Sunteți pe pagina 1din 19

Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 37

1.2. Dinamica mecanismului motor

În urma analizei cinematicii mecanismului motor au rezultat,


succesiv, deplasãrile, vitezele ºi acceleraþiile componentelor
mecanismului. Acestea permit, în continuare, determinarea forþelor ºi
momentelor ce acþioneazã asupra acestor componente.

1.2.1. Modelul dinamic al mecanismului motor


Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 38

Pentru stabilirea forþelor ºi momentelor ce acþioneazã în


elementele ºi cuplele mecanis-mului motor, se adoptã un model
dinamic al acestuia, sugerat în figura 1.12.
Modelul se bazeazã pe discretizarea elementelor com-ponente ale
mecanismului ºi concentrarea maselor acestora în punctele
caracteristice. Astfel, vom nota cu m suma maselor în miºcare
a

alternativã ºi cu m suma maselor în miºcare de rotaþie, iar cu m


r cg

Fig 1.12 Modelul dinamic al mecanismului motor.


Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 39

masa contra-greutãþilor calate la unghiul  faþã de axa cotuluicg

(figura 1.13). Valorile acestor mase concen-trate sunt:

m a  m p  m ba (1.50)

concentratã în articulaþia pisto-nului cu bolþul (sau a tijei pistonului


cu bolþul capului de cruce la motorul naval în doi timpi), în care m p
este masa grupului piston, formatã din pistonul propiu-zis, la care se
adaugã segmenþii plus bolþul pistonului la motorul în patru timpi,
respectiv tija pistonului ºi capul de cruce la cel în doi timpi; m masa ba

bielei raportatã la piston, aflatã în miºcare alternativã.


Pentru m avem relaþia:
r

  m ba ,
m r  m m  2m bm (1.51)


unde m m este masa manivelei, m br masa braþului raportatã la
maneton, datã de:

b
  m b
m bm , (1.52)
R

cu mb masa propiu-zisã a braþului ºi  ordonatã centrului de


b

greutate al braþului, iar m este masa bielei raportatã la maneton,


br

aflatã în miºcare de rotaþie ca ºi acesta. Pentru discretizarea bielei în


cele douã mase concentrate în punctele P ºi M s-au utilizat relaþiile:

Fig. 1.13. Cotul arborelui cotit prevãzut cu


contragreutãþi.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 40

 Lm

 ba L mb
m
 , (1.53)
L
m  p m
 br L b

deduse din condiþiile de echivalenþã dinamicã [4], [11], [14], [17]


dintre biela realã, de masã m ºi cea discretizatã în cele douã mase;
b

distanþele L ºi L
m sunt conforme figurii 1.1. Pentru cazul
p

mecanismului cu bielã principalã ºi biele secundare, aceste mase


reduse se pot calcula cu formulele [4]:

 Lm l p r cos  i  1 1 
mba  mb L  i  2 (i  1)mb l 1
L
 , (1.54)

m  m Lp  (i  1)m lp L  r cos  i  1 1 
 br b L i  2 b
l 1
L
unde m b , l , l sunt mãrimile corespunzãtoare bielelor secundare
1 p m

(a se vedea ºi figura 1.6.).


Conform figurii 1.12, se utilizeazã, în modelul dinamic propus în
continuare, urmãtoarele sisteme de referinþã: Oxyz-sistemul de
referinþã cartezian drept fix, asociat poziþiilor fixe ale motorului;
Pxpypzp-sistemul de referinþã cartezian drept mobil, asociat pistonului
(sau capului de cruce în cazul motoarelor navale lente); Mx bybzb-
sistemul de referinþã cartezian drept mobil, asociat manivelei
Mcgxcgycgzcg-sistemul de referinþã cartezian drept mobil, asociat
contragreutãþii.
Cu observaþiile anterioare, precizãm forþele ºi momentele din 
mecanismul
 
motor ºi cu menþiunea cã s-au introdus [10] vectorii i ,
j ºi k ai axelor Ox, Oy ºi Oz:
 forþa de inerþie a maselor în miºcare de rotaþie:
 
