deficitare sub acest aspect.

De asemenea ,zona respectiva este afectata si de lipsa unui drum modern (asfalt) ,care
impieteaza accesul locuitorilor mai ales iarna si toamna ,cand ploua abundent sau cand sunt
zapezi ,precum si de lipsa trotuarelor ,a drumurilor secundare de acces (intre case).

Majoritatea caselor in care locuiesc rromii sunt din vaioaga ,construite in mare parte chiar de ei.

13
 La fel ca majoritatea rromilor, si cei din Pusta –Vale indragesc cantecul si dansul , evenimente
precum botezul si nunta sunt pentru ei ,speciale sarbatorite cu mare fast ,indelung ,pe parcursul a
doua ,trei zile la care sunt invitati sa participe toti membrii comunitatii ,fiind ei insisi lautarii
,sufletul petrecerilor.

In acest sens ,un eveniment recent al lor la care a participat toata comunitatea ,respectiv botezul a
30 de persoane a fost filmat de catre presedintele comisiei pe problemele minoritatilor din cadrul
C.L. Simleu Silvaniei,care le-a creat un cont pe site-ul “youtube” ,postand instantanee de la acest
eveniment in scopul popularizarii traditiilor si obiceiurilor deosebite ale rromilor din
comunitatea Pusta –Vale.(anexa 1)( http://www.youtube.com/watch?v=gb3kbDHPaUI )

14
 CAPITOLUL 2

SCHIMBAREA-PROCES INERENT SI PERMANENT AL SOCIETATII

2.1. Teorii ale schimbarii

Schimbarea sociala constă în trecerea unui sistem social sau a unei componente a acestuia de
la o stare la o altă stare diferită calitativ şi/sau cantitativ.În general, sociologia abordează
schimbarea la două niveluri distincte:

a. Schimbarea (macrosocială) a societăţii globale, făcandu-se referiri la creştere, evoluţie,

dezvoltare, progres, regres;
b. Schimbarea(microsocială) a anumitor subsisteme sau componente ale societăţii.
(C.Zamfir,L.Vlascean,1993)

Schimbarea sociala este unul din factorii determinanti care pun in miscare societatea,evolutia
sa ,producandu-se in timp in mentalitatea colectiva in modul de gandire, comportamentul
individului .

Interventia asistentului social la nivel macrosocial faciliteaza schimbarile sociale prin munca
cu vecinatatile ,comunitatile si societatea ,la acest nivel asistentii sociali au ca obiectiv realizarea
unor schimbari sociale prin planificare comunitara,dezvoltarea localitatii ,educatie publica si
actiuni sociale .Reformularea politicilor sociale si dezvoltarea comunitatii conduc la schimbari
de macrosistem,consideratiile politicilor sociale caracterizand intreaga practica
asistentiala.(K.K.Miley,M.O’Melia,B.Dubois,2006,pg.34)

Daca schimbarile sociale duc la imbogatirea structurala si functionala ,sistemul suporta un

proces de dezvoltare,iar daca genereaza o diminuare a complexitatii structurale si o saracie a
functionalitatii ,el suporta un proces de regresie.(I,Mihaiescu,2003)

De-a lungul istoriei, schimbarea sociala a stat la baza trecerii de la anumite tipuri de societati
la altele, de exemplu de la feudalism la capitalismul timpuriu ,modificandu-se relatiile de putere

15
anumite clase sociale disparand ,nobilimea si taranimea incepand cu sec. 17 a fost inlocuita de
burghezie si lucratori/muncitori.

De obicei, clasele sociale dominante sunt promotori ai conservatorismului vor sa pastreze stas-
quo, in timp ce clasele sociale aflate in ascensiune sunt promotori ai schimbarii sociale ,deoarece
au ca scop preluarea puterii.

Exista diferite abordari si scoli de gandire referitoare la schimbarea sociala .Teoreticienii

dezvoltarii schimbarii sociale acorda un loc important moravurilor si cutumelor /obiceiurilor in
ceea ce priveste fie rezistenta la schimbare ,fie transformarile din societatile traditionale.

Schimbarea sociala ,dupa H.Perlman, inseamna o modificare ,o variatie o deplasare in natura

sau in directia unei structuri sau a unui proces,dezvoltarea fiind o schimbare continua in
timp.Schimbarea poate fi definita ca o modificare brusca ,rapida neasteptata uneori, iar
dezvoltarea este considerata o modificare lenta.(Miftode,2003,pg.80).

Durkheim sustine ideea ca functia principala a diviziunii muncii este producerea solidaritatii
sociale care are doua forme istorice-societatea cu solidaritate mecanica(cea primitiva),in care
cele doua constiinte ale fiintei umane-cea individuala si cea colectiva sunt unite,pe indivizi ii
leaga asemanarea reciproca si societatea cu solidaritate organica(moderna),unde exista o
diferentiere tot mai accentuata intre indivizi.(M.Lallement,1998)
In teoria marxista,schimbarea sociala este conceputa pornind de la transformarile care-i
afecteaza infrastructura. K. Marx considera ca schimbarea sociala este determinata de fortele de
productie. “Dobandind noi forte productive,oamenii isi schimba modul lor de productie,si odata
cu el,felul de-asi castiga existenta isi schimba toate relatiile sociale”(R.Boudon,1998)

Raymond Boudon considera ca nu exista o singura teorie a schimbarii ,ci o multitudine de

situatii care sunt fie interioare ,fie exterioare societatii respective, iar factorii
demografici,culturali sau ideologici au diferite roluri in functie de context.El defineste o
“paradigma a actiunii :pentru a interpreta M (un fenomen social oarecare) trebuie cunoscute
actiunile individuale care au condus la acesta m ,ele insele fiind o functie m(S) a structurii
situatiei S. Aceasta structura S depinde M” ansamblul de date macrosociologice.Se obtine astfel
M= MmSM’,schimbarile inregistrate sunt deci rezultatul agregat al actiunilor individuale” (G.
Ferreol,1995,pg.202).

16
 Schimbarea prin definitie inseamna inlocuirea unui lucru cu altul ,a unui sistem cu altul
.Dezvoltarea cere o proiectare a schimbarii in directia dorita ,directie data de obiectivele propuse
pentru imbunatatirea situatiei membrilor societatii.

Schimbarea sociala este conditionata de implicarea activa a membrilor populatiei vulnerabile

precum si a asistentilor/profesionistilor in aceasta explorare si actiune.Ea necesita o masa
relevanta de sustinatori care sa actioneze in directia schimbarii.Membrii care participa in
grupurile de asistenta sociala reprezinta o parte esentiala a practicii pentru schimbare si pot fi cel
mai important element in definirea schimbarii.

Explicitarea schimbarii inseamna de fapt clarificarea asteptarilor legate de situatia existenta

,ceea ce se doreste a se modifica ,de ce se doreste schimbarea.Putem observa modul in care s-a
schimbat situatia unui individ sau a unei categorii de indivizi vulnerabili prin compararea
situatiei lor in diferite momente (de ex.inainte de interventia asistentului social si dupa).Pentru
sesizarea schimbarii este necesara evaluarea initiala a situatiei .Nu se poate explica o problema
sociala si nu poate interveni pentru o schimbare pozitiva daca nu intelege foarte bine situatia
existenta.

Referindu-ne in mod particular la comunitatea de rromi din Pusta Vale ,un pas important in
schimbarea mentalitatilor ar fi implicarea activa a factorului educativ,politic ,administrativ in
problemele acestei comunitati determinandu-i pe rromi sa participe activ in diferite actiuni
educative,cultural,politice care in sine vor duce la o schimbare pozitiva.

Coparticiparea lor este factorul activ si determinant al schimbarii sociale .

Asistentul social avand abilitatile necesare realizarii diagnozei comunitatii respective si

dispunand de instrumentele practicii asistentei sociale isi poate asuma rolul de indrumator al
comunitatii respective pe calea schimbarii pozitive.

Din perspectiva asistentei sociale exista diferite teorii in baza carora se produc schimbarile.
Teoria sistemica sau holista ,a carei importanta a fost demonstrata de Ludwig von Bertalanffy
,considerat fondatorul ei care avanseaza ideea ca un sistem are proprietati holiste fiind constituit
din parti ce nu pot functiona separat.Teoria se aplica sistemelor sociale
(familie,grup,comunitate,societate),Hearn(1982) fiind primul care o aplica in asistenta sociala.

17
 Ea considera ca diferitele parti ale unui intreg (individ,familie,comunitate,cuplu,societate) intra
in relatie si creeaza o interdependenta ,functionarea unei parti le afecteaza si pe celelalte si
depinde de ele pentru a supravietui. Disfunctionalitatile aparute intr-o parte a sistemului
afecteaza intreg sistemul(Buzducea,2005)

Actionand intr-o parte a sistemului se va produce schimbari si in celalalte parti si in final va

determina o schimbare a intregului sistem.

Individul face parte dintr-un mediu social in interiorul caruia va trebui sa dobandeasca un
statut,roluri sociale,va trebui sa realizeze tranzactii sociale.Astfel se realizeaza stratificarea
sociala in functie de status social familial,nivelul venitului,educatie.Mediul social e format din
indiv,familie,grup,comunitate,clasa sociala,cultura,institutii publice.

Nivelurile mediului sunt :

- micro (include experientele individului in cadrul familiei,experienta scolara ,de la servici),

- mediu (relatiile dintre grupuri sociale majore,organizatii si institutii –

scoala,biserica,serviciul,resursele comunitare)

- macro (implica structuri fizice,sociale,cultural ,economice,politice ale societatii in care creste

individual (tehnologie,limbaj,locuire,obiceiuri,norme).(Buzducea,2005)

Toate aceste niveluri se influenteaza reciproc,,intregul fiind reflectat in fiecare dintre parti si
toate partile fiind aspecte complementare ale intregului.

In anul 1973, Allen Pincus si AnneMinahan au fixat principalele repere in modelul de analiza
sistemica si aplicarea teoriei in practica asistentei sociale ,postuland 4 sisteme de baza in
asistenta sociala:

- sistemul schimbarii (in acesta sunt cuprinsi “toti profesionistii actiunii,institutii si organizatii in
care sunt planificate activitati de asistenta sociala”)

- sistemul client (persoanele care solicita servicii si activitati de ajutor din partea sistemului
schimbarii) - sistemul obiectivelor(elementele care sunt supuse schimbarii,ce reprezinta o
problema si trebuie modificata)

18
- sistemul actiunii (actiunile desfasurate de catre sistemul schimbarii in vederea atingerii
scopului) (G.Neamtu,2003,pg. 46).

O alta teorie este cea ecologica ai caror reprezentanti sunt Germain si Gitetterman
(1987,modelul vietii) si Bronfenbrenner(1979).Modelul vietii considera ca persoanele se
adapteaza in mod constant la multitudinea schimbarilor realizate in cadrul interactiunilor cu
mediul exterior.Indivizii influenteaza mediul si sunt la randul lor influentati de catre acestia.

U.Bronfenbrenner renumit psiholog american (1917-2005),avand cea mai importanta

contributie in Teoria sistemelor ecologice,considerand ca lumea poata fi vazuta ca un aranjament
de cercuri concentrice ce reprezinta sistemele si subsistemele ,iar in centru se afla individul:

Microsisteme (familia,scoala,vecinatatea)

Mezosisteme (reteaua prietenilor,colegilor de munca)

Macrosisteme (societatea)

Cazul unui individ defavorizat poate fi analizat din perspectiva acestor subsisteme.(factorii ce
tin de individ,factorii familiali si comunitari(dezavantaje economice de exemplu).

Sistemele(indivizii sau grupurile) trebuie sa mentina o relatie buna cu mediul exterior in cadrul
caruia functioneaza ,Avem nevoie de intrari-input-uri (informare,hrana.resurse)pentru a
supravietui si a ne dezvolta.(Buzducea,2005).

Teoria ecologica isi asuma un rol esential ,acela de a realiza pe cat posibil schimbari sociale
radicale,problemele aparand din cauza tranzactiilor neadaptate realizate de-a lungul vietii.

Din perspectiva asistentei sociale ,esenta interactiunii de asistenta sociala este focalizata pe
procesul de schimbare,a comportamentului sistemului client.Exista parti ale personalitatii care
sunt intr-o permanenta schimbare si parti care rezista schimbarii sau sunt foarte greu de
modificat.Atunci cand asistentul social actioneaza intr-un sistem ,schimbarea afecteaza mai
multe componente decat cele initiale ,iar directia si intensitatea schimbarilor nu pot fi
intotdeauna anticipate.

19
 2.2. Paradigma schimbarii sociale si practica progresista

Exista mai multe paradigme /cadre ale teoriilor din asistenta sociala O teorie reprezinta o
explicatie plauzibila despre relatia dintre un set de factori sau circumstante si un cadru pentru
schimbare.(Sheafor si Horejsi,2003)

Asistentii sociali aplica cadrele teoretice pentru a-si organiza perceptiile asupra situatiei in care
se afla clientii si pentru a facilita procesele de schimbare.

Potrivit lui Brill ,1990,atributele procesului de schimbare sunt:

-schimbarea survine ca rezultat al unei decizii personale si isi propune autorealizarea sinelui prin
evitarea disconfortului

-schimbarea survine cand persoanele constientizeaza si accepta ca fiind indezirabile

comportamentele lor

-schimbarea este rezultatul invatarii unor moduri diferite de comportament ce provoaca reactii
diferite din partea semenilor,care la randul lor isi modifica propriul comportament

-cand partile componente se schimba ,cu siguranta se va schimba si intregul sistem ,desi pot
exista diferente de ritm ,durata.

Paradigma pozitivista si practica utilitarista -predispozitiile teoretice sustin ca comportamentul

uman poate fi cunoscut,manipulat si schimbat iar, faptele sociale pot fi cunoscute in acelasi mod
ca si fenomenele fizice.Realitatea sociala este direct observabila si masurabila.Practica acorda
importantei investigatiei ,diagnozei,tratamentului asistential.

Paradigma interpretativa si practica umanista- predispozitiile teoretice sustin ca oamenii nu

pot fi studiati ca si cum ar fi obiecte ,comportamentul uman fiind rezultatul scopurilor
,proiectiilor valorii individului.Practica umanista:asistenta sociala este arta de a ajuta nu de a
vindeca.

Paradigma ordinii sociale si practica recuperatorie- predispozitiile teoretice avanseaza ideea ca

societatea este ordine,coeziune,functioneaza ca un organism iar ,comportamentele trebuie sa fie
conforme cu normele ,valorile societatii .Un rol important il are socializarea individului. Practica

20
recuperatorie -vizeaza refacerea bunei functionari sociale,restabilirea echilibrului
sistemic,asistenta sociala mediind functionarea diferitelor componente ale sistemului
social.(Neamtu,2003)

Paradigma schimbarii sociale si practica progresista

Predispozitii teoretice afirma ca societatea nu este ordine si armonie,inegalitatea,conflictele de

interese si valori,schimbarea sunt fenomene inevitabile.Specialistii in domeniul social trebuie sa
fie capabili sa medieze conflicte ,sa gestioneze crize ,sa declanseaza schimbari sociale.

Practica progresista este menita sa stimuleze schimbarea la nivel individual si social si

adaptarea la schimbare iar ,asistentul social este un agent al schimbarii .El initiaza proiecte de
interventie la nivel comunitar,influenteaza adoptarea unor politici sociale in interesul grupurilor
defavorizate ,creeaza grupuri de presiune care sa influenteze decizia politica.El nu intentioneza
sa repare disfunctiile ivite in sistemul social ci, vizeaza schimbarea sistemului.

