Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 58

ultimul neconþinând decât componentele de galop (figura 2.8). De

echilibrarea primei componente ne-am ocupat în paragraful 2.3.1, de
aceea de vom ocupa, în momentul actual, doar de cea de-a doua.
Conform teoremei lui Varignon, suma momentelor unui sistem
de vectori este egalã cu momentul rezultantei sistemului în raport cu
unul ºi acelaºi punct C :
0

F
j 1
aj
a j  Ra a rez , (2.55)

unde a rezreprezintã coordonata centrului C în sistemul din figurã. 0

Scriind relaþia anterioarã pentru componentele armonice de ordinul

2k, rezultã expresia:

cos 2k     j  1    2 k 
i

a j

a rez 
j 1
. (2.56)
 cos 2k     j  1    
i

2k
j 1

Relaþia de mai sus este valabilã în condiþia repartizãrii uniforme

a aprinderilor. Impunând [1] condiþiile suplimentare:

2k  j  1   2 p, p  N

a j   i  j  1 a
, (2.57)
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 59

unde a este distanþa dintre doi cilindri consecutivi, prima marcând

faptul cã termenii de ordinul 2k sunt permanant în fazã, situaþie în
care existã o rezultantã nenulã, iar a doua cã axa cilindrului i se aflã
la distanþa a de originea sistemului de referinþã, (2.56) devine:

  i  j  1
i

i i  1 i 1 , (2.58)
a rez  a a
j 1
a
i 2i 2

adicã suportul rezultantei se aflã la mijlocul arborelui cotit. De aici,

vom face observaþia cã este raþional sã se calculeze momentul de
dezechilibru al forþelor de inerþie ale maselor în miºcare alternativã
faþã de C , þinând cont de participarea forþelor de inerþie
0

corespunzãtoare fiecãrei jumãtãþi a arborelui cotit în valoarea totalã a

momentului. Astfel calculat, acesta se defineºte ca moment extern,
iar momentul corespunzãtor numai unei jumãtãþi a arborelui cotit se
defineºte ca moment intern. În cazul componentelor armonice care
dau o rezultantã nulã, valoarea minimã a momentului extern este
independentã de punctul în raport cu care se efectueazã calculul; în
schimb, pentru componentele armonice care dau o rezultantã nenulã,
valoarea minimã a momentului extern (eventual nulã) se obþine
numai faþã de planul central de simetrie al arborelui cotit (punctul C 0

), deoarece în acest caz suportul rezultantei constituie axa centralã a

sistemului de vectori.
Aºadar, de câte ori este posibil, vom adopta soluþii de arbore
cotit cu plan central de simetrie; aceasta este valabilã numai pentru
motoarele cu numãr par de cilindri, la cele în patru timpi existând
manivele în fazã, iar la cele în doi timpi în opoziþie de fazã; pentru
motoarele din prima categorie existã un numãr:

1i 
   1! (2.59)
22 

de posibilitãþi de realizare a unor arbori cotiþi simetrici, pentru fiecare

configuraþie fiind posibile:
 i 
 1 
2 2  (2.60)

ordini de aprindere; pentru motoarele din a doua categorie, numãrul

de posibilitãþi de realizare a unor arbori cotiþi semisimetrici este dat
de relaþia:

N   , (2.61)

pentru fiecare configuraþie ordinea de aprindere fiind univoc

determinatã.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 60

O astfel de soluþie de arbore cotit este prezentatã în figura

2.9, în care
s-au considerat douã manivele egal depãrtate de planul central de
simetrie, de ordinele j ºi i-j+1, ale cãror distanþe de planele lor de
simetrie la punctul C sunt: 0

(2.63)
i  2 j 1
a j  a rez  a rez  a i  j 1  a. (2.62)
2

Momentul forþelor de inerþie ale maselor în miºcare de

translaþie aferente cilindrilor j ºi i-j+1 faþã de punctul C va fi: 0

i 2 i 2

M a2 k   j 1
 M 
 a 2 k j  M a2 k i  j 1     F  a
j 1
a2 k
j
j 
 a rez  Fa2 k
i  j 1
a rez 
 a i  j 1  

i 2 ,
  i 1  
   i  j  1 a F a2 k sin 2 k  
  2  

    2 k  sin k  i  2 j  1   0 
j 1

deoarece unghiul dintre planele celor douã coturi este chiar:

0, pentrumotor patrutimpi

i  j  1   . (2.64)
, pentrumotor doitimp
Deci la motoarele cu plan central de simetrie, momentele de
galop al componentelor de rang par vor fi nule. Considerând motorul
normal axat, persistã numai armonicile de ordinul întâi; acestea dau,
de asemenea, un moment nul faþã de planul central de simetrie la
motoarele în patru timpi, manivelele simetrice fiind în fazã; în schimb,
la motorul în doi timpi, momentele armonicilor de ordinul întâi dau un
moment diferit de zero faþã de mijlocul arborelui cotit.
Pentru echilibrarea momentului M a p se utilizeazã un dispozitiv
a cãrui schemã este prezentatã în figura 2.10; cu p s-a notat ordinul
armonicilor care dau moment nenul: ordinul întâi sau 2k atunci când
arborele nu ar avea plan central de simetrie, cum ar fi cazul
motoarelor cu numãr impar de cilindri, pentru care numãrul soluþiilor
de arbori cotiþi dinamic distincte este:

