Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA “BABES-BOLYAI”

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA

AFACERILOR

DATORIA PUBLICĂ A POLONIEI

Coordonator proiect: Proiect realizat de:


Conf.univ.dr. Simona Gabriela MASCA Moldovan Bianca Denisa
Neamtiu Ancuta

Cluj-Napoca

2018
CUPRINS
CAPITOLUL 1 - DATORIA PUBLICĂ .................................................. 3
1.1 INTRODUCERE .............................................................................. 3
1.2. COMPONENTELE DATORIEI PUBLICE ................................... 3
1.3. IMPRUMUTURILE DE STAT SI DATORIA PUBLICA ............ 6
CAPITOLUL 2 - STUDIU DE CAZ ........................................................ 8
-Datoria publică a Poloniei -................................................................... 8
CAPITOLUL 3 - CONCLUZII ............................................................... 17
CAPITOLUL 1 - DATORIA PUBLICĂ
1.1 INTRODUCERE

Datoria publică cuprinde totalitatea obligaţiilor financiare interne şi externe ale statului, la
un moment dat, ce provenin din împrumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin
Ministerul Finanţelor Publice, sau de autorităţile administraţiei publice locale de la diverşi
creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente.
Obligaţiile reprezintă angajamente ce decurg din contractarea împrumuturilor, şi anume:
rambursarea împrumutului, plata dobânzilor, a comisioanelor, a unor avantaje speciale acordate
creditorilor. Datoria publică se stabileşte şi se gestionează în mod distinct pe cele două forme ale
ei: datoria publică guvernamentală şi datoria publică locală.

În ceea ce privește formele datoriei publice, menționate anterior, acestea se prezintă astfel:
 datoria publică guvernamentală, reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și
externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau
garantate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în numele țării, de pe piețele
financiare;
 datoria publică locală, reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale
autorităților administrației publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi
contractate direct sau garantate de acestea de pe piețele financiare.

1.2. COMPONENTELE DATORIEI PUBLICE

Componentele datoriei publice sunt :

-datoria publică internă

- datoria publică externă

Datoria publică internă

La nivelul unui an, datoria publică internă reprezintă soldul dintre suma totala a
imprumuturilor istorice contractate de stat din mediul intern și suma totală a rambursărilor
istorice (amortizare plus dobânzi) efectuate de stat către mediul intern
Datoria publică internă este determinată de:

 imprumuturile pe termen scurt, contractate de stat, la Banca Naționala a Romaniei, pentru


echilibrarea bugetului de stat și care se rambursează în cursul anului;
 emisiunea de bonuri de tezaur în scopul echilibrării bugetului de stat,rambursabile din
resurse bugetare până la finele anului;
 plasarea de înscrisuri, prin subscripție publică, pe termen mediu și lung, în scopul
procurării resurselor bănești necesare pentru acoperirea deficitului bugetar anual;
 garanțiile ce se acordă de stat pentru credite bancare interne primite de anumite unități
economice și administrativ-teritoriale în scopul satisfacerii unor nevoi de dezvoltare
economica;

Structura datoriei publice interne

Definitie: Prin structura datoriei publice interne se intelege portofoliul de pasive atrase la
nivelul guvernului in scopul finantarii deficitului bugetar sau in alte scopuri legate de
contractarea datoriei publice interne

Structura datoriei publice interne se poate referi la urmatoarele aspecte:

 dupa imprumutator:

-datorie publica interna catre sistemul non-financiar (populatie, firme non-financiare etc.)

