Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 148

5. VIBRAÞIILE STRUCTURILOR DE REZISTENÞÃ ALE

MOTOARELOR NAVALE

Un fenomen dinamic specific motoarelor navale, evidenþiat ºi în

capitolul 3, îl constituie vibraþiile de încovoiere ale structurilor de
rezistenþã ale acestora.
Complexitatea studierii vibraþiilor menþionate este o
consecinþã a formei constructive complicate a structurii ºi a
caracterului variabil al solicitãrilor sale.

5.1. Sursele de excitaþie a vibraþiilor de încovoiere ale

structurilor de rezistenþã ale motoarelor navale

Originea acestui tip de vibraþii a fost prezentatã în 3.2.2., aºa

numitele forþe ºi momente laterale; s-au prezentat, principial, ºi
modurile proprii de vibraþie.
Vom preciza, în continuare, sursa principalã de excitaþie ca fiind
deci momentele de ruliu care acþioneazã în planele de miºcare ale
fiecãrui mecanism motor, datorate efectelor inerþiale ºi ale forþelor
de presiune a gazelor, moment al cãror nivel valoric este identic cu
cel al momentului motor (a se vedea ºi paragraful 2.1). Pe ansamblul
întregului motor, se poate scrie expresia componentei armonice de
ordinul k a acestui moment ca fiind:

M r‹s  M k sin  k   k  ,

k
(5.1)

în care modulul ºi faza iniþialã se pot deduce ca având expresiile [7]:

 ik
 sin
2
 M k  M k k

 sin , (5.2)
 2

   
 i  1 k
 k k
2
cu M k modulul componentei armonice de ordinul k a momentului
motor, i numãrul de cilindri,  decalajul unghiular între douã
aprinderi succesive ºi  faza iniþialã a momentului motor, conform
k

(2.2) ºi (2.39).
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 149

Componenta respectivã poate fi consideratã ca fiind efectul unei

forþe (forþa lateralã), armonic variabile:

M r‹s M k
Fr‹s  sin  k   k  ,
k
 (5.3)
k
H H
care ar acþiona perpendicular pe axa cilindrului, respectiv la
extremitatea structurii de rezistenþã a motorului, la distanþa H faþã
de planul orizontal care conþine axa arborelui (a se vedea ºi figura
3.4).
Aºa cum s-a arãtat deja în paragraful menþionat anterior,
aprecierea calitativã a capacitãþii armonicei luate în consideraþie de
a excita structura de rezistenþã este datã de valoarea gradului de
excitaþie, definit prin analogie cu (4.103):

i i

Ek = ( k sin k ) +( k cos k ) ,

2 2
, (5.4)

j j j j
j=1 j=1

unde  k j are aceeaºi semnificaþie ca ºi cea din relaþia citatã, iar X k j

sunt modurile proprii de vibraþie de încovoiere a structurii de
rezistenþã a motorului:

X k  1 1  1 ,
T

j
(5.5)

pentru modul H ºi:

X k  1  0   1
T

j
(5.6)

pentru modul X; specificãm cã, pentru acesta din urmã, vectorul ia

valoarea zero pe linia corespunzãtoare cilindrului  i 2  1 .

5.2. Vibraþiile libere ºi forþate de încovoiere ale structurilor

de rezistenþã ale motoarelor navale

Pentru determinarea pulsaþiilor proprii ale structurii de

rezistenþã se utilizeazã [22] metoda Myklestad, prin care se
schematizeazã structura prin discretizarea sa într-un numãr de mase
concentrate legate între ele prin tronsoane elastice fãrã masã,
sistemul oscilant astfel obþinut fiind direct dependent de tipul de
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 150

vibraþie a structurii. Problema principalã o constituie precizarea

condiþiilor la limitã pentru rigiditatea elementului inferior (de la baza
structurii). Mãsurãtorile experimentale au permis evaluarea
frecvenþelor proprii ale structurii de rezistenþã ºi s-au constatat valori
foarte apropiate de cele ale unei plãci încastrate, al cãrei raport al
laturilor aste egal cu raportul dintre înãlþimea H a motorului ºi
lungimea sa L. Astfel, pentru motorul Sulzer 6RND90 avem:
 înãlþimea H=8.5 m; lungimea L=11.3 m; H/L=0.75;
 frecvenþa proprie modului H:
 în ºantier:  =44.6 s-1;H