1
N  i  1! (2.65)
2
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 61

Condiþia de echilibrare este:

2me*  *e
a2 k a2 k
 p 2
cos  a l  M a
p p
(2.66)

cu unghiul de calare  al contragreutãþilor cu valoare uzualã nulã,

ap

datoritã persistenþei doar a componentelor de galop.

Analiza echilibrãrii unor motoare cu numãr particular de cilindri
se face în lucrãri ca [1], [6], [11], [17].
Pentru motoarele navale cu numãr mare de cilindri se practicã
soluþii deosebite de echilibrare, cum ar fi nerespectarea echidistanþei
cilindrilor ºi nerespectarea condiþiei uniformitãþii aprinderilor [1],
[14], [17].
Pentru soluþii tehnice de echilibrare a motoarelor navale în linie
se va consulta ºi paragraful 3.5.

2.4. Echilibrarea motoarelor în V

Aºa cum reiese din paragraful 1.1.2, arborele cotit al unui motor
în V cu i cilindri are configuraþia identicã cu cea a unui arbore cotit de
motor cu i/2 cilindri în linie ºi aprinderi uniform repartizate; dacã
numãrul de cilindri ai motorului în patru timpi în V este multiplu de
patru, arborele cotit al acestuia poate fi asimilat cu arborele cotit al
unui motor în patru timpi cu cilindrii în linie sau cu cel al unui motor în
doi timpi în linie.
Conform figurii 2.11, pentru un mecanism în V normal axat, cu
soluþia constructivã a bielelor alãturate, lucrând pe acelaºi maneton,
rezultantele armonicilor de ordinul p (p=1 sau 2k pentru mecanismul
normal axat) din linia stângã, respectiv dreaptã, sunt:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 62

Fa  Fa cos p    2
 ps p

 , (2.67)
Fa  Fa sin p    2
p ds p

cu modulul dat de:

 m a R p a p .
2
Fa p
(2.68)

Aceste douã componente armonice dau urmãtoarele proiecþii

pe axele sistemului din figura 2.11:

  p
F
 a  2 Fa
sin sin sin p  Ap sin p
px p
2 2
 , (2.69)
 p
F  2 F cos cos cos p  B cos p
 apy pa
2 2
p

de unde:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 63

Fig. 2.10. Schema dispozitivului de echilibrare a momentului Map.

Fa2 Fa2
  1,
py
(2.70)
px

Ap2
Bp2
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 64

ceea ce permite interpretarea vectorialã a armonicilor de ordinul p: un

vector rotitor de mãrime variabilã, care se roteºte cu o vitezã
unghiularã de p ori mai mare decât a arborelui cotit ºi a cãrui
extremitate descrie o elipsã cu semiaxele A p ºi B p .
De aici condiþiile cunoscute de echilibrare [7], [11], [14]:
 dacã A = B , atunci V-ului este     2m  1  p  1  , p  N ; pentru
p p

armonica de ordinul întâi,    2 , deci vectorul rezultant descrie

un cerc ºi poate fi echilibrat cu contragreutãþi;
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 65

 dacã A = B = 0, soluþia este    ºi p=2k, adicã pentru

p p

motoarele cu cilindrii opuºi, forþele de inerþie de ordin par sunt

nule, subsistând doar armonica de ordinul întâi.

Fig. 2.11. Schema pentru determinarea rezultantei armonice de ordin p pentru motorul în V.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 66

În particular, putem afla ordinele armonicilor care dau

componentã nulã dupã una din axe.
În ceea ce priveºte echilibrarea momentelor forþelor de inerþie,
se procedeazã ca ºi pentru motorul cu i/2 cilindri în linie, þinându-se
seama cã asupra motorului acþioneazã douã momente rezultante, din
linia stângã ºi din cea dreaptã, cu aceeaºi amplitudine ºi diferenþã de
fazã, care depinde de unghiul V-ului [6], [17].

