Sunteți pe pagina 1din 18

Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 44

2. ECHILIBRAREA MOTOARELOR NAVALE

Un motor cu ardere internã este echilibrat atunci când


reacþiunile din reazemele sale sunt constante ca mãrime, direcþie ºi
sens. Deoarece aceastã condiþie nu poate fi îndeplinitã de un motor
termic, vom examina mai intâi cauzele care dezechilibreazã motorul.

2.1. Cauzele dezechilibrãrii motoarelor

Pentru a analiza contribuþia asupra reacþiunilor din reazeme a


fiecãrei categorii de forþe ce acþioneazã în mecanismul motor, vom
cerceta dezechilibrul produs de fiecare din acestea (a se vedea figura
1.14). În paragraful 1.2.1 s-a prezentat ºi acþiunea forþelor asupra
echipamentului fix ºi a celui mobil al motorului monocilindric.
Vom analiza, în continuare, efectele forþei de presiune ºi a celei
de inerþie a maselor în miºcare alternativã în expresiile momentului
activ ºi a celui de rãsturnare (ruliu), ale cãror mãrimi sunt egale.
Aºadar, momentul total de rãsturnare M rãs definit în paragraful
1.2.1, se descompune în M rãs p ºi M rãsa , iar momentul motor total M
în Mp ºi Ma:

M rãs  M rãs  M rãs


p a (2.1)

ºi:

M  M p  Ma . (2.2)

Pentru fiecare din componente avem egalitãþile:

M rãs  M p ; M rãs  M a ,
p a (2.3)

dar, pe ansamblu, motorul, considerat monocilindric, este


neechilibrat, componentele care produc momente parþiale acþionând
asupra unor organe diferite ale motorului. În ceea ce priveºte forþa de
inerþie a maselor în miºcare de rotaþie Fr , deºi constantã ca mãrime,
este variabila ca direcþie ºi sens, se transmite deci reazemelor
motorului ºi produce trepidaþia acestuia.
În cazul motorului policilindric, apar momente de dezechilibru
suplimentare, datorate faptului cã forþele de dezechilibru acþioneazã
în plane diferite. Schema forþelor ºi momentelor pentru motorul
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 45

policilindric în linie este ilustratã în figura 2.1. Motorul considerat este


normal axat, cu cilindri identici ºi echidistanþi, adicã:
a  a  a  const., j  1, n  1 ,
j j 1 (2.4)

unde a reprezintã distanþa de la axa cilindrului de ordinul j, normalã


j

pe axa Oxyz, în care axa Oz coincide cu axa de rotaþie, Oy este


paralelã cu axele cilindrilor, iar Ox perpendicularã pe axa de rotaþie;
s-au considerat mecanismele a doi cilindri alãturaþi, j ºi j+1.
Forþele de inerþie ale maselor în miºcare de rotaþie, aferente
fiecãrui cilindru, F , se descompun în componentele:
rj

 X r  Fr sin  j
j j

 , (2.5)

Yr  Fr cos  j , j  1, i
j j

unde F are expresia , dedusã din (1.55) ºi (1.56):


rj

Fr   mr R2  const., j  1, i ,
j
(2.6)

conform observaþiei anterioare.


Forþele de inerþie ale maselor în miºcare de translaþie, F se aj

deduc din relaþia (1.60) ºi tabelul 1.1 ºi au expresia:


F   m a , j  1, i ,
aj a (2.7)
pj

în care a p are forma (tabelul 1.1):


j

Fig. 2.1. Schema forþelor de inerþie din douã mecanisme motoare alãturate, proiectate pe
axele sistemului Oxyz.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 46

a p   R2 a1 cos  j   (2k ) 2 a2 k cos 2k j  ,


j
  (2.8)
k 1

coeficienþii a , a
1 2k fiind daþi de (1.14).

