Curs VI - Oncobiologie

Oncobiologie
Curs VI – Caracteristicile cancerului

“The six hallmarks of cancer”
3. Inducerea proliferării
I. Caracteristicile cancerului
- Cele 6 caracteristici ale cancerului -
1. Potențialul de replicare nelimitat
De cate ori?
3. Secreția de factori
de creștere proprii și M 2. Pierderea capacității de
inducerea proliferării reglare a ciclului celular
Proto-oncogene Gene supresoare a tumorii
G2 G1
G0
Punctul
R Apoptoză
Moarte
S Quiescență celulară
5. Promovarea angiogenezei
6. Capacitate invazivă și metastazică 4. Rezistența la apoptoză
• Celule normale – Transmiterea semnalului. Generalități
Inhibitori de Factori de
creștere creștere
Proteine codificate de:
Cale de
semnalizare
Gene
Proto-
supresoare
oncogene
a tumorii
Factori de
transcriere
Reglare pozitivă Reglare negativă

Transcriere a ciclului celular a ciclului celular
ADN
G1/G0 Proliferare
• Celule normale – Reglarea pozitivă a ciclului celular (inducerea proliferării)
Comportamentul celular (proliferare vs. diferențiere) este dependent de moleculele
semnal din exteriorul celulei.
Factori mitogeni
prezenți
Proliferare
Expresie
Cale de semnalizare
Factori mitogeni
genică
Fază quescentă
absenți (G0)
Menținerea homeostaziei tisulare
Homeostazie = menținerea stării de echilibru a unui țesut/organ din prisma creșterii și

dezvoltării acestuia.
• Celule canceroase - inducerea proliferării
Celulele canceroase sunt independente față de prezența factorilor mitogeni extrinseci.
Homeostazia tisulară este dereglată, fiind posibilă formarea tumorilor.
Modificări survenite în căile de

semnalizare pentru proliferare:
a. La nivelul factorilor de creștere

b. La nivelul receptorilor
c. La nivelul moleculelor
intracelulare de semnalizare
d. La nivelul factorilor de
transcriere
Fig. 1 Cele 4 tipuri de proteine ce participă

la controlul creșterii și diviziunii (Lodish și
colab., 2000).
• Modificări survenite la nivelul factorilor de creștere
- Celule normale
Factor de creștere = moleculă ce apare în mod natural in vivo, implicată în
semnalizări celulare, care stimulează creșterea, proliferarea, supraviețuirea
și/sau diferențierea celulară. În general transmit un mesaj mitogenic.
Tip de semnalizare: paracrină și/sau juxtacrină (foarte rar autocrină). Secretați

de multe tipuri de celule, negrupate într-o glandă.
Diversitate: 20 familii, cel puțin 100 de molecule
Exemple – factori de creștere implicați în oncogeneză: EGF (epitelial growth

factor); PDGF (Platelet-derived growth factor); IGF (insulin-like growth factors);
FGF (fibroblastic growth factors); VEGF (vascular endothelial growth factors).
• Modificări survenite la nivelul factorilor de creștere
- Celule canceroase
1. Secreția autocrină a factorilor de creștere = secreție proprie de factori de
creștere necesari proliferării. Celula canceroasă nu mai depinde de celulele
învecinate.
Ex. :Secreția autocrină de

PDGF în glioblastom (tip
de cancer al creierului)
Cale de Proliferare
semnalizare celulară
2. Supraexprimarea unor factori de creștere

3. Mutația unor factori de creștere
• Modificări survenite la nivelul receptorilor transmembranari
- Celule normale
Tipuri de receptori relevanți în oncobiologie:

A. Receptori tirozin-kinazici
ex.: EGFR; PDGFR; IGFR; FGFR; VEGFR.
B. Receptori ce activează tirozin-kinaze citoplasmatice
C. Receptori treonin/serin-kinazici
• Receptori tirozin-kinazici: Structură

- domeniu extracelular, N-terminal – este recunoscut și leagă
factorul de creștere. Variabil în funcție de familia de receptori,
responsabil de specificitatea interacțiunii receptor – ligand.
- domeniu transmembranar – 1 singur domeniu.
- domeniu intracelular, C-terminal – conține centrul catalitic,
responsabil de transmiterea semnalului. Variabilitate
structurală mică în rândul familiilor de receptori.
Fig. 2 Structura unui receptor tirozin-kinazic

(Cooper, 2000)
- Celule normale
• Receptori tirozin-kinazici: Structură
Fig. 3 Diversitatea structurală a 14 familii de

receptori tirozin-kinazici (Robert, 2015)
- Celule normale
• Receptori tirozin-kinazici: Funcție
Receptor Dimerizare Autofosforilare la nivelul reziduurilor de
+ Ligand receptor tirozină – activitate kinazică reciprocă a
unui monomer asupra celuilalt
Fig. 4 Dimerizarea receptorilor tirozin-kinazici la interacțiunea cu ligandul (Cooper, 2000)