Fr   m r a n , (1.55)

cu an acceleraþia normalã a mecanismului (a se vedea ºi tabelul
11.1):
 
a n   R 2 j m , (1.56)

viteza unghiularã putându-se scrie, ºi ea, vectorial:


Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 41

 
  k . (1.57)

 forþa de inerþie a contragreutãþii:


 
Fr   m cg a n ,
cg cg
(1.58)

unde acceleraþia normalã contragreutãþii este:


 
a n   cg  2 j cg .
cg
(1.59)

 forþa de inerþie a maselor în miºcare alternativã:



Fa   m a a p , (1.60)

cu:
 
ap  ap jp , (1.61)

în care acceleraþia a a pistonului este datã de relaþia a treia din
p

setul (1.4), sau, pe componente armonice, de cea din tabelul 1.1.


 momentul de inerþie corector [11], [14], [17]:

M i   i b2  i b2  mb  b  J b  b ,
 
bt e Gb
(1.62)

unde i este raza de giraþie a bielei, iar i


b raza de giraþie a
be

sistemului de douã mase echivalente al bielei, ambele calculate faþã


de centrul de masã G al bielei (figura 1.1), cu J
b notându-se bG b

corecþia unghiularã de moment de inerþie al bielei faþã de acelaºi


punct; acceleraþia unghiularã a bielei are expresia datã în setul (1.4)
ºi tabelul 1.1, sau cea vectorialã:
 
  b kb . (1.63)

 greutatea maselor în miºcare de rotaþie:



Gr   mr  mcg  g .

(1.64)

 greutatea maselor în miºcare de translaþie:


 
Ga  ma g . (1.65)

 forþa de presiune a gazelor asupra capului pistonului:


Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 42

 
 Fp   Fp j p , (11.66)

în care mãrimea forþei de presiune a gazelor este:

D 2 D 2
F p   p  p cart   pg , (1.67)
4 4

cu p  p () (a se vadea [3], cap 5), presiunea gazelor din cilindru


variabilã cu unghiul de rotaþie ºi p contrapresiunea gazelor din cart

carter.
 forþa de presiune a gazelor ce acþioneazã asupra chiulasei:

  D 2 
Fp  Fp j p  p g jp . (1.68)
4

 forþa totalã ce acþioneazã în articulaþia P:

      D 2 
F   Fp  Fa  Ga  Fj    pg  ma a p  ma g  j p . 1.69)
 4 

 componenta forþei F pe axe:
    
F  N  B  Ni  Bjb , (1.70)

având mãrimile:

 N  F tan 

 F . (1.71)
B 
 cos 

 reacþiunea din lagãrul piciorului bielei

Rl pb

 
 B  Fba  G ba   F 
cos 

j b    m ba a p  m ba g  j 
      , (1.72)
 Rl pb x
ib  Rl pb y
j b  R l i  Rl j
pb x pb y
b b

unde s-au utilizat relaþiile dintre versori:


  
 j  ib sin   jb cos 
   , (1.73)
 jb  i sin   j cos 
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 43

în care componentele faþã de sistemul Oxyz sunt:


  D
2

R
 l   p g
 m a
ba p
 m ba 
g tan 
 4  ,
pb x

 (1.74)
R   p D  m a  m g
2

 l
pb y g
4
ba p ba


de unde locul geometric al vârfului vectorului Rl descrie o curbã pb

numitã diagrama polarã a cuzinetului din piciorul bielei, exprimatã, în


coordonate polare, prin modulul ºi unghiul polar:

Rl  Rl2  Rl2


 pb pb x pb y

 Rl . (1.75)

 l  arctan
pb y


pb
Rl pb x

Analog, componentele în raport cu sistemul Mxbybzb sunt:

