Sunteți pe pagina 1din 13

Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 112

cu T ak dat de (4.48), deci tot o sumã armonicã. Reamintim cã R


reprezintã raza de manivelã.
Cu aceste precizãri, miºcarea vibratorie a celor douã discuri ce
simuleazã sistemul oscilant real va fi datã de relaþia [15], [25], [94]:

 

 j   C k cos k  D k sin k .


j j
(4.101)
k 1

Studiul complet al vibraþiilor torsionale ale liniei de arbori a


motorului naval de propulsie, schematizatã ca în capitolul 4.1.1, printr-
un sistem multidimensional elastic compus din discuri echivalente
mecanismelor motoare, volantului ºi elicei navale a avut drept scop
determinarea pulsaþiilor proprii ºi formelor proprii de vibraþie ale
sistemului. Þinând cont de excitaþiile produse de motor ºi elice, se pot
determina, pe baza modelului prezentat în figura 4.18, amplitudinile
vibraþiilor torsionale forþate amortizate care apar la diferite regimuri de
exploatare.
Prima etapã, aceea de calcul al modurilor proprii de vibraþie ale
liniei de arbori, rezolvatã prin metoda Holzer-Tolle, permite, în
continuare, determinarea gradelor de excitaþie a diverselor
componente armonice ale momentului motor, exprimând capacitatea
acestora de a excita vibraþiile torsionale ale liniei de arbori. În acest
fel
s-a determinat pulsaþia proprie de gradul I: 0I=46.351 s-1, suficient de
apropiatã de cea mãsuratã în condiþii de probe de mare [112]:
0Imãs=48.380 s-1. Valorile respective sunt valabile pentru acelaºi motor
avut sub observaþie ca ºi în cazul vibraþiilor libere, tip Sulzer 6RND90.
Notãm cu  k j amplitudinea relativã a vibraþiilor torsionale proprii
ale discurilor ce simuleazã mecanismele motoare ºi cu  k j defazajul
dintre momentul excitator de ordin armonic k ce acþioneazã asupra
discului de ordin j ºi vibraþia torsionalã a primului disc, corelate prin
relaþia:

k = k  j ,
j (4.102)
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 113

Fig. 4.19. Schema unui element disc-


tronson elastic din sistemul oscilant
echivalent.

Fig. 4.18. Sistemul oscilant echivalent motorului Sulzer 6RND90, cu


schema momentelor excitatoare ºi a amortizãrilor.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 114

în care cu  s-a notat unghiul fãcut de manivela de ordin j cu axa


j

cilindrului respectiv. În acest fel, gradul de excitaþie, ca mãsurã a


capacitãþii componentei de ordin armonic k a momentului motor de a
excita vibraþiile torsionale forþate ale liniei de arbori a motorului
menþionat va fi:

2 2
= sin  + cos 
i i

E k    k  k    k  k  , (4.103)

j=1  j=1 
j j j j

cu reprezentare în figura 4.20. În relaþiile anterioare, cu i s-a notat


numãrul de cilindri, iar n reprezintã numãrul total de discuri ale
sistemului oscilant echivalent al liniei de arbori. Pe aceastã bazã,
calculul vibraþiilor torsionale forþate ale capãtului liber al liniei de
arbori prin metoda energeticã aproximativã [91] va conduce, într-o
primã fazã, la deformaþia staticã unghiularã datã de relaþia (4.104),
în care cu 0 s-a notat pulsaþia proprie de grad , iar cu Jj momentele
de inerþie mecanicã ale discurilor sistemului oscilant echivalent din fig.
4.18
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 115

| M k | Ek
.
s =
k1 n (4.104)
J 
2 2
0  j kj
k =1

De aici, amplitudinea vibraþiilor capãtului liber al liniei de arbori


s-a determinat prin intermediul multipli-catorului dinamic Ak precizat de
diverse metodologii [91], cu relaþia:

k = Ak s ,
1 (4.105)
k1

relaþia de calcul fiind valabilã doar pentru componenta armonicã a


momentului motor ce poate provoca rezonanþa în gama regimurilor de
 30 
funcþionare apropiate de regimul nominal al motorului: k    n  4,
  
n
0I

nn fiind turaþia nominalã a motorului (122 rot/min). Pentru componente


armonice ale momentului motor care nu acþioneazã în gama turaþiilor
de lucru ale motorului, efectul amortizãrii se poate neglija, calculul
amplitudinii vibraþiilor torsionale desfãºurându-se dupã metodologia
Holzer, conform [89].
De aceea, în continuare, vom prezenta baza teoreticã ºi
rezultatele calcului amplitudinilor vibraþiilor torsionale forþate