- Celule normale
• Receptori tirozin-kinazici: Funcție
Receptor fosforilat
În centrul În afara centrului

catalitic catalitic
Crește activitatea Apare situs de legare

kinazică a altor proteine
Recrutare proteine cu domeniu SH2/

PTB, intracelulare
Fig. 5 Activarea proteinelor intracelulare prin
fosforilare la nivelul receptorilor tirozin-kinazici
Activare proteine recrutate prin
(Cooper, 2000)
fosforilare (inițiere semnalizare)
- Celule normale
• Receptori tirozin-kinazici: Familia ERBB
4 receptori: - EGFR (ERBB1)
11 factori de - Her2 (ERBB2) – fără ligand Formează homo- și
creștere - ERBB3 – fără activitate kinazică heterodimeri
- ERBB4
Rol major în proliferare celulară

în multe țesuturi normale
Fig. 6 Afinitatea factorilor de creștere pentru

receptorii familiei ERBB (Robert, 2015)
- Celule normale
• Receptori tirozin-kinazici: Familia ERBB
Fig. 7 Afinitatea factorilor de creștere pentru receptorii familiei ERBB și formarea

dimerilor(Robert, 2015)
- Celule canceroase
1. Supraexprimarea unor receptori tirozin-kinazici (prin amplificare genică).

Sensibilitatea la factori de creștere a celulei crește. Concentrații mai mici de
factori de creștere necesare pentru inducerea proliferării.
Ex. 1: supraexprimarea EGFR (ERBB1) în multe cancere epiteliale
Ex. 2: supraexprimarea Her2 (ERBB2) în 15-25% din cancerele de sân, în cancer
gastric etc (impact clinic în tratamentul cancerului de sân, în România).
2. Mutația unor receptori. Receptorii devin activi, indiferent de prezența

factorilor de creștere în mediu (EGFR - impact clinic în tratamentul
cancerului de plămâni, în România)
Ex. 1: Deleția unui fragment din domeniul extracelular al EGFR. Receptorul nu
mai leagă ligandul și devine permanent activ.
Ex. 2: Mutație în domeniul intracelular (în centrul catalitic) al receptorului
EGFR. Autoforforilarea receptorului are loc în absența ligandului și fără nevoie
de dimerizare a receptorului.
- Celule canceroase
Familia ERBB - impact clinic în diagnosticul și tratamentul cancerului în România
• Două strategii terapeutice
Anticorpi monoclonali anti EGFR Inhibitori ai activității tirozin-kinazice
(APMG, 2016)
Fig. Strategii terapeutice anti

Her2 în cancerul de sân
(Creedon, 2014)
• Modificări survenite la nivelul moleculelor intracelulare de semnalizare
- Celule normale
• Calea de semnalizare MAPK

- una dintre cele mai importante căi de semnalizare în proliferarea celulară
- activată de mulți receptori membranari. Cel mai des în proliferare: receptorii ERBB
- se finalizează cu activarea unor factori de transcriere – MAP (proteine activate de
mitogeni), care reglează transcrierea genelor implicate în progresul ciclului celular
(inducerea proliferării)
- este activată și de alți stimuli și activează la rândul ei și alți factori de transcriere
implicați în inflamație, răspunsul la stres și dezvoltare.
Factor de Cale de Efector Efect

Receptor
creștere semnalizare
EGF ERBB (EGFR) MAPK MAPs Proliferare

- Celule normale
PAS 1: Activarea proteinelor RAS - familia proteinelor G mici (GTPaze mici)
- 3 proteine omolog (NRAS, KRAS, HRAS) – în funcție de țesut
- proteine membranare intracitoplasmatice
- afinitate mare pentru GDP. RAS-GDP – forma inactivă a proteinei
Înlocuirea GDP cu GTP

cu ajutorul GEF (SOS1)
RAS-GDP (afinitate mare) Modificare conformațională

Forma inactivă RAS. RAS-GTP – forma activă
Conversia GTP în GDP – activitate

GTPazică intrinsecă a RAS +
activitate GTPazică a proteinelor
GAP (GTPAse activating protein)
- Celule normale
PAS 1: Activarea proteinelor RAS
Formă Formă
inactivă activă
Fig. 9 Activarea și inactivarea proteinelor RAS prin GEF și GAP (Ward, 2012)
- Celule normale
PAS 1: Activarea RAS – familia proteinelor G mici (GTPaze mici)
Receptor tirozin-kinazic activat prin fosforilare EGFR
Recrutarea unor proteine adaptor ce conțin

domeniul SH2 (recunosc receptorul fosforilat)
GRB2
(growth factor receptor-bound protein 2)
Recrutarea unui factor GEF (guanine nucleotide

exchage factor). GEF sunt capabile de înlocuirea SOS1
GDP cu GTP. (son of sevenless homologue 1)
Activarea proteinelor G mici prin interschimbarea

ligandului GDP cu GTP
RAS
- Celule normale
PAS 1: Activarea RAS – familia proteinelor G mici (GTPaze mici)
Fig. 8 Activarea proteinelor RAS prin receptori tirozin-kinazici (Robert, 2015)