Rl  mba ap sin   mba g sin 


pb x


b
, (1.76)
Rl  B  mba ap cos   mba g cos 
pb y
b

cu posibilitatea de trasare a polarei în raport cu acest sistem.


 forþa din lagãrul maneton:
      
R l  B  Fbr  G br  B j b  m br R 2 j m  mbr g j 
 , (1.77)
m
    
 R lm i m  R lm j m  R m ib  R m j b  T i m  Z j m
xm ym xb yb

din care, utilizând corelaþiile


  
 jb  im sin     jm cos   
  
 j   im
cos   jm sin 
    , (1.78)
  
 jm  ib sin     jb cos    
 j  i sin   j cos 
 b b
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 44

deducem valorile componentelor dupã axe:

 sin   
R
 lm  T   F  mba g sin 
cos 
xm M

 (1.79)
R  Z  F cos     m R2  m g cos 
 lm
ym M
cos 
br br

ºi, de aici, modulul ºi unghiul polar:

Rlm  Rlm2  Rlm2


 xm ym

 Rlm (1.80)

 lm  arctan
ym

 Rlm
xm

În sistemul de referinþã ataºat bielei, coordonatele sunt:

Rm  mbr R sin     mbr g sin 


2
xb


Rm  B  mbr R cos     mbr g cos 
. (1.81)
2
yb

 forþa ce acþioneazã asupra manivelei în punctul M:


       
R m  Rlm  Fmr  G m  TM i m  m m g sin i m  Z M j m  m m g cos  j m 
   ,(1.82)
 m m R 2 j m  T i m  Z j m

 
unde F ºi G sunt forþele de inerþie, respectiv de greutate ale
mr m

manivelei. Componentele sunt:

  D 2  sin    
T   pg 4  ma a p  ma g  cos   mr g sin   mcg g sin cg  mcg cg  sin cg
2

  
  D  cos   
2

 Z   p g  ma a p  ma g   mr R2  mr g sin   mcg cg 2 cos cg 


  4  cos 
  mcg g cos cg


Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 45

(1.83)
de unde rezultã construcþia polarei a fusului maneton.
 forþa ce acþioneazã în lagãrul palier:
    
Rlp  Rlp i  Rlp j  Rlp i m  Rlp
x y xm ym
jm , (1.84)

cu:

  D 2 

Rlp x   p g  
 m a a p  ma g tg  mr R 2 sin   mcg  cg  2 sin    cg
  4 
 ,
 D 2
R
 lp y   p g   
 m a a p  m r R 2 cos   mcg  cg  2 cos    cg  m a  m r  mcg g
 4
(1.85)

de unde:

Rl
Rl  Rl2  Rl2 ;  l  arctan
py

(1.86)
p px py p
Rl px

relaþii care stau la baza construcþiei polarei fusului palier.


 momentul motor activ este dat de relaþia:
  
M  Mk  TR k . (1.87)

 asupra pãrþilor fixe ale motorului acþioneazã:


 momentul motor de rãsturnare (ruliu):
 
M rãs  M rãs k , (1.88)

în care:

 D  sin    
2

M rãs   pg  ma a p  ma g  R . (1.89)
 4  cos 

 forþa de presiune a gazelor exercitatã asupra chiulasei:


 
F p  F p j , (1.90)

cu:

D 2
F p  p g . (1.91)
4
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 46

 forþa verticalã exercitatã asupra lagãrului palier:

 D 
 m a a p   m r R 2 cos   m cg  cg  2 cos    cg  
2

R lp   p g
y
 4  .(1.92)
  m a  m r  m cg  g  m r R cos   m cg  cg  cos    cg 
2 2

 forþa verticalã ce se exercitã asupra postamentului:

R post  F p  Rlp .
y y (1.93)

 forþa normalã pe oglinda cilindrului (sau glisiera capului de


cruce, la motorul în doi timpi):

