Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Folosirea gazului hexafluorură de sulf (SF 6) la stingerea arcului electric şi apoi la asigurarea izolaţiei
între piesele de contact, se justifică prin proprietăţile acestui gaz.
ppm - părţi din elementul urmărit, la un milion de părţi (de masă) ale amestecului
HF - acid fluoric (principala sursă industrială de fluor)
SF6 este unul dintre cele mai grele gaze cunoscute. Densitatea la 20 oC şi la 1,013 bari (0,1 MPa)
este aproape de cinci ori mai mare decât cea a aerului.
Figura 1.1
SF6 este un gaz incolor, fără miros, incombustibil şi netoxic. Trebuie evidenţiat faptul că acest
material reacţionează cu materialele pe bază de fluoraldehidă (pertinax) şi din această cauză izolaţia
internă a întreruptoarelor se realizează fie pe bază de răşini epoxidice, fie pe bază de teflon. La
presiuni mari, de exemplu 10 bar, se lichefiază în jurul temperaturii de -10 oC; de aceea, în instalaţiile
de tip exterior, gazul SF6 trebuie să se afle la presiuni reduse (4…6 bar), dacă nu, se recurge la
încălzirea locală a instalaţiei.
In figura 1.2. sunt prezentate diagramele presiune funcţie de temperatură. Curba 1 se referă la o
stare normală într-o instalaţie cu densitatea de 45 g/l, la temperatura de 20 oC şi presiunea de 6 bar,
sub volum constant. Curbele 2 şi 3 se referă la avertizarea scăderii presiunii respectiv la interdicţia de
funcţionare a instalaţiei.
5
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
Figura 1.2
Căldura specifică este de 3,7 ori mai mare decât a aerului. In consecinţă, pentru a încălzi cu un
grad o unitate de volum de SF 6 este nevoie de o cantitate de căldură de 3,7 ori mai mare decât la
aer. La aceeaşi cantitate de căldură înmagazinată, temperatura SF 6 va fi mai mică decât a aerului;
scad solicitările termice ale echipamentului realizat cu SF 6.
Figura 1.3
Proprietăţi electrice
SF6 este un gaz electronegativ1 şi îşi păstrează această calitate până la câteva mii de grade.
Rigiditate dielectrică
Definiţie:rigiditatea dielectrică este intensitatea câmpului electric uniform pentru care, în
dielectricul analizat, apare o descărcare disruptivă.
1
Moleculele gazului SF6 au o mare afinitate de a capta electroni liberi formând astfel ioni negativi (electroni lenţi), care au
aceeaşi mobilitate cu ionii pozitivi şi deci oferă o mare probabilitate de recombinare în molecule neutre.
6
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
Variaţia tensiunii disruptive cu distanţa pentru SF6 la diferite presiuni. Câmp electric uniform. Tensiune
de frecvenţă 50 Hz. Panta fiecărei curbe este egală cu rigiditatea dielectrică.
la aceeaşi presiune
(1,0 bar) SF6 are o
Figura 1.4
Rigiditatea dielectrică creşte cu presiunea, pentru a asigura aceeaşi tensiune disruptivă (de
exemplu 150 kV) este nevoie de o distanţă de separaţie între electrozi de cca. 24 cm la 1,0 bar şi 8
cm la 5,0 bar.
Conform legii lui Pachen, tensiunea de străpungere este o funcţie de produsul dintre presiune şi
distanţă (fig. 1.5); creşterea tensiunii de străpungere se poate obţine pe două căi:
- la distanţă constantă creşterea se obţine prin creşterea presiunii;
- la presiune constantă creşterea se obţine prin mărirea distanţei.
In figura 1.5 se prezintă variaţia tensiunii disruptive cu presiunea în câmp electric neuniform.
