Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 182

Fig. 6.21. Interpretarea vectorialã a Fig. 6.22. Interpretarea vectorialã

momentului motor. a momentului elicei.

Fig. 6.23. Schema calajului dintre propulsor ºi arborele cotit al motorului

de antrenare.
Considerând deci discul elicei ca vibrând în antifazã cu discul
asimilat mecanismelor motoare reduse având momentul de inerþie
mecanicã obþinut prin însumarea momentelor elementelor
componente, vom putea face compensarea celor douã categorii de
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 183

excitaþii torsionale, prin egalarea expresiilor corespunzãtoare; vom

pune condiþia ca aceastã egalitate sã fie îndeplinitã pentru orice
poziþie unghiularã  ºi prin dezvoltarea relaþiilor respective ºi
identificarea termenilor în sin k ºi cos k , obþinem setul de relaþii:

 M e cos  z p k 0   e   M k cos  k
k k


 M e sin  z p k 0   e   M k sin  k
, (6.3)

k k

de unde, prin împãrþire membru cu membru, se obþine relaþia

analiticã pentru calculul unghiului optim de calare al elicei în raport cu
arborele cotit

e  k
0  k
. (6.4)
zpk
6.2.2.2. Calculul unghiului optim de calare al elicei prin
metoda matricelor de transfer

Urmând metodologia prezentatã în paragraful anterior, s-au

determinat amplitudinile vibraþiei extremitãþii prova a arborelui cotit în
funcþie de unghiul de calare al elicei; menþionãm cã s-au luat în
consideraþie doar primele trei componente armonice ale momentului
elicei, acestea corespunzând, datoritã numãrului sãu de pale,
componentelor armonice k=4, 8 ºi 12 ale liniei de arbori. Pentru calcul
prin MMT s-au luat excitaþiile elicei (6.2), pentru care pãrþile reale ºi
imaginare capãtã expresiile:

 M e = | M e | sin(- z p 0 + e )
Re

 .,
k k k

Im
(6.5)
 e
M =
k
-| M e |cos(- z
k p  0 +  e ) k

ce vor fi introduse în matricea punct (4.120) aferentã ultimului disc al

sistemului oscilant echivalent din figura 4.18.
În continuare, pentru fiecare poziþie de calare a elicei, s-a
calculat, în conformitate cu relaþia (4.125), variaþia în timp a
amplitudinii extremitãþii libere a arborelui cotit.
Se poate constata cã valoarea minimã a componentei de ordin
armonic k=4 a amplitudinii vibraþiei torsionale a primului disc al
sistemului oscilant echivalent se obþine pentru unghiul de calare  0
=20, iar cea maximã pentru unghiul de calare de 65. Variaþiile
celorlalte componente armonice (k=8 ºi k=12) în funcþie de unghiul de
calare sunt suficient de mici pentru a fi semnificative în expresia totalã
a amplitudinii vibraþiei torsionale.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 184

Pe baza calculelor prin MMT, fãcând compunerea pãrþilor reale ºi

imaginare ale amplitudinii extremitãþii prova a motorului dupã relaþia
(4.125), s-au determinat valorile extreme ale amplitudinii pentru
diverse unghiuri de calare ale elicei. Pe aceste considerente, în varianta
luãrii in consideraþie a excitaþiilor elicei, se prezintã, în continuare, în
figura 6.24, variaþia cu unghiul de calare a amplitudinii vibraþiei
torsionale a extremitãþii libere a arborelui cotit, pentru cele trei
componente armonice excitatoare ale liniei de arbori datorate elicei în
cauzã, respectiv k=4, 8, 12.
Calculul efectuat prin metoda matricelor de transfer indicã o
scãdere a amplitudinii maxime a vibraþiilor torsionale ale capãtului liber
al motorului cu 14.7% între situaþiile extreme ale poziþiei elicei faþã de
prima manivelã a arborelui cotit, aflatã în poziþia de aprindere, anume
pentru  0 =20 ºi  0 =70. Rezultatul este în concordanþã cu
interpretarea fizicã, aceea de creºtere a momentului rezistent al elicei
ori de câte ori vârful palei se apropie de corp, prin modificarea forþelor
ce acþioneazã asupra acesteia.
Contribuþia fiecãreia dintre cele trei armonici excitatoare ale liniei
de arbori, provenind de la elice, k=4, 8, 12 în reducerea nivelului
vibratoriu torsional cu valoarea indicatã anterior este redatã, respectiv,
prin procentele: 82.67%, 3.55% ºi 2.44%, pentru unghiul optim de
calare indicat.
Altã observaþie care se impune este aceea cã, exceptând
componentele armonice de ordin major (k=6, 12,...), capacitatea de a
excita vibraþii torsionale este extrem de scãzutã, aºa cum rezultã din
figura 4.20. La turaþia nominalã de 122 rot/min este posibilã doar
rezonanþa cu componentele armonice de ordinul k=3 ºi k=4, reportul
frecvenþelor fiind 0.8, respectiv 1.09. În aceastã situaþie, amortizarea
nu joacã un rol important, amplitudinea fiecãrei componente armonice
putând fi calculatã prin metoda Holzer, fãrã luarea în considerare a
amortizãrii. Aºa cum rezultã din 4.3.1., metoda nu permite însumarea,
în scopul obþinerii formei reale a miºcãrii, datoritã necunoaºterii fazelor
iniþiale. Este deci posibil, ca la prima vedere, þinând cont de
informaþiile furnizate de figurile anterioare, sã conducã la ideea falsã cã
influenþa elicei, prin componentele armonice k=4, 8 ºi 12, ar fi complet
neglijabilã. Ori, aºa cum a rezultat din studiul prezentat, existã
totdeauna un unghi de calare optimã între motor ºi propulsor, astfel
încât se poate realiza reducerea amplitudinii vibraþiilor torsionale ale
liniei de arbori.
În figura 6.25 este ilustrat efectul variaþiei componentei armonice
de ordinul k=4 asupra deplasãrii unghiulare a primei mase a sistemului
oscilant echivalent din figura 4.18.
Se poate constata o scãdere a amplitudinii vârf la vârf de 14.7%
între situaþia optimã (  =20) ºi cea mai dezavantajoasã (  =70).
0 0