Principiile si valorile promovate sunt egalitatea sanselor ,recunoasterea identitatii si diferentei

minoritatilor etnice si grupurilor marginalizate .(Neamtu,2003,283-287)

Cand specialistul intervine in vederea schimbarii intr-un sistem al altei subculturi trebuie sa
tina seama de factorul cultural si sa depuna eforturi suplimentare pentru a depasi barierele ce
apar atunci cand clientii sunt diferiti cultural.

Stilurile de abordare a schimbarii sunt determinate de un ansambul de factori care actioneaza la

nivel societal,comunitar,grupal si individual. Schimbarile politice radicale sunt asociate de obicei
cu o mare disponibilitate pentru schimbarile economice si sociale.

2.3. Rezistenta la schimbare-cauze si reactii

“Impotrivirea fata de schimbare in general si fata de unele influente in special apare atunci
cand indivizilor ,grupurilor si sistemelor li se cere ,datorita circumstantelor sa isi schimbe
comportamentele obisnuite”( Anderson si Stewart,1993,p.1)

21
 Daca schimbarile intentionate sunt mult diferite de valorile si normele existente in cadrul
comunitatilor sau societatii ele au sanse reduse de a fi acceptate si aplicate. Pornind de la aceasta
constatare rezulta ca anumite’retete’ preluate din contexte culturale foarte diferite de cel in care
urmeaza sa se aplice au nevoie de ajustare la noile contexte.Daca schimbarea implica costuri
sociale de grup sau individuale ridicate ea este greu acceptata sau aplicata.Cei mai multi din
membrii comunitatilor au o perspectiva pe termen scurt legata de situatia lor personala,daca
persoanele cu viziune strategica se bucura de prestigiu ridicat in cadrul comunitatilor atunci
schimbarile preconizate vor fi acceptate.

In general, schimbarile care pot demonstra ca prin ele se obtine o mai buna satisfacere a
intereselor membrilor comunitatii sunt mai usor acceptate. Cei mai multi membrii ai unei
comunitati,societati astepta ca efectele schimbarii sa apara imediat. Beneficiile mai mari ,dar
obtinute pe termen lung nu sunt atragatoare pentru cei mai multi membrii ai unei comunitati.

Programele de reforma trebuie sa imbine schimbarile care vor produce efecte benefice pe
termen lung cu schimbari care produc efecte benefice pe termen scurt ,astfel se castiga suportul
celor mai multi membrii ai unei comunitati.

In transformare intervin doua categorii de motivatii: cele generale ,colective care se stabilesc
pe baza intereselor comunitatii ca intreg vizand cresterea capacitatii comunitatii si motivatii
personale care se stabilesc pe baza intereselor personale ale comunitatii.

Predispozitia sau motivatia pentru schimbare pot fi puse in corelatie cu anumite caracteristici
individuale sau de grup: varsta,nivelul pregatirii profesionale,nivelul de educatie,valorile si
normele acceptate si promovate,cunoasterea experientelor altor comunitati.

Schimbarile sunt mai usor acceptate de catre cei cu un nivel mai inalt de educatie si pregatire
profesionala.Aceasta categorie dispune de mai multe informatii si de o mai mare competenta
pentru a intelege evolutiile posibile ale comunitatii din care fac parte si pentru a constientiza
necesitatea schimbarilor.

Persoanele cu un nivel scazut de educatie si calificare profesionala sunt mult mai reticente fata
de schimbari.Este dificil sa realizezi schimbarea sociala cu o populatie cu un nivel scazut de
educatie,neinformata asupra a ceea ce se intampla in alte societati,ancorata in traditii,cutume.

22
 Printre cauzele importante ale rezistentei la schimbare se numara:

- lipsa constientizarii scopului schimbarii si a unei viziuni in perspectiva ,neintelegerea

necesitatii schimbarii din cauza carentelor educationale sau a unei educatii incomplete

- mentalitatea conservatoare ,mai ales in cazul comunitatilor omogene de rromi evidentiata in

faptul ca socializarea lor s-a petrecut strict in aceste comunitati traditionaliste ,neavand contact
cu alte tipuri de mentalitati si valori socio-culturale.Faptul ca in proximitatea lor si in mediul lor
de dezvoltare exista indivizi la fel ca ei cu aceleasi seturi de valori si principii,obiceiuri mentine
incremenirea in comportamentele obisnuite.

- vulnerabilitatea traditionalista ,in sensul ca individul /grupul actioneaza in virtutea obisnuintei

sau starea de pasivitate sociala se transmite din cauza influentei mediului.(aceasta este una din
cauzele importante ale rezistentei la schimbare si o voi detalia intr-un capitol urmator).

- modelele familiale si patternurile de comportament asimilate in cadrul familiei

- teama de necunoscut ,in sensul imposibilitatii controlului unor evenimente/procese viitoare

- neincrederea in schimbare sau in cel care o initiaza –in general ,cei perceputi ca agenti ai
schimbarii (ex.autoritatile locale) nu se bucura de incredere ,rromii fiind reticienti fata de orice
fel de autoritati in ansamblu.

- lipsa motivatiei pentru schimbare

- intelegerea gresita a mesajului schimbarii

Identificarea cauzelor rezistentei la schimbare si intelegerea lor ne ajuta sa proiectam

interventii adaptate care sa nu bulverseze un mod traditional de viata, ci sa produca modificari in
sensul unei adaptari mai bune la cerintele societatii mereu in schimbare.

Rezistenta la schimbare apare ca o combinatie intre o reactie individuala si una

colectiva.Reactiile individuale apar ca raspuns la situatii care sunt percepute ca o amenintare la
adresa stilului de viata,confortului individului ,fiind de fapt o teama fata de o situatie noua.

Grupurile isi pot manifesta rezistenta la schimbare in functie de gradul de coeziune a lor sau
cutumele existente la nivelul lor.Orice schimbare se asociaza cu panica fata de ceea ce urmeaza

23
provocand nesiguranta pentru indivizii carora le este propusa.Felul in care se initiaza schimbarile
este deosebit de important ,comunicarea clara a ceea ce se doreste putand fi o portita de
diminuare a reactiilor ostile la schimbare.

Reactiile individuale la schimbarile sociale majore pot fi interpretate folosind schema

tipurilor de adaptare individuala propusã de R.Merton . Conform acesteia, indivizii se pot adapta
la schimbare,folosind una din urmatoarele modalitati care sunt definite de felul în care indivizii
se raporteaza la scopurile si regulile sociale, prin acceptarea sau refuzul lor:

1. Conformismul - consta în acceptarea atat a scopurilor, cat si a regulilor sociale.

Scopurilor sunt agreate de societate si se incearca sã se atinga aceste scopuri folosind
numai modalitatile admise de societate.

2. Inovarea - scopurile sociale sunt acceptate, dar regulile sunt refuzate. Inovatorul este cel
care a adoptat scopurile sociale, dar care foloseste procedee care nu sunt acceptate de
catre societate.

3. Ritualismul – caracterizat de respingerea scopurilor sociale, asociata cu acceptarea

regulilor sociale, punand accentul în principal pe respectarea regulilor si intr-o masura
mai mica pe atingerea scopurilor valorizate de societate.

4. Evaziunea - atat scopurile, cat si regulile sociale sunt refuzate în aceasta atitudine. Cei
care uzeaza de aceasta modalitate ca raspuns la schimbarile sociale nu numai ca isi
fixeaza scopuri de care societatea nu are nevoie, dar nici nu respecta regulile stabilite de
societate pentru atingerea lor

5. Rebeliunea - scopurile si regulile sociale nu numai ca sunt refuzate, dar se incearca

inlocuirea lor cu scopuri ,norme noi, complet diferite de cele existente.(Curs Devianta si
Control Social,S.Poledna,2007)

La baza schemei elaborate de Merton se aflã douã concepte importante: scopurile sociale si
mijloacele sociale de atingere a acestor scopuri.Deoarece rromii se afla la periferia societatii ne

24
intrebam in ce masura exista o concordanta între scopurile si mijloacele societatii impuse de
majoritate si cele ale rromilor.
Observand diferentele culturale care exista între rromi si restul societatii, se poate afirma ca
ei valorizeazã o serie de scopuri specifice propriei etnii si sunt indiferenti la scopurile valorizate
de majoritatea membrilor societatii. (educatia de exemplu) .Ei folosesc pentru atingerea
propriilor scopuri o sumedenie de reguli,mijloace pe care societatea,majoritatea le accepta intr-o
masura foarte mica.(exemplu –staborul-judecata rromilor,care este perceputa de majoritate ca
nefiind in acord cu normele societatii)
Conform abordarii psihosociale –Roberts si Nee (1974) angajarea clientului in schimbarea
situatiei este conditionata de motivatia si rezistenta la schimbare.Motivatia se refera la masura in
care clientii doresc schimbarea si cat de dispusi sunt sa participe la realizarea ei.Ea este
influentata de profunzimea disconfortului pe care il simte clientul pentru situatia in care se afla
(Curs –Teorii si Practici in Asistenta Sociala,2007,Cluj)
In general,o persoana cu motivatie scazuta va fi o persoana cu o rezistenta ridicata .
Rezistenta la schimbare depinde de teama clientului in legatura cu ,continutul
schimbarii,efectele schimbarii,etc.
De exemplu, in cazul rromilor ,nu exista o motivatie puternica de a schimba situatia in care
se afla,deoarece ei percep modul lor de viata ca fiind in acord cu principiile si valorile
lor,crescand generatii intregi in acest mod de viata care au supravietuit, fara sa se fi petrecut
schimbari semnificative in acest stil de viata.De aceea si rezistenta la schimbare va fi
puternica,manifestata prin reactii,atitudini de conservare a ceea ce detin deja.

2.4.Scoala –agent principal al schimbarii

“ Este extrem de important ca şcolile să stabilească contacte cu părinţii romi. Este nevoie de
mai multe eforturi, deoarece este un loc unde lucrurile nu au mers foarte bine. Si generaţiei
adulte trebuie să i se acorde o şansă la educaţia de bază, dacă aceasta doreşte.” ,( punctul de
vedere al Comisarului pentru Drepturile Omului,Thomas Hammarberg-www.humanright.org)
.Skinner ,psihologul american,intemeieietorul behaviorismului , considera ca educatia
este”procesul de invatamant si dezvoltare prin invatare,procesul educativ fiind inteles ca o

25
activitate formativa ,iar actiunea educativa ca un proiect sau program de construire integrala a
omului.Educatia e considerata drept cultura a inteligentei,a spiritului”scrie Skinner,reducandu-i
sfera doar la dezvoltarea inteligentei.In acest sens educatia se confunda cu
invatarea.(E.Hilgard,Gordon.H.Bower,1974).
Procedeele educationale permit celui aflat in procesul de educatie sa emita raspunsuri
adecvate ,gasind alte solutii ,dezvoltandu-si creativitatea,cel educat trebuie sa se adapteze la
situatii schimbatoare devenind el insusi agent al schimbarii ,dar va mentine in acelasi timp un
sens al structurii sociale ,o coerenta si o ordine a actiunilor sale.
Educatia si socializarea aferenta ei reprezinta o asimilare graduala a normelor,valorilor ,esenta ei
fiind interiorizarea atitudinilor ,valorilor,comportamentelor promovate de societate.
Modelul socializarii propus de Cicourel,sociolog american ,intemeietorul etnometodologiei,crede
ca socializarea este un proces stadial constand in dezvoltarea progresiva a unei organizari
cognitive,insa nu este un proces liniar de transmitere interiorizare ci presupune o constructie a
structurilor subiective in cadrul intereactiunii eu-celalalt(societatea)(A.Cicourel,Studies in
ethnonethodology,1967)
Cicourel a realizat numeroase studii de sociologie a educatiei bazata pe aceasta teorie
etnometodologica ,cercetand comunitatile marginalizate din societatea americana-
amerindienii,hispanicii si asiaticii.
Socializarea in special a copiilor constand in invatare devine un laborator permanent pentru a
descoperi in ce fel ei dobandesc, interiorizeaza structurile sociale care fac posibila organizarea
sociala.
Viziunea culturalista este gandita pentru a stimula dezvoltarea tuturor elevilor ,deci si a celor
facand parte din categoria minoritatilor culturale,etnice traditional marginalizati in sistemele de
invatamant,dar si a claselor sociale defavorizate.Aceasta viziune se prezinta ca o alternativa la
sistemele clasice de educare,aratand ca trebuie luata in considerare cultura ca o caracteristica a
elevilor ,care devine un element central al sistemelor de educatie.Astfel ,scoala este o institutie
care trebuie sa tina seama de toate culturile nu numai de cultura dominanta socialmente ,iar
aceasta inseamna situarea scolii intr-o perspectiva inter si multiculturala.
Durkheim-considera ca fiecare societate construieste idealul de om de care are nevoie la
fiecare faza a evolutiei sale si prin educatie ea se forteaza sa produca acest om (Durkheim,1963)

26
 De la scoala, societatea de astazi are asteptari mari –sa-i ajute pe tineri sa asimileze
cunoasterea formata de-a lungul generatiilor si sa le formeze abilitatile pentru adaptarea la o
realitate in continua transformare.
Adeseori ,scolii i se cere sa functioneze ca un releu al schimbarilor dorite de anumite
grupuri capabile sa influenteze procesele educative.Republicanii francezi au folosit scoala pentru
a-i transforma pe taranii din diferitele colturi ale republicii in cetateni convinsi de identitatea lor
culturala.(A.Hatos,2006)
Scoala este considerata factorul esential in favorizarea schimbarii,progresului ,inovatiei.
Ea este cheia bunastarii comunitatilor si prosperitatii viitoare a natiuni.(Revista de Sociologie
Romaneasca,nr.1,2005,pg.187)
Prin educatie se poate stimula acceptarea schimbarii sau apetitul pentru aceasta.
Numeroase studii arata ca numarul de ani de scoala coreleaza cu deschiderea spre idei noi .
Deşi învaţamantul obligatoriu este gratuit în Romînia, implicarea şcolară a copiilor rromi este
insuficienta din cauze de natura materiala si sociala.
Consecinţele negative pe care sărăcia le generează la nivelul dezvoltării generale a copilului se
constituie în factori care impiedică atingerea unui nivel satisfăcător de educaţie prin frecventarea
cu regularitate a şcolii şi obţinerea unor rezultate şcolare pozitive.
Dupa cum explică I.Mărginean (2004), problemele de natură socio-economică au un impact
direct asupra calitătii situaţiei şcolare a copiilor, mai ales sub aspectul frecventării şcolii-mulţi
dintre copiii provenind din familii sărace ,nu frecventează şcoala regulat sau chiar o
abandoneaza.
“Elevii cei mai vulnerabili sunt cei proveniţi din familiile şi grupurile minoritare şi cele cu un
statut socio -economic scăzut. Rata repetenţiei, respectiv a abandonului şcolar, raportată la
statutul minoritar sau la nivelul socio-economic scăzut al familiilor este semnificativ mai
crescută faţă de cei cu un nivel socio-economic mai ridicat.”(M.Roth,1999).
Asistenta sociala trebuie sa-si canalizeze eforturile pe supravegherea frecvantarii scolii de
catre copiii rromi ,deoarece numai prin educatie ei pot sa obtina o calificare profesionala si in
acest fel sa depaseasca conditia parintilor lor ,aceea de permanent asistat social.
In acest sens,asistentul social are misiunea sa atraga atentia familiei asupra importantei educatiei
,ca factor de insertie sociala si sa o ajute sa produca schimbarile necesare pentru favorizarea
instruirii copilului.