7
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
Figura 1.5
Figura 1.6
Caracteristicile menţionate ale profilului temperaturii arată că zona prin care circulă cea mai mare
parte a curentului de arc este zona centrală, zona în care sunt şi valorile maxime ale temperaturii din
coloana arcului. În vecinătatea trecerii prin zero, când valorile instantanee ale curentului sunt din ce
în ce mai mici, temperatura din zona centrală a arcului scade. Variaţia temperaturii determină
modificarea conductivităţii termice a arcului (fig. 1.3) care, pentru SF 6 atinge un maxim în jurul
temperaturii de 2000 K în timp ce pentru aer de exemplu, se situează în jurul valorii de 6000 K.
Rezultă că în vecinătatea trecerii prin zero a curentului, când temperatura în coloana arcului scade
ajungând în zona în care conductivitatea termică este maximă, sunt întrunite condiţiile optime pentru
stingerea arcului: aport de energie sistat (prin anularea curentului) transmisivitate maximă (datorită
conductivităţii termice bune).
In fig. 1.7 este reprezentată capacitatea de stingere a arcului electric funcţie de presiune, pentru
diferite medii de stingere.
8
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
Figura 1.7
Intreruptoarele care folosesc jetul de gaz SF 6 pentru stingerea arcului electric se află acum, la a treia
generaţie:
- la prima generaţie, gazul SF6 sub presiune era furnizat de un compresor;
- la a doua generaţie, gazul SF 6 sub presiune rezultă din procesul de autocompresie, adică la
retragerea tijei mobile din tulipă, un piston comprimă gazul care este dirijat în ajutajul în care
se dezvoltă arcul electric; energia de autocompresie este furnizată de mecanismul de
acţionare al întreruptorului;
- la a treia generaţie, gazul SF6 în faza iniţială se încălzeşte prin preluarea de energie din
coloana arcului electric. In această fază,
volumul gazului este cvasilimitat, se produce o
creştere a presiunii locale care permite ulterior
formarea jetului de gaz. Acesta în faza stingerii
este dirijat asupra arcului electric. Pentru curenţi
mici se foloseşte un sistem de autocompresie.
9
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
extrem de mici şi unei viteze de curgere extrem de mari. In această plasmă se găsesc şi vapori
metalici proveniţi din piesele de contact. Dimensiunile corecte date geometriei ajutajului asigură
o scurgere netulburată şi evită fenomenul de refulare.
b) Faza termică. Inainte de trecerea curentului prin zero, diametrul plasmei scade continuu, iar în
momentul trecerii curentului prin valoarea zero diametrul arcului este extrem de mic (de ex. 1
mm). Caracteristic acestei faze este producerea intensă a turbulenţei, cauzată de sosirea în
ajutaj a gazului cu temperatura redusă şi viteza mică şi plasma caracterizată prin temperatură
mare şi viteză mare. Reaprinderea sau stingerea definitivă a arcului se decide în această fază
şi depinde în cea mai mare măsură de formarea turbulenţei.
c) Faza dielectrică. După stingerea arcului electric, plasma de înaltă conductivitate electrică a fost
înlocuită cu gaz neconductor dar cald. In această fază apare, între piesele de contact ale
întreruptorului, tensiunea tranzitorie de restabilire, care constituie solicitarea dielectrică a
întreruptorului după o întrerupere reuşită. Figura 2.1
Figura 2.2
10
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
Figura 3.1
Figura 3.2
11
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
Figura 3.3
1 – treceri izolante
2 – transformatoare de curent
3 – separator
4 – întrerupător
5 – dispozitiv de acţionare
6 – separator legare la pământ
Figura 3.4
In fig. 3.5 este prezentată schiţa unui pol de întrerupător pentru gama de tensiuni U n = 72,5 …245 kV
cu o singură cameră de stingere.
12
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
Pentru tensiuni mai mari, în vederea creşterii vitezei electrice de deschidere se folosesc camere de
stingere conectate în serie, adică se aplică principiul modulului.