Fig. 4.21. Variaþia amplitudinilor


Fig. 4.20. Variaþia gradului de vibraþiei torsionale a capãtului liber
excitaþie cu ordinul armonic. al motorului cu ordinul armonic.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 116

amortizate prin metode rapide de calcul, cum ar fi metoda matricelor


de transfer (MMT).
Miºcarea generalã a sistemului echivalent din figura 4.18 se
poate scrie sub urmãtoarea formã matricealã:

 J        C     M  , (4.106)

corespunzãtoare ecuaþiei generale (3.1), dar aplicatã fenomenului


vibratoriu torsional; cu [J] s-a notat matricea diagonalã a momentelor
de inerþie mecanice, reduse la axa de rotaþie, cu [] matricea bandã a
coeficienþilor de amortizare din linia de arbori, cu [C] matricea
rigiditãþilor torsionale ale tronsoanelor dintre douã discuri ale
sistemului echivalent; {M}, respectiv   reprezintã vectorii coloanã ai
momentelor de excitaþie ºi ai deformaþiilor torsionale.
Izolãm un disc de ordin oarecare j împreunã cu tronsonul elastic
fãrã masã urmãtor (figura 4.19). Vom þine cont de amortizarea în
grupul piston-cilindru, în lagãrele paliere aferente unei manivele, ca ºi
de amortizarea pe volant ºi pe discul elicei, prin formule experimentale
de calcul [91], precizând, respectiv, urmãtoarele:

0.2k + 0.6 0.001 Me


r cil = 0.01 0 J cil ;lag = 0 J cil ;r vol = 0 J vol ; r e = 30
0

100 k n
j I j k I k I

(4.107)

unde J poate lua una din valorile 16, Jvol = J7, M este momentul
cil j e0

mediu consumat de elice, iar k este ordinul armonic ºi n turaþia elicei


(egalã cu cea a motorului), valorile respective fiind indicate în tabelele
4.11 ºi 4.12.
Momentul de excitaþie de ordinul k ce acþioneazã asupra discului
j are forma similarã cu cea datã de (4.50), multiplicaþi prin raza de
manivelã R.

Tabelul 4.11. Caracteristicile masice ºi rigiditãþile torsionale ale


sistemului oscilant echivalent
Nr. Jj Cj rj
disc [Nms2] [109Nm [
] N
1 8290.0 1.1568 m
3
2 8046.2 1.1568 8
3
3 8046.2 1.1568 7
3
4 8046.2 1.1568 7
3
5 8046.2 1.1568 7
3
6 8290.0 0.7235 7
3
7 4293.9 0.0784 8
k 1 1990.
2
2 99.
5
3 66.
3
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 117

4 49.
7
5 39.
8
6 33.
1
7 28.
4
8 24.
8
9 22.
1
10 19.
9
11 18.
0
12 16.
5
8 73120 - 2

Tabelul 4.12. Coeficienþii de amortizare în lagãrele palier ale


motorului în funcþie de ordinul armonic
k 1 2 3 4 5 6
kj 1491.8 1864.7 2237.7 2610.6 2983.6 3356.5
[Nms
]
k 7 8 9 10 11 12
kj 3729.5 4102.4 4475.4 4848.4 5221.3 5594.3
[Nms
]

Prin introducerea termenului conþinând derivata de ordinul întâi


în ecuaþia matricealã (4.106), calculul conduce automat la extinderea
procedeului Holzer în planul complex, care poate fi însã algoritmizat,
într-un mod elegant ºi compact, prin metoda matricelor de transfer.
Extinderea în complex impune ºi forma complexã a componentelor
excitatoare ale momentului motor din figura 4.19., sub forma:
Re Im
M k = M k + i M k ,i = - 1,
j j j
(4.108)