27
 CAP.3
PARTICULARITATI ALE POPULATIILOR DEZAVANTAJATE

3.1. Vulnerabilitatea sociala ca trasatura specifica a populatiilor defavorizate

Vulnerabilitatea reprezinta inapetenta indivizilor sau a grupurilor de a actiona ,ori

incapacitatea de adaptare a actiunilor la cerintele structurale ale sistemului social,cauzata de
interpretarile individuale neadecvate in raport cu unele interpretari comune si acceptate social.
Vulnerabilitatea sociala este o stare de potentialitate care se poate transforma in defavorizare in
conditiile neutilizarii oportunitatilor pentru schimbare.(S.Cojocaru,2005,pg.19-21)

Populatiile defavorizate sunt populatii in care vulnerabilitatea a trecut de la nivelul de

potentialitate la cel de realitate .O populatie defavorizata este un grup mare de persoane care in
situatii similare ,prezinta o structura asemanatoare a tipurilor de vulnerabilitate
dominante.Analiza vulnerabilitatii ne ajuta sa surprindem tipurile de vulnerabilitate dominante
prezente la multi actori sociali intr-un context specific .

De aici se desprinde ideea ca solutiile cele mai indicate pentru reducerea vulnerabilitatii sunt
in sfera educatiei care conduce la schimbarea reperelor individuale utilizate in interpretarea
situatiei.

Tipuri de vulnerabilitate:

- vulnerabilitatea utilitarista- este situatia in care individul/grupul nu sesizeaza propriul interes

sau actiunile pe care le intreprinde nu sunt adaptate acestuia.Pentru individul din aceasta
categorie ,interesul sau,cel de a obtine ajutor este considerat un interes exterior:Statul trebuie sa
ne ajute.Asteptarea unei interventii exterioare naste inactiune,clientii serviciilor sociale sunt
incapabili sa realizeze schimbarea.(Cojocaru,2005,pg.19)

- vulnerabilitatea telelogica-se refera la faptul ca mijloacele nu sunt adecvate atingerii scopului

propus sau scopul nu e adecvat resurselor disponibile.

- vulnerabilitatea axiologica – situatie ce caracterizeaza individul /grupul care nu poate desfasura

o actiune deoarece principiul normativ nu e adecvat credintelor proprii sau sistemul de valori

28
personale nu este compatibil cu al sistemului societal.O persoana devine vulnerabila cand
actiunile sale orientate axiologic contravin valorilor campului in care actioneaza.Individul
actioneaza conform unui principiu normativ pentru ca asa trebuie fara a transforma acest trebuie
intr-un imperativ personal.(Cojocaru,2005,pg.20)

- vulnerabilitatea traditionala-este situatia in care individul /grupul actioneaza in virtutea

obisnuintei sau starea de pasivitate sociala se transmite din cauza influentei mediului.Este cazul
clientilor ce provin din familii dezavantajate social,dezavantaj ce se transmite de la o generatie la
alta.Ea este generata de conditionarea permanenta a habitusului individului(Bourdieu,1979,190).

Habitusul reprezinta un ansamblu de dispozitii de a actiona ,a percepe si a simti de o maniera

determinata,acestea sunt proprietati atat de puternic inradacinate,incat ele devin a doua noastra
natura.Habitusul caracteristic unei persoane ce provine dintr-o familie vulnerabila se reproduce si
devine la randul sau principiu generator de practica sociala.

-vulnerabilitatea cognitiva –situatia in care individul/grupul generata de inexistenta unei teorii

eficiente sau de faptul ca individul ,grupul nu crede in teoria deja verificata.O categorie a
vulnerabilitatii cognitive este cea generata de actiuni ce se conformeaza unor teorii verificate dar
in care clientul nu crede .De multe ori persoanele vulnerabile care apleleaza la un sprijin material
din partea comunitatii refuza sistematic sa fie sprijinite pentru a-si gasi un loc de
munca.(Cojocarul,2005,pg.21)

Vulnerabilitatea poate naste dependenta.Exista riscul ca o persoana vulnerabila sa devina

dependenta de sprijinul dat de catre serviciile sociale.Asistentul social trebuie sa ajute clientul sa
depaseasca vulnerabilitatea si sa previna starea de dependenta.

Persoanele vulnerabile se afla in risc de excludere de a nu mai functiona optim la cerintele

societatii,intampinand de cele mai multe ori prejudecati si fiind respinse de ceilalti membrii ai
societatii.Aici intervine asistenta sociala care este in slujba celor vulnerabili.

29
 3.2.Excluziunea versus incluziunea sociala

In discursul contemporan privind politicile sociale se utilizeaza tot mai des sintagmele de
excluziune si incluziune sociala ca o extensie a tematicii clasice a saraciei.Excluziunea trebuie
definita in termeni de incapacitate/esec de integrare a unei persoane sau grup din urmatoarele
subsisteme:sistemul democratic si legal,piata muncii,statul bunastarii si sistemul familiei si
comunitatii.(Berghman ,1996).(Revista de Asistenta Sociala,nr.2-3,2004,pg.3)

In 1994 ,Consiliul Europei definea exclusii drept “grupuri intregi de persoane care se gasesc
partial sau total in afara campului efectiv de aplicare a drepturilor omului”.

Excluziunea sociala are o mare vizibilitate si se observa cu mare usurinta ,categoriile sociale
afectate fiind numeroase:-persoane fara locuinta,cei fara resurse de intretinere sau cu venituri
minime,respingerea unor etnii minoritare din cauza unor comportamente de inadaptare si chiar
antisociale.Este vorba de excluderea unor segmente,categorii ale populatiei de la viata
economica si sociala.

Se pot identifica 3 tipuri de surse ale excluziunii:excluziunea structurata produsa de insasi

configuratia sistemului social;apartenenta teritoriala/comunitara a individului/grupului,care face
sa nu-si satisfaca o anumita nevoie din cauza deficitului de resurse din comunitate ;
autoexcluziunea (optiunea este a individului ,modelul cultural,dezinteresul ,alti factori care tin de
decizia personala sa opteze pentru a respinge o anumita forma de participare sociala.Faptul ca
anumite persoane(rromii,de exemplu) nu-si fac acte de identitate sau casatorie pentru ca nu
doresc )(Revista de Asistenta Sociala nr.2-3 ,2004,pg.5)

Specificul excluziunii sociale la populatia de rromi din Romania consta in existenta unor surse
de excluziune care la majoritatea populatiilor nu exista,in cazul populatiei rrome existand mai
multi factori cauzatori ai excluziunii sociale.

Principalii factori predispozanti ai excluziunii sociale in cazul rromilor sunt:

- nu au nici un act de identitate -3,1% din totalul populatiei de rromi

- nu au buletin -5,7% din cei peste 14 ani

- nu au mers la scoala deloc -24,4% din cei peste 10 ani

30
- nu au lucrat cu carte de munca -84% (Baza de date a ICCV )

Romii sunt cea mai saraca categorie din Romania,trei sferturi dintre ei traiesc in saracie si mai
bine de jumatate in saracie severa,sursele de venituri se bazeaza in principal pe alocatiile copiilor
si activitati sporadice. Rata saraciei in functie de etnie : romana - 24,4%, maghiara -19,9%,
rroma - 75,1%, conform datelor oferite de de INS.

Lipsa educatiei este o sursa primara de excluziune in cazul rromilor din Romania determinata
de faptul ca nu au o calificare profesionala ,ceea ce conduce la excluziunea de pe piata muncii si
implicit la excluziunea de tip financiar,facand din rromi populatia cea mai saraca, rezultand un
cerc vicios al excluderii.

Adoptarea în anul 2001 a Legii nr. 416 privind venitul minim garantat a reprezentat un pas
important în lupta împotriva excluziunii sociale, garantând venitul minim ,principalul beneficiar
fiind populatia rroma .

Planul National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc) a fost aprobat prin
Hotarârea Guvernului nr.829/2002,acesta reprezentand o noua abordare a politicilor
sociale,menit,de asemenea, sa reduca riscul excluziunii sociale.

Guvernul României a adoptat în anul 2001 Strategia Nationala de Îmbunatatire a Situatiei

Romilor,care vizeaza 10 domenii de actiune sanatate,justitie,economie,educatie,cultura,protectia
copilului,comunicare,participare civica,securitate sociala,administratie publica.
Problemele rromilor se afla ca preocupari si în Strategia de dezvoltare a învatamântului
preuniversitar în cadrul careia asimilarea intr-o proportie cat mai mare a rromilor în
Sistemul educational constituind un obiectiv principal, Ministerul Educatiei si Cercetarii a
initiind Programul „Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe rromi”.
Totodata, începând cu anul 2001, ANOFM a cuprins în programul de actiuni pentru
stimularea angajarii in munca a persoanelor de etnie rroma o serie de masuri.
De asemenea,în vederea aplicarii strategiei Guvernului României de îmbunatatire a situatiei
rromilor aprobata prin HG nr. 430/2001, la nivelul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale a
luat fiinta Comisia Ministeriala pentru Rromi, formata din reprezentanti ai MMSS, ANOFM si ai
organizatiilor pentru rromi. . Masurile luate au vizat:
elaborarea unui program anual de formare si reconversie profesionala pentru rromi;

31
 instruirea personalului propriu în vederea facilitarii accesului pe piata muncii a rromilor;
prezentarea unui plan de sprijinire a includerii asistentilor sociali de etnie rroma în structurile
guvernamentale centrale si locale;
favorizarea proiectelor de creare a locurilor de munca pentru femeile de etnie rroma;
ANOFM a organizat pentru prima oara în anul 2003 bursa locurilor de munca pentru rromi
si a elaborat proiectul „Reducerea inegalitatilor socio-economice pentru etnia rromilor – Masuri
de stimulare a accesului pe piata muncii” .(http:wwwadroltenia.ro/down/planuri/i6_incluziune
sociala).
Toate aceste eforturi ale autoritatilor materializate in masuri in favoarea incluziunii sociale a
grupurilor dezavantajate si a minoritatii rrome in special ,demonstreaza preocuparea pentru
imbunatatirea situatiei acestor categorii de populatie.
Prin toate aceste masuri,Romania doreste sa creeze un model ce se bazeaza pe o societate
inclusiva in care grupurile traditionale/actuale excluse social sa gaseasca oportunitati de
dezvoltare normala .

32
 CAPITOLUL 4

ASISTENTA SOCIALA-PARTE INTEGRANTA A DEZVOLTARII COMUNITARE

4.1.Rolul asistentului social in comunitate

Obiectivul major al asistentei sociale este acela de a-i ajuta pe cei aflati in nevoi si care nu
pot prin resurse proprii sa depaseasca momentele de dificultate in care se gasesc.

Misiunea asistentului social se reflecta in ameliorarea /rezolvarea problemelor sociale

comunitare ,cresterea standardului de viata a individului,familiei,grupurilor sociale vulnerabile .

Scopul principal al activitatii asistentului social este de a asista persoanele sau comunitatile
aflate in nevoi . El trebuie sa identifice si sa evalueze corect situatiile,sa gaseasca solutii la
problemele sociale existente.

Profesia de asistent social promoveaza “rezolvarea problemelor din cadrul relatiilor umane
,schimbarea sociala ,echilibrarea oamenilor ,precum si a societatilor….Principiile drepturilor
umane ale justitiei sociale sunt fundamentale pentru asistenta sociala”(Buzducea,2005,pg.28 ).

Practicarea asistentei sociale are sanse de reusita daca este centrata pe individ ,dar in
acelasi timp nu trebuie uitat ca acesta este membru al unor grupuri /comunitati si ca daca el
beneficiaza de asistenta ,efectele ei se vor regasi in structura grupurilor/comunitatii de care
apartine.(Neamtu,2005)

Asistentii sociali sunt agenti ai schimbarii pentru individ si implicit comunitate/societate.

Prin abilitatile si cunostintele lor ei ajuta individul sau comunitatea sa ia decizii ,sa realizeze
schimbari favorabile. Procesul de schimbare include trecerea de la starea initiala la una evoluata
din punct de vedere social.

Actiunile asistentului social vizeaza atat individul ,familia cat si grupurile,comunitatea.

Prin activitatea de suport oferita sunt mobilizate resurse pe care clientul nu le poate mobiliza
singur,pentru a mentine clientul in functionalitate sociala.

33
 Toate sistemele umane indivizi,familii,grupuri ,comunitati depind de resursele interne si de
oportunitatile mediului de a supravietui ,de a se dezvolta si schimba (K.K. Miley ,2006,pg.289)

Asistentul social isi desfasoara activitatea in baza legii 466 din 4 .11.2004,care le reglementeaza
activitatea prin specificarea drepturilor si obligatiilor ce le revin in munca cu clientii.

Codul etic al NASW prevede ca asistentii sociali sunt “sensibili la diversitatea culturala si
etnica”, ”promoveaza justitia sociala si schimbarea sociala impreuna si in numele clientilor “,”nu
trebuie sa scuze nicio forma de discriminare pe baza de rasa,culoare,sex,orientare sexuala
,varsta,religie,origine nationala ,convingere politica,handicap mintal sau fizic ,sau oricare alta
caracteristica sau preferinta personala,situatie sau status”

Compton si Galaway afirma ca pentru atingerea obiectivelor interventiei sociale, asistentii

sociali trebuie sa impartaseasca toate informatiile clientilor .

Abordarea multiculturala a practicii asistentei sociale este estentiala in comunitati diverse

cultural,deoarece faptul ca asistentul social si clientii (rromi,in cazul nostru) apartin unor grupuri
culturale diverse,pot genera tensiuni si neintelegeri,iar responsabilitatea adaptarii la aceste
diferente culturale trebuie sa revina asistentilor sociali.

Pentru aplicarea unei abordari sensibile cultural ,asistentul social trebuie sa aprecieze cu
adevarat unicitatea clientului si sa aibe respect pentru umanitatea clientului.Practicienii care dau
dovada de sensibilitate culturala aplica valorile asisatentei sociale si manifesta disponibilitate
pentru a afla mai multe despre lumile culturale ale clientilor lor.

Competenta culturala vizeaza cunostiintele asistentului social privind dezvoltarea ,axandu-

se pe un anumit grup cultural ,in scopul dezvoltarii unor concepte ,cunostinte si tehnici specifice
acelei culturi in contextul dat.(Krogsrud Miley K,2006,pg.93)

Pentru a pune in practica valorile si principiile asistentei sociale sunt necesare cunostinte de
dinamica a diversitatii culturale si capacitatea de a lucra cu populatii diverse.

Datorita diferitelor determinari istorice,membrii unor grupuri minoritare se regasesc in mod

prioritar in clasele sociale inferioare.Intelegerea interactiunilor dintre etnicitate,apartenenta la o
clasa sociala este o parte importanta ce trebuie sa preocupe asistentul social.

34
 Rolul principal al asistenului social in comunitatea rroma este acela de a crea punti de
legatura intre populatia majoritara din comunitate si aceasta populatie cu
caracteristici,particularitati etnice si socio-culturale specifice care este populatia rroma.Prioritar,
asistentul social trebuie sa castige increderea rromilor,de obicei acestia sunt foarte rezervati,chiar
reticienti cand este vorba de autoritatile locale sau pe care ei ii percep ca apartinand autoritatilor.