O influenþã ºi mai mare poate fi semnalatã asupra miºcãrii elicei,

ultima masã a sistemului torsional, prezentatã în figura 6.26.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 185

Amplitudinea variaþiilor deplasãrii unghiulare a elicei sunt mici,

datoritã valorii foarte mari a coeficientului de amortizare al elicei.
În final, s-a studiat ºi influenþa calãrii optime a elicei asupra
încãrcãrii arborelui portelice. Momentul aplicat de motor arborelui
portelice înregistreazã variaþii destul de mari, cauzate de decajul
funcþional existent între cilindrii motorului.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 186

În figura 6.27 s-a prezentat variaþia momentului aplicat arborelui

portelice (al ºaptelea element elastic al sistemului torsional echivalent),
de asemenea pentru calare optimã ºi dezavantajoasã. Se înregistreazã
o scãdere de 5.4% a valorii maxime a momentului, prin calarea optimã
a elicei faþã de arborele cotit, obþinându-se totodatã ºi o reducere cu
21.7% a variaþiei momentului. Toate aceste efecte conduc la o
reducere sensibiã a solicitãrii la obosealã a liniei de arbori.

Fig. 6.25. Variaþia amplitudinii vibraþiei

torsio-nale a primului disc al sistemului
oscilant al mo-
torului naval Sulzer 6RND90.

Fig. 6.26. Variaþia amplitudinii vibraþiei

torsio-nale a ultimului disc al sistemului
oscilant al mo-
torului naval Sulzer 6RND90.

Fig. 6.24. Variaþia amplitudinii vibraþiei torsionale a primului disc al sistemului

oscilant echivalent motorului naval Sulzer 6RND90 cu unghiul de calare al elicei.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 187

6.3. Comportamentul dinamic în regim tranzitoriu al

instalaþiilor cu motoare navale de propulsie

Instalaþiile de propulsie navalã ºi grupurile generatoare de

Fig. 6.27. Variaþia momentului aplicat

arborelui portelice al liniei de arbori a
motorului naval Sulzer 6RND90.
energie electricã de bord sunt sisteme ce funcþioneazã din punct de
vedere dinamic în douã moduri fundamentale [2]:
 în condiþii cvasiconstante, într-un punct definit printr-o presiune
medie efectivã ºi turaþie. În acest regim, perturbaþiile parametrilor
motorului sunt periodice, sursele de excitaþie fiind: variaþia
presiunii gazului din cilindru, variaþia forþelor de inerþie ale
maselor în miºcare de translaþie ºi rotaþie din sistem ºi, pentru
cazul propulsiei, excitaþia datã de elice ce introduce vibraþii
torsionale ºi axiale.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 188

 în condiþii nestaþionare (tranzitorii), cu perturbaþii mari datoritã

schimbãrii punctului de funcþionare în domeniul operaþional al
instalaþiei, prin modificarea fie a turaþiei, fie a pasului elicei,
încãrcarea-descãrcarea generatoarelor, cuplarea prin ambreiaj etc.
aceste perturbaþii amortizându-se în timp.