Forþa F se proiecteazã pe axele sistemului Oxyz ºi dã


aj

componentele:

 X a  0
j

 . (2.9)
Ya  Fa , j  1, i
j j

În cele de mai sus s-a presupus cã masele ma ºi mr sunt identice


pentru toate mecanismele, acestea fiind considerate identice.
Se face reducerea forþelor în planul Oxy, printr-o rezultantã care
are componentele:

X  (X  X )
i

 j 1 r a j j

 i , (2.10)

Y   (Yr  Ya )
 j 1 j j

ca ºi prin douã momente:


i i i

M x   (Yr  Ya )a j   Yr a j   Ya a j  M r  M a ,
j j j j x x
(2.11)
j 1 j 1 j 1
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 47

în jurul axei Ox, numit moment de galop (tangaj), care trepideazã


motorul în planul Oxy ºi are douã componente: M - moment de rx

galop al forþelor de inerþie ale maselor în miºcare de rotaþie ºi M a - x

moment de galop al forþelor de inerþie ale maselor în miºcare


alternativã, ca ºi momentul:
i

M y   Xr aj  Mr , j j
(2.12)
j 1

numit moment de ºerpuire (giraþie), care trepideazã motorul în planul


Oxz ºi are, deci, numai componentã efectivã de galop a forþelor de
inerþie ale maselor în miºcare de rotaþie.
Totodatã, persistã momentele de rãsturnare ce acþioneazã în
planul fiecãrui mecanism motor; prin însumare, aceste momente dau
un moment ce acþioneazã în planul xOy ºi care se numeºte moment
de ruliu:
i i

M z   M rãs   ( M rãs   M rãs ),


j pj aj
(2.13)
j 1 j 1

compus ºi el din momentul de ruliu al forþelor de inerþie ale maselor


în miºcare alternativã ºi cel al forþelor de presiune a gazelor, conform
relaþiei (2.1). În relaþiile anterioare, cu i s-a notat numãrul total de
cilindri.
Se poate constata, din formulele (2.10) ºi (2.11) cã rezultanta
forþelor de inerþie ºi momentul de ruliu nu depind de distanþa dintre
cilindri. În schimb, momentele de galop ºi de ºerpuire depind în mod
explicit de aceste distanþe. De aceea, se poate studia echilibrarea
motoarelor pe douã categorii de solicitãri: forþele de inerþie ºi
momentele de ruliu; momentele forþelor de inerþie (de galop ºi
ºerpuire).
Aceste momente care produc dezechilibrul motorului se numesc
momente externe, deoarece acþioneazã asupra reazemelor. În
schimb, momentul cuplului de forþe care încarcã fusele de reazem se
numesc momente interne. În acest sens, vom menþiona cã
echilibrarea constã în anularea completã a tuturor forþelor ºi
momentelor variabile care acþioneazã asupra reazemelor. Existã douã
posibilitãþi de echilibrare: folosirea unor mase de echilibrare
(contragreutãþi), ale cãror forþe de inerþie anuleazã forþele de
inerþie ale maselor în miºcare ºi momentele lor, sau alegerea soluþiei
optime de arbore cotit, cu posibilitatea anulãrii reciproce a forþelor ºi
momentelor de inerþie. În general, se recurge la o soluþie
intermediarã celor douã posibile.

2.2. Echilibrarea motorului monocilindric


Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 48

Cu observaþiile fãcute în paragraful anterior, dezechilibrul


motorului monocilindric normal axat este produs de forþele F ºi F , r a

ca ºi de momentul de rãsturnare (ruliu) M cu componentele M rãs p rãs

ºi M ; vom analiza pe rând echilibrarea acestora.


rãs a

2.2.1. Echilibrarea forþei de inertie a maselor în miºcare de


rotaþie

Relaþia nr. 7, tabelul 1.2 dã expresia forþei de inerþie a maselor


în miºcare de rotaþie; aceastã forþã se echilibreazã prin amplasarea a
douã contragreutãþi de masã me în prelungirea braþelor cotului r

(figura 1.13). Presupunând cã forþa Fr acþioneazã în planul de


simetrie al cotului, vom considera cã cele douã contragreutãþi de
mase egale vor dezvolta o forþã de inerþie care sã echilibreze Fr:

2m e  e  Fr
r r
(2.14)

În relaþia (2.14) apar douã necunoscute: masa de echilibrare


mer ºi distanþa de la centrul de masã la axa de rotaþie  er ; impunând
una dintre ele, rezultã cealaltã.