Comunitatile rrome au o stratificare aparte ,exista 2-3 lideri informali, iar asistentul social
trebuie mai intai sa gaseasca puncte comune cu acestia ,sa le explice care este scopul sau ,daca
coincide practic cu scopul comunitatii respective. Odata castigata increderea liderilor informali ai
comunitatii rrrome, asistentul social trebuie sa viziteze comunitatea respectiva ,sa discute cu
membrii ei identificand problemele lor sociale,aspiratiile lor,ce-i nemultumeste pe acestia.

In acest sens receptivitatea culturala a asistentului social este esentiala,acesta sugerand “ ca un

mod de a invata despre o cultura este de a invata de la client ,folosind atitudinile de naivitate
culturala si curiozitate respectuoasa “ ( Dyche si Zayas 1995,pg96 ).

Putem enumera cateva roluri ale asistentului social cum ar fi:

- avocat al intereselor celor asistati,ce implica in cazul comunitatilor de romi activitati de

lobby pentru imbunatatirea conditiei sociale,economice,educationale si profesionale a
acestora ,precum si obtinerea de beneficii la care clientii rromi au dreptul.(anexa
2,Proiect de Hotarare a C.L. Simleu Silvaniei ,avizul favorabil al presedintelui Comisiei
nr.4 pe problemele minoritatilor)
- agent de legatura intre clientii romi si serviciile care le ofera diverse facilitati la care au
dreptul (de exemplu serviciile sociale din cadrul primariilor)
- munca cu grupurile-asistentul social poate sa ajute clientii romi sa-si dezvolte
competentele lor sociale pentru a se putea adapta ,integra cerintelor sociale.
- planificator sau director de programe -in acest sens asistentul social poate sa desfasoare
activitati de initiere de proiecte pentru grupuri /comunitati defavorizate cum sunt cele de
romi ,ca de exemplu, programe care au ca scop limitarea excluziunii sociale a acestora. –
- un rol important il are asistentul social ca si colector de resurse financiare,fonduri,gran-
turi in vederea initierii de programe sau noi servicii sociale izvorate din nevoile clientilor
,avand acum si sansa fondurilor europene pentru initierea diverselor programe sociale.

35
 Macropractica in asistenta sociala este orientata spre rezolvarea problemelor sociale si
realizarea schimbarilor sociale la nivel comunitar,organizational si societal”,marcand trecerea de
la abordarea indiviualizata promovata la inceputurile profesiei de asistent social,la cea
comunitara ,organizationala si societala.(Cojocaru,2006)

Un argument pentru includerea in sfera asistentei sociale a macrosocialului este faptul ca

majoritatea problemelor individuale sunt un rezultat al erodarii spiritului comunitar.

Astfel ,macropractica transforma asistentul social intr-un agent important al dezvoltarii

comunitare, intr-un militant pentru adaptarea organizatiilor in structurilor sociale ca forma de
integrare a persoanelor aflate in dificultate,intr-un planificator social implicat in transformare si
nu in ultimul rand intr-un promotor al politicilor sociale prin implicare la nivel guvernamental si
local in elaborarea legilor si ajustarea lor la contextele actuale.

4.2. Dezvoltarea comunitara-o preocupare continua

Oamenii traiesc in cadrul unor comunitati ,in calitate de membrii ai ei se bazeaza pe

oportunitatile pe care aceasta le ofera si la randul lor ei contribuie la resursele sale economice,
politice educationale ,sociale,culturale.Cat de bine sprijina o comunitate viata de familie,masura
in care membrii ei imbogatesc viata comunitara atesta competenta comunitatii.Natura acestui
schimb reciproc dintre o comunitate si membrii sai atesta nevoia sa de schimbare si dezvoltare.(
Krogsrud Miley K.,2006,pg.444).

Literatura dedicata dezvoltarii sociale,dezvoltarii comunitare si dezvoltarii prin proiecte a

dobandit o consistenta notabila in ultimele doua-trei decenii.Asa cum arata Elena Zamfir
(2000),dezvoltarea comunitara este o componenta si un instrument de baza ale dezvoltarii
sociale,urmarind promovarea si asigurarea cresterii bunastarii comunitatii si indivizilor .

Uneori cauze precum prejudecatile si discriminarile fata de grupurile speciale si resursele

limitate de servicii sociale,sanatate,diminueaza competenta unei comunitati fata de intreaga sa
populatie. Aceaste cauze devin tinte ale schimbarii pe masura ce asistentii sociali isi unesc
eforturile pentru a spori competenta comunitatiii.

36
 O comunitate care face discriminari in acordarea unor servicii sociale,in care exista separare
in scoli pe criterii etnice stabileste granite intre grupurile culturale ,creeaza un vid pe care
asistentii sociali si clientii trebuie sa-l umple pentru a forma un parteneriat functional.

Exista doua mari perspective cu privire la explicatiile asistentilor sociali asupa comunitatii
(Martinez BaWley,1995).

Perspectiva structuralista tine seama de identitatile spatiale ,geografice,politice ale unei

comunitati. Ea vede comunitatea ca o structura, ca o metropola un oras,cartier care indeplineste
functii politice sau sociale si intermediaza relatiile dintre indivizi si alte structuri sociale.

Perspectiva sociopsihologica vede comunitatea ca o retea de legaturi sociale sublinind gradul de

apartenenta a membrilor .Comunitatea se defineste mai degraba prin legaturile intre oameni si
ideea de noi decat prin loc si functie..

Ambele perspective influenteaza practica asistentiala la nivel comunitar. Din perspectiva

structuralista ,schimbarea comunitatii implica realinierea structurilor sociale si politice – functia
de organizare a comunitatii.Din perspectiva sociopsihologica ,schimbarea comunitarea
intensifica relatiile si solidaritatea membrilor comunitatii - functia de dezvoltare comunitara.(
Krogsrud Miley K.2006,pg.446).

Exista trei modele clasice de organizare caracteristice pentru practica asistentiala la nivel de
comunitate:

- modelul dezvoltarii locale-dezvoltarea unui sentiment al solidaritatii comunitare in cadrul

diverselor grupuri de cetateni astfel incat impreuna sa poata rezolva problemele comunitatii sau
ale proximitatii.

- modelul planificarii sociale – cercetarea trebuintelor comunitatii si dezvoltarea unor planuri

care sa aduca solutii pe termen lung la problemele fundamentale ale comunitatii

- modelul actiunii sociale – utilizarea tacticilor de confruntare pentru a apara schimbarile care
promoveaza justitia sociala si schimbarile in structurile puterii.

Spre deosebire de organizare ce se concentreaza pe structurile si functiile comunitatii

,dezvoltarea comunitatii se axeaza pe functionarea sa sociopsihologica. Activitatile de dezvoltare

37
a comunitatilor sunt eforturi facute de profesionisti de a consolida legaturile sociale dintre
membrii ,de a motiva cetatenii in scopul intr-ajutorarii ,de a dezvolta o conducere locala
responsabila ,de a crea sau revitaliza institutiile locale (Barker,1999,p.90.).

Un proiect de dezvoltare pentru comunitati nu poate sa inceapa fara a face o evaluare a

problemelor acesteia ,o identificare a punctelor tari ale acesteia ,a resurselor umane,materiale
care pot fi capacitate in procesul de schimbare,dezvoltare a comunitatii.

Asistentii sociali si planificatorii sociali au la indemana o serie de metode,tehnici prin care

pot sa obtina informatiile necesare derularii unor proiecte comunitare:anchete,sondaje,studii de
caz,observatie,etc.

O trasatura importanta a proiectelor la nivel macrosocial (diminuarea problemei si

consecintelor acesteia asupra sistemului social in general) este faptul ca ele iau in considerare si
si nivelul microsocial de interventie (rezolvarea problemelor la nivel individual si de
grup),pentru ca schimbarea sociala e vazuta si ca rezultat al modificarii comportamentelor
indivizilor,familiilor sau grupurilor care au legatura cu problema respectiva.

Exista diverse modalitati prin care se pot obtine fonduri pentru dezvoltarea unor comunitati
defavorizate,izolate cum sunt cele locuite de rromi.

In 1998 s-a infiintat Fondul Roman de Dezvoltare Sociala ,institutie inspirata de Banca
Mondiala,menita sa duca la reducerea saraciei comunitare,de sat sau a unui grup dezavantajat
,avand ca obiective imbunatatirea calitatii vietii clientilor din comunitatile sarace si a grupurilor
dezavantajate,intarirea capacitatii comunitatilor de a se organiza si intr-ajutora la nivel local prin
efort propriu.

Un alt program este cel administrat de Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Rromi
,program care a preluat conceptul FRDS,in care o “comunitate eligibila poate fi orice
colectivitate de rromi ,localizata in mediul rural sau urban care se inregistreaza potrivit Legii
nr.129/1998.(anexa 3,-Proiect de H.C.L Simleu Silvaniei pentru comunitatea Pusta-Vale ,realizat
din acest fond)

Fondul de Parteneriat pentru Romi a fost creat pentru a acorda sprijin direct pentru
crearea de parteneriate între autoritatile locale si reprezentantii romilor, pentru a încuraja
38
proiectele la nivel local care pot contribui la dezvoltarea comunitatilor locale in care locuiesc si
persoane de etnie rroma.

Identificarea problemelor sociale reprezinta punctul de pornire al schimbarii sociale

.Formularea unei probleme declanseaza o motivatie colectiva de a explora posibilitatile de
actiune.Comunitatile se confrunta in permanenta cu probleme sociale ,solutionarea lor duce la
perfectionarea sistemului .

A intelege schimbarea sociala inseamna in mare masura a intelege procesul social de

formularea problemelor si efortul social de a le rezolva.Dinamica sistemelor sociale poate fi in
mare masura explicata prin comportamentul fata de problemele sociale Comunitatea/societatea
poate sa ignore problemele,sau sa adopte solutii suficient de eficace.(C.Zamfir,L.Stoica,2006)

In societatile traditionale multe probleme fie persista indefinit,fie sunt solutionate printr-un
proces spontan de schimbare a conditiilor care le-au generat,pe cand in cele moderne abordarea
este strategica ,planificata.

Vigoarea unei comunitati etnice ,ca entitate sociala distincta poate fi exprimata sintetic in
capitalul ei social –intensitatea relatiilor din interior si gradul de incredere reciproca dintre
membrii(Sandu,2003).Un capital social ridicat inseamna si o solidaritate crescuta ,dar o
soilidaritate exacerbata ,monolitul valoric propriu si alti factori pot avea pe termen mediu si lung
consecinte negative chiar asupra vitalitatii comunitatii in sensul ca o prea mare coeziune cand e
asociata cu habitusuri traditionale foarte puternice ,produce o presiune de nivel ,o plafonare
profesionala si scolara ,o lipsa de mobilitate teritorial ocupationala ,ceea ce limiteaza dezvoltarea
economico-sociala a unei astfel de comunitati,generand autoreproducerea pozitiei si destinului
acesteia in ansamblu(Portes,Sensenbrenner).

Nevoia de asistenta sociala este si va fi permanenta,deoarece intotdeauna in

societate/comunitate vor exista paturi sociale cu nevoi speciale,datorita stratificarii sociale,si a
diferentelor care exista intre indivizi care se adapteaza in mod diferit la cerintele
societatii.Asistenta sociala intervine acolo unde aceasta capacitate de adaptare a indivizilor este
deficitara ,unde politicile sociale nu au aplicabilitate practica, unde problemele sociale il
coplesesc pe individ sau comunitate in anamblu.

39
 Ca participant recunoscuti la politica de bunastare sociala ,asistentii sociali si clientii lor
trebuie sa gaseasca metode semnificative de participare la procesul de determinare a politicilor
sociale ,de la clarificarea problemelor la stabilirea prioritatilor de formulare ,aplicare si
evaluarea politicilor respective.Participarea semnificativa a membrilor comunitatii inseamna
implicarea activa si voluntara a indivizilor ,grupurilor ,comunitatilor in vederea schimbarii
conditiilor problematice si a influentarii politicilor si programelor care afecteaza calitatea vietii
lor,sau a celorlati.((K.Krogsrud.Miley,2006,pg.451).

40
 PARTEA A II-A A LUCRARII

- CERCETAREA-

Comunitatea rroma din zona Pusta Vale este parte integranta a orasului Simleu Silvaniei
,numarand 1400 locuitori ,conform Recensamantului din anul 2002, dintre care 900 locuitori
,populatie adulta cu drept de vot,conform listelor electorale .

Prin cercetarea realizata mi-am propus ,pe de o parte sa identific daca rromii sunt rezistenti la
schimbare,prin schimbare intelegand renuntarea la unele comportamente si mentalitati
conservatoare specifice,fara insa a renunta la traditii ,obiceiuri care fac parte din cultura lor
etnica,si cum se manifesta aceasta rezistenta,precum si motivele rezistentei lor .

PROIECTAREA CERCETARII:

1. SCOPUL ,OBIECTIVELE SI IPOTEZELE CERCETARII:

1.1. Scopul cercetarii :

- de a cunoaste modul specific de viata si comportamentele traditionale ale rromilor
din Pusta Vale, precum si care este specificul populatiei respective
- de a formula o interventie sociala adecvcata nevoilor comunitatii respective
1.2.Obiectivele cercetarii:
- de a identifica masura in care rromii sunt rezistenti la schimbare
- de a identifica motivele rezistentei la schimbare
- de a evidentia masura in care exista comportamente traditionale,conservatoare
- de a afla cele mai stringente probleme ale comunitatii
- de a identifica masura in care modelele comportamentale se transmit din generatie
in generatie

41
 1.3.Ipotezele cercetarii:

- rromii sunt rezistenti la schimbare,prin schimbare intelegand renuntarea la

comportamentele traditionaliste care vin in contradictie cu valorile,normele promovate de
societate

- exista o legatura intre pregatirea scolara ,situatia materiala si rezistenta la schimbare

- rromii fara o pregatire scolara sunt mai rezistenti la schimbare decat cei cu o pregatire
scolara

- rromii cu o situatie materiala precara sunt mai rezistenti la schimbare decat cei cu o
situatie materiala buna.

1.4. Tipul cercetarii:

-cantitativa-

1.5. Locul cercetarii :

-loc. Simleu –Silvaniei, zona Pusta-vale,jud.Salaj

1.6. Perioada cercetarii:

-2 IV – 5 V. 2009 –

2. METODOLOGIA CERCETARII:

2.1. Populatie si esantion:

- populatia studiata vizeaza persoanele adulte de etnie rroma din comunitatea rroma

- esantionul este constituit din 170 de persoane,casatorite,cu varsta cuprinsa intre 18-50 de
ani,realizat fiind prin metoda itinerarelor(random route) ,folosind pasul 3,prima casa fiind extrasa
in mod aleatoriu din listele electorale.

42
 2.2. Metodele cercetarii:

- ancheta ,ca metoda specifica stiintelor socioumane,presupune “un schimb de informatii ,o

comunicare intre cercetator si anumite “elemente”(indivizi umani) ale realitatii sociale
investigate ,primul fiind cel care prin intermediul chestionarului ,provoaca un comportament
verbal din partea celor din urma.”(T.Rotariu,P.Ilut,2006,pg.77).