 D 
2

N   p g  m a a p  m a g  tan  . (1.94)
 4 

 forþa orizontalã exercitatã asupra lagãrului palier:

 D 
 m a a p  m a g tg  m r R 2 sin  mcg  cg  2 sin     cg  .
2

Rlp   p g (1.95)
 4 
x

 forþa orizontalã ce se exercitã asupra postamentului:

R postx  N  Rlpx  mr R 2 sin   mcg  cg  2 sin    cg   (1.96)

Menþionãm cã forþele ºi momentele determinate anterior sunt


funcþii periodice de coordonate generalizate, suportând dezvoltãri în
serie Fourier (a se vedea ºi paragrafele 12.2.3. ºi 14.2).
Astfel, presiunea gazelor din cilindru suportã urmãtoarea
dezvoltare în serie, în funcþie de coordonata  :

p  p    p    a p cos k  bp sin k  p   pk cos k   p  ,(1.97)


 

k k
k 1 k 1

în care valoarea medie este:

1T
 p  d ,
c

p (1.98)
Tc 0

iar coeficienþii armonici a ºi b , amplitudinile pk ºi fazele iniþiale


pk pk

 p sunt daþi, respectiv, de relaþiile:


Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 47

 2T
a p  T 0 p  cos kd
c

 c

 2T
bp  T  p  sin kd
c

 c 0 , (1.99)
 p  a 2  b2
 k p
k p
k

 bp

 p  arctan k

 ap
k

În aceste relaþii, cu Tc s-a notat perioada ciclului motor:

2, pentrumotorulîn doitimpi


Tc     . (1.100)

4, pentrumotorulînpatrutimpi
Aºadar, prin intermediul dezvoltãrii în serie (1.97), toate celelalte
forþe din mecanismul motor vor suporta dezvoltãri în serie Fourier
asemãnãtoare.
În consideraþiile anterioare nu au fost luate în considerare cuplele
reale, în care apar forþe de frecare ºi existã jocuri ce conduc la bãtaia
pistonului, din cauza jocului din cupla piston–cilindru ºi a schimbãrii
sensului forþei N , ca ºi la modificarea reacþiunilor în lagãre ºi a
regimului de ungere a acestora. Rezumativ, pentru un motor în doi
timpi se prezintã schema forþelor din mecanismul motor, ca ºi a celor
ce acþioneazã asupra pãrþilor fixe ale motorului, în figura 1.14.
În tabelul 1.2. este prezentatã lista forþelor ºi momentelor din
mecanismul motor, pentru cazul normal axat al motoarelor navale,
utile într-un calcul practic, bazate pe relaþiile generale anterioare.
Figura 1.15. prezintã variaþia acestor forþe cu unghiul de
manivelã, iar figura1.16. diagramele polare ale fusurilor maneton ºi
paliere ale motorului naval 5K90MC, având puterea de 22850 kW ºi
turaþia 94 rot/min fabricat de firma MAN B&W.
Încheiem ºi capitolul de faþã cu observaþia cã, pentru
mecanismul cu bielã principalã ºi biele secundare, forþele tangenþiale
ºi radiale totale Tt ºi Z t se obþin prin însumarea forþelor
corespunzãtoare din cele douã mecanisme, principal ºi secundar,
þinându-se cont de decalajul unghiular  ºi de masã mbr din setul
(1.54).
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 48
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 49

Fig. 1.14. Schema forþelor din mecanismul motor.


Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 50

Tabelul 1.2. Forþele ºi momentele ce acþioneazã în motorul


naval

Nr. crt. Denumirea Relaþia de calcul


D 2
1 Forþa de presiune a gazelor

Fp  A p p   pcart   4
p 
2 Forþa de inerþie a grupului Fpa   m p a p
piston
3 Forþa de inerþie a masei bielei Fba  mba a p
aflate în miºcare alternativã
4 Forþa de inerþie a masei bielei
aflate în miºcare de rotaþie Fbr   mbr R 2

5 Forþa de inerþie a manivelei Fm r   mm  2mbm


  R 2
6 Forþa de inerþie a amselor în Fa   ma a p
miºcare alternativã
7 Forþa de inerþie a maselor în
miºcare de rotaþie Fr   mr R 2
8 Forþa aplicatã de piston în F  Fp  Fa
articulaþie
9 Forþa normalã pe cãmaºa N  F tan 
cilindrului
10 Forþa din lungul bielei B  F cos
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 51

11 Forþa tangenþialã T  F sin    cos 


12 Forþa radialã Z M  F cos    cos 
13 Forþa rezultantã cu care biela
acþioneazã asupra Z  Z M  Fbr  Z M  mbm R 2
manetonului
14 Forþa rezultantã ce
    
Rm  B  Frb  T  Z
acþioneazã asupra fusului
maneton
15 Forþa rezultantã din lagãrul
  
Rlm   B  Frb
maneton
  
16 Forþa rezultantã ce R p  R M  Fm r *
acþioneazã asupra fusului
palier
17 Forþa ce acþioneazã asupra R post  Fp  R pl y
postamentului
18 Forþa de strângere a tiranþilor Fs  Fp
19 Momentul motor M  TR  FR sin    cos 
20 Momentul de rãsturnare (ruliu) M rãs  N  OP  FR sin    cos   M
* În realitate, rezultanta pe palier se determinã prin compunerea a douã astfel de
forþe provenind din coturile situate de o parte ºi alta a palierului analizat; în
construcþiile din figurile 1.16 s-a þinut cont de aceastã observaþie.

11.2.2. Uniformizarea miºcãrii de rotaþie a arborelui cotit

Consideraþiile anterioare privind cinematica ºi dinamica


mecanismului motor s-au fãcut în baza ipotezei constanþei vitezei
unghiulare  . În realitate, datoritã miºcãrii alternative a pistoanelor
în cilindrii motorului ºi a variaþiei mari a presiunii gazelor, apar
variaþii mari ale forþelor tangenþiale, deci ºi a momentului motor
rezultant (policindric) M , obþinut prin însumare de moment

monocilindric M produs în fiecare cilindru. Prin urmare, apar ºi


diferenþe mari între valoarea momentului efectiv M ºi cea 

constantã a celui rezistent, M  M , opus de agregatul antrenat de


rez 

motorul naval (elicea sau rotorul generatorului). Figura 1.17 prezintã


variaþia momentului policilindric instantaneu pentru motorul naval
MAN B&W 5K90MC, cu indicarea ºi a valorii medii M  , pe un interval
de o perioadã:

TM  
TM Tc
 
, (1.101)
i i
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 52

Fig. 1.15. Variaþia cu unghiul de manivelã a forþelor ºi momentului motor


monocilindric aferent motorului naval MAN B&W 5K90MC.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 53
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 54

Fig. 1.16. Diagramele polare ale fusurilor arborelui cotit al motorului naval MAN B&W
5K90MC : a-fusul maneton; b–fusul palier de capãt; c, d–fusuri palier intermediare.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 55

adicã egalã cu cea a decalajului unghiular uniform dintre douã


aprinderi succesive; menþionãm cã menþinerea constantã a acestui
decalaj este, în cele ce urmeazã, o ipotezã de bazã.
Diferenþele menþionate anterior implicã, la rândul lor, variaþii
corespunzãtoare ale energiei cinetice a maselor în miºcare, deci ºi a
vitezei unghiulare a arborelui cotit. Se poate defini gradul de
neuniformitate a miºcãrii acestuia:

 max   min
  , (1.102)
2

atunci când funcþionarea neuniformã a motorului se produce între


valorile  max ºi  min ale vitezei unghiulare a arborelui cotit. S-a notat cu
 viteza medie a acestuia:

 max   min n
  rot / min
2 30 . (1.103)