2.2.2.Echilibrarea forþelor de inerþie ale maselor în miºcare


de translaþie

Expresia forþelor de inerþie este datã de relaþia nr. 2, tabelul


1.2, acceleraþia pistonului tot în tabelul 1.1 ºi, de aici, forþa de inerþie
a maselor în miºcare de translaþie pentru motorul monocilindric
normal axat capatã expresia:

Fa  ma R2 a1 cos    (2k ) 2  a2 k  cos 2k 


 k 1 

 ma R2 a1 cos   ma R2  (2k ) 2 a2 k cos 2k 


k 1

, (2.15)
 ma R cos    ma R(2k ) a2 k cos 2k 
2 2

k 1

 Fa   Fa
1 2k
k 1

unde, þinând cont de valoarea a1=-1, s-au fãcut notaþiile:

Fa1  ma R 2 cos  (2.16)


Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 49

ºi

Fa  ma Ra2 k  2k cos 2k ,


2k
(2.17)

deci subsistã numai armonica de ordinul 1 ºi armonicile superioare de


ordin par.
În momentul iniþial  =0, vom avea  =0RAC (manivela la
0

p.m.i.), deci:

Fa  m a R 2 ; Fa  m a Ra 2 k (2k) 2 .
1 2k
(2.18)

Þinând cont de relaþiile (1.14), putem preciza semnul


coeficienþilor a 2 k din dezvoltarea armonicã a deplasãrii pistonului

1, k  2 p
sign a2k   , (2.19)

 1, k  2 p  1, p  
observaþie cu care (2.17) devine, prin introducerea unui unghi
suplimentar  2 k , care are semnificaþia unei faze iniþiale:

Fa  ma R  2k a2 k cos 2k  ma R  2k a2 k cos 2k  2 k 


2 2

2k
(2.20)

iar:

, k  2 p
2 k   . (2.21)

0, k  2 p 1, p  
Notând în continuare:

 m a R 2k a 2 k ,
2
Fa 2k
(2.22)

vom obþine expresia armonicii superioare de ordin par:

Fa 2k
  Fa 2k
cos 2k   2 k  . (2.23)

Ultima relaþie este susceptibilã de urmãtoarea interpretare


vectorialã: se considerã un vector aplicat în centrul O, de mãrime
constantã, egalã cu Fa ; vectorul se roteºte în sensul manivelei cu
2k

viteza unghiulara 2k  ; în momentul  =0RAC, când manivela se


Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 50

aflã în poziþia corespunzãtoare p.m.i., vectorul face unghiul  2 k cu


axa Oy (figura 2.2,a); þinând seama ºi de convenþia uzualã de semne
[6], [11], [17], în concordanþã ºi cu signatura coeficienþilor a , 2k

vectorii de modul F a ºi F vor fi în fazã cu manivela aflatã la


a4 p  2

p.m.i., iar vectorii de modul F vor fi în opoziþie cu aceasta; dupã


a4 p

timpul  , în care manivela descrie unghiul    , iar vectorul


parcurge un unghi 2k  2k , proiecþia vectorului pe axa Oy este
F cos 2k    , care reprezintã chiar valoarea armonicii de modul
a2 k 2k

2k, în orice moment (figura 2.2,b).