2.5. Echilibrarea motoarelor cu pistoane opuse

Vom considera motorul cu pistoane opuse ºi cu doi arbori cotiþi,

a cãrui cinematicã s-a analizat în paragraful 1.1.3. Schema pentru
determinarea momentelor de dezechilibru este redatã în figura 2.12.
Dacã cei doi arbori cotiþi ar fi calaþi în fazã, toate componentele
armonice ale forþelor de inerþie se echilibreazã.
Aºa cum s-a arãtat însã, pentru asigurarea distribuþiei s-a impus
defazajul între cei doi arbori cotiþi de   57 oRAC, ceea ce face ca
vectorii ce interpreteazã forþele de inerþie sã nu mai fie strict în
opoziþie, valoarea rezultantei normale considerându-se
nasemnificativã.
În ceea ce priveºte momentele externe de ordinul p, vom avea,
þinând cont de relaþia      , componentele:
1 2

M  F a cos p    
i

 a a j 1 j
p x1 p1 p j

 (2.71)

   
i
M a  Fa  a j cos   p 1     p
 px
2
j 1
p j

respectiv:

 a sin p 
 i

 M a p y  Fa p j 1j p
 1 j 1
 . (2.72)

 a sin   p      
i
M  F
 a p y2 a p j 1j p
 j 1

Rezultantele pe cele douã axe vor fi:

Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 67

 p
i
 p 
 M a px  M a px  M a px2  2 Fa p sin
 1

2 j 1
a j cos p1 j    p 
 2 
 i
. (2.73)
 M  M  M  2 F sin p a sin p  p   
 a py a py1 a py2 ap  j  1
2 j 1  j 2
p


Valorile menþionate pentru momentele de dezechilibru face ca
p
acestea, prin factorul 2 sin , sã aibã valori cuprinse între 0.10.2 din
2
valoarea momentelor pentru un singur arbore. În general, nu se aplicã
pentru acest tip de motor soluþii de echilibrare speciale.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 68

Fig. 2.12. Schema pentru determinarea momentelor de dezechilibru pentru motorul cu

pistoane opuse.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 69

BIBLIOGRAFIE:
BIBLIOGRAFIE:

1.Bãrãnescu, G. Teoria echilibrajului motoarelor cu ardere internã în

linie, Editura Academiei Române, Bucureºti, 1975.
2.Bãþaga, N., Burnete, N., Cãzilã, A., Rus, I., Sopa, S., Teberean, I.
Motoare cu ardere internã, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti,
1995.
3.Buzbuchi, N. Dinamica sistemelor de propulsie navalã, Tipografia
Institutului de Marinã Civilã Constanþa, 1998.
4.Buzbuchi, N., Dragalina, Al., Manea, L., Moroianu, C., Dinescu, C.
Motoare navale. Procese ºi caracteristici, Editura Didacticã ºi
Pedagogicã, Bucureºti, 1997.
5.Buzbuchi, N., Taraza D., Lyridis, D. Improvement of Marine Diesel
Engine Dynamic Behaviour on Design and Operating Stage, Institute of
Marine Engineering Trans., London, 1995.
6.Buzbuchi, N., Dinescu, C. Complemente de dinamica motoarelor
navale, Editura Alas, Cãlãraºi, 1995.
7.Buzbuchi, N., Pruiu, A. Modificãri constructive la arborii cotiþi ai
motoarelor navale în doi timpi, Volumul “Calculul ºi construcþia
motoarelor", a V-a Consfãtuire naþionalã: "Creativitate în construcþia,
fabricarea ºi repararea automobilelor", Piteºti, 1993.
8.Buzbuchi, N., Pruiu, A., Bratu, D. Echilibrarea momentelor de ruliu ale
motoarelor navale, Volumul "Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice",
Universitatea "Ovidius", Constanþa, 1991.
9.Buzbuchi, N., Pruiu, A., Hreniuc, V. Metoda de tratare unitarã a
dezechilibrului motorului naval, Volumul "Sesiunea de comunicãri
ºtiinþifice ", Universitatea "Dunãrea de Jos", Galaþi, 1991.
10.Gaiginschi, R., Zãtreanu, Gh. Motoare cu ardere internã, vol. 1,
Editura “Shakti”, Iaºi, 1997.
11.Grnwald, B. Teoria, calculul ºi construcþia motoarelor pentru
autovehicule rutiere, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1980.
12.Kovach, M. Motor Vehicle Engines, Editions Mir, Moscow, 1979.
13.MacCamhoil, M. Static and Dynamic Balancing of Rigid Rotors, Brüel
& Kjaer, Naerum, Denmark, 1990.
14.Panã, C., Popa, M.G., Negurescu, N. Motoare cu ardere internã,.
Cinematicã, dinamicã, echilibraj, Editura “Matrix”, Bucureºti, 1997.
15.Rãdoi, M., Deciu, E. Mecanica, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, 1981.
16.Ripianu, A., Crãciun, I. Osii, arbori drepþi ºi cotiþi", Editura Tehnicã,
Bucureºti, 1977.
17.Ripianu, A. Calculul cinematic ºi dinamic al arborilor cotiþi", Editura
"Dacia", Cluj, 1981.
18.Taraza, D. Dinamica motoarelor cu ardere internã, Editura Didacticã
ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1985.
19.Taraza, D. Estimation of the Mean Indicated Pressure from
Measurement of the Crankshafts Angular Speed Variation, International
Off-Highway & Powerplant Congress & Exposition, Milwaukee,
Wisconsin, 1993.