 în probe de mare:  =40.2 s-1; H

 frecvenþa proprie modului X:

 în ºantier:  =85.4 s-1;X

 în probe de mare:  =83.5 s-1. X

Comparativ cu aceastã metodã, tehnicile moderne de calcul

bazate pe MEF [3], [7], [10], [17], [20] asigurã o evaluare ºi mai
exactã a pulsaþiilor proprii ale structurii de rezistenþã, întrucât
substituie modelul de calcul simplificat reprezentat de sistemul de
mase concentrate, cu unul mai apropiat de realitate. Principial,
metoda asigurã exprimarea ecuaþiilor Lagrange pentru un sistem
conservativ de forþe sub o formã matricealã. Mai precis, se obþine un
sistem omogen de ecuaþii pentru determinarea pulsaþiilor proprii;
impunând condiþia ca sistemul sã admitã soluþii diferite de cea
banalã, se determinã pulsaþiile proprii ale structurii de rezistenþã.
Demararea calculului propriu-zis presupune discretizarea
structurii motorului în elemente finite de tip placã patrulaterã (figura
5.1, valabilã, în general pentru motoare de puteri mici, corelatã cu
discretizãri mai complexe, pentru motoarele de propulsie lente
prezentate în figura 3.6)
Conform figurii anterioare, considerãm un element (e) cu
dimensiunile a, b ºi grosimea h, pentru nodurile cãruia se aleg
urmãtorii parametri independenþi:
w depalsarea în lungul axei Oz;
   w y rotirea în jurul axei Ox;
x

   w x rotirea în jurul axei Oy.

y

Pentru deplasarea w se acceptã o funcþie de forma:

w  a1  a 2 x  a 3 y  a 4 x 2  a 5 xy  a 6 y 2  a 7 x 3  a 8 x 2 y  a 9 xy 2  a10 y 3  a11 x 3 y  a12 xy 3

(5.7)

sau matricealã:

w  Xa, (5.8)

în care:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 151

 X  1 x y x xy y x x y xy y x y xy 
2 2 3 2 2 3 3 3


a   a1 a2 a3 a4 a5 a6 a7 a8 a9 a10 a11 a12 
. (5.9)
T

Coeficienþii a , i=112, se determinã prin impunerea condiþiilor

i

la limitã referitoare la deplasãri în nodurile elementului; grupând în

prealabil deplasãrile ºi rotirile nodurilor elementului finit (e) în
vectorul coloanã:

w ( e )   w1 1x 2x 3x 4x 1 y 2 y 3y 4y 

T
w2 w3 w4
(5.10)

obþinem:

w (e)  Ba , (5.11)

unde B este o matrice 12x12 ale cãrei elemente sunt dependente de

coordonatele nodurilor. Aplicãm la stânga relaþiei anterioare inversa
matricei B, B 1  H , întrucât aceasta este nesingularã, rezultând:

Fig. 5.1. Discretizarea structurii de rezistenþã a motorului naval în

elemente finite de tip placã patrulaterã.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 152

a  H w (e) . (5.12)

Considerând deplasãrile nodale funcþii de timp, în baza

relaþiilor (5.8) ºi (5.12), deplasarea w devine:

w x, y,    X H w ( e ) . (5.13)

Exprimãm legea lui Hooke generalizatã, caracteristicã stãrii

plane de tensiuni
 E
 x 1   2   x   y 
 

 E
 y    x   y  , (5.14)
 1   2

 E
 xy 21     xy
 


cu  coeficientul lui Poisson, sub formã matricealã:


x  1  0 x  
 E   
 y  2  1 0 y 
 
1  0 
.  1 0  (5.15)
 1 

1      
0 0 

1
 2 

  0 0   
 xy  2  xy
Notãm cu D matricea de elasticitate a plãcii:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 153