- datorie publica interna catre sistemul bancar (creditul guvernamental acordat de bancile
comerciale)

-datorie publica interna catre banca centrala

 dupa maturitatea (scadenta) datoriei:

-datorie publica interna pe termen scurt: pana la un an

-datorie publica interna pe termen mediu: pana la 5 ani

-datorie publica interna pe termen lung: peste 5 ani

 dupa costul datoriei:

- datorie publica interna pe baza de discount

-datorie publica interna pe baza de cupon

 dupa veriga organizatorica:

-datorie publica interna la nivelul bugetului de stat


-datorie publica interna la nivelul bugetelor locale

-datorie publica la nivelul altor bugete publice

 dupa gradul de exigibilitate:

-datorie publica interna flotanta – sumele sunt exigibile la termen scurt

-datorie publica interna consolidata – sumele sunt exigibile la termen mediu si lung

Datoria publica externa

Datorie externa este o componenta a datoriei publice totale. Intrucat imprumuturile in


strainatate pot fi contractate atat de persoanele de drept public cat si de alte persoane fizice si
juridice, notiunea de datorie externa nu se suprapune perfect aceleia de datorie publica externa.
Notiunea de datorie externa este mai larga decat aceea de datorie publica externa si are mai multe
sensuri:

1. Datorie externa bruta in sens larg – cuprinde sumele de bani si alte valori pe care rezidentii
unei tari, persoane fizice si juridice, le datoreaza strainatatii la un moment dat. Aceste datorii
provin din imprumuturi de tot felul:

- achizitii de bunuri;

- executari de lucrari si prestari de servicii pe credit;

- investitii directe de capital;

2. Datorie externa bruta in sens restrans – cuprinde obligatiile banesti fata de strainatate cu
urmatoarele exceptii:

- credite pe termen scurt;

- ajutoare cu caracter nerambursabil, primite in cadrul programelor de asistenta bi- si


multilaterala;

- imprumuturi externe cu o perioada de gratie de 10-15 ani sau mai mare;

- imprumuturi acordate de unii creditori externi sucursalelor, filialelor sau altor reprezentante ale
acestora in conditii mai avantajoase decat cele practicate pe piata mondiala;

- credite contractate de persoane fizice sau juridice negarantate de autoritatile publice


competente.
3. Datorie externa in interpretarea Bancii Mondiale

- sumele datorate unor creditori publici si privati in valuta, bunuri sau servicii cu o perioada de
rambursare mai mare de un an;

- sumele datorate de persoanele private, dar garantate de autoritate publica

4. Datoria externa neta, care cuprinde diferenta dintre activele publice si private ale rezidentilor
unei tari in strainatate si activele detinute de rezidenti straini in tara considerata.

De asemenea, datoria publică în funcţie de termen se clasifică astfel: datorie publică pe termen
scurt (flotantă); datorie publică pe termen mediu şi lung (consolidată).

Datoria publică se poate prezenta şi în funcţie de înscrisurile emise sau alte modalităţi de
gestionare, precum şi pe categorii de creditori (în cazul datoriei externe).

În funcţie de calitatea creditorilor, datoria publică poate fi: datorie publică brută, fiind dată de
valoarea totală a împrumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea; datorie publică netă, în
care nu intră valoarea împrumuturilor plasate la instituţiile statului.

Important de precizat este și faptul că, scopurile principale pentru care se apelează la
contractarea împrumuturilor de stat sunt: finanţarea deficitului bugetului de stat şi a deficitelor
temporare ale bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat, refinanţarea şi
rambursarea anticipată a datoriei publice guvernamentale, finanţarea unor proiecte/programe
pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei, finanţarea restructurării economiei.
Aceste activităţi sunt generatoare de datorie publică, şi gestionarea acesteia se exercită în cazul
României de către Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice, în limita autorizaţiei
date de Parlament.

1.3. IMPRUMUTURILE DE STAT SI DATORIA PUBLICA

Bugetul general consolodat al astatului, alcătuit conform legislaţiei financiar-fiscale


reflectă conplexitatea legăturilor în procesul de forme şi repartizare a resurselor financiare
alocate pentru acoperirea nevoilor sociale. Având în vedere avansarea ritmului de creştere a
veniturilor publice de către ritmul de creştere a nevoilor sociale se impune ca o necesitate
eficienţa utilizării banului public; permanentă identificare de noi resurse care să fie alocate
eficient şi prompt nevoilor sociale în permanenţă creştere. Nevoia de credite publice, interne
şi/sau extene este o realitate întalnită în tot mai multe ţări; datoria conducerii politice la nivel
central al statului este de a folosi aceste împrumuturi în mod special pentru creşterea capitalului
productiv, din profitul căruia să se restituie atât notele de împrumut, cât şi dobânzile aferente.
Împrumuturile de stat se realizează prin contracte-convenţie interne şi/sau internaţionale, pe bază
voluntare, de rambursabilitate şi cu o contraprestaţie astfel încât un astfel de raport juridic, ca act
de decizie politică-strategică este raţional să se utilizeze numai după epuizarea tuturor celorlalte
instrumente.

