Sunteți pe pagina 1din 34

Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

1. SF6 PROPRIETĂŢI FIZICO-CHIMICE ŞI ELECTRICE

Folosirea gazului hexafluorură de sulf (SF 6) la stingerea arcului electric şi apoi la asigurarea izolaţiei
între piesele de contact, se justifică prin proprietăţile acestui gaz.

Cerinţele impuse de standardul (IEC 60376) cu privire la compoziţia SF6


Valoare conform
Componente Unitate de măsură
IEC 60376
SF6 % din greutate > 99.90
Aer ppm din greutate <500
CF4 ppm din greutate <500
H2O ppm din greutate <15
Ulei mineral ppm din greutate <10
Aciditate (conţinut de HF) ppm din greutate <0.3
Fluoruri hidrolizabile ppm din greutate <1

ppm - părţi din elementul urmărit, la un milion de părţi (de masă) ale amestecului
HF - acid fluoric (principala sursă industrială de fluor)

SF6 este unul dintre cele mai grele gaze cunoscute. Densitatea la 20 oC şi la 1,013 bari (0,1 MPa)
este aproape de cinci ori mai mare decât cea a aerului.

Structura moleculei de SF6 este prezentată în figura 1.1.

Figura 1.1

SF6 este un gaz incolor, fără miros, incombustibil şi netoxic. Trebuie evidenţiat faptul că acest
material reacţionează cu materialele pe bază de fluoraldehidă (pertinax) şi din această cauză izolaţia
internă a întreruptoarelor se realizează fie pe bază de răşini epoxidice, fie pe bază de teflon. La
presiuni mari, de exemplu 10 bar, se lichefiază în jurul temperaturii de -10 oC; de aceea, în instalaţiile
de tip exterior, gazul SF6 trebuie să se afle la presiuni reduse (4…6 bar), dacă nu, se recurge la
încălzirea locală a instalaţiei.
In figura 1.2. sunt prezentate diagramele presiune funcţie de temperatură. Curba 1 se referă la o
stare normală într-o instalaţie cu densitatea de 45 g/l, la temperatura de 20 oC şi presiunea de 6 bar,
sub volum constant. Curbele 2 şi 3 se referă la avertizarea scăderii presiunii respectiv la interdicţia de
funcţionare a instalaţiei.

5
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

Figura 1.2
Căldura specifică este de 3,7 ori mai mare decât a aerului. In consecinţă, pentru a încălzi cu un
grad o unitate de volum de SF 6 este nevoie de o cantitate de căldură de 3,7 ori mai mare decât la
aer. La aceeaşi cantitate de căldură înmagazinată, temperatura SF 6 va fi mai mică decât a aerului;
scad solicitările termice ale echipamentului realizat cu SF 6.

Conductivitatea termică este mai mică decât cea a aerului,


însă capacitatea globală de transfer de căldură, în special
pentru transfer prin convecţie este foarte bună fiind mai mare
decât cea a aerului şi comparabilă cu cea a altor gaze folosite
pentru răcire cum ar fi hidrogenul şi heliul.
Variaţia conductivităţii termice cu temperatura reprezentată în
fig. 1.3 pune în evidenţă un maxim al conductivităţii termice
localizat în jurul temperaturii de 2000 K, ceea ce justifică
utilizarea SF6 ca remediu de stingere a arcului electric precum
şi utilizarea convecţiei ca principal mijloc de stingere a arcului.

Figura 1.3

Maximul conductivităţii termice corespunde temperaturii de disociere a moleculei de SF 6 (2100 la


2500 K funcţie de presiune).

Proprietăţi electrice
SF6 este un gaz electronegativ1 şi îşi păstrează această calitate până la câteva mii de grade.

Rigiditate dielectrică
Definiţie:rigiditatea dielectrică este intensitatea câmpului electric uniform pentru care, în
dielectricul analizat, apare o descărcare disruptivă.

1
Moleculele gazului SF6 au o mare afinitate de a capta electroni liberi formând astfel ioni negativi (electroni lenţi), care au
aceeaşi mobilitate cu ionii pozitivi şi deci oferă o mare probabilitate de recombinare în molecule neutre.

6
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

Variaţia tensiunii disruptive cu distanţa pentru SF6 la diferite presiuni. Câmp electric uniform. Tensiune
de frecvenţă 50 Hz. Panta fiecărei curbe este egală cu rigiditatea dielectrică.

la aceeaşi presiune
(1,0 bar) SF6 are o

de 2,5...3,0 ori mai


mare decât aerul

Figura 1.4

Rigiditatea dielectrică creşte cu presiunea, pentru a asigura aceeaşi tensiune disruptivă (de
exemplu 150 kV) este nevoie de o distanţă de separaţie între electrozi de cca. 24 cm la 1,0 bar şi 8
cm la 5,0 bar.
Conform legii lui Pachen, tensiunea de străpungere este o funcţie de produsul dintre presiune şi
distanţă (fig. 1.5); creşterea tensiunii de străpungere se poate obţine pe două căi:
- la distanţă constantă creşterea se obţine prin creşterea presiunii;
- la presiune constantă creşterea se obţine prin mărirea distanţei.

In figura 1.5 se prezintă variaţia tensiunii disruptive cu presiunea în câmp electric neuniform.

7
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

Figura 1.5

Capacitatea de stingere a arcului electric

Datorită proprietăţilor sale termice şi temperaturii coborâte


de ionizare SF6 este unul dintre cele mai performante
medii de stingere.
In figura 1.6 este reprezentată distribuţia temperaturii în
coloana de arc pentru două medii de stingere N 2 şi SF6
Există două zone:
- o zonă centrală, relativ restrânsă, cu temperatură
foarte ridicată;
- a doua zonă (de dimensiuni mai importante decât
zona centrală), zonă care se extinde până la
periferia arcului.

Figura 1.6

Caracteristicile menţionate ale profilului temperaturii arată că zona prin care circulă cea mai mare
parte a curentului de arc este zona centrală, zona în care sunt şi valorile maxime ale temperaturii din
coloana arcului. În vecinătatea trecerii prin zero, când valorile instantanee ale curentului sunt din ce
în ce mai mici, temperatura din zona centrală a arcului scade. Variaţia temperaturii determină
modificarea conductivităţii termice a arcului (fig. 1.3) care, pentru SF 6 atinge un maxim în jurul
temperaturii de 2000 K în timp ce pentru aer de exemplu, se situează în jurul valorii de 6000 K.
Rezultă că în vecinătatea trecerii prin zero a curentului, când temperatura în coloana arcului scade
ajungând în zona în care conductivitatea termică este maximă, sunt întrunite condiţiile optime pentru
stingerea arcului: aport de energie sistat (prin anularea curentului) transmisivitate maximă (datorită
conductivităţii termice bune).
In fig. 1.7 este reprezentată capacitatea de stingere a arcului electric funcţie de presiune, pentru
diferite medii de stingere.