Vectorul menþionat F poate fi echilibrat de un vector egal ºi
a2 k

de sens opus, obþinut cu ajutorul unei mase de rotaþie cu aceeaºi


vitezã de rotaþie ca a vectorului, decalatã cu 180, având centrul de
masã situat la distanþa  de axa de rotaþie; masa de echilibrare se
ea 2 k

poate determina din relaþia

R
me*  ma a2k , (2.24)
a2 k
e a2 k

obþinutã prin impunerea lui  ea 2 k . Deoarece intereseazã de fapt numai


echilibrarea componentei Fa 2k
cos 2k   2 k  , constatând cã rãmâne
neechilibratã componenta Fa 2k
 sin  2k   2 k  , putem face o altã
interpretare vectorialã (figura 2.2,c): Fa este rezultanta a doi vectori 2k

de mãrime constantã ºi egalã cu 2 care se rotesc în sensuri


Fa 2k

contrare cu viteza unghiularã 2k ºi care fac unghiurile  , 2k

respectiv   în momentul  0=0 (  =0RAC); cei doi vectori se


2k

echilibreazã utilizând douã mase de mãrimea:

1 *
me  me , (2.25)
a2 k
2 a2 k

cele douã mase fiind simetrice faþã de axa cilindrului ºi rotindu-se


una faþã de cealaltã cu viteza 2k ; proiecþiile normale pe axa
cilindrului ale forþelor centrifuge de inerþie ale maselor m se ea 2 k

anuleazã reciproc.
În cazul în care pentru acceleraþia a ne limitãm la primele p

douã armonici, expresiile simplificate din tabelul 1.1, vom obþine


armonicile de ordinul 1 pentru forþa de inerþie a maselor în miºcare
alternarivã (2.16), respectiv de ordinul 2:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 51

Fig. 2.2. Interpretarea vectorialã a forþelor de inerþie ale maselor în miºcare alternativã.

Fa  ma R2 cos 2 .


2

(2.26)

În practicã, pentru motorul monocilindric cu mecanism normal


axat, se realizeazã echilibrarea cel mult a acestor prime douã
armonici. Schema pentru echilibrarea completã a forþelor de inerþie
este datã în [6], [10], [11], [17].

2.2.3. Echilibrarea momentelor de ruliu ale forþelor de


presiune a gazelor ºi de inerþie ale maselor în miºcare de
translaþie

Momentul de rãsturnare (ruliu) al forþei de presiune a gazelor


are expresia corespunzãtoare datã de relaþia nr. 19 din tabelul 1.2:

sin     
M r‹s  F p R , (2.27)
p
cos 

unde F este datã de (1.124), cu utilizarea ºi a relaþiei (2.3).


p

Momentul acesta este o funcþie periodicã de unghiul de rotaþie


 , perioada fiind cea a ciclului T (1.97), deci este susceptibil de a fi
c

dezvoltat, prin analogie cu analiza armonicã a presiunii gazelor


agentului motor (1.97), în serie Fourier:

M r‹s  M r‹s   M r‹s ,


p p pk
(2.28)
k 1
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 52

în jurul valorii medii:


1 Tc

M r‹s  p
Tc  M  d ,
0
r‹s p (2.29)

iar componentele armonice de ordinul k având valoarea:

M r‹s pk
 M r‹s pk
cos k   p k
, (2.30)

cu modulul ºi faza date de relaþiile (a se vedea ºi paragraful 4.2.):

 M r‹s  X 2 p  Y 2 p

k k
pk

 Xp , (2.31)

 p  arctan
k

 Yp
k

în care coeficienþii armonici au expresiile

 2
T

 X p = 0 M rãs   cos k d
c

k
Tc
pk

 . (2.32)

Y p = 2 M rãs   sin k d
T c

 T c 0
k pk

De aici ºi interpretarea vectorialã din figura 2.3: proiecþia unui


vector rotitor cu modulul de mai sus pe axa de rotaþie Oz, cu viteza
unghiularã k , în sens invers arborelui cotit ºi care face cu axa de
rotaþie unghiul  pk atunci când manivela se aflã la p.m.i.
Analog, prin utilizarea relaþiilor corespunzãtoare pentru forþa
de inerþie a maselor în miºcare alternativã (2.15), se poate scrie
expresia momentului de ruliu datorat ecestei forþe:

sin    
M rãs a  Fa R
cos 
 M
k 1
rãs a
k
. (2.33)