 
1  0 
Eh 3 
D  1 0 . (5.16)
1  2  1  
0 0 
 2 
Definim vectorul C al curburilor ca fiind:
T
 2w 2w 2w 
C 2 2  . (5.17)
 x y 2 xy 

Utilizând relaþia (5.7), exprimãm elementele lui C:

 w x  2a4  6a7 x  2a8 y  6a11 xy

2 2

2 2
 w y  2a6  2a9 x  6a10 y  6a12 xy . (5.18)
 2 w xy  a  2a x  2a y  3a xy
 5 8 9 11

Din (5.17) ºi (5.18) obþinem:

0 0 0 2 0 0 6x 2y 0 0 6 xy 0 
C  0 0 0 0 0 2 0 0 2x 6y 0 6 xy  a  G a .(5.19)
0 0 0 0 2 0 0 4x 4y 0 6x2 6 y 2 

Energia potenþialã de deformaþie poate fi exprimatã sub forma

1
  x  x   y  y   xy  xy  dV .
2 V
U (5.20)

Prelucrând relaþia de mai sus în baza lui (5.14), rezultã:

E  1  2 
 
U 
2
  2y  2  x  y   xy  dV . (5.21)

2 1  2
V
x
2 

Relaþiile dintre deformaþiile specifice ºi deplasãri sunt:

 x  u x

 y  v y . (5.22)
   v x  u y
 xy
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 154

În baza ipotezelor nedeformabilitãþii suprafeþei mediane a

plãcii, a normalelor drepte ºi a micilor deplasãri, se poate demonstra
cã între deplasãrile u, v respectiv deplasarea transversalã w existã
dependenþele (figura 5.2):

Fig. 5.2. Schema de stabilire a correlaþiilor între deplasãrile nodale.

Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 155

u   z w x 
 . (5.23)
v   z w y 
Înlocuind acum (5.23) în (5.22), obþinem:

 2w
 x   z 2
 x
 2w
 y   z 2 , (5.24)
 y
 2w
 xy  2 z
 xy
iar energia potenþialã de deformaþie devine:

  2 w  2   2 w  
2 2
Eh3   w   w   2w 
a b 2 2

U  0 0  x 2   y 2 
      2  
 2   2 1      dxdy .
21   2      x  y 
2
 xy  
(5.25)

Utilizând (5.11), (5.16), (5.17), (5.18) ºi (5.20), energia U poate

fi exprimatã matriceal:

1ab T 1ab T T 1 a b (e ) T T T
U    C D C dxdy    a G D G a dxdy     w  H G D G H w ( e ) dxdxy 
200 200 20 0
1 (e) T  T  a b T 
  w   H    G D G H dxdy  w ( e ) .
2  0 0 
(5.26)

Notând cu:

R  H    G T D G dxdy  H ,
a b
(e) T
(5.27)
0 0 

matricea de rigiditate a elementului (e), expresia (5.27) a energiei

potenþiale devine:

1
U (e)   w (e)  T R (e) w (e) . (5.28)
2

Energia cineticã corespunzãtoare miºcãrii vibratorii pe care o

executã placa este:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 156

2
1  w 
E     dV , (5.29)
2 V   

unde  este densitatea materialului; în toate integralele din acest

paragraf, cu V s-a notat volumul. Introducând (5.13) în relaþia
anterioarã, avem:
T
1 a b  w   w  1a b
E    h    dxdy    h w ( e )  H T X T X H w ( e ) dxdy 
T

2 0 0       20 0
.
1 (e) T  T  a b   (e)
  w   H    h X X dxdy  H  w
T

2  0 0  
(5.30)

Notând apoi cu:

M ( e )  H T    h X T X dxdy  H ,
a b

(5.31)
0 0 

matricea maselor elementului (e), energia cineticã va fi:

1 (e) T (e) (e) 1 T

E  w  M w  w R w . (5.32)
2 2

Însumând energiile pentru toate elementele structurii, obþinem:

 1 (e) T (e) (e) 1 T

U  2 (e )  w  R w  2 w R w
 . (5.33)
E  1   w ( e )  T M ( e ) w ( e )  1 w T M w
 2 (e ) 2
Pe baza relaþiilor (5.34), ecuaþiile Lagrange:

  E  E U
    0, (5.34)
  w
  w w

vor adopta forma matricealã:

  R w  0 .
M w (5.35)

Cum miºcarea vibratorie a întregii structuri este descrisã de:

Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 157

w  W sin     , (5.36)

relaþia (15.35) se poate rescrie sub forma:

R  M 
2
W  0, (5.37)
care genereazã o ecuaþie în necunoscuta  , a cãrei rezolvare va
conduce la pulsaþiile proprii ale structurii.
Pentru determinarea deplasãrilor structurii de rezistenþã supuse
unor vibraþii forþate, se va rezolva ecuaþia matricealã:

  R w  F
M w , (5.38)

în care F este vectorul forþelor nodale pentru întreaga structurã.

Rescriind (5.38) în amplitudini, vom obþine

W   R  2 M  F , (5.39)

în care modulul forþelor, considerat iniþial pe componente armonice,

este dat de cel al forþelor laterale (5.3), de unde vectorul din (5.39)
se obþine prin însumarea armonicilor de interes, asemãnãtor relaþiei
(4.146). Metodologia prezentatã, aplicatã unei structuri mai simple,
cum ar fi cea a motorului Sulzer 6RTA58, a condus [16] la modurile de
vibraþie în H ºi X, respectiv, din figura 5.3, în care s-au indicat ºi
valorile pulsaþiilor proprii.

5.3. Rezultate experimentale ale mãsurãrilor vibraþiilor de

încovoiere ale structurilor de rezistenþã ale motoarelor navale

Vibraþiile de încovoiere ale structurilor de rezistenþã ale

motorului rpincipal Sulzer 5RD68 ºi a motoarelor auxiliare Sulzer
3AL25/30 ce echipeazã nava-ºcoalã Neptun a Universitatii Maritime
Constanþa, cu deplasamentul de 5500 tdw, primul tip de motor
dezvoltând puterea de 5500 CP la turaþie nominalã de 135 rot/min ºi,
respectiv puterea de 550 CP la turaþia de 750 rot/min, au fost
determinate în timpul probelor de mare.
Lanþul de mãsurã s-a compus din urmãtoarele elemente:
 accelerometru piezoelectric tip 4338, construcþie firma Bruel &
Kjaer;
 preamplificator tip 2623, firma B & K;
 amplificator tip 2625, firma B & K; analizor de frecvenþã tip 2120,
firma B & K;
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 158

 osciloscop tip 214, firma Tetronix.

Punctele de mãsurã au fost zonele superioare, ale
turbosuflantelor, a cãror funcþionare poate fi afectatã de acest tip de
vibraþii, aºa cum s-a arãtat la 3.2.2.
Figura 5.4 prezintã punctele de mãsurã pentru motoarele
auxiliare, iar figura 5.5 pentru motorul principal funcþionând la regim
nominal, iar rezultatele mãsurãtorilor [6], [18] sunt prezentate în
tabelele 5.15.5.
Se poate constata buna încadrarea a deplasãrilor în limitele
impuse de societãþile de clasificare navalã [23], [24].

Fig. 5.5. Amplasarea punctelor de mãsurare a vibraþiior structurii de rezistenþã a

Fig. 5.3. Modurile de
motorului
vibraþienaval
H ºi XSulzer
ale structurii
5RD68.de rezistenþã a
motorului naval Sulzer 6RTA58.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 159

Fig. 5.4. Amplasarea punctelor de mãsurare a vibraþiior structurii de rezistenþã

a motorului naval Sulzer 3AL25/30.
Tabelul 5.1. Rezultatele mãsurãtorilor de vibraþii ale structurii de
rezistenþã a generatorului Sulzer 3 AL 25/30 nr. 1
Generator n=750 rot/min Sarcina
.nr. 1 295 kW
Punct de Deplasare [mm] Frecvenþ
mãsurare a [mm]
V L H
1 0.125 1.060 0.014 6.25
1 0.087 0.020 0.005 12.50
1 0.017 0.016 0.004 18.75
1 0.008 0.004 0.002 25.00
1 0.003 0.003 0.001 31.25
1 0.002 - 0.002 37.50
2 0.019 0.069 0.004 6.25
2 0.003 0.014 - 12.50
2 0.009 0.005 0.002 18.75
2 0.002 0.004 0.001 25.00
2 - 0.003 - 31.25
2 - 0.001 - 37.50
3 0.035 0.001 0.005 6.25
3 0.035 0.001 0.003 12.50
3 0.014 0.001 0.001 18.75
3 0.002 - 0.001 25.00
3 0.002 - = 31.25
3 0.002 - 0.001 37.50
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 160

