Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 37

Pentru a pune în evidenþã variaþiile de energie cineticã ºi apoi

diferenþele dintre momentele menþionate anterior, pornim de la
sistemul cu un grad de libertate reprezentat în figura 1.18. Energia
cineticã a acestui mecanism este:

Ec  Ecm  Ecb  E c p 
1
2
1
  1 1
Jm0  mb x G2 b  y G2 b  JbG  2  mp y 2 
2 2 b 2 , (1.104)
1
  2  Jm0 
 mb  c12b  c12b   JbG c2 b  mp cw2 p 
2  x y b 

unde J m0 este momentul de inerþie mecanic al cotului, redus la axa de

rotaþie, restul elementelor fiind definite în paragrafele anterioare.
Vom nota:

J   J m0  mb  c12bx  c12b y   J bGb c2 b  m p c w2 p

, (1.105)

momentul de inerþie generalizat. În dezvoltarea ecuaþiei de miºcare a

sistemului cu un grad de libertate, avem nevoie ºi de definirea
coeficientului centripet de rigiditate:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 38

1 dJ  
C     mb  c1b c2b  c1b c2b   J bG cb c b  m p c w p ca p
2 d x x y y b
. (1.106)

Vom putea scrie energia cineticã a sistemului sub foma:

1
E c    J    2 . (1.107)
2

De aici, lucrul mecanic virtula este:

Fig. 1.18. Shema sistemului cu un grad de

libertate.

Fig. 1.17. Variaþia momentului motor policilindric

cu unghiul de manivelã pentru motorul naval
MAN B&W 5K90MC.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 39


L   pA p y  M    pA p c w p  M  , (1.108)

din care punem în evidenþã forþa generalizatã:

Q   p  A p c w p  M
, (1.109)

ecuaþia de miºcare a sistemului fiind:

J     C    Q
. (1.110)

Transpunând aceasta pentru sistemul pluridimensional al liniei

de arbori a motorului naval, vom scrie:

J t   M   M rez , (1.111)

în care cu J t s-a notat momentul de inerþie total, compus din J 0 ,

momentul de inerþie al tuturor pieselor în miºcare redus la axa de
rotaþie ºi din J v , momentul de inerþie al volantului de uniformizare a
miºcãrii de rotaþie, considerat ca fiind, într-o primã aproximaþie, mult
mai mare decât primul moment de inerþie; deci:

1
J v d 2  M   M rez d
2 , (1.112)

de unde, prin integrare, se obþine momentul de inerþie al volantului:

A
Jv 
2 , (1.113)

în care termenul de la numãrãtor reprezintã aria pozitivã din figura

1.17, adicã, la scarã, excedentul energetic al motorului faþã de
consumator. Observãm cã, în scrierea ecuaþiei (1.111) s-a neglijat
termenul neliniar C   , care va fi dezvoltat în capitolul 14; tot din


aceastã ecuaþie se constatã reducerea gradului de neuniformitate al

momentului motor policilindric prin introducerea volantului.
Simplificãrile menþionate în metoda anterioarã se pot ridica prin
utilizarea unei metode exacte grafo-analitice [17], prin construcþia
diagramei energie-moment de inerþie. Etapele în aplicarea acestei
metode sunt urmãtoarele:
 Determinarea momentului de inerþie al maselor în miºcare, redus
la axa de rotaþie. Momentul total de inerþie este:

Jt  J0  Jv , (1.114)
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 40

unde momentul de inerþie J 0 are expresia:

J 0  i  J m  J br  J a    J fl , cg ,
0
(1.115)
în care J breste momentul de inerþie al masei bielei raportate la
maneton (în miºcare de rotaþie):

J br  m br R 2 , (1.116)

J a este momentul de inerþie al maselor în miºcare alternativã, redus

ca moment de inerþie în raport cu axa de rotaþie, iar  J fl , cg este
suma momentelor de inerþie ale flanºelor de cuplare dintre diversele
tronsoane ale arborelui cotit, ale contragreutãþilor, etc. Pentru J m , 0

definit anterior, avem:

J m  J m  J p  2 J b ,
0 0 0
(1.117)

unde momentul de inerþie al manetonului, redus la axa de rotaþie,

este

J m  J m  mm R 2 ,
0
(1.118)

iar J b este momentul braþului raportat la axa de rotaþie, determinat

0

prin relaþii analitice de calcul sau prin discretizarea formei braþului în

tronsoane simple [5], [14], [17]. Problema rãmasã neelucidatã este
aceea a valorii J ; pentru aceasta, se pune condiþia de conservare a
a

energiei cinetice a masei m : a

1 1
ma w p  J a 2 , (1.119)
2 2

în care, introducând pentru w p expresia armonicã din tabelul 1.1, se

obþine:

1
J a  m a R 2  b0   bk cos k   J a   J a ,
 

(1.120)
2  k 1  k 1
k

unde coeficienþii bk ai dezvoltãrii în serie sunt daþi de (1.119), în

funcþie de coeficienþii armonici ai deplasãrii pistonului (1.14). De aici,
valoarea medie a momentului de inerþie, ca ºi componenta de ordin
armonic k vor fi:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 41

 1 2 1 2 2 2 1 2  2  1 2
 J a  2 m a R b0  2 ma R  a1  4a 2   2 m a R 1  4   2 m a R
 
 , (1.121)
 J  1 m R 2 b cos k
 a 2 a k
k

prima valoare regãsindu-se ºi în [5], [12] ºi [17]; ultimele valori

subsistã doar pentru valorile k ce satisfac condiþia (a se vedea ºi
paragraful 12.1.3):

 pi, pentru motor doitimpi


k i , (1.122)
 p 2 , pentru motor patrutimpi

valori ce vor fi multiplicate prin numãrul i de cilindri (figura 1.19).

 Determinarea variaþiei lucrului mecanic dezvoltat într-un ciclu.
Variaþia lucrului mecanic în funcþie de unghiul  se determinã
rezolvând integrala:

  

L     p  dV   F p   dy p   M p    d , (1.123)
0 0 0

cu M    momentul instantaneu al forþei de presiune a gazelor

p

sin     
M p     Fp    R , (1.124)
cos 

analoagã relaþiei nr. 19 din tabelul 1.2. Impunând un pas de calcul

 ºi divizând perioada 0Tc într-un numãr n  T  de intervale 0 c

echidistante, se obþine formula de calcul iterativ:

M p   j   M p   j 1 
L  j 1   L  j   , j  1  n0 . (1.125)
2

Lucrul mecanic cumulat în intervalul unui ciclu este reprezentat

în figura 1.20,a, în care s-a trasat ºi curba de variaþie a lucrului
mecanic monocilindric rezistent (variaþie liniarã, deoarece momentul
rezistent este constant); la încheierea ciclului, cele douã valori sunt
egale. prin însumare graficã sau analiticã se pot trasa aceleaºi variaþii
ºi pentru motorul policilindric (figura 1.20,b); cu L s s-a notat lucrul
mecanic suplimentar (în exces).
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 42

 Construirea diagramelor energie-moment de inerþie. Figura 1.19

indicã modul de trasare al diagramei, care redã ºi modul în care se
realizeazã transferul de energie între arborele cotit ºi piesele aflate în
miºcare alternativã. Pentru aceasta,se eliminã, grafic sau analitic,
parametrul  între funcþiile Ls  Ls    ºi J  J   , obþinându-se
 a a

diagrama Ls  Ls  J a  , prin punctele x corespondente.



 Determinarea momentului de inerþie al volantului. Presupunând

cunoscutã valoarea J , din originea sistemului de referinþã din figura
v

1.19 se duce secan-ta Ox (x pe diagrama energie-moment de inerþie),

obþinându-se unghiul  : x

1
Ls  E0 Ec J x 2x
1
tan  x  x
  2 x
 2x , (1.126)
Jx Jx Jx 2

de unde:

x  2 tan  x . (1.127)

Înlocuind în (1.126) valorile vitezelor unghiulare maxime ºi

minime, corespunzãtoare ughiurilor  max ºi  min pe care le fac
tangentele din O la punctele extreme ale curbei Ls  Ls  J a  cu axa
absciselor ºi introducându-le apoi în relaþiile (1.102) ºi (1.103), se
obþin valorile concrete ale acestor unghiuri:

Fig. 1.20. Variaþia lucrului mecanic produs într-un ciclu cu unghiul de manivelã: a-motor monocilindric; b-
motor policilindric.
Fig. 1.19. Diagramele de determinare a momentului de inerþie al volantului.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 43

      
2

max  arctan  1   
 2  2  
 . (1.128)
     