8
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

Figura 1.7

2. PRINCIPIUL DE STINGERE A ARCULUI ELECTRIC

Intreruptoarele care folosesc jetul de gaz SF 6 pentru stingerea arcului electric se află acum, la a treia
generaţie:
- la prima generaţie, gazul SF6 sub presiune era furnizat de un compresor;
- la a doua generaţie, gazul SF 6 sub presiune rezultă din procesul de autocompresie, adică la
retragerea tijei mobile din tulipă, un piston comprimă gazul care este dirijat în ajutajul în care
se dezvoltă arcul electric; energia de autocompresie este furnizată de mecanismul de
acţionare al întreruptorului;
- la a treia generaţie, gazul SF6 în faza iniţială se încălzeşte prin preluarea de energie din
coloana arcului electric. In această fază,
volumul gazului este cvasilimitat, se produce o
creştere a presiunii locale care permite ulterior
formarea jetului de gaz. Acesta în faza stingerii
este dirijat asupra arcului electric. Pentru curenţi
mici se foloseşte un sistem de autocompresie.

Caracteristic întreruptoarelor din generaţia a treia este


faptul că mecanismul de acţionare dezvoltă o energie
mai mică decât în cazul întreruptoarelor din generaţia
a doua. La oricare din generaţiile de întreruptoare,
esenţial este faptul că arcul electric este răcit printr-
un jet de gaz longitudinal.
Fazele stingerii arcului electric într-un ajutaj în care se
dezvoltă un arc electric răcit cu SF6 (fig. 2.1):
a) Faza curentului intens. In această fază arcul
electric constă dintr-o plasmă de mare
conductivitate electrică de temperatură mare (
25000 K) corespunzând unei densităţi de masă

9
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

extrem de mici şi unei viteze de curgere extrem de mari. In această plasmă se găsesc şi vapori
metalici proveniţi din piesele de contact. Dimensiunile corecte date geometriei ajutajului asigură
o scurgere netulburată şi evită fenomenul de refulare.
b) Faza termică. Inainte de trecerea curentului prin zero, diametrul plasmei scade continuu, iar în
momentul trecerii curentului prin valoarea zero diametrul arcului este extrem de mic (de ex. 1
mm). Caracteristic acestei faze este producerea intensă a turbulenţei, cauzată de sosirea în
ajutaj a gazului cu temperatura redusă şi viteza mică şi plasma caracterizată prin temperatură
mare şi viteză mare. Reaprinderea sau stingerea definitivă a arcului se decide în această fază
şi depinde în cea mai mare măsură de formarea turbulenţei.
c) Faza dielectrică. După stingerea arcului electric, plasma de înaltă conductivitate electrică a fost
înlocuită cu gaz neconductor dar cald. In această fază apare, între piesele de contact ale
întreruptorului, tensiunea tranzitorie de restabilire, care constituie solicitarea dielectrică a
întreruptorului după o întrerupere reuşită. Figura 2.1

In construcţia întreruptorului de performanţe mari, camera de stingere, în faza de formare a arcului


este prezentată schematic în fig. 2.2. Se observă diviziunea funcţiilor la un sistem de contacte şi
anume: 1a, 1b sunt piese de contact pentru arc electric, 2a şi 2b sunt piese de contact pentru regim
permanent. Jetul de gaz obţinut prin autocompresie este dirijat în Zona I, în care se divide în două
jeturi longitudinale de sensuri opuse. Un jet este dirijat în interiorul piesei mobile de contact 1a, iar
celălalt jet este dirijat către piesa fixă de contact 1b.
In ce priveşte stingerea arcului electric, camera de stingere prezintă trei zone:
 Zona I – corespunde bifurcaţiei jetului de gaz.
 Zona II – corespunde celor două intrări în ajutaje. In această zonă aria secţiunii transversale
a arcului electric este mică, iar turbulenţa foarte mare. Această zonă are importanţă la
întreruperea termică, adică a curentului de mare intensitate.
 Zona III – nu are influenţă determinată la dielectrică sau termică a arcului electric dar
contribuie la formarea tensiunii de arc.

Figura 2.2

10
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

3. CONSTRUCŢIA ÎNTRERUPTOARELOR CU SF6

Din punct de vedere constructiv, întreruptoarele cu SF 6 sunt:


- monocoloană (pe fiecare fază) – fig. 3.1;
- cu două camere orizontale în serie pe pol (fig. 3.2);
- combinate cu separatoare (debroşabile sau pantograf) – fig. 3.3;
- combinare cu separatoare de bare, separator de linie, separator de punere la pământ în spaţiu
presurizat cu SF6 – fig. 3.4.

Figura 3.1

Figura 3.2

11
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

Figura 3.3

1 – treceri izolante
2 – transformatoare de curent
3 – separator
4 – întrerupător
5 – dispozitiv de acţionare
6 – separator legare la pământ

Figura 3.4

In fig. 3.5 este prezentată schiţa unui pol de întrerupător pentru gama de tensiuni U n = 72,5 …245 kV
cu o singură cameră de stingere.

12
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

Figura 3.5 Figura 3.6

Pentru tensiuni mai mari, în vederea creşterii vitezei electrice de deschidere se folosesc camere de
stingere conectate în serie, adică se aplică principiul modulului.
In fig. 3.6 se prezintă schiţa de construcţie pentru o jumătate de pol cu tensiunea nominală
Un = 525…765 kV. Se constată echiparea întrerupătorului cu condensatoarele 5, 6 pentru asigurarea
repartiţiei uniforme a tensiunii de restabilire şi cu compartimentele 3, 4 care cuprind rezistenţele
electrice şi întreruptoare auxiliare pentru diminuarea supratensiunilor de comutaţie la comutarea
liniilor în gol. Dispozitivele de acţionare ale întreruptoarelor se realizează cu mecanism hidraulic sau
cu mecanism cu resort.