în care pãrþile reale ºi imaginare, obþinute prin identificarea ecuaþiei


(4.50), scrisã însã pentru moment excitator prin multiplicarea membru
cu membru cu raza de manivelã, cu urmãtoarea:

M k = Re( M k e ), , (4.109)
i
j j

vor avea expresiile

M k = A p cos kn j  - ( B p + B a ) sin kn j  ,
Re
j k j k j k (4.110)
ºi, respectiv:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 118

M k j =  A p k sin kn j  -  B p k + B a k  cos kn j .
Im
j  j  (4.111)

Reiterãm menþiunea cã, în relaþia anterioarã, coeficienþii


armonici sunt proporþionali cu cei din (4.47), (4.48) ºi tabelul (4.6),
constanta de proporþionalitate fiind R, iar  ºi nj au aceeaºi
semnificaþie ca în paragraful 4.1.1.
Pentru calculul vibraþiior torsionale forþate amortizate ale liniei
de arbori prin metoda matricelor de transfer, vom pune în evidenþã,
pentru fiecare element corespunzãtor figurii (4.19), matricele punct
(“point-matrix") ºi câmp ("field-matrix"), conform [15], [25], [70]:

 1 0 0 0 0 
 
 - J  k 1 - r k  k
2
0 - M Re
k 

P  k j =

0 0 1 0 0 
 (4.112)
 rk  k 0 - J  k k 
2
1 - M Im
 0 0 0 0 1  j

ºi:

 C k  k 
1 0 0
C +  k k C +  k k
2 2
 
2 2

0 1 0 0 0
F  
= 0    k C  (4.113)
k j

k
1 0
 C
2
+   k
k  2
C + k k
2 2


0 0 0 1 0
0 0 0 0 1  j

Se ajunge astfel la urmãtoarea relaþie:

Z  k
D
j
=  Fk  j   Pk  j   Z k 
D
j 1 , (4.114)

 
în care cu Z k
D
j s-a notat vectorul de stare la dreapta al elementului de
ordin j din figura 14.20, în funcþie de cel al elementului precedent,
având forma:

 Z  = 
k
Re
k M k k M k 1 j ,
Re Im Im T
(4.115)
în care cu T s-a precizat operaþia de transpunere matricealã.
Aplicând acum relaþia (4.114) sub forma complexã, marcatã de
barele deasupra, întregului sistem prezentat în figura 4.18, vom obþine:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 119

D  
Zk n =Pk nFk jPkj Zk1=Bk Zk1
n-1
S S
. (4.116)

 j1 
Deoarece momentul de torsiune la stânga sistemului (indicele
superior S ) trebuie sã fie nul:

M 1 = 0 sau
k
M   M 
Re
1k
S
1k
Im S
 0, (4.117)

operaþiile indicate de relaþia (4.116) se reduc considerabil, obþinându-


se eliminarea din calcule a coloanelor a doua ºi a patra din matricea
[Pk]1.
Pentru explicitarea matricei punct de ordinul n, vom scrie
componenta armonicã de ordinul k a momentului torsional al elicei
prezentat în relaþia (4.91) sub forma:

M e = M e sin  z p k + e  ,
k k k
(4.118)

în care zp este numãrul de pale al elicei, iar modulul M ºi faza ek

iniþialã  sunt date, respectiv, de a doua relaþie din seturile (4.89) ºi


ek

(4.90), cu valorile numerice prezentate în tabelul 4.7. În expresia


(4.118), ordinul armonic s-a raportat la perioada de rotaþie a elicei,
conform relaþiei (4.98). Acest moment se poate scrie sub formã
complexã, similar cu expresia complexã a momentului motor (4.108),
de unde, prin identificare cu (4.118), se pot obþine pãrþile reale ºi
imaginare ale componentei armonice respective a momentului elicei:


 M e = M e sin e
Re
k k

 .
k
(4.119)
  