Utilizarea unui studiu tehnico-economic şi juridic care să justifice instrumentul oportun în


alegerea deciziei de acoperire a nevoilor sociale-proiectului care trebuie realizat apreciând că
reprezintă un demers naţional şi acceptabil pentru întreaga societate. Pentru piaţa internă
apelarea la un prospect de curisiune de obligaţiuni de stat, coform legii, reprezintă un model
tehnico-juridic adesea în ţările dezvoltate, atât la nivel naţional, cât şi comunitar-local. Condiţiile
de emisie, tratamentul faţă de subservitori modul de rambursare a creditului, etc sunt clauze
stabilite de stat şi care nu pot fi negociate de creditori. Dimpotrivă, pentru împrumuturile pe piaţa
externă, problemele sunt ceva mai complicate, iar instituţia publică solocitantă de credit extern
are de negociat în condiţii mai grele. Mediul financiar extern de plată, ratingul de ţară,
conjunctura internaţională obligă la o analiză complexă a cererii unui astfel de credit.

Organismele financiare internaţionale oferă diferite credite (pe termen scurt, mediu,
lung), în modalităţi de rambursare diferit (într-o singură tranşă, în cote egale, în cote inegale) cu
utilizarea a diferite garanţii, etc aspecte care pot fi analizate de echipe complexe de profesionişti
şi pe baza unor analize de piaţă detaliată. Opţiunea pentru un credit public intern sau extern
reprezintă şi un act de decizie politică care influenţează valanţa de plăţi externe, inclusiv datoria
publică internă şi/sau externă.

În doctrina de specialitate, după cum se cunoaşte, nu există identitate între instrumentul


extern şi datoria externă (aspecte ce pot fi urmărite şi în anexe). În timp ce creditul extern
evidenţiuază nivelul static, la un moment dat al unei datorii asumate de un devitor precizat,
datoria externă subliniază nivelul şi structura tuturor împrumuturilor unei ţări în dinamică
(cumulat), inclusiv fluxurile aferente de intrări şi ieşiri de valenţă. Totodată prin indicatorul
“serviciului datoriei externe” se fac precizări legate de notele de restituit la diferite scadenţe,
inclusiv plata dobâînzilor aferente. Criza datoriilor externe înregistrată în tot mai multe ţări ale
lumii, îndeosebi a ţărilor în curs de dezvoltare şi cu un nivel mediu, dovedeşte necesitatea
restructurării majore a relaţiilor internaţionale (nu numai a celor financiare). Acest aspect se
conjugă şi cu alte crize care se manifestă în economia mondială- crize de materie primă, criza
petrolieră, criza ecologică, criza alimentară, deteriorând climatul general al relaţiilor dintre state
de puteri diferite şi inegale din punct de vedere tehnologic, militar, financiar, demografic.

Datoria publică internă şi internaţională reprezintă expresia influenţei factorilor interni


şi/sau externi, a deciziilor politico-strategice luate de conducerea superioară publică de-a lungul
unei perioade de timp relativ îndelungate. Prin datoria publică internă şi internaţională, îndeosebi
prin condiţiile-clauzele de îndatorare se poate ipoteca/constr’nge financiar şi social nu numai
generaţia actuală, dar şi generaţiile viitoare; este motivul pentru care dialogul social şi
transparenţa/dezbaterea publică cu ocazia încheierii de noi contracte-convenţii poate conduce la
o mai bună utilizare a fondurilor publice în general.
CAPITOLUL 2 - STUDIU DE CAZ

-Datoria publică a Poloniei -

Incarcata cu mari sperante, in anul 2007 Polonia se declara gata de aderare la zona euro. Desi
ministrul Finanţelor din Polonia din aceea perioada, Katarzyna Zajdel-Kurowska, susitinea faptul
ca datoria publică ar putea scădea, până la sfârşitul anului 2007, sub 47 la sută din produsul
intern brut, aceasta nu a aderat iar datoria publica a Poloniei a fost din contra intr-o continua
crestere pana in anul 2014.