4. INTRERUPTOARELE CU HEXAFLUORURĂ DE SULF (SF6) FABRICATE ÎN ROMÂNIA

- H14 – H17 pentru tensiuni 110 kV;


- H24 – pentru tensiuni 220 kV;
- H42 – pentru tensiuni 400 kV.

Aceste întreruptoare utilizează hexafluorura de sulf pentru izolarea şi stingerea arcului electric.
Presiunea de gaz pentru stingerea arcului electric este produsă de un dispozitiv de autocompresie în
timpul procesului de comutaţie. Acţionarea este hidraulică de tip SH, adecvată pentru reanclanşarea
rapidă tripolară sau monopolară.

Temperatura de funcţionare. Intreruptoarele sunt proiectate pentru funcţionarea la temperatura


aerului ambiant cuprinsă între –30 oC la +50 oC.

4.1. Construcţia întreruptorului


13
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

 Părţi componente

Intreruptorul este compus din trei poli independenţi montaţi pe câte un suport metalic (fig.4.1 ).
Fiecare pol (fig.4.2) este format din:
- cameră de rupere;
- coloană suport;
- grup de acţionare hidraulic închidere-deschidere.

Figura 4.1

14
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

Figura 4.2

A. CAMERA DE RUPERE

15
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

In figura 4.3 este reprezentată o secţiune prin camera de rupere, alcătuită din:

Figura 4.3

Ansamblul contact fix superior include port contactul superior 1.2.1., degetele de contact superioare
1.2.4., contactele de arc 1.2.3. ecranul superior 1.2.2. Pe port contactul intermediar 1.2.5. este
montat filtrul 1.6 pentru absorbirea produselor de descompunere a SF6 şi a umidităţii.
Ansamblul parte mobilă include contactul principal mobil 1.3.2. contactul de arc mobil (tulipă) 1.3.3.,
duza de suflaj 1.3.1., cilindrul de compresie 1.3.4. şi tija 1.3.5. Ansamblul contact fix inferior include
degetele de contact 1.4.3., port contactul inferior 1.4.4., supapa 1.4.1., suportul supapă 1.4.2. şi
discul filtrant 1.4.6.

B. SUPORT IZOLANT (fig. 4.4)

16
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

Figura 4.4.

C. SISTEM HIDRAULIC DE ACŢIONARE

Ansamblul general
Din punct de vedere al acţionării, întreruptorul este alcătuit din:
 ansamblul grup de acţionare
 ansamblul grup de compresie

 Ansamblul grup de acţionare:


Grupul de acţionare (fig. 4.5.) se amplasează la baza fiecărui pol şi conţine:
 ansamblul mecanism închidere-deschidere
 ansamblul bloc valve
 acumulator
 rezervor de refulare

17
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

Figura 4.5.

 Ansamblul grup de compresie:

Figura 4.6.

18
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

4.2. Date tehnice


Tabelul 4.1

Parametrii întreruptorului H14 H17 H24 H42


Tensiune nominală KV 145 170 245 420
Curent nominal A 2500 2500 2500 (3150)
Frecvenţa nominală Hz 50
Curentul nominal de rupere la sc
KA 40 40 40 40
simetric
Curentul de sc. de scurtă durată (la
KA 40 (50) 40 (50) 40 (50) 40 (50)
1s)
Curent de scurtcircuit, valoare la vârf KAmax 100 (125) 100 (125) 100 (125) 100 (125)

Tensiunea de încercare la frecvenţa


industrială – valoare efectivă:
KV
Fază-pământ 275 325 460 520
Fază-fază 275 325 460 520
Timpul total de rupere ms. 60 60 55
D – 0,3s – 1D – 3 min – ID
Secvenţă nominală de manevră ID – 15s – 1D
Tripolară Mono şi tripolară

Tabelul 4.2
Nr. Mediul de stingere – SF6
crt.
+ 0,2
1 Presiunea nominală la 200C bar
6,5
- 0,1
2 Control presiune SF6 bar 5,7  0,1
0
+ semnal pierderi treapta I la 20 C
+ 0,1
3 Blocaj general sau deschidere automată la 200C bar
5,5
0
0
4 Presiunea de umplere la 20 C bar 6,5

Presiuni de funcţionare U.M. Minim Nominal Maxim


Pornire pompă Bar 312 315 318
Oprire pompă Bar 332 335 340
Blocare închidere Bar 267 270 273
Deblocare închidere Bar 287 290 293
Blocare deschidere Bar 227 230 233
Deblocare deschidere Bar 250 255 260
Supapă siguranţă
- presiune de deschidere Bar 390 400 410
- presiune de închidere Bar 335 - -
- presiune de compensare Bar 410 420 430

19
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

4.3. Funcţionarea întreruptorului


Intreruptoarele cu SF6 funcţionează pe principiul autosuflajului dublu axial. Jetul de gaz necesar
stingerii arcului electric este realizat prin autocompresie.

Figura 4.7

In poziţia închis (fig. 4.7. a) circuitul este stabilit prin contactul fix superior 1,2, contactul mobil 1.3 şi
contactul fix inferior 1.4. Intregul volum al întrerupătorului este supus la aceiaşi presiune a gazului.
La deschidere (fig. 4.7. b), contactele principale 1.2 respectiv 1.3 se separă, iar curentul este preluat
de contactele de arc 1.2.3 respectiv 1.3.3.
Concomitent cu operaţia de deschidere a contactelor, începe compresia gazului în cilindru 1.3.4 şi
suportul supapă 1.4.2.
Cursa de deschidere continuă (fig. 4.7. c), contactele de arc 1.2.3 respectiv 1.3.4 se separă şi între
ele se stabileşte arcul electric (în interiorul duzei de teflon 1.3.1.).
Prin deplasarea în continuare a contactului mobil presiunea în cilindru creşte. La ieşirea contactului
mobil din duză, SF6 sub presiune, asigură un suflaj dublu axial, care răceşte coloana arcului şi
antrenează piciorul arcului în interiorul contactelor de arc.
La trecerea prin zero a curentului electric arcul se stinge.
In poziţia deschis (fig. 4.7. d) suflajul încetează.
Produsele rezultate ca urmare a procesului de comutaţie sunt absorbite de filtrul static cu alumină
activă şi gazul îşi recapătă proprietăţile iniţiale.
Pentru funcţionarea corectă a întrerupătorului cu SF 6, presiunea gazului trebuie să se menţină în
limitele rezultate din fig. 4.8.