Im
M
 e = Mke cos e k k

Cu aceste precizãri, matricea punct de ordinul n are urmãtoarea


formã:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 120

 1 0 0 0 0 
 
 - J  k - r k  k  Me 
2
1 0 Re
k

 P k  n =  0 0 1 0 0  .
 (4.120)
 rk  k 0 - J  k - M eIm 
2
1 k

 0 0 0 0 1  n

Matricea [Bk] din relaþia (4.116) se poate scrie ca

 b1 - b3 b3 
 k k
 k

 b2 - b4 b6 
 k k
 k

 Bk  =  b3 b1 b 7 . (4.121)
 k k
 k

 b4 b2 b8 
 k k
 k

 
 0 0 1

Impunem acum condiþiile la limitã din dreapta (indice superior


D), analoage celor din relaþia (4.117):

k
D

M n = 0 sau M n  k
Re D
 = M n k

Im D
, (4.122)

care conduc la un sistem de ecuaþii liniare cu douã necunoscute:


 Re b 2 b 6 + b 4 b8
 1 =  2
k
2
k k k

b2 + b4
k


 .
k k
(4.123)
 1 = 2 8
Im - b b + b 4 bk6 k k k

 k 2
b2 + b4
2
k k

De aici rezultã componentele  1 ºi  1 ale vectorului de stare


Re Im

[Z1]s, ca ºi valoarea totalã a amplitudinii vibraþiei torsionale a primului


disc:

1 = 11  +11  .
Re 2 Im 2
(4.124)
k k k

Rezultatele pentru primele 12 armonici sunt prezentate în figura


4.21, care redã variaþiile amplitudinii calculate prin metoda globalã
MMT, comparativ cu valorile mãsurate la bordul navei în timpul probelor
de mare [112].
Se poate calcula ºi modul de variaþie în timp a amplitudinilor, prin
compunerea dupã formula:
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 121

 j =    j cos k   j cos k ,


12
Re Im
(4.125)
k k
k =1

cu reprezentãrile grafice [15], [25] redate în figurile urmãtoare.


Ceea ce diferenþiazã figurile 4.1 ºi 4.23 este caracterul spaþial,
tridimensional specific celei din urmã: se obþin secþiuni în care
amplitudinea vibraþiei are o valoare minimã. Calculul prin metoda
matricealã prezentatã evitã ipotezele simplificatoare din calculul
aproximativ al amplitudinilor, în general utilizat în aplicaþiile practice
[67].

Fig. 4.22. Variaþia în timp a amplitudinii vibraþiei torsionale: a-primul disc; b-ultimul disc
(elicea) al liniei de arbori a motorului naval Sulzer 6RND90.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 122
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 123

Fig. 4.24. Sistemul ramificat dublu cu reductor ºi motoare Sulzer 8ZA40S ºi primele sale
ºase moduri proprii de vibraþie.
Calculele prezentate se referã la linii de arbori direct cuplaþi cu
motorul de antrenare. Sunt situaþii însã în care sistemul de propulsie
este compus dintr-un motor semirapid, cuplat cu un reductor de turaþie
pentru micºorarea vitezei unghiulare necesarã asigurãrii antrenãrii
elicei. Figura 4.24 [59] prezintã sistemul oscilant echivalent ºi primele
ºase moduri proprii de vibraþie ale unui sistem de propulsie navalã cu
douã motoare Sulzer 8ZA, cu funcþionare în patru timpi, dezvoltând
puterea de 4500kW (6120 CP) la turaþia nominalã de 510 rot/min;
motoarele echipeazã un spãrgãtor de gheaþã, al cãrui propulsor are
turaþia de 138.7 rot/min, deci raportul de transmisie al reductorului
comun este 3.67. Lucrãri de referinþã ca [67], [91] procedeazã la un
calcul ºi mai riguros pentru asemena linii de arbori cuplaþi cu motoarele
cu ardere internã prin transmisii mecanice, linii simple sau ramificate.
De asemenea, este posibilã utilizarea unor soluþii mixte, de exemplu un
motor naval de propulsie lent cu PTO-generator de arbore. Figura 4.25
prezintã aceastã situaþie, ca ºi primele trei moduri proprii de vibraþie
pentru un motor Sulzer 7RTA62, cu puterea de 11106 kW la turaþia de
88 rot/min [59].
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 124

Fig. 4.25. Modelul oscilant torsional al unei instalaþii de propulsie navalã mixt cu motor
Sulzer 7RTA62 ºi PTO-generator de arbore.