- pentru cercetarea cantitativa am ales metoda anchetei sociologica ,fata in fata ,la domiciliu
,folosind ca instrument de cercetare-chestionarul standardizat(anexa 4) – ce cuprinde 30 de
itemi.(am ales aceasta metoda ,deoarece o consider cea mai potrivita pentru studiul de fata -
“discutia fata in fata este considerata ca fiind metoda de ancheta cea mai eficienta ,avand
avantajul capital de a permite intervievatorului sa dea explicatii coerente ,clare ,asupra obiectului
de studiu….,permitand si evitarea problemei generate de nestiinta de carte ,oferind posibilitatea

maririi numarului de raspunsuri potentiale”-Serge Moscovici,Fabrice Buschini ,Metodologia

Stiintelor Socioumane,Polirom ,2007,p.68)

-cunoscandu-se faptul ca rromii sunt in general o categorie de populatie cu un nivel de

scolaritate redus , am considerat ca pentru a putea obtine raspunsuri reale este nevoie de o
intelegere cat mai exacta a intrebarilor din partea lor ,metoda de cercetare aleasa permitandu-mi
sa le ofer explicatii suplimentare in ceea ce priveste intrebarile formulate in chestionar.

Statistici descriptive.

Din numarul total al subiectilor chestionati (170), 53% sunt de sex masculin,iar 47% sunt de
sex feminin.(vezi tabel 1)

sexul

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid masculin 90 52.9 52.9 52.9
feminin 80 47.1 47.1 100.0
Total 170 100.0 100.0

43
 Tabel 1.

Sexul respondentilor

Masculin
Feminin

In ceea ce priveste varsta respondentilor ,34% au varsta cuprinsa intre 18-28 ani ,35% au varsta
cuprinsa intre 29-39 ani,iar restul de 31% se situeaza in intervalul 40-50 ani(vezi tabel 2).

varsta
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid 18-28 58 34.1 34.1 34.1
29-39 60 35.3 35.3 69.4
40-50 52 30.6 30.6 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 2.

Analizand itemul “ Aveti vreo pregatire scolara?”,se observa ca un procent foarte mare (81%)
dintre repondenti raspund ca “nu”, fata de doar 19% care raspund afirmativ.(vezi tabel 3).
Cauzele acestei situati in ceea ce priveste lipsa pregatirii scolare sunt relevate de itemul
urmator,la care cei mai multi ( 69%) raspund ca “asa am vazut la parinti”,18% raspund ca”nu am
considerat scoala importanta” ,iar restul de 13% raspund “lipsa informarii despre importanta
scolii”.(vezi Tabel 4).Astfel putem afirma ca rromii manifesta o reticenta fata de
scoala,nevalorizand-o ,atitudine si pattern dobandite din familie,perpetuate de la o generatie la
alta.

44
Aveti vreo pregatire scolara?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid da 32 18.8 18.8 18.8
nu 138 81.2 81.2 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 3

pentru cei ce au raspuns nu,nu ati urmat scoala deoarece?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid nu am considerat scoala
30 17.6 17.6 17.6
importanta
asa am vazut la parinti 118 69.4 69.4 87.1
lipsa informarii despre
22 12.9 12.9 100.0
importanta scolii
Total 170 100.0 100.0

Tabel 4

In ceea ce priveste pregatirea scolara a rromilor care afirma ca au o pregatire scolara , acestia au
fie pregatire elementara in proportie de 6% , fie pregatire gimnaziala ,un procent de 12% .(vezi
Tabel 5)

45
 Motivul pentru care nu ati
urmat scoala
Asa am vazut la
parinti

Nu am considerat-
o importanta

Lipsa informarii
despre importanta
scolii

Pentru cei ce au raspuns da,ce pregatire scolara aveti?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid pregatire elementara 11 6.5 34.4 34.4
pregatire gimnaziala 21 12.4 65.6 100.0
Total 32 18.8 100.0
Missing System 138 81.2
Total 170 100.0

Tabel 5

La itemul “ce pregatire scolara au avut parintii dvs?”,71% dintre subiectii chestionati au
raspuns”nicio scoala”,18% au raspuns “scoala gimnaziala”,11% au declarat ca “scoala
elementara”,deci se vede ca un procent impresionant al rromilor din aceasta comunitate sunt
deficitari in ceea ce priveste pregatirea scolara. De asemenea, se mai observa ca parintii au o

46
pregatire scolara asemanatoare cu cea a copiilor,ceea ce demonstreaza ca aceasta se transmite de
la parinti la copii de-a lungul generatiilor.

ce pregatire scolara au avut parintii dvs?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid nicio scoala 120 70.6 70.6 70.6
scoala elementara 19 11.2 11.2 81.8
scoala gimnaziala 31 18.2 18.2 100.0
Total 170 100.0 100.0

Analizand itemul 4, operationalizat in variabila “statut occupational” , se observa ca un procent

foarte mare (84%)de repondenti nu lucreaza ,adica au statutul occupational de “asistat
social”,doar 4% dintre ei sunt angajati cu forme legale de munca, 2% se declara angajati fara
forme legale de munca ,cei ce afirma ca sunt someri reprezinta 1% dintre cei chestionati,iar cei
angajati in activitati proprii sunt in proportie de 9 %.(vezi tabelul 6).Astfel, se observa ca una
din caracteristicile ,specificul populatiei acestei comunitati este faptul ca au un status social
scazut ,dominant fiind cel de asistat social.

care este statutul dvs ocupational in acest moment?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid angajat cu forme legale de
7 4.1 4.1 4.1
munca
angajat fara forme legale de
3 1.8 1.8 5.9
munca
somer 2 1.2 1.2 7.1
angajat in activitati proprii 15 8.8 8.8 15.9
asistat social 143 84.1 84.1 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 6.

47
La intrebarea nr.5, referitoare la motivul pentru care nu lucreaza , majoritatea
respondentilor,respectiv un procent de 57% decalara ca din cauza ca “asa au vazut la parinti”,
21% -“din cauza lipsei studiilor si a calificarii necesare”, 18% -“din cauza etniei” ,iar restul de
5% declara ca “din cauza ca nu au dorit acest lucru”.(vezi tabel 7).Se constata ca patternul
cultural este deosebit de puternic si se manifesta pregnant in comportamentul fiecarui individ din
aceasta comunitate ,fiind transmis de la parinti la copii si care poate indica si o rezistenta la
schimbare,conservand acest model de comportament.

pentru cei ce au raspuns 2,motivul a fost?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid lipsa studiilor si a
35 20.6 20.6 20.6
calificarii necesare
din cauza etniei 30 17.6 17.6 38.2
asa am vazut la parinti 97 57.1 57.1 95.3
nu am dorit acest lucru 8 4.7 4.7 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 7.

Motivul pentru care nu

lucrati
Asa am vazut la
parinti
Lipsa studiilor

Din cauza etniei

48
Analizand intrebarea “care sunt veniturile dvs?” se observa ca un procent foarte mare (72%)
dintre cei chestionati afirma ca acestea se compun din “ajutorul social si alocatii pentru
copii”,11% sustin ca doar “din alocatii ale copiilor”,6% declara ca doar “din ajutorul social”,5%
raspund ca din “ alocatiile copiilor si salariu”,iar restul de 5% raspund ca “alocatii ale copiilor si
venituri din comert propriu”.Se poate constata ca alocatia pentru copii are un rol important in
sursele de venit ale rromilor ,ca si ajutorul social care are o pondere extrem de mare,ceea ce
indica un nivel scazut al veniturilor si care vine ca o consecinta a celor enuntate anterior
,respectiv lipsa pregatirii scolare si a calificarii profesionale, formand cercul vicios al situatiei
materiale precare a rromilor. (vezi Tabel 8)

care sunt veniturile dvs?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid ajutorul social si alocatii
123 72.4 72.4 72.4
pentru copii
doar alocatiile copiilor 19 11.2 11.2 83.5
ajutorul social 10 5.9 5.9 89.4
salariu si alocatii pentru copii
9 5.3 5.3 94.7

alocatii pentru copii si venituri

9 5.3 5.3 100.0
din comert propriu
Total 170 100.0 100.0

Tabel 8

Din analiza itemului 10 , reiese ca cei chestionati nu au invatat o meserie ca urmare a scolarizarii
,ci de la parinti .
Astfel , un procent foarte mare (79%) din repondenti au raspuns ca au invatat o meserie “de la
parinti” ,in timp ce doar 12 % afirma ca “la scoala” si doar 5% declara ca in urma unui curs
de calificare profesionala ,in timp ce 5 % din repondenti sustin ca au invatat “singuri”.(vezi tabel
9).Si in acest caz ,se observa ca in modul lor specific de viata un rol decis il are acest pattern

49
invatat in familie,de la parinti spre deosebire de populatia majoritara care a deprins aptitudinile
profesionale urmand scoala si ca o consecinta fireasca- integrarea profesionala .

pentru cei ce au raspuns 1,2,3,4,5,,6, ati invatat aceasta meserie de la?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid de la parinti 134 78.8 78.8 78.8
singur 8 4.7 4.7 83.5
la scoala 20 11.8 11.8 95.3
in urma unui curs de
8 4.7 4.7 100.0
calificare profesionala
Total 170 100.0 100.0

Tabel 9.

La itemul nr. 13 “ Daca maine vi s-ar oferi un loc de munca cu un program fix de lucru ,cu forme
legale de munca, ati accepta”?,56% dintre cei chestionati spun ca “nu”, fata de 27% care spun ca
“da” ,iar restul de 17 % declara ca” nu stiu”,ceea ce indica o rezistenta in ceea ce priveste
schimbarea situatiei in care se afla. Astfel, se constata ca ipotezele enuntate se verifica- rromii
fiind rezistenti la schimbarea modului lor de viata invatat de-a lungul existentei lor,ei
nemanifestand interes ,deschidere ,fata de un loc de munca cu un program de lucru
fix,stabil,organizat ,si acest aspect intarind ideea ca rromii sunt rezistenti la schimbare.(vezi
tabelul 10)

Daca maine vi s-ar oferi un loc de munca cu un program fix de lucru si cu forme legale de munca ,ati accepta?

50
 Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid da 46 27.1 27.1 27.1
nu 95 55.9 55.9 82.9
nu stiu 29 17.1 17.1 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 10

Daca maine vi s-ar oferi un

loc de munca cu un
program fix de lucru ,cu…
DA
NU
NU STIU

Motivele pentru care nu doresc acest lucru sunt evidentiate de intrebarea nr.17,la care un procent
foarte mare de subiecti,respectiv 75% afirma ca “asa ne-am obisnuit”,iar 25% nu considera
important acest lucru.Analizand acest item se observa ca o cauza importanta a rezistentei la
schimbare este vulnerabilitatea traditionala ,pe care am enuntat-o in partea teoretica a lucrarii
.(vezi tabelul 11)

pentru cei care au raspuns 2,motivul este?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid nu consider important
42 24.7 24.7 24.7
acest lucru
asa ne-am obisnuit 128 75.3 75.3 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 11

51
La intrebarea “Aveti acte de identitate?”, 72% dintre cei chestionati raspund ca “da”,in timp ce
28% raspund ca “nu”,(vezi tabel 12)iar la intrebarea urmatoarea in ceea ce priveste motivele
pentru care se gasesc in situatia de a nu avea acte de identitate,66% spun ca din cauza ca “asa
ne-am obisnuit”,in timp ce 34% raspund ca “nu consider important acest lucru”.(vezi Tabel 13).

Se constata ca vulnerabilitatea traditionala este un motiv redundant in diferite aspecte ale

modului de viata al rromilor ,fiind o piedica in calea schimbarii situatiei lor.

aveti acte de identitate?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid da 122 71.8 71.8 71.8
nu 48 28.2 28.2 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 12

pentru cei care au raspuns 2,motivul este?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid nu consider important
58 34.1 34.1 34.1
acest lucru
asa ne-am obisnuit 112 65.9 65.9 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 13

La intrebarea nr.15 se observa ca procentul cumulat al celor care au declarat ca au ‘patru” si

“peste patru “ copii” este foarte mare,respectiv 64%,-relevand comportamentul traditional al
rromilor acela de a avea multi copii, in timp ce repondentii care declara ca au ‘un copil’ sunt in
proportie de doar 8%,cei care ‘au doi copii”- 22 %,iar cei care au “trei copii “ sunt in procent de
14%.(vezi tabel 14)

cati copii aveti?

52
 Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid unul 14 8.2 8.2 8.2
doi 22 12.9 12.9 21.2
trei 24 14.1 14.1 35.3
patru 49 28.8 28.8 64.1
peste 4 61 35.9 35.9 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 14

Itemii urmatori(19 si 21) evidentiaza faptul ca comportamentul reproducator al rromilor de a

avea multi copii este mostenit de la parinti. Astfel la intrebarea nr. 16“cati copii au avut parintii
dvs?” se observa ca un procent mare de 65% afirma ca au avut “patru si peste 4 copii”.(vezi tabel
15),iar intrebarea nr.21 releva motivul predominant pe care –l invoca cei chestionati pentru
numarul mare de copii pe care-i au rromii,respectiv 82 % sustin ca asa au vazut la parintii lor,in
timp ce 18 % afirma ca motivul este “lipsa informarii despre metodele contraceptive”.

(vezi tabel16).

cati copii au avut parintii dvs?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid doi 17 10.0 10.0 10.0
trei 44 25.9 25.9 35.9
patru 49 28.8 28.8 64.7
peste patru 60 35.3 35.3 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 15

53
familiile de rromi sunt in general numeroase,in opinia dvs motivul este?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid asa am vazut la parinti 139 81.8 81.8 81.8
lipsa informarii despre
31 18.2 18.2 100.0
metodele contraceptive
Total 170 100.0 100.0

Tabel 16

La intrebarea “Ati fi dispus sa participati la intalniri educative privind metodele

contraceptive?”,subiectii au raspuns intr-o proportie foarte mare(71%) ca “nu”,fata de (11%)care
au raspuns ca”da”,in timp ce restul de 18% declara ca “nu stiu”.(vezi Tabel 17).

Ati fi dispus sa participati la intalniri educative privind metodele contraceptive?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid da 19 11.2 11.2 11.2
nu 120 70.6 70.6 81.8
nu stiu 31 18.2 18.2 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 17

54
 Familiile de romi sunt in
general numeroase,care
este motivul in opinia…
Asa am vazul la
parinti

Itemul nr. 21 a dorit sa identifice daca rromii sunt dispusi sa renunte la imbracamintea
traditionala ,raspunsurile demonstrand faptul ca nu doresc sa schimbe aceasta cutuma.Astfel ,un
procent de 79 % au raspuns ca “nu”, fata de doar 14% care au raspuns afirmativ,restul de 7 %
declarand ca “nu stiu”.(vezi tabel 18). Itemul urmator (26) evidentiaza motivele pentru care
rromii nu doresc acest lucru, respectiv 52% dintre cei chestionati au raspuns ca “asa am vazut la
parinti”,iar 48 % ca “asa ne-am obisnuit “,aceleasi cauze mentionate anterior (vulnerabilitatea
traditionala si patternul invatat in familie) revin in conservarea modelului de viata pe care ei il
perpetueaza .(vezi tabel 19)

Ati fi dispus sa renuntati la portul traditional daca aceasta ar fi o conditie pentru a obtine un loc de munca si a fi acceptati
mai usor?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid da 23 13.5 13.5 13.5
nu 135 79.4 79.4 92.9
nu stiu 12 7.1 7.1 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 18

pentru cei ce au raspuns 2,motivul este?

55
 Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid asa am vazut la parinti 89 52.4 52.4 52.4
asa ne-am obisnuit 81 47.6 47.6 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 19

Analizand itemul nr.24, “ii trimiteti pe copiii dvs la scoala?”, se observa ca doar 3% din subiecti
afirma ca “zilnic”, fata de 31% care raspund ca “deloc”, 52% declara ca “o data,de doua ori pe
luna’,iar restul de 15% raspund ca “o data ,de doua ori pe saptamana” .Raspunsurile
demonstreaza ca rromii conserva un mod de viata specific in care scoala/educatia nu este o
prioritate.(vezi tabelul 20)

Ati fi dispus sa renuntati

la portul traditional?