20
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

Figura 4.8
Presiunea (densitatea) gazului din polii întrerupătorului este controlată permanent şi automat de către
presostate compensate cu temperatura. Dacă în timpul funcţionării, ca urmare a pierderilor (scăpări
de gaze prin neetanşeităţi), presiunea gazului scade la valorile reprezentate, de curba b
(corespunzător temperaturii gazului), intră automat în acţiune semnalizarea de “joasă presiune”
treapta I. De regulă, dacă acest semnal apare este foarte probabil ca procesul de pierdere să
continue şi să pună în pericol funcţionarea întrerupătorului. Pentru a evita acest pericol, la primirea
semnalului, personalul de exploatare trebuie să ia măsuri de izolare a echipamentului în vederea
depistării cauzelor şi înlăturării acestora.
Dacă presiune gazului scade la valorile indicate
de curba c, acţionarea întrupătorului devine
periculoasă; intră în acţiune “blocajul general”
sau se declanşează automat întrerupătorul în
funcţie de schema aleasă de beneficiar. Valorile
de semnalizare, respectiv deschidere sau
blocare întrupător sunt date în tabelul 4.2. In
fig. 4.9 este prezentată diagrama temperatură-
presiune pentru SF6 cu caracteristici de lucru
ale presostatului compensat.

L – curba de lichefiere
U – linia de umplere
C – linia de alarmă
B – linia de blocaj
a întrerupătorului

Figura 4.9

De remarcat faptul că manometru normal de gaz nu este comod pentru exploatare deoarece acesta
indică o presiune dependentă de temperatură şi ca urmare pentru diagnosticarea stării trebuie să se
facă corecţia funcţie de temperatură. Din această cauză la întreruptoarele moderne sunt montate
monitoare de densitate, care indică presiunea raportată la 20 oC. Monitorul de densitate reacţionează
numai la schimbarea presiunii ca rezultat al scurgerii de gaz din întrerupător în atmosferă. Monitorul
de densitate este reglat să lucreze la limitele de densitate cerute.

21
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

5. ÎNTRERUPTORUL CU HEXAFLORURĂ TIP FXT 12F, FXT 13F, FXT 14F CU MECANISME DE
ACŢIONARE CU RESORT TIP FK 3 – 2

5.1. Date tehnice


Tabelul 5.1

FXT 12F FXT 13F FXT 14F

Standard CEI ANSI CEI ANSI CEI ANSI


Tensiune nominală kV 145 145 170 169 245 242
Curent nominal A 3150 3000 3150 3000 3150 3000
Frecvenţă nominală Hz 50/60 60 50/60 60 50/60 60
Curentul de stabilitate kA 100 108 100 108 100 108
dinamică (valoare de vârf)
Curentul de stabilitate kA 40 40 40
termică (valoare efectivă)
Nivelul nominal de izolaţie
(la nivelul mării)
Tensiunea nominală de
scurtă durată de ţinere la
frecvenţă industrială – kV 275 310 325 365 460 425
valoare efectivă kV 275 310 325 365 460 425
Fază-pământ şi fază-fază
De-a lungul contactelor
deschise 650 650 750 750 1050 1050
Tensiunea nominală de 650 650 750 750 1050 1050
ţinere la impuls de
comutaţie – valoare de vârf
1050
1050 (+ 170)

Curentul nominal de rupere kA 40 40 40


la scurtcircuit simetric
Curentul nominal de kA 100 108 1 108 100 108
conectare 0
(valoare de vârf) 0
Timpul total de rupere ms 50 50 50

Succesiunea nominală de ID-15s-ID ID-15s-ID ID-15s-ID


funcţionare
Sau Sau Sau

D-0,3s-ID-3min- D-0,3s-ID-3min-ID D-0,3s-ID-3min-ID


ID
Rezistenţa contactelor   50  50  56
principale
(contact nou)

Caracteristicile gazului SF6

22
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

Tabelul 5.2
FXT12F FXT13F FXT14F FXT12F FXT13F FXT14F
Temperatura minim admisibilă până -300C -250C
la
Densitatea gazului SF6
Nominală 45,95 kg / m3 57,04 kg / m3
Primul prag 40,25 kg / m3 47,40 kg / m3
Al doilea prag 38,15 kg / m3 45,95 kg / m3
Presiunea efectivă la 200C
Nominală ( + 0,1 bari ) 6 bari 7,5 bari
Primul prag (  0,1 bari ) (P1) 5,2 bari ( P2+0,3 bari ) 6,2 bari ( P2+0,2 bari )
Al doilea prag (  0,1 bari ) (P2) 4,9 bari 6 bari

5.2. Descrierea generală a întreruptorului

Întreruptorul este alcătuit din trei poli, fiecare acţionat de un dispozitiv de acţionare cu resort.
Polul este alcătuit conform figurii 5.1din :
- o cameră de stingere (1) într-un izolator ceramic, aşezată vertical, echipată la fiecare capăt cu
câte o bornă de înaltă tensiune (2) ;
- o coloană suport din ceramică (3), prin care trece o tijă izolantă şi care este ataşată la contactul
mobil al camerei de stingere;
- la baza coloanei (3), este carterul inferior (4) care conţine :
1.ansamblul pârghie-manivelă ce acţionează contactul mobil;
2. resortul de deschidere;
3. dispozitivul de umplere şi monitorizare a SF 6 (5);
- mecanism de acţionare (7) cu resort tip FK 3-2
- cadru (6) care susţine unitatea pol / mecanism de acţionare;
- pârghie externă (8) care leagă mecanic polul de mecanismul de acţionare.

Figura 5.1

23
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

5.3. Părţi componente

 Camera de rupere
Camera de rupere este realizată astfel încât rezistenţa mecanică a pieselor de lucru să fie mare şi
contactele supuse arcului electric să aibă o uzură scăzută. Mediul de stingere al arcului electric
este hexaflorura presurizată. Camera de stingere este cu suflaj termic, utilizând energia
acumulată în arc, pentru a crea presiunea necesară stingerii arcului electric.
Camera de rupere este alcătuită conform figurii 5.2
din următoarele elemente :
- un izolator ceramic (8) cu o linie de fugă mare
care depinde de nivelul de poluare;
- un contact fix (9) care sprijină filtrul (10) ce
absoarbe produşii rezultaţi în urma
descompunerii hexaflorurii şi umiditatea;
- un contact mobil (11) acţionat de tija mobilă, şi
care conţine dispozitivul de suflaj;
- două borne (12), una în partea superioară şi
una în partea inferioară.