In fig. 3.6 se prezintă schiţa de construcţie pentru o jumătate de pol cu tensiunea nominală
Un = 525…765 kV. Se constată echiparea întrerupătorului cu condensatoarele 5, 6 pentru asigurarea
repartiţiei uniforme a tensiunii de restabilire şi cu compartimentele 3, 4 care cuprind rezistenţele
electrice şi întreruptoare auxiliare pentru diminuarea supratensiunilor de comutaţie la comutarea
liniilor în gol. Dispozitivele de acţionare ale întreruptoarelor se realizează cu mecanism hidraulic sau
cu mecanism cu resort.
Aceste întreruptoare utilizează hexafluorura de sulf pentru izolarea şi stingerea arcului electric.
Presiunea de gaz pentru stingerea arcului electric este produsă de un dispozitiv de autocompresie în
timpul procesului de comutaţie. Acţionarea este hidraulică de tip SH, adecvată pentru reanclanşarea
rapidă tripolară sau monopolară.
Părţi componente
Intreruptorul este compus din trei poli independenţi montaţi pe câte un suport metalic (fig.4.1 ).
Fiecare pol (fig.4.2) este format din:
- cameră de rupere;
- coloană suport;
- grup de acţionare hidraulic închidere-deschidere.
Figura 4.1
14
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
Figura 4.2
A. CAMERA DE RUPERE
15
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
In figura 4.3 este reprezentată o secţiune prin camera de rupere, alcătuită din:
Figura 4.3
Ansamblul contact fix superior include port contactul superior 1.2.1., degetele de contact superioare
1.2.4., contactele de arc 1.2.3. ecranul superior 1.2.2. Pe port contactul intermediar 1.2.5. este
montat filtrul 1.6 pentru absorbirea produselor de descompunere a SF6 şi a umidităţii.
Ansamblul parte mobilă include contactul principal mobil 1.3.2. contactul de arc mobil (tulipă) 1.3.3.,
duza de suflaj 1.3.1., cilindrul de compresie 1.3.4. şi tija 1.3.5. Ansamblul contact fix inferior include
degetele de contact 1.4.3., port contactul inferior 1.4.4., supapa 1.4.1., suportul supapă 1.4.2. şi
discul filtrant 1.4.6.
16
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
Figura 4.4.
Ansamblul general
Din punct de vedere al acţionării, întreruptorul este alcătuit din:
ansamblul grup de acţionare
ansamblul grup de compresie
17
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
Figura 4.5.
Figura 4.6.
18
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
Tabelul 4.2
Nr. Mediul de stingere – SF6
crt.
+ 0,2
1 Presiunea nominală la 200C bar
6,5
- 0,1
2 Control presiune SF6 bar 5,7 0,1
0
+ semnal pierderi treapta I la 20 C
+ 0,1
3 Blocaj general sau deschidere automată la 200C bar
5,5
0
0
4 Presiunea de umplere la 20 C bar 6,5
19
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
Figura 4.7
In poziţia închis (fig. 4.7. a) circuitul este stabilit prin contactul fix superior 1,2, contactul mobil 1.3 şi
contactul fix inferior 1.4. Intregul volum al întrerupătorului este supus la aceiaşi presiune a gazului.
La deschidere (fig. 4.7. b), contactele principale 1.2 respectiv 1.3 se separă, iar curentul este preluat
de contactele de arc 1.2.3 respectiv 1.3.3.
Concomitent cu operaţia de deschidere a contactelor, începe compresia gazului în cilindru 1.3.4 şi
suportul supapă 1.4.2.
Cursa de deschidere continuă (fig. 4.7. c), contactele de arc 1.2.3 respectiv 1.3.4 se separă şi între
ele se stabileşte arcul electric (în interiorul duzei de teflon 1.3.1.).
Prin deplasarea în continuare a contactului mobil presiunea în cilindru creşte. La ieşirea contactului
mobil din duză, SF6 sub presiune, asigură un suflaj dublu axial, care răceşte coloana arcului şi
antrenează piciorul arcului în interiorul contactelor de arc.
La trecerea prin zero a curentului electric arcul se stinge.
In poziţia deschis (fig. 4.7. d) suflajul încetează.
Produsele rezultate ca urmare a procesului de comutaţie sunt absorbite de filtrul static cu alumină
activă şi gazul îşi recapătă proprietăţile iniţiale.