DATORIA PUBLICA
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

55.7
54.1

54.1
53.7
53.1

51.1
50.2
49.4
46.3
44.2

POLONIA(%)

Dupa cum se poate observa in graficul de mai sus, datoria publica a Poloniei a crescut dina nul
2007 de la 44,2%, pana in anul 2014 la 54,1%. Desi in anul 2014 a inregistrat o scadere de la
54,1% la 53,7%, aceasta a continuat sa creasca, inregistrand in anul 2016 o valoare de 54,1%.

Raporturile mai arata faptul ca datorie publică/PIB a scăzut cu peste 2% în 2017 faţă de 2016.
Estimările iniţiale sugerează că declinul datoriei publice în raport cu PIB a fost mai pronunţat în
2017 decât se estimase anterior, de peste 2% în termeni anuali.

În cadrul strategiei de management al datoriei pe anii 2018-2021, Polonia vizează reducerea


raportului datorie publică/PIB de la 54,1% la sfârşitul anului 2016 la 46,2% la sfârşitul anului
2021.
In continuarea studiului de caz a datoriei publice a Poloniei vom analiza si interpreta o serie de
tabele si grafice

Evolutia deficitului/excedentului bugetar


0.0
EUROPEAN UNION (CURRENT POLAND
-1.0
COMPOSITION)
-0.9
-2.0
-1.6
-1.9
-3.0 -2.5 -2.3 -2.3
-2.6
-2.9
-4.0 -3.3
-3.6 -3.7 -3.6
-4.3 -4.1
-5.0 -4.6 -4.8
-6.0
-7.0 -6.6-6.4
-7.3-7.3
-8.0

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

În ceea ce priveste primul grafic facem o analiză comparativă între totalul veniturilor şi
totalul cheltuielilor, astfel vom putea vedea dacă prezintă sau nu deficit bugetar. Se poate de
asemenea evolutia deficitului/excedentului bugetar atat pentru Polonia, cat si pentru Uniunea
Europeana. Este cunoscut totuși faptul că în finanţele contemporane se acceptă un deficit bugetar
în limita a 3% din PIB.

 La nivelul Uniunii Europene, pe intreaga perioada analizata se observa o evolutie


deficitara. Cu toate ca valorile au un trend fluctuant, ceea mai mica valoare
inregistra fiind -0.9 in anul 2007, nu trece pragul spre excend bugetar.
 La nivelul Poloniei, evolutia este asemanatoare, cu un trend la fel de fluctuent,
valorile nu trec de pragul deficitului.
Evolutia cheltuielilor, veniturilor si a
excedentului bugetar

Net lending (+) /net borrowing (-)

Total general government revenue

Total general government expenditure

-10.0 0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0

2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007

Avand in vedere al doilea grafic, acesta urmareste evoltia atat a veniturilor, cat si a
cheltuielilor bugetare.

 Privind veniturile, acestea au o evolutie fluctuanta. Valorile veniturilor sunt din


pacate in ceea mai mare parte in scadere. Ceea mai mare valoare inregistrata fiind
in anul 2007 de 41,7, urmata de o scadere pana in anul 2009 unde se inregistreaza
valoarea minima de 37,9, continuand apoi cu o crestere care nu depaseste valoarea
maxima.
 Privind cheltuielile, valorile acestora cresc initial de la valoarea de 43,2 in anul
2007, pana la valoarea maxima de 48,8 in anul 2010, urmate apoi de o continua
scadere, pana la valoarea minima de 41,1 in anul 2016.
POLONIA 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sold public -1,9 -3,6 -7,3 -7,3 -4,8 -3,7 -4,1 -3,6 -2,6 -2,3
Dobanzi 2,2 2,1 2,5 2,5 2,5 2,7 2,5 1,9 1,8 1,7
Sold primar 0,3 -1,5 -4,8 -4,8 -2,3 -1 -1,6 -1,7 -0,8 -0,6
Sold curent 2,7 1,2 -2,2 -1,6 1,1 1,1 0,1 1 1,8 1,1
Cheltuieli publice de
investitii 4,6 4,8 5,1 5,7 5,9 4,8 4,2 4,6 4,4 3,4
Cheltuieli curente 19,8 19,9 21,4 20,7 19,9 18,5 19,1 18,6 18,1 18,0
Cheltuieli primare -4,1 -5,7 -9,8 -9,8 -7,3 -6,4 -6,6 -5,5 -4,4 -4