Figura 5.2

 Coloana suport
Coloana suport (2) este alcătuită din unul sau mai mulţi izolatori ceramici, asigurând nivelul de
izolaţie faţă de pământ al întreruptorului, şi conţine de asemenea, tijele de acţionare (13) ale
contactului mobil. Din punct de vedere constructiv se asigură o rezistenţă seismică ridicată. Linia
de fugă a coloanei suport este lungă şi depinde de gradul de poluare.

 Carterul inferior
Carterul inferior (3) se comportă ca o bază pentru aşezarea polului pe cadru şi include axul de
acţionare (14), dispozitivul de cuplare cu tija izolantă (13), ca şi resortul de deschidere (15).

Figura 5.3

24
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

 Blocul de verificare a presiunii de SF 6 . Blocul de verificare a presiunii (7) este amplasat în


carter şi include atât densimetrul utilizat ca monitor de densitate a SF 6 , cât şi sistemul de
umplere. Sistemul de umplere este prevăzut cu o valvă pentru umplerea cu SF 6 a întreruptorului
la punerea în funcţiune, şi pentru a verifica presiunea gazului în timpul funcţionării.

 Mecanismul de acţionare FK 3-2 . Mecanismul de acţionare cu resort FK 3-2 este un mecanism


cu acumulare de energie mecanică. Acesta poate fi folosit la întreruptoarele cu secvenţele
nominale de funcţionare convenţionale: D - t - ID - t - ID şi ID – t – ID. Timpii t, t şi t se obţin
folosind relee din interiorul sau exteriorul dispozitivului de acţionare.

5.4. Funcţionarea întreruptorului

 Inchiderea. Când este dată o comandă electrică sau manuală de închidere, energia acumulată
în resortul de închidere – amplasat în interiorul dispozitivului de acţionare – este eliberată.
Această energie este transmisă prin intermediul pârghiei la axul polului de acţionare, pentru a
asigura închiderea. Eliberarea energiei stocate în resortul de închidere produce deplasarea
părţilor în mişcare şi, de asemenea, armarea resortului de deschidere. În poziţia “ închis “ (figura
5.4) curentul trece prin borna superioară (1), suportul contactului fix (2), contactele principale (3),
contactul mobil (4), suportul contactului mobil (5), şi borna inferioară (6).

 Deschiderea. Când este dată o comandă electrică sau manuală de deschidere, energia
acumulată în resortul de deschidere aflat în exteriorul carterului inferior al polului, este eliberată.
Dispozitivul de cuplare al tijei izolante (10), acţionată direct de către resortul de deschidere,
transmite mişcarea contactului mobil (4), care îşi începe cursa deschizând întreruptorul.
- Începutul deschiderii (figura 5.5) este când contactul mobil (4) se separă de contactele principale
(3), curentul fiind transferat pe contactele de arc (7).
- Efectul termic (figura 5.6) apare când contactele mobile de arc (7) se separă de contactul de arc
fix (8) şi arcul electric format, duce la creşterea presiunii gazului în volumul de expansiune termică
(Vt) închis de tija contactului de arc fix (8) şi duza izolantă (9)

Figura 5.4

Figura 5.6
Figura 5.5

25
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

Întreruperea şi supra-vegherea Poziţia “ deschis “


la deschi-dere Arcul a fost stins.
Când tija (8) iese din duza (9), Hexaflorura îşi recapătă
supra-presiunea termică din proprietăţile electro-izolante
volumul (Vt) este eliberată instantaneu. Produşii toxici
producând apariţia unui suflaj, care apar datorită
asigurând stingerea arcului descompunerii SF6 sub
electric chiar înainte de influenţa arcului electric,
trecerea curentului prin zero. sunt absorbiţi de filtrul (12).
În acelaşi timp, creşterea Puţini compuşi sub formă
presiunii care are loc în de pulbere se depun sub
vecinătatea arcului, se formă de praf, lucru ce nu
împrăştie pe suprafaţa dăunează întreruptorului
pistonului (11), împingând (fig.5.8).
ansamblul mobil reducându-se
astfel energia necesară
Figura 5.7 deschiderii (fig.5.7). Figura 5.8

 Cazul special al curenţilor mici. Pentru curenţii mici (acţionarea liniilor în gol, transformatoare
sau baterii de condensatoare), energia termică a arcului electric este prea mică pentru a asigura o
suprapresiune şi o împingere semnificativă a pistonului. Prin urmare, este utilizat efectul
autopneumatic convenţional de dezvoltare în volumul (V p), pentru stingerea arcului.

5.5. Dispozitivul de acţionare FK 3 – 2


Dispozitivul de acţionare este, în mod obişnuit, comandat electric de la distanţă. În timpul punerii în
funcţiune sau când tensiunea secundară lipseşte sau este mică, acţionările pot fi făcute direct de la
mecanism. Mecanismul de acţionare nu trebuie niciodată să fie acţionat când nu este cuplat la
întreruptor.

5.5.1. Părţi componente

Figura 5.9.
 Axul motor
- axul principal (1) este legat de polul întreruptorului prin intermediul pârghiei (2) prevăzută cu tija
exterioară (25); resortul de deschidere (3) amplasat în carterul exterior polului, acţionează axul
principal (1), prin intermediul tijei (25); amortizorul (4) este legat la pârghia (32); în poziţia “închis”
axul principal (1) rămâne pe opritorul de deschidere (6) prin intermediul pârghiei (5); pârghia cu
rolă (11) rămâne pe cama de închidere (10); pârghia (33) acţionează comutatorul auxiliar (30).
NOTĂ : Pârghiile (5) – (11) – (31) – (32) formează o singură piesă .

26
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

 Axul de închidere
Pe axul de închidere (7) sunt amplasate :
- roata volantă (8);
- cama de închidere (10);
- cama (26) care acţionează comutatorul de limitare (17) al motorului (12).
Resortul de închidere (9), de tip cu presiune elicoidală, pune în mişcare roata volantă (8) prin
intermediul lanţului (15). Cuplul de rotaţie – este creat de roata volantă (8) prin intermediul
resortului de închidere armat (9); opritorul de închidere (14) este balansat de rola (16).

 Armarea resortului de închidere


Resortul de închidere (9) este armat cu ajutorul reductorului (13) şi al motorului (12).