2


 min  arctan  1   
 2  2  
Cunoscând acum aceste unghiuri, se traseazã tangentele la
graficul anterior, la intersecþia dintre ele determinându-se originea O
a sistemului de referinþã, din care se citeºte, la scarã, momentul de
inerþie J al volantului.
v

Dupã determinarea, prin una din cele douã metode expuse

anterior, a momentului de inerþie al volantului, se poate determina,
pe baza schemei de calcul din figura 1.21, diametrul mediu al
volantului:
4J v
Dv  3 , (1.129)
bh

în figurã fiind indicate ºi dimensiunile volantului motorului naval

Sulzer 6RND90.
O observaþie sugeratã încã de la începutul acestui paragraf este
aceea de scãdere a diametrului volantului cu numãrul de cilindri, ceea
ce, pentru motoarele navale, este sugerat în figura 1.22; Pentru
acestea, gradul de neuniformitate al miºcãrii de rotaþie a arborelui
cotit variazã în gama 1/201/50 pentru motoarele lente de propulsie ºi
1/1001/300 pentru motoarele auxiliare.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 44

Fig. 1.22. Variaþia diametrului ºi momentului de

inerþie al volantului cu numãrul de cilindri.

Fig. 1.21. Schema de calcul a diametrului volantului ºi soluþia de montare a acestuia pentru motorul
naval Sulzer 6RND90.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 45

BIBLIOGRAFIE:
1.Bãþaga, N., Burnete, N., Cãzilã, A., Rus, I., Sopa, S., Teberean, I. Motoare cu ardere internã, Editura
Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1995.
2.Bienzo, C.B., Grammel, R. Engineering Dynamics, Van Nostrand, 1954.
3.Buzbuchi, N., Dragalina, Al., Manea, L., Moroianu, C., Dinescu, C. Motoare navale. Procese ºi caracteristici,
Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1997.
4.Buzbuchi, N. Dinamica sistemelor de propulsie navalã, Tipografia Institutului de Marinã Civilã Constanþa,
1998.
5.Buzbuchi, N., Dinescu, C. Complemente de dinamica motoarelor navale, Editura Alas, Cãlãraºi, 1995.
6.Buzbuchi, N., Pruiu, A., Bratu, D. Determinarea coeficienþilor armonici ai deplasãrii, vitezei ºi acceleraþiei
pistonului, Volumul "Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice", Universitatea "Ovidius", Constanþa, 1991.
7.Buzbuchi, N., Pruiu, A., Bratu, D. Metodã de analizã cinematicã a motoarelor diesel cu pistoane opuse,
Volumul "Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice", Universitatea "Ovidius", Constanþa, 1991.
8.Doughty, S. Fundamentals of Internal Combustion Engine Torsional Vibration, ASME Paper 88-ICE6, the
Energy-Sourses Technology Conference and Exhibition, New Orleans, Lousiana, 10-14 Jan., 1988.
9.Dughty, S. Mecahnics of Machines, John Wiley & Sons Inc., 1988.
10.Dumitru, Gh. º.a. Diagnosticarea vibroacusticã a instalaþiilor de propulsie navale cu motoare cu
aprindere prin comprimare, Grant nr. 952/1995, Universitatea “Dunãrea de Jos”, Galaþi, 1995.
11.Gaiginschi, R., Zãtreanu, Gh. Motoare cu ardere internã, vol. 1, Editura “Shakti”, Iaºi, 1997.
12.Grnwald, B. Teoria, calculul ºi construcþia motoarelor pentru autovehicule rutiere, Editura Didacticã ºi
Pedagogicã, Bucureºti, 1980.
13.Orbeck, F. Development Leading to the New DOXFORD 3-Cylinder Engine, the Institute of Marine
Engineering, North West England Branch, 1977.
14.Panã, C., Popa, M.G., Negurescu, N. Motoare cu ardere internã,. Cinematicã, dinamicã, echilibraj, Editura
“Matrix”, Bucureºti, 1997.
15.Rãdoi, M., Deciu, E. Mecanica, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, 1981.
16.Ripianu, A. Calculul cinematic ºi dinamic al arborilor cotiþi", Editura "Dacia", Cluj, 1981.
17.Taraza, D. Dinamica motoarelor cu ardere internã, Editura Didacticã ºi Pedagogicã, Bucureºti, 1985.
18.Vanºeidt, V.A. Motoare Diesel, Editura Tehnicã, Bucureºti, 1959.