Pentru funcţionarea corectă a întrerupătorului cu SF 6, presiunea gazului trebuie să se menţină în
limitele rezultate din fig. 4.8.
20
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
Figura 4.8
Presiunea (densitatea) gazului din polii întrerupătorului este controlată permanent şi automat de către
presostate compensate cu temperatura. Dacă în timpul funcţionării, ca urmare a pierderilor (scăpări
de gaze prin neetanşeităţi), presiunea gazului scade la valorile reprezentate, de curba b
(corespunzător temperaturii gazului), intră automat în acţiune semnalizarea de “joasă presiune”
treapta I. De regulă, dacă acest semnal apare este foarte probabil ca procesul de pierdere să
continue şi să pună în pericol funcţionarea întrerupătorului. Pentru a evita acest pericol, la primirea
semnalului, personalul de exploatare trebuie să ia măsuri de izolare a echipamentului în vederea
depistării cauzelor şi înlăturării acestora.
Dacă presiune gazului scade la valorile indicate
de curba c, acţionarea întrupătorului devine
periculoasă; intră în acţiune “blocajul general”
sau se declanşează automat întrerupătorul în
funcţie de schema aleasă de beneficiar. Valorile
de semnalizare, respectiv deschidere sau
blocare întrupător sunt date în tabelul 4.2. In
fig. 4.9 este prezentată diagrama temperatură-
presiune pentru SF6 cu caracteristici de lucru
ale presostatului compensat.
L – curba de lichefiere
U – linia de umplere
C – linia de alarmă
B – linia de blocaj
a întrerupătorului
Figura 4.9
De remarcat faptul că manometru normal de gaz nu este comod pentru exploatare deoarece acesta
indică o presiune dependentă de temperatură şi ca urmare pentru diagnosticarea stării trebuie să se
facă corecţia funcţie de temperatură. Din această cauză la întreruptoarele moderne sunt montate
monitoare de densitate, care indică presiunea raportată la 20 oC. Monitorul de densitate reacţionează
numai la schimbarea presiunii ca rezultat al scurgerii de gaz din întrerupător în atmosferă. Monitorul
de densitate este reglat să lucreze la limitele de densitate cerute.
21
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
5. ÎNTRERUPTORUL CU HEXAFLORURĂ TIP FXT 12F, FXT 13F, FXT 14F CU MECANISME DE
ACŢIONARE CU RESORT TIP FK 3 – 2
22
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
Tabelul 5.2
FXT12F FXT13F FXT14F FXT12F FXT13F FXT14F
Temperatura minim admisibilă până -300C -250C
la
Densitatea gazului SF6
Nominală 45,95 kg / m3 57,04 kg / m3
Primul prag 40,25 kg / m3 47,40 kg / m3
Al doilea prag 38,15 kg / m3 45,95 kg / m3
Presiunea efectivă la 200C
Nominală ( + 0,1 bari ) 6 bari 7,5 bari
Primul prag ( 0,1 bari ) (P1) 5,2 bari ( P2+0,3 bari ) 6,2 bari ( P2+0,2 bari )
Al doilea prag ( 0,1 bari ) (P2) 4,9 bari 6 bari
Întreruptorul este alcătuit din trei poli, fiecare acţionat de un dispozitiv de acţionare cu resort.
Polul este alcătuit conform figurii 5.1din :
- o cameră de stingere (1) într-un izolator ceramic, aşezată vertical, echipată la fiecare capăt cu
câte o bornă de înaltă tensiune (2) ;
- o coloană suport din ceramică (3), prin care trece o tijă izolantă şi care este ataşată la contactul
mobil al camerei de stingere;
- la baza coloanei (3), este carterul inferior (4) care conţine :
1.ansamblul pârghie-manivelă ce acţionează contactul mobil;
2. resortul de deschidere;
3. dispozitivul de umplere şi monitorizare a SF 6 (5);
- mecanism de acţionare (7) cu resort tip FK 3-2
- cadru (6) care susţine unitatea pol / mecanism de acţionare;
- pârghie externă (8) care leagă mecanic polul de mecanismul de acţionare.