Pentru componenta armonicã de ordinul k se obþine relaþia:

M r‹s ak
 M r‹s ak
sin  k   a k
, (2.34)
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 53

Fig. 2.4. Interpretarea vectorialã a componentei


armonice de ordinul k a momentului de ruliu
datorat efectelor inerþiale.

cu modulul ºi faza date de:

 M  m R 2 2 b
 rãs ak a k
 0, k  156, , ,. . , (2.35)

ak  
 , k  2, 34, ,. .
coeficienþii b fiind daþi de [3]:
k
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 54

Fig. 2.3. Interpretarea vectorialã a componentei


armonice de ordinul k a momentului de ruliu
datorat presiunii gazelor.

 1
b1  4 a1  2a2

b  1 a  4a
2 2 1 4


b  1 a  2a  8a .
3 4 1 2 4

b  a  9a
4 2 6

b5  8a4  18a6



b6  4a4  16a8 ,...
(2.36)

Interpretarea vectorialã a momentului de ruliu datorat forþei de


inerþie a maselor în miºcare de translaþie este sugeratã de figura 2.4.
Momentul de ruliu datorat forþei de presiune a gazelor variazã cu
sarcina motorului (prin intermediul presiunii), fiind, practic, invariabil
cu turaþia, deci nu poate fi echilibrat cu contragreutãþi, spre
deosebire de momentul datorat forþei de inerþie a maselor în miºcare
de translaþie. Conform [4], [17], componentele armonice de ordinul
k=2 datorate celor douã efecte sunt în opoziþie de fazã, dezechilibrul
produs de momentul din a doua categorie fiind atenuat în mãsura în
care:

M r‹s p 2
 M r‹s a 2 . (2.37)

În cazul în care mecanismul motor este dezaxat, apare o


componentã suplimentarã a momentului de ruliu datotar forþei de
presiune a gazelor.
Componenta totalã a momentului de ruliu se va obþine prin
însumarea celor doi vectori ce interpreteazã momentele date de
presiunea gazelor ºi de inerþie, având expresia:

M r‹s  M r‹s sin  k   k  ,


k k
(2.38)
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 55

cu modulul ºi faza:

 M r‹s  M r‹s  M r‹s  2 M r‹s M r‹s sin   p   a 


 2 2

k pk ak pk ak k k


 M r‹s cos  p  M r‹s sin  a , (2.39)
 k  arctan pk k ak k

 M r‹s sin  p  M r‹s cos  a


 pk k ak k

ºi cu interpretare vectorialã asemãnãtoare cu cele anterioare:


proiecþia pe Oz a unui vector rotitor cu viteza k în sens invers celui
al arborelui cotit, cu unghiul de fazã fãcut cu axa Oy la momentul
iniþial.

2.3. Echilibrarea motoarelor policilindrice în linie

Ipotezele în perimetrul cãrora înscriem consideraþiile urmãtoare


sunt: motorul are aprinderi uniform repartizate, cilindrii identici ºi
echidistanþi. Se analizeazã cele douã categorii de solicitãri: forþe de
inerþie ºi momente de ruliu; momente ale acestor forþe.

2.3.1. Echilibrarea forþelor de inerþie ºi a momentelor de ruliu

Problema echilibrãrii acestei categorii de solicitãri se rezolvã


printr-o tratare unitarã [9], þinând cont de interpretãrile vectoriale
prezentate în capitolele anterioare. Se considerã, pe baza acestora,
un vector de modul:


V k  Fr , Fa , M r‹s
k k
 kN
, (2.40)

vector care se roteºte cu viteza unghiularã k ; proiectat pe axa Oy,


vectorul interpreteazã forþa de inerþie a maselor în miºcare
alternativã; poziþia vectorului faþã de axa Oy, în momentul când
manivela trece prin poziþia de p.m.i., este datã de faza iniþialã  ; k

atunci când   0 , vectorul interpreteazã fie forþa de inerþie a


k

maselor în miºcare de rotaþie, fie armonica de ordinul 1 a forþei de


inerþie a maselor în miºcare de translaþie; în fine, ultima observaþie
asupra interpretãrii unitare este aceea cã sensul de rotaþie al
vectorului V este identic cu acela al arborelui cotit, atunci când ne
k

referim la forþele de inerþie ºi invers în cazul momentului de ruliu.