- Celule canceroase
PAS1: Activarea proteinelor RAS
1. Mutația proteinelor RAS.
a. Mutații activatoare în codonul 12/13. Proteina RAS nu mai are activitate
GTPazică intrinsecă. Astfel, GTP-ul o dată legat, nu va mai fi convertit la GDP.
Proteina este activă permanent.
b. Mutații în codonul 61. Proteina RAS nu mai este susceptibilă la activitatea
GTPazică a proteinelor GAP. Activitatea GTPazică intrinsecă nu este suficinetă
pentru inactivare. Proteina RAS rămâne activă permanent.
Ex.: KRAS în cancerul colorectal (40% din cazuri), cancerul pancreatic (70% din
cazuri), cancerul pulmonar (20% din cazuri) (impact clinic în diagnosticul și
prognosticul cancerului colorectal, în România).
2. Mutația loss-of-function a proteinelor GAP.

RAS leagă GTP-ul permanent, proteina rămânând activă.
Ex.: NF1 (proteină GAP) - crește predispoziția la cancerul cerebral
- Celule canceroase
PAS1: Activarea proteinelor RAS
Proteina RAS- impact clinic în diagnosticul și prognosticul cancerului colorectal în România
Problemă: cancer colorectal – EGFR

supraexprimat în 80% din cazuri
Soluție: terapie anti-EGFR
Problemă 2: răspunsul la tratamentul

anti-EGFR imprevizibil
De ce? Fig. Ineficiența terapiilor anti-EGFR la

pacienții cu KRAS mutant (Exigon, 2013)
Molecule implicate în semnalizare aflate după
EGFR pe calea de semnalizare sunt modificate.
- Celule normale
PAS2: Activarea cascadelor kinazice
Proteină RAS activată RAS-GTP
Legarea proteinelor RAF și inducerea unor

modificări conformaționale în acestea ce permit
fosforilarea lor. RAF SRC, JAK etc.
Activarea kinazelor RAF prin fosforilare de către

alte kinaze citoplasmatice
MEK1/2
Activarea kinazelor MAPK (mitogen-activated protein
kinases)
ERK1/2
- Celule normale
RAF (MAP3K = MAPKKK)
MEK1/2 (MAP2K = MAPKK)
ERK1/2 (MAPK)
Fig. 10 Activarea cascadelor kinazice MAP

(Robert, 2015)
- Celule canceroase
1. Mutația proteinelor RAF (BRAF).
Mutații activatoare punctiforme în poziția 600, aproape de centrul catalitic.
Proteina RAF este aparent fosforilată. Proteina este activă permanent.
Ex.: BRAF în melanom malign, cancerul tiroidian, ovarian, colorectal (impact
clinic în tratamentul melanomului, în România).
2. Mutația proteinelor MEK.

Mutații activatoare punctiforme. Nu se stie incă exact impactul în oncogeneză.
3. Supraexprimarea proteinelor MEK și ERK. Crește sensibilitatea celulei la

proteinele RAF.
- Celule normale
PAS3: Activarea factorilor de transcriere (efectorilor)
1. Factorii de transcriere MYC

Formează complexe MYC-MAX, ce stimulează
proliferarea prin:
- transactivarea ciclinei D și a CDK4
- transactivarea telomerazelor
- transactivarea factorului de transcriere E2F
- sechestrarea p27 (Cip/Kip) și promovarea
degradării acesteia prin ubichitinare
- inhibarea transcrierii genelor p21 (Cip/Kip),
p15 (INK4)
- inhibarea transcrierii genei p53
Fig. 11 Complexul MYC-MAX – factor de transcriere

implicat în proliferarea celulară (Tansey, 2014)

- Celule normale
2. Factorii de transcriere FOS-JUN – familia AP1 (activator protein 1)
Formează dimeri FOS-JUN, ce stimuează Formează dimeri JUN-JUN, ce inhibă

proliferarea prin transactivarea ciclinei proliferarea prin transactivarea unor
D, CDK4/6 proteine inhibitor a ciclului celular.
Formarea specifică a dimerilor depinde de modulele