Figura 5.1
23
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
Camera de rupere
Camera de rupere este realizată astfel încât rezistenţa mecanică a pieselor de lucru să fie mare şi
contactele supuse arcului electric să aibă o uzură scăzută. Mediul de stingere al arcului electric
este hexaflorura presurizată. Camera de stingere este cu suflaj termic, utilizând energia
acumulată în arc, pentru a crea presiunea necesară stingerii arcului electric.
Camera de rupere este alcătuită conform figurii 5.2
din următoarele elemente :
- un izolator ceramic (8) cu o linie de fugă mare
care depinde de nivelul de poluare;
- un contact fix (9) care sprijină filtrul (10) ce
absoarbe produşii rezultaţi în urma
descompunerii hexaflorurii şi umiditatea;
- un contact mobil (11) acţionat de tija mobilă, şi
care conţine dispozitivul de suflaj;
- două borne (12), una în partea superioară şi
una în partea inferioară.
Figura 5.2
Coloana suport
Coloana suport (2) este alcătuită din unul sau mai mulţi izolatori ceramici, asigurând nivelul de
izolaţie faţă de pământ al întreruptorului, şi conţine de asemenea, tijele de acţionare (13) ale
contactului mobil. Din punct de vedere constructiv se asigură o rezistenţă seismică ridicată. Linia
de fugă a coloanei suport este lungă şi depinde de gradul de poluare.
Carterul inferior
Carterul inferior (3) se comportă ca o bază pentru aşezarea polului pe cadru şi include axul de
acţionare (14), dispozitivul de cuplare cu tija izolantă (13), ca şi resortul de deschidere (15).
Figura 5.3
24
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
Inchiderea. Când este dată o comandă electrică sau manuală de închidere, energia acumulată
în resortul de închidere – amplasat în interiorul dispozitivului de acţionare – este eliberată.
Această energie este transmisă prin intermediul pârghiei la axul polului de acţionare, pentru a
asigura închiderea. Eliberarea energiei stocate în resortul de închidere produce deplasarea
părţilor în mişcare şi, de asemenea, armarea resortului de deschidere. În poziţia “ închis “ (figura
5.4) curentul trece prin borna superioară (1), suportul contactului fix (2), contactele principale (3),
contactul mobil (4), suportul contactului mobil (5), şi borna inferioară (6).
Deschiderea. Când este dată o comandă electrică sau manuală de deschidere, energia
acumulată în resortul de deschidere aflat în exteriorul carterului inferior al polului, este eliberată.
Dispozitivul de cuplare al tijei izolante (10), acţionată direct de către resortul de deschidere,
transmite mişcarea contactului mobil (4), care îşi începe cursa deschizând întreruptorul.
- Începutul deschiderii (figura 5.5) este când contactul mobil (4) se separă de contactele principale
(3), curentul fiind transferat pe contactele de arc (7).
- Efectul termic (figura 5.6) apare când contactele mobile de arc (7) se separă de contactul de arc
fix (8) şi arcul electric format, duce la creşterea presiunii gazului în volumul de expansiune termică
(Vt) închis de tija contactului de arc fix (8) şi duza izolantă (9)
Figura 5.4
Figura 5.6
Figura 5.5
25
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
Cazul special al curenţilor mici. Pentru curenţii mici (acţionarea liniilor în gol, transformatoare
sau baterii de condensatoare), energia termică a arcului electric este prea mică pentru a asigura o
suprapresiune şi o împingere semnificativă a pistonului. Prin urmare, este utilizat efectul
autopneumatic convenţional de dezvoltare în volumul (V p), pentru stingerea arcului.
Figura 5.9.