Deoarece în cazul motorului policilindric, pentru acelaºi ordin armonic
k, avem câte un vector aferent fiecãrui cilindru: V , j  1  i , putând kj
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 56

face asocierea dintre steaua acestor vectori ºi steaua manivelelor,


aceasta din urmã fiind obþinutã prin proiecþia tuturor coturilor de
manivelã pe un plan normal pe axa de rotaþie (figura 12.5, în care
manivelele s-au numerotat în ordinea aprinderilor). În aceste condiþii,
unghiul dintre doi asemenea vectori consecutivi este k i , în care 
este numãrul de timpi de realizare a ciclului motor. De aici, apar douã
cazuri distincte:


 k  2 p, p  N , ceea ce conduce la
i

 pi, pentrumotordoitimpi
2p 
k i i ,
  p , pentrumotor patrutimpi
2
(2.41)

caz în care toþi vectorii dau o rezultantã nenulã, de i ori mai mare
decât modulul componentei de ordinul k pentru un cilindru:
i

V k   V k  i V k  i Vk 1  0.
j j
(2.42)
j 1
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 57

Deoarece vectorii sunt în fazã, vectorul rezultant rãmâne


permanent în acelaºi plan perpendicular pe axa de rotaþie a arborelui
cotit, ca ºi vectorii menþionaþi; în consecinþã, acest vector poate fi
echilibrat cu mase de echilibrare;

 k  2 p, p  N , caz în care , pentru determinarea rezultantei,
i
proiectãm vectorii pe axele sistemului mobil O  , una din acestea
coincizând cu direcþia manivelei 1, iar cealaltã normalã pe ea.
Rezultanta va avea modulul:

V k  V k2  Vk2 ,
 
(2.43)

în care componentele au valorile:

 sin  i 2 cos  i  1  2
 cos j  1 k  V
i

Vk  Vk k
sin   2
0

 1 1
j 1

 , (2.44)
sin  i 2 sin  i  1  2
V  V j 1 sin j  1 k  Vk
i

0
 k sin   2
 k 1 1

   , pentrumotor doitimpi


deoarece i  i  
 . Aºadar, în cazul în care:
2 2i 2 2, pentrumotor patrutimpi
 pi, pentrumotordoitimpi
2p 
k i i , (2.45)
  p , pentrumotor patrutimpi
2
vectorii dau o rezultantã nulã: V  0 . k

Observaþiile anterioare sunt valabile pentru motoare cu numãr


par de cilindri. Pentru cazul general, se poate arãta cã ordinele
armonicilor care subsistã, în funcþie de numãrul de timpi ai ciclului
motor ºi de numãrul de cilindri este:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 58

 pi, pentru motor doitimpi



 i
k   p , pentru motor patrutimpi, i  2m, m  N . (2.46)

 2
 pi, pentru motor patrutimpi, i  2m  1, m  N
Se observã cã echilibrarea motoarelor în linie se îmbunãtãþeºte
odatã cu creºterea numãrului de cilindri, prin creºterea ordinului
armonic minim al componentei care nu se anuleazã, amplitudinea
armonicilor superioare fiind în descreºtere; de asemenea, motoarele
în doi timpi sunt superioare celor în patru timpi cu acelaºi numãr de
cilindri, cele mai slabe calitãþi de echilibrare avându-le motoarele în
patru timpi cu numãr de cilindri putere de doi.
Figura 2.6 prezintã soluþia de echilibrare a forþelor de inerþie a
maselor în miºcare alternativã Fa (pentru mecanisme normal axate,
2k