MAPK care activează factorii de transcriere AP1

- Celule normale
3. Factorii de transcriere ETS (ex: ELK1)

Formează dimeri între ei sau cu alți factori de transcriere. În funcție de
dimerii formați, ETS induc sau inhibă proliferarea. Dimerii ETS stimulează
proliferarea prin:
- transactivarea altor factori de transcriere (MYC, FOS)
- transactivarea ciclinei D

- Celule tumorale
1. Supraexprimarea factorilor de transcriere MYC și JUN. Crește

sensibilitatea celulei la cascadele MAP kinazice.
2. Subexprimarea factorilor MAD ce concurează cu MYC pentru formarea

complexelor cu proteina MAX. Nu mai este indusă diferențierea celulară.
Mențiune1: MAX este exprimat constitutiv în celulă.
Mențiune2: MYC concurează cu factorul de transcriere MAD la formarea complexelor
cu Max. Complexul MAD-MAX induce diferențierea celulară.
• Celule normale: inducerea proliferării prin factori de creștere
Fig. 12 Inducerea proliferării prin calea de semnalizare MAPK (Robert, 2015)

Limbă

Bine ați venit la Scribd!

Curs VI - Oncobiologie

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Data încărcării

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs VI - Oncobiologie

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

Oncobiologie

Curs VI – Caracteristicile cancerului

Reglare pozitivă Reglare negativă

Menținerea homeostaziei tisulare

Homeostazie = menținerea stării de echilibru a unui țesut/organ din prisma creșterii și

Modificări survenite în căile de

a. La nivelul factorilor de creștere

Fig. 1 Cele 4 tipuri de proteine ce participă

Tip de semnalizare: paracrină și/sau juxtacrină (foarte rar autocrină). Secretați

Diversitate: 20 familii, cel puțin 100 de molecule

Exemple – factori de creștere implicați în oncogeneză: EGF (epitelial growth

Ex. :Secreția autocrină de

2. Supraexprimarea unor factori de creștere

Tipuri de receptori relevanți în oncobiologie:

• Receptori tirozin-kinazici: Structură

Fig. 2 Structura unui receptor tirozin-kinazic

Fig. 3 Diversitatea structurală a 14 familii de

Fig. 4 Dimerizarea receptorilor tirozin-kinazici la interacțiunea cu ligandul (Cooper, 2000)

În centrul În afara centrului

Crește activitatea Apare situs de legare

Recrutare proteine cu domeniu SH2/

Rol major în proliferare celulară

Fig. 6 Afinitatea factorilor de creștere pentru

Fig. 7 Afinitatea factorilor de creștere pentru receptorii familiei ERBB și formarea

1. Supraexprimarea unor receptori tirozin-kinazici (prin amplificare genică).

2. Mutația unor receptori. Receptorii devin activi, indiferent de prezența

Fig. Strategii terapeutice anti

• Calea de semnalizare MAPK

Factor de Cale de Efector Efect

EGF ERBB (EGFR) MAPK MAPs Proliferare

Înlocuirea GDP cu GTP

RAS-GDP (afinitate mare) Modificare conformațională

Conversia GTP în GDP – activitate

Receptor tirozin-kinazic activat prin fosforilare EGFR

Recrutarea unor proteine adaptor ce conțin

Recrutarea unui factor GEF (guanine nucleotide

Activarea proteinelor G mici prin interschimbarea

Fig. 8 Activarea proteinelor RAS prin receptori tirozin-kinazici (Robert, 2015)

2. Mutația loss-of-function a proteinelor GAP.

Problemă: cancer colorectal – EGFR

Soluție: terapie anti-EGFR

Problemă 2: răspunsul la tratamentul

De ce? Fig. Ineficiența terapiilor anti-EGFR la

Legarea proteinelor RAF și inducerea unor

Activarea kinazelor RAF prin fosforilare de către

RAF (MAP3K = MAPKKK)

MEK1/2 (MAP2K = MAPKK)

Fig. 10 Activarea cascadelor kinazice MAP

2. Mutația proteinelor MEK.

3. Supraexprimarea proteinelor MEK și ERK. Crește sensibilitatea celulei la

1. Factorii de transcriere MYC

Fig. 11 Complexul MYC-MAX – factor de transcriere

• Modificări survenite la nivelul moleculelor intracelulare de semnalizare

2. Factorii de transcriere FOS-JUN – familia AP1 (activator protein 1)

Formează dimeri FOS-JUN, ce stimuează Formează dimeri JUN-JUN, ce inhibă

Formarea specifică a dimerilor depinde de modulele

• Modificări survenite la nivelul moleculelor intracelulare de semnalizare