 Legături auxiliare electrice


- comutatorul auxiliar (30) este activat de o tijă şi o pârghie (31); pârghia este activată de axul
principal (1); comutatorul de limitare cursă motor (17) este activat de cama (26), care este
montată pe axul de închidere (7) şi tensionată de resortul (34).
- opritorul de închidere (14) şi opritorul de deschidere (6) sunt activate electric de către bobinele
(22) şi (27).

 Legături auxiliare mecanice


- mecanismul de acţionare poate fi acţionat manual de pârghiile (24) şi (28);
- indicatorul (29) arată poziţiile “ deschis ” sau “ închis ” ale întreruptorului. Numărul de acţionări
realizate fiind contorizat; indicatorul (23) arată stările “ armat ” sau “ eliberat ” ale resortului de
închidere; dacă alimentarea auxiliară cade, manivela (21) permite ca resortul de închidere să fie
complet armat.

5.5.2. Principiul de acţionare

 Închiderea
17 30
23

34

29
16

Figura 5.10

Când bobina de închidere (22) este alimentată, sau când se foloseşte pârghia de închidere manuală
(24), opritorul de închidere (14) eliberează roata volantă (8). Axul de închidere (7) efectuează o
rotaţie în sens invers procesului de armare, produsă de resortul de închidere (9). Cama (10) roteşte
axul principal (1) prin intermediul pârghiei cu role (11). După o rotaţie de 60 o, pârghia (5) rămâne pe
opritorul de deschidere (6). Simultan, resortul de deschidere (3) este armat prin intermediul tijei (25)
şi a pârghiei (2), antrenate de rotaţia axului (1). La sfârşitul operaţiei de închidere, axul principal (1),
datorită camei (10) este coborât spre opritorul de deschidere (6) care blochează dispozitivul pe
poziţia închis. În timpul acestei operaţii se armează resortul de deschidere.

27
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

Funcţiile de comandă, semnalizare şi blocare la sfârşitul operaţiei de închidere sunt :


1. Comutatorul auxiliar (30) cuplat la axul principal (1) a închis circuitul bobinei de deschidere şi a
întrerupt circuitul de închidere.
2. Opritorul de închidere (14) este blocat astfel încât să nu se poată da comanda de închidere
manual.
3. Indicatorul de poziţie (29) este acţionat de axul principal (1) şi arată poziţia închis.
4. Circuitul bobinei de închidere este întrerupt de un contact al comutatorului de limitare a cursei
motorului, şi setează indicatorul de poziţie.

 Deschiderea. Când bobina de deschidere (27) este excitată sau când se foloseşte pârghia
manuală de deschidere (28), opritorul de deschidere (6) eliberează pârghia (5). Axul principal (1)
efectuează o rotaţie de 600 în sensul de armare a resortului de deschidere (3) – înainte ca
întreruptorul să atingă poziţia “deschis“, amortizorul (4) amortizând excesul de energie pentru a
face lin capătul de cursă.

 Armarea resortului de închidere. La livrare, poziţia indicatoarelor de semnalizare vizuală este:


întreruptor “ deschis “ şi resort de închidere “ detensionat “
Când motorul (12) este alimentat se armeză resortul de închidere (9) prin intermediul reductorului
(13), al roţii volante (8) şi al lanţului (15). Armarea este terminată când rola de antrenare a roţii
volante (8) este blocată de opritorul de închidere (14), iar pinionul (19) a ajuns în spaţiul liber al roţii
volante. Comutatorul de limitare cursă motor (17) închide circuitul de închidere şi poziţionează
indicatorul (23) pe poziţia “resort armat” .
NOTĂ: În timpul armării resortului de închidere, circuitul de alimentare al bobinei de închidere este întrerupt
pentru a împiedica o acţionare de închidere intempestivă.

 Vederea reală a mecanismului (fig. 5.11)

Figura 5.11

28
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

6. ÎNTRERUPTORUL CU SF6 DE TIP FXT 15 – FXT 16 CU MECANISME DE


ACŢIONARE CU RESORT TIP FK 3-4
6.1. Date tehnice
Tabelul 6.1
CARACTERISTICI FXT 15 FXT 15 FXT 15 FXT 16
Ur Tensiune nominală kV 300 362 362 420
(val.efectivă)
STANDARD CEI CEI ANSI CEI
Ir Curent nominal normal A 3000 – 3150 – 4000
ff Frecvenţă nominală Hz 50 50 50 60 50 50
60 60
Ip Curentul nominal de kA 100 125 100 125 108 100 125
scurtcircuit
Ik Curentul de scurtcircuit de kA 40 50 40 50 40 40 50
scurtă durată (val.efectivă)
Nivelul nominal de izolaţie (la
nivelul marii)
Tensiunea nominală de
scurtă durată de ţinere la
Ud frecvenţă industrială
(val.efectiva) kV 380 450 555 520
Fază-pământ şi fază-fază
Up De-a lungul contactelor kV 435 520 555 610
deschise
Tensiunea nominală de
ţinere la impuls de comutaţie
(val. de vârf) kV 1050 1175 1300 1425
Fază-pământ şi fază-fază kV 1050 1175 (+205) 1300 1425 (+240)
De-a lungul contactelor (+170)
deschise
Isc Curentul nominal de rupere kA 40 50 40 50 40 40 50
la scurtcircuit simetric
Curentul nominal de kA 100 125 100 125 108 100 125
conectare (val. de vârf)
Timpul total de rupere ms 40
Succesiunea nominală de
funcţionare ID - 15s - ID sau D - 0,3s – ID - 3 min. – ID
Rezistenţa contactelor  < 50
principale (contact nou)

Gazul SF6
Caracteristicile gazului SF6
Tabelul 6.2
0 0
Temperatura minim admisibilă până la : -30 C -25 C
Densitatea gazului SF6
45,95 kg / m3 57,04 kg / m3
Nominală
40,25 kg / m3 47,40 kg / m3
Primul prag
38,15 kg / m3 45,95 kg / m3
Al doilea prag
Presiunea efectivă la 200C
Nominală (+ 0,1 bari) 6 bari 7,5 bari
Primul prag (+ 0,1 bari) p1 5,2 bari (P2+0,3 bari) 6,2 bari (P2+0,2 bari)
Al doilea prag (+ 0,1 bari) p2 4,9 bari 6 bari

29
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

6.2. Întreruptorul FXT 16 cu mecanism de acţionare FK 3-4

Întreruptorul este alcătuit din trei poli, fiecare acţionat de un dispozitiv de acţionare cu resort .
Principalele părţi componente sunt:

6.2.1. Construcţia întreruptorului

Semn Componente
A Polul întreruptorului
B Structura suport
C Dispozitiv de acţionare
D Cutia principală

Figura 6.1.