DA
NU
NU STIU

56
Ii trimiteti pe copiii dvs la scoala?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid zilnic 5 2.9 2.9 2.9
o data de doua ori pe
25 14.7 14.7 17.6
saptamana
o data de doua ori pe
88 51.8 51.8 69.4
luna
deloc 52 30.6 30.6 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 20

La intrebarea “ Ati dori sa va schimbati modul specific de viata?,majoritatea celor chestionati au

raspuns ca “nu”,respectiv un procent de de 54%,fata de 46 % care raspund ca “da”(vezi Tabel
21).Motivele pentru care nu doresc sa –si schimbe modul lor aparte de viata sunt evidentiate de
urmatorul item,la care 54% dintre subiecti raspund ca”asa ne-am obisnuit “, iar 46% declara ca
“asa am vazut la parinti”. Din nou se constata ca patternul cultural mostenit de la parinti sau
vulnerabilitatea traditionala se impun asupra intregii conceptii generale asupra lumii,vietii
specifice rromilor.(Tabel 22)

ati dori sa va schimbati modul dvs specific de viata?

57
 Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid da 78 45.9 45.9 45.9
nu 92 54.1 54.1 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 21

pentru cei care au raspuns 2,motivul este?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid asa ne-am obisnuit 91 53.5 53.5 53.5
asa am vazut la parinti 79 46.5 46.5 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 22

Motivul pentru care nu

doriti sa va schimbati
modul de viata
Asa ne-am
obisnuit
Asa am vazut la
parinti

Urmatorii doi itemi au dorit sa surprinda problemele cele mai importante ale comunitatii de
rromi si masura in care aceste probleme sunt rezolvate de autoritatile locale in perceptia rromilor.

Astfel, la itemul “considerati ca autoritatile locale se implica in rezolvarea problemelor

comunitatii dvs.?’ un procent majoritar de 54% considera ca “deloc”,20% au raspuns”in foarte
mica masura”,14 % au raspuns ca “in mica masura” in timp ce doar un procent de 3% raspund
“in foarte mare masura”, 4% din respondenti raspund “in mare masura”,iar restul de 5% afirma
ca “in nici mare,nici mica masura”.(vezi tabel 23).Din analiza raspunsurilor se constata ca

58
autoritatile locale sunt percepute intr-o proportie foarte mare ca nu se implica in rezolvarea
problemelor comunitatii rrome.

De asemenea ,la urmatorul item “care este cea mai importanta problema a zonei in care
locuiti?”,subiectii au raspuns ca “lipsa drumului de acces”(36%%),lipsa locurilor de
munca(25%),lipsa locurilor de joaca(19%),lipsa unui cabinet medical (14%),lipsa utilitatilor(6%)
.(vezi tabel 24)

Considerati ca autoritatile locale se implica in rezolvarea problemelor comunitatii dvs?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid in foarte mare masura 5 2.9 2.9 2.9
in mare masura 6 3.5 3.5 6.5
in nici mare,nici mica
9 5.3 5.3 11.8
masura
in mica masura 24 14.1 14.1 25.9
in foarte mica masura 34 20.0 20.0 45.9
deloc 92 54.1 54.1 100.0
Total 170 100.0 100.0

Tabel 23

Care este cea mai importanta problema a zonei in care locuiti?

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid lipsa locurilor de munca 43 25.3 25.3 25.3
lipsa utilitatilor 10 5.9 5.9 31.2
lipsa drumului de acces 62 36.5 36.5 67.6
lipsa locurilor de joaca 32 18.8 18.8 86.5
lipsa unui cabinet medical
23 13.5 13.5 100.0

59
 Total 170 100.0 100.0

Tabel 24

Care este cea mai

importanta problema a
zonei in care locuiti?
lipsa drumului de
acces
lipsa locurilor de
munca
lipsa utilitatilor

Testarea ipotezelor:

Pentru a demonstra ipoteza conform careia rromii fara pregatire scolara sunt mai rezistenti la
schimbare decat cei cu o pregatire scolara, am calculate testul Hi patrat si am asociat variabila
“pregatire scolara” cu variabila “rezistenta la schimbare”.Coeficientul de asociere obtinut
(16.504) ne permite respingerea ipotezei nule,nivelul de incredere fiind mai mare de
99%(p=0,000).Astfel ca putem afirma ca exista diferente semnificative intre rromii cu pregatire
scolara si cei fara pregatire scolara in ceea ce priveste rezistenta la schimbare.

60
pregatire scolara * ati dori sa va schimbati modul dvs specific de viata? Crosstabulation

ati dori sa va schimbati

modul dvs specific de
viata? Total

da nu da
pregatire fara pregatire scolara Count 53 85 138
scolara Expected Count 63.3 74.7 138.0
% within pregatire scolara 38.4% 61.6% 100.0%
cu pregatire scolara Count 25 7 32
Expected Count 14.7 17.3 32.0
% within pregatire scolara 78.1% 21.9% 100.0%
Total Count 78 92 170
Expected Count 78.0 92.0 170.0
% within pregatire scolara 45.9% 54.1% 100.0%

Chi-Square Test
Asymp. Sig. Exact Sig. Exact Sig.
Value df (2-sided) (2-sided) (1-sided)
Pearson Chi-Square 16.504(b) 1 .000
Continuity Correction(a) 14.943 1 .000
Likelihood Ratio 17.075 1 .000
Fisher's Exact Test .000 .000
Linear-by-Linear
16.407 1 .000
Association
N of Valid Cases 170
a Computed only for a 2x2 table
b 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 14.68.

61
Pentru a demonstra ipoteza conform careia rromii cu o situatie materiala precara sunt mai
rezistenti la schimbare decat cei cu o situatie materiala buna ,am calculate testul Hi patrat, si am
asociat variabila “situatia materiala” cu variabila “rezistenta la schimbare”.Valoarea
coeficientului de asociere obtinut (19.242) ne permite respingerea ipotezei nule ,nivelul de
incredere fiind mai mare de 99%(p=0,000).Astfel ca se poate afirma ca exista diferente
semnificative intre rromii cu o situatie materiala rea si cei cu situatie materiala buna in ceea ce
priveste rezistenta la schimbare.

cum ati caracteriza situatia dvs. materiala? * ati dori sa va schimbati modul dvs specific de viata? Crosstabulation

ati dori sa va schimbati

modul dvs specific de
viata? Total

da nu da
cum ati caracteriza situatia buna Count 27 7 34
dvs. materiala? Expected Count 15.6 18.4 34.0
% within cum ati
caracteriza situatia 79.4% 20.6% 100.0%
dvs. materiala?
rea Count 51 85 136
Expected Count 62.4 73.6 136.0
% within cum ati
caracteriza situatia 37.5% 62.5% 100.0%
dvs. materiala?
Total Count 78 92 170
Expected Count 78.0 92.0 170.0
% within cum ati
caracteriza situatia 45.9% 54.1% 100.0%
dvs. materiala?

62
Chi-Square Tests

Asymp. Sig. Exact Sig. Exact Sig.

Value df (2-sided) (2-sided) (1-sided)
Pearson Chi-Square 19.242(b) 1 .000
Continuity Correction(a) 17.591 1 .000
Likelihood Ratio 19.996 1 .000
Fisher's Exact Test .000 .000
Linear-by-Linear
19.129 1 .000
Association
N of Valid Cases 170
a Computed only for a 2x2 table
b 0 cells (.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 15.60.

Concluziile cercetarii:

In urma cercetarii efectuate in comunitatea Pusta –Vale ,consider ca atat scopul ,cat si
obiectivele au fost atinse,iar ipotezele cercetarii au fost confirmate.Astfel,specificul populatiei
acestei zone se evidentiaza in faptul ca majoritatea rromilor au un comportament si un mod de
viata specific,perpetuat din generatie in generatie.Majoritatea rromilor sunt rezistenti la
schimbare .Cea mai mare parte a rromilor (81%)din aceasta zona nu au nicio pregatire scolara
,iar statul ocupational care predomina in randul acestei populatii este acela de asistat
social.(84%) .

S-a constatat ,ca in ceea ce priveste pregatirea scolara ,lipsa acesteia se constata atat la parinti
,cat si la copii ,care la randul lor perpetueaza atitudinea dezinteresata fata de scoala,educatie ,asa
cum reiese din cercetarea realizata,doar 3% dintre rromi isi trimit zilnic copiii la scoala.De
asemenea ,motivul dominant pentru care ei nu au urmat scoala este acela ,dupa cum ei insisi
declara este ca “asa au vazut la parinti”.,modelul de viata al parintilor,atitudinile si
comportamentele fiind imitate si de copii.

.In urma cercetarii efectuate s-a mai observat ca acestia nu cunosc nicio meserie ,nu au nicio
calificare profesionala ,iar proportia foarte mica a celor care declara ca cunosc o meserie sustin
ca au invatata-o de la parinti (79%),si nu in urma scolarizarii.

Populatia din aceasta zona este saraca ,fapt evidentiat de situatia materiala proasta (80%),
majoritatea rromilor de aici traind din ajutorul social si alocatiile copiilor.(72%),situatia

63
materiala asociata statusului social scazut fac din rromii din Pusta-Vale o categorie de populatie
vulnerabila social.

Majoritatea rromilor (54%) nu doresc sa-si schimbe modul specific de viata si se declara intr-o
proportie foarte mare (79%) impotriva renuntarii la portul traditional,chiar daca aceasta ar fi o
conditie de integrare pe piata muncii sau de a fi acceptati mai usor de societate,iar 56% sustin ca
nu ar fi interesati de un loc de munca cu forme legale de munca si un program fix de
lucru,motivul fiind dupa cum declara 75% ca asa s-au obisnuit .

.De asemenea,cu toate ca rromii au o situatie materiala precara ,proportia celor cu 4 si peste 4
copii este de 65%,comportamentul reproducator prolific al lor se transmite din generatie in
generatie,fapt relevat de procentul asemanator al numarului de copii pe care l-au avut si parintii
lor(63%).De altfel,rromii declara ca motivul acestui comportament este ca “asa au vazut la
parinti”(82%),in timp ce doar 18% spun ca din cauza ‘lipsei informarii despre metodele
contraceptive”.Faptul ca nu au intentia de a schimba aceasta situatie este evidentiat si de faptul
ca majoritatea(71%) nu sunt interesati de a participa la cursuri de educatie sexuala.

Motivele pentru care rromii sunt rezistenti la schimbare relevate de cercetare sunt fie
obisnuinta (vulnerabilitatea traditionala),fie preluarea unui model cultural si de comportament
invatat in familie ,pe care-l transmit din generatie in generatie.Aceste motive isi pun amprenta
asupra intregii existente a rromilor din Pusta-Vale ,si-i mentine in tiparele unor modele de viata
traditionaliste,motive ce determina rezistenta la schimbare a acestora.

Cercetarea efectuata a evidentiat faptul ca o rezistenta mai mare la schimbare se constata la

rromii care nu au nicio pregatire scolara si cu o situatie materiala precara , de unde se poate
deduce ca solutia”infrangerii” acestei rezistente este educatia ,instruirea si integrarea in munca ce
duce la cresterea veniturilor si implicit la imbunatatirea calitatii vietii.

Faptul ca in urma cercetarii am aflat ca majoritatea rromilor sunt rezistenti la schimbare ,dar ca
aceasta nu este atat de pregnanta la rromii cu pregatire scolara si o situatie materiala mai buna ,
ma face sa afirm ca prejudecata vizavi de populatia rroma din Pusta –Vale ,enuntata in partea
de Introducere a lucrarii este gresita si nu toti rromii manifesta reticienta fata de schimbare,iar
neimplicarea luand ca pretext aceasta prejudecata ,nu este o solutie.

64
 Din cercetarea realizata reiese si care sunt problemele comunitare care apar ca stringente in
perceptia rromilor din aceasta zona,ca prioritati rezultand lipsa drumului de acces (36%),lipsa
locurilor de munca (25 %) si lipsa locurilor de joaca pentru copii (19%).

Schimbarea in randul populatiei rrome din Pusta Vale este un proces de durata in care sunt
implicati mai multi factori (politici,administrativi economici),cea mai de profunzime schimbare
si nu una superficiala ,consider ca se realizeaza prin propriul exemplu in cadrul comunitatii lor
,nu trebuie impusa cu forta din exterior, ci trebuie cautate resurse in interior .

Interventia sociala o voi prezenta in capitolul urmator,precizand punctual domeniile de

interventie,obiectivele si termenele in care aceasta se realizeaza.

PARTEA a III-a

- INTERVENTIA -

Elena Zamfir(2003) remarca faptul ca problemele comunitare au ajuns sa constituie o tema

constanta ce a atras atentia opiniei publice nationale si internationale si ca putem observa o
tendinta actuala de revitalizare a comunitatilor rurale sau urbane. Aceste observatii favorizeaza
dezvoltarea metodelor de interventie mezo si macrosociale cu accent pe dezvoltarea comunitara.

Fara a uita ca nucleul oricaror interventii in asistenta sociala este persoana individuala, se
subliniaza importanta dezvoltarii metodelor de lucru cu grupurile si comunitatile.(C.Baciu ,Curs
MTAS-Dezvoltare Comunitara,2009,pg.11).

Interventia prezentata in lucrarea de fata s-a realizat prin metoda studiului de caz la nivel de
comunitate,-comunitatea Pusta-Vale,Simleu Silvaniei,jud.Salaj

Date despre comunitate:

Surse:- recensamantul populatiei (2002)

-anuarul statistic al Primariei
-ancheta sociologica prin chestionar
-discutii informale

65
 -observatia directa
-presa locala -

1.Culegerea conexa a datelor din aceste surse a generat o imagine globala asupra acestei
comunitati:

Comunitatea mai sus-mentionata numara 1400 locuitori de etnie rroma , dintre care 900
persoane peste 18 ani. 53% din populatie este de sex masculin,47 % de sex
feminin.Majoritatea nu au nicio pregatire scolara si nicio calificare profesionala,iar
sursele de venit sunt constituite predominant din ajutorul social si alocatia copiilor.
Aceasta comunitate este formata din familii numeroase (cu patru si peste patru copii).O
parte dintre ei nu au acte de identitate (30%).Populatia manifesta comportamente
conservatoare,traditionale perpetuate in virtutea obisnuintei sau ca urmare invatarii in
familie,majoritatea rromilor fiind rezistenti la schimbare.Caracteristicile acestei zone
sunt :lipsa locurilor de munca,lipsa drumului de acces,lipsa locurilor de joaca.

2.Analiza SWOT(anexa 5 )

3.Structuri colective:

a)serviciile de sanatate,invatamant ,sociale ,cultura

Serviciile de invatamant sunt asigurate printr-o scoala generala cu clasele I-VIII,iar cele de
sanatate sunt asigurate de Spitalul Orasenesc ,situat la 5 Km ,deoarece nu exista un cabinet
medical in zona. Serviciile sociale sunt asigurate de Primaria Simleu prin departamentul Social
,in zona existand un Centru de Mediere Sociala ,insa nefunctional.

b) intreprinderile si activitatile economice:

In zona nu exista agenti economici si in consecinta aceste activitati lipsesc.

c)grupurile religioase:

In zona Pusta-Vale functioneaza o biserica baptista,majoritatea etnicilor de aici fiind

convertiti in cultul baptist.