Tabelul 5.2. Rezultatele mãsurãtorilor de vibraþii ale structurii de

rezistenþã a generatorului Sulzer 3 AL 25/30 nr. 2
Generator n=750 rot/min Sarcina
.nr. 2 295 kW
Punct de Deplasare [mm] Frecvenþ
mãsurare a [mm]
V L H
1 0.137 0.074 0.010 6.25
1 0.033 0.020 0.001 12.50
1 0.029 0.011 0.002 18.75
1 0.005 0.005 - 25.00
1 0.002 0.006 - 31.25
1 0.006 0.003 - 37.50
2 0.015 0.044 0.004 6.25
2 0.004 0.015 0.013 12.50
2 0.007 0.001 0.002 18.75
2 0.002 0.003 - 25.00
2 - 0.002 - 31.25
2 - - 0.001 37.50
3 0.023 0.013 0.004 6.25
3 0.029 0.008 0.002 12.50
3 0.016 0.002 0.003 18.75
3 0.002 0.001 0.001 25.00
3 0.002 - 0.001 31.25
3 0.002 - 0.002 37.50
Tabelul 5.3. Rezultatele mãsurãtorilor de vibraþii ale structurii de
rezistenþã a generatorului Sulzer 3 AL 25/30 nr. 3
Generat n=750 rot/min Sarcina
or.nr. 3 295 kW
Punct de Deplasare [mm] Frecvenþ
mãsurar a [mm]
e
V L H
1 0.126 0.074 0.010 6.25
1 0.033 0.020 0.001 12.50
1 0.024 0.011 0.001 18.75
1 0.009 0.003 - 25.00
1 0.003 0.002 - 31.25
1 0.001 0.002 - 37.50
2 0.001 0.053 0.003 6.25
2 0.001 0.016 0.001 12.50
2 0.001 0.010 0.001 18.75
2 - 0.001 - 25.00
2 - 0.003 - 31.25
2 - 0.002 - 37.50
3 0.001 0.001 0.004 6.25
3 0.001 0.001 0.001 12.50
3 0.001 0.001 - 18.75
3 - - - 25.00
3 - - - 31.25
3 - - 0.002 37.50
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 161

Tabelul 5.4. Rezultatele mãsurãtorilor de vibraþii ale structurii de

rezistenþã a generatorului Sulzer 3 AL 25/30 nr. 4
Genera n=750 rot/min Sarcina
-tor.nr. 295 kW
4
Punct Deplasare [mm] Frecven
de þa
mãsura [mm]
re
V L H
1 0.106 1.060 0.011 6.25
1 0.080 0.016 0.004 12.50
1 0.017 0.014 0.004 18.75
1 0.010 0.004 0.001 25.00
1 0.004 0.003 0.001 31.25
1 0.004 0.002 0.002 37.50
2 0.015 0.063 0.003 6.25
2 0.003 0.015 - 12.50
2 0.010 0.015 - 18.75
2 - 0.005 - 25.00
2 - 0.003 - 31.25
2 - 0.003 - 37.50
3 0.038 0.001 0.004 6.25
3 0.033 - 0.003 12.50
3 0.013 - - 18.75
3 0.001 - - 25.00
3 0.002 - - 31.25
3 0.002 - 0.001 37.50
Tabelul 5.5. Rezultatele mãsurãtorilor de vibraþii ale structurii
de rezistenþã a motorului Sulzer 5RD68
Frecvenþ Punctul de / Amplitudinea
a mãsurare deplasãrii [mm]
[Hz] Turbosuflanta Turbosuflante pupa
prova
1L 2H 3V 1L 2H 3V
2.25 0.13 0.22 0.08 0.12 0.24 0.07
4.5 0.08 0.12 0.06 0.09 0.14 0.05
9 0.05 0.06 0.04 0.04 0.06 0.04
11.25 0.04 0.05 0.03 0.03 0.05 0.03