A. POLUL INTRERUPTORULUI
Polul întreruptorului este alcătuit din trei componente
principale:
- camerele de rupere (1)
- coloana suport (2)
- carcasa mecanismului (3)

Figura 6.2

Camerele de rupere (1)


Polul este alcătuit din două camere de rupere (1) – într-un izolator ceramic – echipat la fiecare capăt
cu un inel corona (4) şi o bornă de înaltă tensiune (5). Camerele de rupere sunt aşezate orizontal şi
au la baza lor un carter comun (6). Acesta conţine mecanismul folosit pentru transmiterea mişcării de
acţionare la contactele mobile ale camerelor de rupere. Camerele pot fi echipate şi cu condensatoare
(7).
Coloana suport (2)
Alcătuită din doi sau trei izolatori ceramici, coloana suport permite întreruptorului să fie izolat faţă de
pământ şi conţine tijele de acţionare ale contactelor mobile ale camerelor de rupere.
Carcasa mecanismului (3)
Carcasa (3) situată la baza mecanismului, conţine:
- ansamblul pârghie-manivelă care acţionează contactul mobil,
- resortul de deschidere,
- dispozitivul de umplere şi de monitorizare a SF6 .

30
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

B. STRUCTURA SUPORT

Structura suport a întreruptorului este împărţită în două părţi:


- suportul polului (9)
- suportul cadru (10)

Suportul polului
Suportul polului (9), care este fixat pe suportul cadru (10), include
carcasa mecanismului, şi dispozitivul de acţionare.
Suportul cadru
Suportul cadru (10) este fixat pe pământ şi susţine toate
componentele întreruptorului.

Figura 6.3

C. DISPOZITIVUL DE ACŢIONARE

Dispozitivul de acţionare (11) este de tipul cu resort FK 3-4. Uşa


dispozitivului de acţionare (11) este echipată cu două ferestre, care
permit vizualizarea semnalizărilor optice ale stării întreruptorului şi a
resortului de închidere.
Dispozitivul de actionare este fixat pe suportul polului (9) .

D. CUTIA PRINCIPALĂ

Cutia principală este fixată pe pământ în apropierea polului central, şi


include următoarele elemente:
- releele necesare funcţionării întreruptorului
- bornele de interconexiune
- panoul bornelor

Figura 6.4

31
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

6.2.2. Părţi componente ale polilor întrerupătorului

 Camera de rupere (fig. 6.5)


Mediul de stingere este gazul SF6 presurizat, sau – în cazuri particulare – o compoziţie de gaz SF 6
+CF4.
Camera de rupere este cu suflaj, utilizând energia arcului electric ca efect suplimentar autopneumatic
şi prevăzut cu un dispozitiv care să supravegheze deschiderea.

Figura 6.5

Camera de rupere este realizată astfel încât să asigure o rezistenţă mecanică şi uzură scăzută a
contactelor supuse arcului electric în SF 6. Piesele de lucru sunt incluse într-un izolator ceramic etanş,
asigurând izolaţia corespunzătoare între contactele întreruptorului.

Camera de rupere este alcătuită din:


Semn Componenţă Informaţii
1 Anvelopă Poate avea o linie de fugă mare, depinzând de nivelul de poluare
2 Contact fix Sprijină sita moleculară
3 Sită moleculară Absoarbe gazele reziduale rezultate din stingerea arcului electric
4 Contact mobil Este acţionat de dispozitivul de acţionare şi conţine dispozitivul de suflaj

 Carterul superior (fig. 6.6)


Carterul superior conţine mecanismul de transmitere a mişcării (10) de la tija de acţionare (6) la
contactul mobil (4) al celor două camere.

Figura 6.6

Semn Componenţă Funcţie


4 Contact mobil Este acţionat de către dispozitivul de acţionare şi conţine dispozitivul de
suflaj
6 Tija de acţionare Transmite mişcarea la contactul mobil al celor două camere
10 Mecanism Transmite mişcarea

32
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

 Carcasa mecanismului (fig. 6.7)


Carcasa mecanismului este ca o bază pentru pol şi include resortul de deschidere.

5 - Coloana suport, permite ca întreruptorul să fie izolat


faţă de pământ.
6 - Tija de acţionare, transmite mişcarea contactului
mobil al celor două camere.
7 - Resort de deschidere, acumulează energia pentru
deschidere
8 - Ax de acţionare, transmite mişcarea de la
dispozitivul de acţionare la pol.
9 - Blocul de control SF6, prin care se realizează
umplerea şi monitorizarea gazului.

Figura 6.7

6.2.3. Funcţionarea polului (principiul de rupere fig.6.8)

În poziţia “ÎNCHIS” curentul trece prin:


- borna (1),
- suportul contactului fix (2),
- contactele principale (3),
- contactul mobil (4),
- suportul contactului mobil (5),
- carterul comun (6),
şi urmează lanţul în sens opus la cealaltă
cameră şi bornă (1).

Figura 6.8

 Deschiderea (fig. 6.9)

Când este dată o comandă electrică sau manuală de


deschidere, energia acumulată în resortul de deschidere
(7) este eliberată, tija izolantă (8) acţionând direct şi
transmiţând mişcarea mecanismului de transmitere (9)
din interiorul carterului, producând separarea contactelor
simultan în ambele camere.