persistã doar componentele armonice de rang par). Se folosesc, în


acest scop, douã mase de echilibrare m care se rotesc în sensuri
ea 2 k

inverse una faþã de cealaltã cu viteza unghiularã 2k ºi care


dezvoltã forþe centrifuge de inerþie de mãrimea F , ale cãror ea 2 k

proiecþii pe axa Oy echilibreazã forþa de inerþie F ale întregului


a2 k

motor, de i ori mai mare decât aceasta, conform (2.42), de unde


mãrimea masei de echilibrare:

i R
me  ma a2k , (2.47)
a2k
2 e
a2k
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 59

unde  este distanþa de la centrul de masã al contragreutãþii la


ea 2 k

axa de rotaþie a acesteia. În plus, soluþia prezentatã oferã ºi


posibilitatea echilibrãrii momentului de ruliu de ordin par, produs de
forþele de inerþie în miºcare alternativã, prin decalarea maselor de
echilibrare în lungul axei Oy cu distanþa y , datã de relaþia de
echilibru între cuplul suplimentar al componentelor orizontale ale
forþelor centrifuge de inerþie ale contragreutãþilor ºi momentul
respectiv de ruliu, amplificat prin numãrul de cilindri:

2 b
y  R 2k , (2.48)
 2k  2
a 2k

cu b daþi de (2.36). Pentru motoarele navale moderne, soluþia se


k

utilizeazã la motoarele în patru timpi cu patru cilindri (MISUBISHI,


etc.), la care subsistã armonica de ordinul doi, pentru care cantitatea
anterioarã devine egalã cu lungimea bielei L, sau mai precis, þinând
cont de (2.37):

y  L  1  z  , (2.49)

cu z  M r‹s p 2
M r‹s a2
.

2.3.2. Echilibrarea momentelor forþelor de inerþie

Ne propunem tratarea separatã a echilibrãrii momentelor


forþelor de inerþie ale maselor în miºcare de rotaþie ºi apoi ale celor
în miºcare alternativã.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 60

2.3.2.1. Echilibrarea momentelor forþelor de inerþie ale


maselor în miºcare de rotaþie

Deºi rezultanta forþelor de inerþie ale maselor în miºcare de


rotaþie este nulã la motoarele cu aprinderi uniform repartizate,
steaua acestor vectori suprapunându-se peste cea a manivelelor, prin
faptul cã ele acþioneazã în plane diferite vor genera momente de
dezechilibru ce acþioneazã asupra reazemelor motorului, aºa cum
reiese din figura 2.7. Componentele de galop ºi de ºerpuire, care
acþioneazã, respectiv, în planele Oyz ºi Oxz sunt date de:
i i

M r   Yr a j ;M ry   X r a j ,
x j j
(2.50)
j 1 j 1

a cãror rezultantã este:

M r  M r2  M r2 ,
x y
(2.51)

fãcând cu axa Ox unghiul:

Mr
 r  arctan . (2.52)
y

Mr x

Acest vector rezultant este rotitor, cu vitezã egalã cu a arborelui


cotit. El este un moment extern, producând trepidaþia motorului pe
reazeme, deoarece, deºi are mãrime constantã, este variabil ca
direcþie faþã de acestea. Echilibrarea sa se face printr-un vector M er
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 61

egal ºi de sens contrar, realizabil prin douã mase m e , egale, care se


*
r

rotesc cu viteza unghiularã  , situate la distanþa  e de axa de


*
r

rotaþie, având ecuaþia de dimensionare:

m e*  *e  2   i  1  l m   M r ,
r r
(2.53)

cu l m lungimea fusului maneton.

2.3.2.2. Echilibrarea momentelor forþelor de inerþie ale


maselor în miºcare de translaþie

Forþele de inerþie ale maselor în miºcare alternativã se


constituie într-un sistem de vectori paraleli ºi coplanari (acþioneazã în
planul Oyz ºi au suporturi paralele cu Oy). Sistemul de vectori se
reduce la o rezultantã ºi la un moment rezultant, date de:
i i

Ra   Fa ; M a  M a   Ya a j ,
j x j
(2.54)
j 1 j 1