66
d) servicii culturale

In centrul zonei Pusta-Vale este situat un Camin Cultural in care nu se desfasoara nicio
activitate culturala.

e)infrastructura:

In zona nu exista un drum functional de acces, nici utilitati (retea de canalizare si

apa,gaz,telefonie fixa),iar locurile de agrement pentru copii (parculete de joaca) lipsesc cu
desavarsire.

4. Puterea si conducerea

Puterea Formala

a) intreprinderi si sindicate
In zona Pusta-Vale nu exista intreprinderi si sindicate.

b) partidele politice

Primaria este condusa de un reprezentant al Partidului Democrat Liberal ,iar in cadrul

Consiliului Local sunt reprezentate 5 partide : PDL,PSD,PNL,UDMR,PNG.

O parte din etnicii rromi au constituit Partidul Rromilor,fara reprezentativitate in Consiliul

Local al orasului.

Tot in cadrul C.L .Simleu functioneaza o comisie de specialitate - “Comisia nr. 4” pentru
probleme ale minoritatilor ,cultelor,ordine si liniste publica si administratie publica locala .
Exista si Grupul Mixt de lucru pentru rezolvarea problemelor minoritatii rrome care insa este
nefunctional.

Puterea Informala:

In comunitatea de rromi din Pusta-Vale ,puterea informala este detinuta de liderul rromilor si
tatal sau – bulibasa.

Planul de interventie

67
NOTA: Interventia sociala in cadrul comunitatii rrome din Pusta-Vale nu se poate realiza fara
implicarea activa a factorului administrativ si politic de la nivel local,judetean,deoarece
asistentul social nu este factor decizional ,el putand insa sa faca lobby pe langa autoritatile locale
si judetene pentru aceasta comunitate ,sa realizeze o diagnoza sociala a situatiei existente ,cu
ajutorul competentelor sale specifice si a metodelor si instrumentelor specifice muncii de
asistenta sociala si sa o aduca la cunostinta autoritatilor,insa proiectele de hotarari care sa puna
in aplicare planuri de dezvoltare si de imbunatatire a situatiei sociale a unei comunitati sunt luate
in cadrul Consiliilor Locale si Judetene, iar in cazul legilor in Parlament.

Diagnoza sociala :

Aceasta s-a realizat pe baza cercetarii sociologice efectuate rezultand :

- lipsa actelor de identitate a unei parti din populatia comunitatii

-lipsa locurilor de munca in comunitate

- lipsa drumului de acces in zona

- lipsa locurilor de joaca pentru copii in zona

- spatii locative insuficiente

- lipsa calificarii profesionale si a pregatririi scolare a populatiei din comunitate

- lipsa veniturilor din munca,situatie materiala precara a locuitorilor din comunitate

- lipsa implicarii autoritatilor locale in comunitate

- mentalitati si comportamente conservatoare ,traditionale ale populatiei din zona .

Scopul general: atragerea atentiei autoritatilor asupra problemelor comunitatii de rromi din
Pusta Vale

68
Scopul specific :ameliorarea problemelor sociale din comunitate(ca de exemplu -lipsa locurilor
de munca,) si educarea prin informare a populatiei rrome din Pusta Vale

Obiective generale: -schimbarea mentalitatilor,comportamentelor si atitudinilor ce impieteaza

asupra integrarii sociale a rromilor din comunitate ,precum si rezolvarea /ameliorarea
problemelor comunitare

-educarea prin cursuri de informare in vederea schimbarii

atitudinilor,comportamentelor conservatoare,absorbtia fortei de munca in Pusta Vale

Obiective specifice: intocmirea actelor de identitate,crearea unui centru de colectare a

plantelor medicinale si realizarea unui curs de instruire in vederea atingerii acestui obiectiv,
initierea unor cursuri de alfabetizare in randul populatiei rrome din Pusta Vale

Modalitati de atingere a obiectivelor:

1. Contactarea factorilor politici si administrativi de decizie,locali si judeteni :

- Presedintele C.J.
- Prefectul judetului
- Presedintele Comisiei de finante buget al C.J
- Presedintele Comisiei –invatamant-sanatate –social –cultura din cadrul C.J
- Primarul orasului
- Consilierii locali
- Presedintele Comisiei de administratie publica locala ,ordine,liniste publica,drepturile omului
,problemele minoritatilor si culte din cadrul C.L
- Reprezentantii organizatiilor politice din oras
- Consilierul Prefecturii pe problemele rromilor
- Reprezentantul rromilor din grupul mixt de lucru din cadrul C.L.

2. contactarea liderilor informali din comunitate:

- Bulibasa rromilor
- Liderul rromilor
- Pastorul din comunitate
3. stabilirea etapizata a activitatilor pentru rezolvarea unor probleme punctuale

69
 4. determinarea in timp a sarcinilor de rezolvare a problemelor
5. evaluarea rezultatelor

Obiectivul 1:

Realizarea actelor de identitate

Modalitati de rezolvare si durata in timp:

27 – 30 mai

In aceasta perioada am identificat persoanele fara acte de identitate (200 rromi). In acest sens,am
luat legatura cu liderul rromilor si consilierul pe problemele rromilor din Prefectura prin
presedintele Comisiei nr.4 din cadrul C.L –Simleu,consilier local,pe langa care am facut lobby
pentru rezolvarea acestei probleme.Astfel, liderul rromilor la solicitarea presedintelui comisiei
mai sus mentionate ,i-au anuntat pe toti rromii sa vina la Caminul Cultural sa se inscrie in
vederea intocmirii actelor de identitate.

1 iunie

Am stabilit apoi o prima intalnire cu rromii pentru a-i informa despre actele necesare intocmirii
dosarului pentru realizarea cartii de identitate,adica:

- Cerere tip pentru eliberarea cartii de identitate (pe care am solicitat-o in mai multe exemplare
de la Serviciul de Evidenta a Persoanelor )
- Certificat de nastere (original si copie)
- Actul de identitate al unuia dintre parinti, al tutorelui sau reprezentantului legal, cu care se
face dovada domiciliului
- Timbru fiscal de 1 leu

70
- Contravaloarea eliberarii cartii de identitate (7 lei)

2 Iunie

Am selectat 20 de rromi pentru care am gasit surse de finantare in vederea realizarii actelor lor
(donatie din partea unui firme de constructii ) si am stabilit o a doua intalnire cu rromii ,pentru a-
i ajuta in completarea formularului necesar pentru eliberarea cartii de identitate,la intalnire
participand consilierul pe problemele etnicilor rromi din Prefectura judetului ,presedintele
Comisiei nr.4 si liderul rromilor.

3 Iunie

La aceasta data am organizat transportul rromilor la sediul Evidentei Populatiei din oras pentru
a-si face pozele necesare pentru cartea de identitate,in acest sens am luat legatura cu presedintele
unei organizatii politice , patronul unei autobaze care a sponzoritat transportul si a oferit mijlocul
de transport.

5 Iunie

M-am deplasat la sediul Evidentei Populatiei din oras pentru ridicarea actelor de identitate si le-
am predat persoanelor in cauza.

Nota:

Pentru ceilalti 180 rromi , am solicitat o audienta la Prefect prin consilierul local mai sus mentionat ,
pentru a-i prezenta situatia rromilor fara acte de identitate si gasirea unei modalitati gratuite de rezolvare a
acestei probleme.

Modalitatea hotarata de Prefect a fost emiterea unei circulare catre Serviciul de Evidenta a Populatiei
pentru preluarea formularelor in vederea eliberarii actelor de identitate a tuturor rromilor in cauza,plata
fiind realizata de catre institutia Prefectului.

Evaluare:

In urma acestui demers s-a rezolvat realizarea actelor de identitate a 20 de rromi, iar a celor 180 pana la
sfarsitul lunii iunie,acesta ajutandu-i pe rromi sa aibe de exemplu acces mai usor la un loc de munca
,precum si in exercitarea drepturilor cetatenesti si pentru punerea lor in legalitate.

71
O persoana fara acte de identitate ,in primul rand nu poate face uz de drepturile sale, nu poate
beneficia de prestatiile sociale cu atat mai mult cu cat populatia rroma din Pusta –Vale este una
saraca ,asa cum reiese din cercetarea efectuata .

Astfel prin acest demers ,s-a deschis calea catre marirea oportunitatilor lor sociale, astfel rromii
au uzat pentru prima oara de un drept fundamental,dreptul la vot.

Obiectiv 2 :

Realizarea unui centru de colectare pentru plante medicinale in zona Pusta-Vale

Modalitati de rezolvare si durata in timp:

11 Iunie

Am contactat un consilier judetean din cadrul C.J. Salaj si i-am prezentat situatia comunitatii
Pusta-vale ,din punct de vedere al lipsei locurilor de munca si a specificului acestei populatii care
este lipsita de o calificare profesionala in procent mare, relevat de cercetarea realizata si i-am
expus reticienta lor fata de un program de lucru fix,asa cum a reiesit din cercetare.De asemenea
,i-am prezentat acestuia propunerea de creare a unui centru de colectare pentru plante
medicinale, printr-un proiect din fondurile pentru categorii defavorizate de care dispune C.J.

12 iunie

La aceasta data am identificat locatia pentru acest centru ( o anexa a fostului C.A.P) ,impreuna
cu bulibasa din comunitate si presedintele comisiei pe probleme ale minoritatii din cadrul C.L.
Simleu Silvaniei.

14 iunie

72
Am stabilit cu ajutorul unui consilier local o audienta cu presedintele C. J. pentru a-i prezenta
problemele comunitatii rrome din Pusta Vale .In urma discutiilor cu acesta s-a reusit obtinerea
promisiunii implicarii C.J. in ameliorarea problemelor din comunitatea in cauza,urmand sa se
realizeze un proiect de dezvoltare comunitara in zona accesand fondurile FRDS (realizarea
drumului de acces asfaltat -2 Km- cu rigolele de colectare a apelor pluviale, un podet,
drumurile secundare intre case pietruite ,amenajarea unui loc de joaca pentru copiii rromi).

18 iunie

La aceasta data am luat legatura din nou cu consilierul judetean care a precizat ca sursele
financiare necesare realizarii centrului respectiv se pot obtine in urma unui proiect pe care-l va
realiza si prezenta spre adoptare in C.J.

19 iunie

In vederea organizarii unui curs de instruire pentru rromi pentru initierea in strangerea corecta a
plantelor medicinale si a prezentarii caracteristicilor acestora ,am identificat pentru colaborare la
acest proiect o persoana calificata care lucreaza la societatea Plafar.

20 Iunie

La aceasta data am stabilit o prima intalnire cu rromii din comunitate prin liderul lor la Caminul
Cultural pentru a-i informa despre cursul de instruire respectiv .

21 Iunie

In aceasta zi am stabilit o noua intalnire cu rromii pentru a-i inscrie pe cei care au dorit sa
participe la acest curs.

Evaluare:

73
 In urma demersului realizat , 40 de persoane (26 de femei si 14 barbati) din comunitate s-
au inscris la cursul de instruire in vederea culegerii plantelor medicinale. Cursul va mai trebui
reluat, deoarece alte cateva zeci de persoane si-au manifestat dorinta de a lucra in acest centru
,insa din diverse motive (momentan sunt prinsi in activitati comerciale desfasurate in tara) nu au
putut participa la prima serie de inscrieri.

Nota:

Prin acest demers se va dezvolta o activitate economica in zona care va absorbi o parte a fortei de
munca disponibila din comunitate,asigurand un venit pentru indivizii respectivi.

Obiectiv 3:

Realizarea unui curs intensiv de alfabetizare pentru rromii fara pregatire scolara

Modalitati de rezolvare si durata in timp :

18 iunie

Am contactat un profesor pensionar voluntar pentru a realiza un curs intensiv de alfabetizare pe

parcursul a 6 luni si am identificat locatia de desfasurare a cursului,adica in comunitate intr-o
incapere din locuinta liderului rromilor.

22 iunie

Am stabilit o prima intalnire in aceasta locatie printr-un anunt cu ajutorul liderului rromilor
pentru a-i informa despre scopul cursului si anume ,acela de a invata sa scrie si sa citeasca si de a
le prezenta programul de desfasurare a activitatii.

23 iunie

Am stabilit cu profesorul respectiv doua zile din saptamana – marti si joi -, intre orele 17-19
orarul de desfasurare a cursului respectiv.Materiale necesare acestei
activitati(carti,caiete,ustensile de scris,etc) au fost sponsorizate de presedintele comisiei pe
problemele minoritatilor.

74
De asemnenea ,in aceasta zi am facut inscrierile la cursul de alfabetizare intensiva ,de care au
fost interesate 5 persoane , 4 de sex masculin si una de sex feminin.

Evaluare finala:

Dupa 3 saptamani de la demararea acestui curs ,cei inscrisi au invatat cateva din literele
alfabetului .Trei dintre ei stiu sa scrie si sa identifice corect literele a,b,c,d,e,f,g,h,i,j atat de tipar
cat si de mana,iar restul au inca probleme in scrierea lor ,in sensul ,ca stiu sa scrie corect aceste
litere de tipar dupa dictare,dar nu si de mana.

Alte observatii:

Participand de trei ori la cursul respectiv am observat ca rromii sunt interesati sa participe la
aceste cursuri ,frecventandu-le cu regularitate ,ei marturisind ca in fiecare zi au fost pusi in
situatii concrete de viata din care a rezultat cat de important este scrisul si cititul, fiind mereu
nevoiti sa apeleze la bunavointa unor cetateni pentru a a-i ajuta sa completeze diferite
formulare,acte,documente necesare lor.

Concluziile interventiei

Interventia sociala s-a bazat pe cercetarea realizata care a relevat faptul ca rromii care au o
situatie materiala mai buna si cu o pregatire scolara nu sunt atat de reticienti fata de schimbare .

Cunoscand acest fapt, am orientat interventia sociala pe aspectele problematice ale rromilor ce
manifesta o atitudine de respingere a schimbarii,respectiv lipsa pregatirii scolare si situatia
materiala precara ,care s-au putut ameliora prin realizarea cursului de alfabetizare intensiv pentru
rromi si prin propunerea de creare de locuri de munca prin deschiderea centrului de colectare a
plantelor medicinale,care ar avea ca si consecinta angajarea lor intr-un loc de munca chiar in
comunitate ,asigurarea unui venit si dobandirea unui alt statut ocupational (cel de angajat cu

75
forme legale de munca) ,altul decat cel actual de asistat social ,care le-ar imbunatati si situatia
materiala.

Din cercetare a reiesit faptul ca o rezistenta mai mare la shimbare se intalneste la persoanele cu
situatie materiala precara dat si de statusul social scazut,respectiv acela de asistat social si fara
pregatire scolara,prin interventia sociala propusa schimband aceste lucruri la populatia rroma, ar
fi logic sa aibe ca si consecinta reducerea acestei reticiente fata de schimbare.

Interventia propusa este doar o parte dintr-un plan amplu pe termen lung ce vizeaza o schimbare
structurala a comunitatii respective ,plan ce implica mai multi factori decizionali (autoritatile
locale si judetene), ceea ce am propus eu fiind doar o mica parte din acesta.

Concluzii finale

In lucrarea de fata am incercat sa cunosc in general, indeaproape comunitatea rroma din oras
,modul lor specific de viata, iar in mod deosebit am dorit sa aflu de ce, cu toate ca societatea se
schimba intr-un ritm rapid,aceasta comunitate ramane ancorata intr-un traditionalism aparte.