Axul motor
- axul principal (1) este legat de polul întreruptorului prin intermediul pârghiei (2) prevăzută cu tija
exterioară (25); resortul de deschidere (3) amplasat în carterul exterior polului, acţionează axul
principal (1), prin intermediul tijei (25); amortizorul (4) este legat la pârghia (32); în poziţia “închis”
axul principal (1) rămâne pe opritorul de deschidere (6) prin intermediul pârghiei (5); pârghia cu
rolă (11) rămâne pe cama de închidere (10); pârghia (33) acţionează comutatorul auxiliar (30).
NOTĂ : Pârghiile (5) – (11) – (31) – (32) formează o singură piesă .
26
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
Axul de închidere
Pe axul de închidere (7) sunt amplasate :
- roata volantă (8);
- cama de închidere (10);
- cama (26) care acţionează comutatorul de limitare (17) al motorului (12).
Resortul de închidere (9), de tip cu presiune elicoidală, pune în mişcare roata volantă (8) prin
intermediul lanţului (15). Cuplul de rotaţie – este creat de roata volantă (8) prin intermediul
resortului de închidere armat (9); opritorul de închidere (14) este balansat de rola (16).
Închiderea
17 30
23
34
29
16
Figura 5.10
Când bobina de închidere (22) este alimentată, sau când se foloseşte pârghia de închidere manuală
(24), opritorul de închidere (14) eliberează roata volantă (8). Axul de închidere (7) efectuează o
rotaţie în sens invers procesului de armare, produsă de resortul de închidere (9). Cama (10) roteşte
axul principal (1) prin intermediul pârghiei cu role (11). După o rotaţie de 60 o, pârghia (5) rămâne pe
opritorul de deschidere (6). Simultan, resortul de deschidere (3) este armat prin intermediul tijei (25)
şi a pârghiei (2), antrenate de rotaţia axului (1). La sfârşitul operaţiei de închidere, axul principal (1),
datorită camei (10) este coborât spre opritorul de deschidere (6) care blochează dispozitivul pe
poziţia închis. În timpul acestei operaţii se armează resortul de deschidere.
27
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
Deschiderea. Când bobina de deschidere (27) este excitată sau când se foloseşte pârghia
manuală de deschidere (28), opritorul de deschidere (6) eliberează pârghia (5). Axul principal (1)
efectuează o rotaţie de 600 în sensul de armare a resortului de deschidere (3) – înainte ca
întreruptorul să atingă poziţia “deschis“, amortizorul (4) amortizând excesul de energie pentru a
face lin capătul de cursă.
Figura 5.11
28
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
Gazul SF6
Caracteristicile gazului SF6
Tabelul 6.2
0 0
Temperatura minim admisibilă până la : -30 C -25 C
Densitatea gazului SF6
45,95 kg / m3 57,04 kg / m3
Nominală
40,25 kg / m3 47,40 kg / m3
Primul prag
38,15 kg / m3 45,95 kg / m3
Al doilea prag
Presiunea efectivă la 200C
Nominală (+ 0,1 bari) 6 bari 7,5 bari
Primul prag (+ 0,1 bari) p1 5,2 bari (P2+0,3 bari) 6,2 bari (P2+0,2 bari)
Al doilea prag (+ 0,1 bari) p2 4,9 bari 6 bari
29
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
Întreruptorul este alcătuit din trei poli, fiecare acţionat de un dispozitiv de acţionare cu resort .
Principalele părţi componente sunt:
Semn Componente
A Polul întreruptorului
B Structura suport
C Dispozitiv de acţionare
D Cutia principală
Figura 6.1.
A. POLUL INTRERUPTORULUI
Polul întreruptorului este alcătuit din trei componente
principale:
- camerele de rupere (1)
- coloana suport (2)
- carcasa mecanismului (3)
Figura 6.2
30
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
B. STRUCTURA SUPORT
Suportul polului
Suportul polului (9), care este fixat pe suportul cadru (10), include
carcasa mecanismului, şi dispozitivul de acţionare.
Suportul cadru
Suportul cadru (10) este fixat pe pământ şi susţine toate
componentele întreruptorului.