Figura 6.9

33
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

6.2.4. Funcţionarea întreruptorului (fig. 6.10)


Începutul Când contactul mobil (4) se separă de contactele principale (3), curentul este
deschiderii comutat pe contactele de arc (10)

a)

Efectul termic Când contactele (10) se separă, arcul electric apare iar energia termică
produsă, duce la creşterea presiunii gazului în volumul de expansiune termică
(Vt), închis de tija contactului fix (11) şi duza izolantă (12)

b)

Întreruperea şi Când tija (11) iese din duza (12), energia termică din volumul (V t) este
supravegherea eliberată, producând apariţia unui suflaj, chiar înainte de trecerea curentului
la deschidere prin zero, asigurând stingerea arcului electric. Astfel, creşterea presiunii
începută o dată cu apariţia arcului, se împrăştie şi pistonul (13), împinge
ansamblul mobil reducând astfel cantitatea de energie necesară operaţiei de
deschidere a întreruptorului.

c)

Poziţia Arcul a fost stins. Moleculele de SF 6, supuse arcului electric, se refac


“DESCHIS” instantaneu. Gazele reziduale formate în urma operaţiei de întrerupere sunt
(fig. 40) absorbite de către sita moleculară (14), iar puţinii compuşi rezultaţi sub formă
de pulbere sunt depuşi sub formă de praf , lucru care nu este dăunător
întreruptorului.

d)
Figura 6.10

34
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

 Cazul special al curenţilor mici (fig. 6.11)

Pentru curenţii mici (exemplu: acţionarea liniilor în gol, a


transformatoarelor sau bateriilor de condensatoare),
energia termică a arcului electrică este prea mică
pentru a asigura o suficientă suprapresiune şi o
împingere semnificativă a spatelui pistonului. Prin
urmare, este utilizat, efectul autopneumatic
convenţional de dezvoltare în volumul (Vp), pentru
stingerea arcul electric.
Figura 6.11

 Închiderea (fig.6.12)
Când este dată o comandă electrică sau manuală de
închidere, energia acumulată în resortul de închidere
(15) – amplasat în interiorul dispozitivului de acţionare –
este eliberată. Această energie este transmisă direct la
axul polului de actionare (16) pentru a asigura
închiderea.
Eliberarea energiei stocate în resortul de închidere (15)
produce deplasarea părţilor în mişcare – realizând-se
închiderea întreruptorului – şi, de asemenea, armarea
resortului de deschidere (7).

Figura 6.12

6.2.5. Dispozitivul de acţionare (fig. 6.13, fig. 6.14)

Dispozitivul de acţionare este un mecanism cu resort de tip FK 3-4, comandat electric de la distanţă.
La punerea în funcţiune, sau când tensiunea secundară lipseşte, acţionările pot fi făcute direct de la
dispozitivul de acţionare.

MECANISMUL DE ACŢIONARE NU TREBUIE NICIODATĂ SĂ FIE ACŢIONAT CÂND NU ESTE


CUPLAT LA ÎNTRERUPTOR

Părţi componente

 Axul motor
- Axul principal (1) este legat de polul întreruptorului prin intermediul unui cilindru (2)
- Amortizorul (4) este legat la pârghia (32)
- În poziţia “ÎNCHIS”, axul principal (1) rămâne pe clichetul de deschidere (6) prin intermediul
pârghiei (5)
- Pârghia cu rolă (11) rămâne pe cama de închidere (10).
NOTĂ: Pârghiile (5) – (11) – (32) formează o singură piesă - pârghia triplă (34)

35
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

 Axul de închidere
Pe axul de închidere (7) sunt amplasate:
- Roata volantă inerţială (8),
- Cama de închidere (10)
- Cama (26) care acţionează comutatorul de limitare (17) al motorului (12)
- Resortul de închidere (9) pune în mişcare roata volantă inerţială (8) prin intermediul lanţului
(15). Acest resort este de tipul cu presiune elicoidală.
Cuplul de rotaţie – creat la roata volantă inerţială (8) prin intermediul resortului de închidere
armat (9) – este balansat : clichetul de închidere (14) / rola (16).

Figura 6.13

Legăturile auxiliare. Resortul de închidere (9) este armat cu ajutorul demultiplicatoarelor (13) şi a
motorului (12).

Legături auxiliare electrice


- Contactele de alarmare (30) sunt activate de o tijă şi o pârghie (33), antrenate de către
axul principal (1).
- Comutatorul de limitare (17) al motorului este activat de către cama (26). Această camă
este montată pe axul de închidere (7).
- Clichetul de închidere (14) şi clichetul de deschidere (6) sunt acţionate prin alimentarea
bobinelor (22) şi (27).

Legături auxiliare mecanice


- Mecanismul de acţionare poate fi activat de către parghiile manuale (24) şi (28).
- Indicatorul (29) dă poziţiile “DESCHIS” sau “ÎNCHIS” ale întreruptorului. Un contor de
acţionare înregistrează numărul de acţionări realizate.
- Indicatorul (23) dă stările “ARMAT” sau “ELIBERAT” ale resortului de închidere.
- Dacă alimentarea auxiliară cade, manivela (21) permite resortului de închidere să fie
complet armat.

36
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27

Figura 6.14

Principiul de acţionare (fig.6.15)

Când bobina de închidere este alimentată sau când parghia de


închidere manuală este acţionată, clichetul de închidere (14)
eliberează roata volantă inerţială (8)

Axul de închidere (7) efectuează o rotaţie de 180 0 produsă de


resortul de închidere armat
Cama (10) roteşte axul principal (1) prin intermediul pârghiei triple
(34). După o rotaţie la 60 0 , pârghia (34) rămâne pe clichetul de
deschidere (6).

Simultan, resortul de deschidere (3) este armat prin intermediul


cilindrului (2) activat de rotaţia axului (1)
O roată, montată pe angrenajul (19), impiedică reductorul (13) şi
motorul să fie mişcate de către roata volantă inertiale (8).
NOTA: Există un blocaj care împiedică toate acţionările de închidere dacă
întreruptorul este deja în poziţia “INCHIS”

Figura 6.15

37
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)

Armarea resortului de închidere (fig. 6.16)

Când motorul (12) este alimentat, începe imediat să armeze resortul de închidere (9) prin intermediul
demultiplicatoarelor (13), al roţii volante inerţiale (8) şi al lanţului (15).
La capătul cursei, angrenajul (19) este în sectorul nedinţat al roţii volante inerţiale (8) şi
demultiplicatoarele (13) se pot opri fără să producă tensionarea clichetului de închidere (14).

NOTĂ:
În timpul armării resortului de închidere, circuitul de alimentare al bobinei de închidere este întrerupt
pentru a împiedica o acţionare de închidere intempestivă.

Figura 6.16

Deschiderea (fig. 6.17)


Când bobina de deschidere (27) este alimentată sau parghia manuală de deschidere (28) este
acţionată, clichetul de deschidere (6) eliberează pârghia (34);
Axul principal (1) efectuează o rotaţie de 60 0 în sensul acelor de ceasornic – produsă de armarea
resortului de deschidere (3) – înainte ca întreruptorul să atingă poziţia “DESCHIS”.
Amortizorul (4) amortizează excesul de energie pentru a face lin capătul de cursă.

Figura 6.17

38

S-ar putea să vă placă și