Tema lucrarii a fost o provocare,deoarece la nivelul simtului comun exista prejudecati din
partea populatiei majoritare,chiar si a unor factori locali vizavi de aceasta comunitate,in sensul ca
ea este judecata si etichetata ca primitiva ,impotriva progresului , prejudecata care din punctul
meu de vedere sta la baza pretextului neimplicarii in problematica sociala a acestei comunitati.

Prin cercetarea realizata am constatat ca rromii din comunitatea Pusta Vale sunt in majoritatea
lor rezistenti la schimbare,dar ca aceasta are niste cauze intrinseci ce tin de patternul cultural
specific etniei lor si de aceea nu pot fi judecati prea aspru.Cauzele relevate de cercetare au fost
vulnerabilitatea traditionala- situatia in care rromii actioneaza in virtutea obisnuintei sau starea
de pasivitate sociala se transmite din cauza influentei mediului in care traiesc si modelul de viata
invatat in familie pe care ei il transmit din generatie in generatie. Invatand un anumit model de
viata ce sta in centrul culturii in care au trait dintotdeauna ,rromilor le este dificil sa asimileze un
alt model ,cel al majoritatii, pe care-l ofera societatea.

76
 Aceste cauze isi pun amprenta asupra intregii lor existente,determinandu-le statusul social
inferior, acela de asistat social,conditiile de viata precare ,asa cum a relevat cercetarea realizata
si care-i mentine pe rromi in starea de defavorizare si marginalizare sociala.

Tot din cercetarea sociologica efectuata ,a reiesit faptul ca o reticienta mai mare la schimbare
,la asimilarea unor valori ale majoritatii se intalneste la rromii fara o pregatire scolara si o situatie
materiala precara ,de unde putem deduce ca aceasta rezistenta s-ar reduce daca acestia si-ar
imbunatati nivelul de instruire si situatia materiala,fapt relevat si de investigatia sociologica .

Interventia sociala pe care am realizat-o in limita posibilitatilor mele, a urmarit tocmai

focalizarea pe imbunatatirea situatiei materiale a rromilor prin oferirea unui loc de munca
acceptat de catre ei ,chiar in comunitatea in care traiesc ,prin care sa dobandeasca atat un status
social mai evoluat cat si care sa le imbunatateasca nivelul veniturilor , si de asemenea am
orientat interventia pe ameliorarea lipsei de pregatire scolare a lor prin realizarea cursului de
alfabetizare intensiva,aceste demersuri ,sperand ,ca in mod logic sa duca la reducerea rezistentei
la schimbare a rromilor din comunitatea Pusta –Vale.

Identificand nevoile si aspiratiile rromilor din Pusta-Vale,afland cauzele care stau la baza unor
comportamente , atitudini,mentalitati specifice ce sunt percepute de majoritate chiar ca deviante ,
se poate intelege mecanismul de viata al acestei comunitati si gasi cai de integrare sociala
printr-un efort comun al factorilor de decizie .

Acest proces de schimbare a unor comportamente si mentalitati existente la rromii din Pusta-
Vale ,este unul de durata, scolii ,educatiei revenindu-i un rol central in acest proces.

77
 BIBLIOGRAFIE

- Anderson ,C.M.,Stewart S.(1983).Mastering rezistance,Guilford Press,New YorK

-Baciu C. ,(2009),Curs universitar :Metode de asistenta sociala-dezvoltare comunitara,Cluj

- Bernstein,B.(1978), Studii de sociologie a educatiei,Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti

- Boudon R. (1998) Tratat de sociologie,Ed.Humanitas,Bucuresti

- Buzducea D.(2005) Aspecte contemporane in asistenta sociala,Ed.Polirom,Iasi

- Chelcea S.(2008) Psihosociologie,Ed.Polirom,Iasi

- Cicourel A.(1967)Study in ethnomethodology,New YorK

78
- Conventia Cadru pentru protectia minoritatilor

- Cojocaru S.(2005) Metode appreciative in asistenta sociala,Ed.Polirom,Iasi

- Cojocaru S.(2006) Proiectul de interventie in asistenta sociala,Ed.Polirom,Iasi

- Compton B.R.,Gallaway B.(1998) Social work process,New York

- Durkeim E.(1963) Educatie si sociologie,Ed.Stiintifica,Bucuresti

- Evenimentul Zilei ,nr.5480,Un sfert din rromii din Romania sunt analfabeti
- Ferreol G.(1998) Dictionar de sociologie,Ed.Polirom,Iasi

- Hatos A.(2006) Sociologia educatiei,Ed.Polirom,Iasi

- Hilgard E.(1974) Teorii ale invatarii,Ed.pedagogica,Bucuresti

- H.G.829/2002 privind aprobarea Planului National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii

Sociale

-H.G. 430/2001 privind aprobarea Strategiei de imbunatatire a situatiei rromilor

- Krogsrud Miley K.(2006) Practica asistentei sociale,Ed.Polirom,Iasi

- King F.R.(2005) Strategia cercetarii,Ed.Polirom,Iasi

- Lallement M. (2001) Istoria ideilor sociologice,Ed.Antet,Bucuresti

-Legea nr. 466 din 4 noiembrie 2004 publicata in M.O. nr. 1.088 din 23 noiembrie 2004

-Legea nr. Legea nr. 416/2001, privind venitul minim garantat, publicata in M.O.Partea I nr. 401
din 20 iulie 2001

- Marginean I.(2004) Conduitele sociale ale excluziunii copilului”, Institutul de Cercetare a

Calităţii Vieţii, Comisia Anti Sărăcie şi Promovarea Incluziunii Sociale (studiu)
- Marginean I.(2000) Proiectarea cercetarii sociologice,Ed.Polirom,Iasi

- Mihaescu I.(2003) Sociologie generala,Ed.Polirom Iasi

79
- Miftode V,Nacu D,Cojocaru S.,Sandu A.(2003) Dezvoltarea comunitatilor
multiculturale,Ed.Expertprojects,

- Mihu I.(2002) Antropologie culturala,Ed.Dacia,Cluj

- Moscovici S.,Buschini F.(2007) Metodologia stiintelor socio-umane,Ed.Polirom,Iasi

- Neamtu G.,Sandu D.(2005) Asistenta sociala studii si aplicatii,Ed.Polirom,Iasi

- Neamtu G.(2003) Tratat de asistenta sociala,Ed.Polirom,Iasi

-O.G.137/31.august.2000 publicata in M.O.431 din 2 septembrie 2000

- Poledna S.(2007) Curs universitar:Devianta si control social,Cluj

-Poledna S.,Roth M.,Rebeleanu A.(2007),Curs –Teorii si Practici in Asistenta Sociala,Cluj

- Rateau P.(2004) Metode si statistice experimentale,Ed.Polirom,Iasi

- Revista de asistenta sociala(2004), nr. 2-3

- Revista de sociologie romanesca(2005) ,nr.1

- Rotariu T.,Ilut.P(2006) Ancheta sociologica si sondajul de opinie,Ed.Polirom,Iasi

- Rotariu T.,Badescu G,Culic I.,Mezei E.,Muresan C.(2006) Metode statistice aplicate in stiintele
sociale,Ed.Polirom,Iasi

- Roth M.(1999) Protectia copilului,dileme,conceptii si modele,Ed.Presa Universitara,Cluj

- Sandu D.(2005) Dezvoltarea comunitara,Ed.Polirom,Iasi

- Sandu D.(2007) Practica dezvoltarii comunitare,Ed.Polirom,Iasi

- Tanase A.(1968) Introducere in filozofia culturii,Ed.Stiintifica,Bucuresti

-Voicu M,(2007),Nevoi si resurse in comunitatile de rromi,Fundatia Soros,Bucuresti

-Yin,K.,R.,(2005),Studiu de caz,Ed.Polirom,Iasi

- Zamfir C.,Vlasceanu L.(1993) Dictionar de sociologie,Ed.Polirom,Iasi

80
- Zamfir C,Stoica L.(2006) O noua provocare:dezvoltarea sociala,Ed.Polirom,Iasi

-http: wwwadroltenia.ro/down/planuri/i6_incluziune sociala.pdf

-www.divers.ro(Altfel despre minoritatile etnice)

-www.anr.gov/-21k-

-www.coe.ro

81
 ANEXE
CHESTIONAR

Nota: instrumentul de lucru(chestionarul) a fost redactat in stil mai simplist avand in vedere
caracteristicile grupului tinta caruia i se adreseaza (nivel scazut de intelegere).

1.Aveti vreo pregatire scolara?

a)da

b)nu

c)nu raspund

2. Pentru cei ce au raspuns “nu”,nu ati urmat scoala ,deoarece:

a) nu am considerat scoala importanta

b) asa am vazut la parinti

c)lipsa informarii despre importanta scolii

d)alt motiv. care…………?

3. Ce pregatire scolara aveti?

a) nicio scoala

b)scoala elementara

c)scoala gimnaziala

d)scoala profesionala

e)liceul

f) scoala superioara

82
g)N.R.

3. Ce pregatire scolara au avut parintii dvs?

a) nicio clasa

b) scoala elementara

c) scoala gimnaziala

d) scoala profesionala

e) liceul

f) scoala superioara

g) N.R.

4.Care este statutul dvs ocupational in momentul de fata?

a)angajat cu forme legale de munca

b)angajat fara forme legale de munca

c)somer

d)angajat in activitati proprii

e)asistat social

f)alta situatie. Care.?........

g)N.R.

5.Pentru cei ce au raspuns c),e),motivul pentru care sunteti intr-o asemenea situatie este:

a)lipsa studiilor si a calificarii necesare

b)asa am vazut la parinti

c)din cauza etniei

83
d)nu am dorit acest lucru

e)alta situatie.care?............

f)N.R.

6. Ati fost angajat vreodata cu forme legale de munca?

a) da

b) nu

c) NR.

7. Pentru cei ce au raspuns “nu”,motivul a fost:

a) lipsa studiilor si a calificarii necesare

b)din cauza etniei

c) asa am vazut la parinti

d)nu am dorit acest lucru

e)alt motiv.care………….?

f).N.R.

8. Care sunt veniturile dvs?

a)ajutorul social si alocatii pt.copii

b)doar alocatiile copiilor

c) doar ajutorul social

d)salariu si alocatii pentru copii

e)alocatii pt.copii si venituri din comert propriu

f.)alta situatie.care…………?

84
g.)N.R.

9. Ce meserie cunoasteti?

a) tinichigerie

b)tamplarie

c)lacatuserie

d)zidarie

e) alta.care?

f)niciuna

g)N.R.

10. Ati invatat aceasta meserie :

a)de la parinti,rude

b)singur

c)la scoala

d)in urma unui curs de calificare profesionala

e)alta situatie.care……..?

f)N.R

11. Ati fi dispus sa participati la cursuri de calificare profesionala?

a)da

b)nu

c)NS

d)NR.

85
12.Pentru cei ce au raspuns “nu”,motivul este:

a)nu consider important acest lucru

b) asa ne-am obisnuit

c)alta situatie.care……………………?

d).N.R.

13.Daca in acest moment vi s-ar oferi un loc de munca stabil,cu forme legale de munca , ati
accepta?

a)da

b)nu

c)NS

d)NR

14.Pentru cei ce au raspuns “nu”,motivul este:

a)nu consider important acest lucru

b)asa ne-am obisnuit

c)alta situatie.care…….?

d)N.S

e)N.R.

15..Cati copii aveti?

a)niciunul

b)unul

c)doi

86
d) trei

e)patru

f) peste patru

g)N.R.

16.Cati copii au avut parintii dvs?

a)-----

b)unu

c)doi

d)trei

e)patru

f)peste patru

g)N.R.

17.Ati fi dispus /dispusa sa participati la intalniri educative privind metodele contraceptive?

a)da

b)nu

c)N.S

c)N.R

18.Familiile de rromi sunt in general numeroase.In opinia dvs,motivul este:

a)asa am vazut la parinti

b)lipsa informarii despre metodele contraceptive

b)alt motiv.care…………?

87
c)N.S.

d)N.R.

19. Cum ati caracteriza situatia dvs din p.v. material/financiar?

a)foarte buna

b) buna

c)nici buna,nici rea

d)proasta

e)foarte proasta

20.Aceasta traditie a familiilor rrome de a avea multi copii,credeti ca trebuie continuata si in

conditiile in care exista o situatie materiala familiala grea?

a)da

b)nu

c)NS

d)NR

21.Sunteti impotriva renuntarii la portul traditional?

a)da

b)nu

c)N.S

d)N.R

22.Ati fi dispus sa renuntati la imbracamintea dvs traditionala,daca aceasta ar fi o conditie pentru

a obtine un loc de munca stabil sau pentru a fi acceptati mai usor de majoritate?

a)da

88
b)nu

c)N.S

d)N.R

23. Pentru cei ce au raspuns nu,motivul este :

a)asa am vazut la parinti

b)asa ne-am obisnuit

c)alta situatie.care……….?

d)N.R.

24.Ii trimiteti pe copiii dvs la scoala :

a)zilnic

b)o data,de doua ori pe saptamana

c) o data ,de doua ori pe luna

d) deloc

e)N.R

25.Considerati ca stilul/modul dvs de viata actual este bun,este bine sa fie continuat?

a)da

b)nu

c)N.S

d)N.R

26.Ati dori sa va schimbati modul dvs. specific de viata?

a)da

89
b)nu

c)N.S.

d)N.R.

27 Pentru cei ce au raspuns “nu”, motivul este:

a) asa ne-am obisnuit

b)asa am vazut la parinti

c)alta situatia.care.................?

d).N.R.

29.Considerati ca autoritatile locale se implica in rezolvarea problemelor comunitatii dvs.?

a)in foarte mare masura

b)in mare masura

c)in nici mare,nici mica masura

d)in mica masura

e)in foarte mica masura

f)deloc

30. Care este cea mai importanta problema a zonei in care locuiti ?

a) lipsa locurilor de munca

b)lipsa utilitatilor

c)lipsa drumului de acces

d) alta problema.care………?

e).N.R.

90
NUME:

PRENUME:

SEX:

VARSTA:

91
 ANALIZA SWOT A COMUNITATII RROME

DIN PUSTA –VALE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-lipsa utilitatilor
- lipsa drumului de acces
- -lipsa agentilor economici
- lipsa locurilor de munca
lipsa actelor de identitate
lipsa pregatirii scolare si a calificarii
profesionale
mentalitati,comportamente si atitudini
rezistente la schimbare ale locuitorilor

OPORTUNITATI AMENINTARI
-daca se pune accentul pe educatie -neimplicarea in problemele comunitatii rrome
,scoala,nivelul de instruire al rromilor poate sa face ca ea sa se mentina in starea de
creasca,ceea ce poate fi o rampa pentru traditionalism,iar pe masura ce societatea va
integrarea profesionala,sociala si ca o progresa,se poate ajunge la decalaje mari
consecinta va exista o deschidere mai mare a economice,sociale,intre aceasta si
acestor oameni spre un mod de viata societate,intre ea si restul comunitatii
asemanator cu cel al populatiei majoritare. ,impiedicand integrarea sociala a rromilor.
- fiind parte a unui intreg (respectiv a
comunitatii orasului Simleu
Silvaniei),problematica sociala a comunitatii
rrome ignorata in continuare se poate rasfrange
asupra intregii comunitati a orasului Simleu
Silvaniei si reflecta in indicatorii socio-
economici –rata somajului,rata saraciei,etc

92
93