Figura 6.3
C. DISPOZITIVUL DE ACŢIONARE
D. CUTIA PRINCIPALĂ
Figura 6.4
31
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
Figura 6.5
Camera de rupere este realizată astfel încât să asigure o rezistenţă mecanică şi uzură scăzută a
contactelor supuse arcului electric în SF 6. Piesele de lucru sunt incluse într-un izolator ceramic etanş,
asigurând izolaţia corespunzătoare între contactele întreruptorului.
Figura 6.6
32
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
Figura 6.7
Figura 6.8
Figura 6.9
33
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
a)
Efectul termic Când contactele (10) se separă, arcul electric apare iar energia termică
produsă, duce la creşterea presiunii gazului în volumul de expansiune termică
(Vt), închis de tija contactului fix (11) şi duza izolantă (12)
b)
Întreruperea şi Când tija (11) iese din duza (12), energia termică din volumul (V t) este
supravegherea eliberată, producând apariţia unui suflaj, chiar înainte de trecerea curentului
la deschidere prin zero, asigurând stingerea arcului electric. Astfel, creşterea presiunii
începută o dată cu apariţia arcului, se împrăştie şi pistonul (13), împinge
ansamblul mobil reducând astfel cantitatea de energie necesară operaţiei de
deschidere a întreruptorului.
c)
d)
Figura 6.10
34
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
Închiderea (fig.6.12)
Când este dată o comandă electrică sau manuală de
închidere, energia acumulată în resortul de închidere
(15) – amplasat în interiorul dispozitivului de acţionare –
este eliberată. Această energie este transmisă direct la
axul polului de actionare (16) pentru a asigura
închiderea.
Eliberarea energiei stocate în resortul de închidere (15)
produce deplasarea părţilor în mişcare – realizând-se
închiderea întreruptorului – şi, de asemenea, armarea
resortului de deschidere (7).
Figura 6.12
Dispozitivul de acţionare este un mecanism cu resort de tip FK 3-4, comandat electric de la distanţă.
La punerea în funcţiune, sau când tensiunea secundară lipseşte, acţionările pot fi făcute direct de la
dispozitivul de acţionare.
Părţi componente
Axul motor
- Axul principal (1) este legat de polul întreruptorului prin intermediul unui cilindru (2)
- Amortizorul (4) este legat la pârghia (32)
- În poziţia “ÎNCHIS”, axul principal (1) rămâne pe clichetul de deschidere (6) prin intermediul
pârghiei (5)
- Pârghia cu rolă (11) rămâne pe cama de închidere (10).
NOTĂ: Pârghiile (5) – (11) – (32) formează o singură piesă - pârghia triplă (34)
35
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
Axul de închidere
Pe axul de închidere (7) sunt amplasate:
- Roata volantă inerţială (8),
- Cama de închidere (10)
- Cama (26) care acţionează comutatorul de limitare (17) al motorului (12)
- Resortul de închidere (9) pune în mişcare roata volantă inerţială (8) prin intermediul lanţului
(15). Acest resort este de tipul cu presiune elicoidală.
Cuplul de rotaţie – creat la roata volantă inerţială (8) prin intermediul resortului de închidere
armat (9) – este balansat : clichetul de închidere (14) / rola (16).
Figura 6.13
Legăturile auxiliare. Resortul de închidere (9) este armat cu ajutorul demultiplicatoarelor (13) şi a
motorului (12).
36
Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6) Ete45-27
Figura 6.14
Figura 6.15
37
Ete45-27 Intreruptoare cu Hexafluorură de Sulf (Sf6)
Când motorul (12) este alimentat, începe imediat să armeze resortul de închidere (9) prin intermediul
demultiplicatoarelor (13), al roţii volante inerţiale (8) şi al lanţului (15).
La capătul cursei, angrenajul (19) este în sectorul nedinţat al roţii volante inerţiale (8) şi
demultiplicatoarele (13) se pot opri fără să producă tensionarea clichetului de închidere (14).
NOTĂ:
În timpul armării resortului de închidere, circuitul de alimentare al bobinei de închidere este întrerupt
pentru a împiedica o acţionare de închidere intempestivă.
Figura 6.16
Figura 6.17
38