BIBLIOGRAFIE:
BIBLIOGRAFIE:

1.Apostolescu N., Taraza, D. Bazele cercetãrii experimentele a maºinilor

termice, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1979.
2.Bãrãnescu, G. Teoria echilibrajului motoarelor cu ardere internã în
linie, Editura Academiei Române, Bucureºti, 1975.
3.Brayard, J., Muller, J. Vibrations des structures, ENSTA, Paris, 1974.
4.Brãtianu, C. Metode cu elemente finite, Editura Academiei Române,
Bucureºti, 1983.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 162

5.Broch, J.T. Mechanical Vibration and Shock Measurement, K. Larsen &

Son, Glodstrup, Denmark, 1984.
6.Buzbuchi, N. Echipamente ºi tehnici de mãsurare a vibraþiilor, Referat
de doctorat nr. 2, Universitatea “Politehnica” Bucureºti, 1993.
7.Buzbuchi, N., Dinescu, C. Vibraþiile motoarelor navale, Tipografia
Institutului de Marinã Civilã, Constanþa, 1993.
8.Buzbuchi, N., Dinescu, C. Complemente de dinamica motoarelor
navale, Editura Alas, Cãlãraºi, 1995.
9.Buzbuchi, N., Taraza, D. On Vibration Analysis in Ship Installations
with Two-Stroke Diesel Engines, the Transaction Volume of the Motor
and Motor Vehicle Engines, Izmir, 1993.
10.Buzdugan, Gh., Mihãlescu, E., Radeº, M. Vibration Measurement,
Martinus Nijhoff Publishers, Dordrecht, the Neenderlands & Editura
Academiei, Bucharest, 1986.
11.Buzdugan, Gh., Fetcu, L., Radeº, M. Vibraþii mecanice, Editura
Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1982.
12.Buzdugan, Gh., Mihãilescu, E., Radeº, M. Mãsurarea vibraþiilor,
Editura Academiei Române, Bucureºti, 1979.
13.Buzdugan, Gh.: Izolarea antivibratorie a maºinilor", Editura
Academiei Române, Bucureºti, 1980.
14.Bryndum, L., Jakobsen, S.B. Vibration Characteristics of Two-Stroke
Low Speed Diesel Engines, MAN B&W, Copenhagen, 1987.
15.Gârbea, D. Analizã cu elemente finite, Editura tehnicã, Bucureºti,
1990.
16.Jenzer, J. Vibration Analysis for Modern Ship Machinery, New Sulzer
Diesel, Winterthur, Switzerland, 1991.
17.Jenzer, J., Frossard de Saugny, H. On the Dynamics of Diesel Power
Plant, New Sulzer Diesel, Winterthur, Switzerland, 1991.
18.Niculescu, R., Buzbuchi, N. Determinarea pulsaþiilor proprii
corespunzãtoare modului H de vibraþie a structurii de rezistenþã
motoarelor navale prin metoda elementelor finite, Volumul "Sesiunea
de comunicãri ºtiinþifice", Institutul de Marinã Civilã, Constanþa, 1993.
19.Pestel, E.C., Leckie, F.A. Matrix Methods in Elastomecnics, McGgrow-
Hill Book C-ny Inc., New York, 1963.
20.Posea, N. Calculul dinamic al structurilor, Editura Tehnicã, Bucureºti,
1991.
21.Rodrigues, E. Methodes de calcul des structures, ENSTA, Paris, 1972.
22.Taraza, D. Dinamica motoarelor cu ardere internã, Editura Didacticã
ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1985.
23.*** Reguli pentru clasificarea ºi construcþia navelor maritime",
Registrul Naval Român, Bucureºti, 1990.
24.*** Reccomandations en vue de limiter les effets des vibrations à
bord des navires, Bureau Veritas, N.I., Juin, 1979.