In urma tabelului de mai sus, observam evolutia mai multor elemente : soldul public,
dobanzile, soldul primar, soldul curent, cheltuilelie publice de investitie, cheltuielile curente si
cheltuielile primare.

In cele ce urmeaza vom analiza evolutia acestor elemente dar nu in ultimul rand si a
datoriei brute consolidate.

SOLDUL PUBLIC, DOBANZILE SI


SOLDUL PRIMAR AL POLONIEI
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
2.7
2.5
2.5
2.5

2.5
2.2
2.1

1.9
1.8
1.7

0.3

SOLD PUBLIC DOBANZI SOLD PRIMAR


-0.6
-0.8
-1
-1.5

-1.6
-1.7
-1.9

-2.3

-2.3
-2.6
-3.6

-3.6
-3.7
-4.1
-4.8

-4.8
-4.8
-7.3
-7.3

 In perioada analizata, in ceea ce priveste soldul public, evolutia valorilor este una atat
negativa cat si fluctuanta. Soldul public inregistreaza o valoare negativa minima de -1,9 la
inceputul perioadei, urmata de o scadere negativa, pana la ceea mai mare valoare
negativa de -7,3 in anii 2009 si 2010.
 In ceea ce priveste dobanzile, acestea au o evolutie fluctuanta. Valorile dobanzilor cresc
pana in anul 2012, unde inregistreaza ceea mai mare valoare de 2,7, urmata de o scadere
continua pana la finalul perioadei unde inregistreaza valorea minima de 1,7.
 In ceea ce priveste soldul primar acesta debuteaza cu o valoare pozitiva de 0.,3, singura
de altfel, urmata de o scadere in paragul negativ, unde inregistrea ceea mai mare valoare
negativa de -4,8 in anul 2009 si 2010, valorile continuand sa fluctueze.

SOLDUL CURENT, CHELTUIELILE


PUBLIC DE INVESTITII,
CHELTUIELILE CURENTE SI
CHELTUIELILE PRIMARE ALE
POLONIEI
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
21.4
20.7
19.9

19.9
19.8

19.1
18.6
18.5

18.1
18.0
5.9
5.7
5.1
4.8

4.8
4.6

4.6
4.4
4.2

3.4
2.7

1.8
1.2

1.1
1.1

1.1
0.1
1

SOLD CURENT CHELTUIELI PUBLICE CHELTUIELI CURENTE CHELTUIELI PRIMARE


-1.6
-2.2

DE INVESTITII -4
-4.1

-4.4
-5.5
-5.7

-6.4
-6.6
-7.3
-9.8
-9.8

 Avand in vedere graficul de mai sus, pentru soldul curent, observam faptul ca valorile
inregistrate pentru perioada analiza au un curs variabil. Valoarea maxima este de 2,7 in
anul 2007, urmată apoi de o scădere ajungând până la pragul negativ de -2,2 in anul
2009, fiind cea mai mică valoare înregistrată, continuand cu cresterea valorile in
pragul pozitiv, dar fara a depasi valoarea maxim
 Cu privire la cheltuile publice de investitii putem constata faptul ca valorile sunt int-o
continua schimbare, acestea oscileaza de la an la an fara a intra in pragul negativ. Cea mai
mica valoare inregistrata este in anul 2016 de 3,4, iar valoarea ceea mai mare de 5.9 se
regaseste in anul 2011.
 Pentru cheltuielile curente putem observa acelasi lucru, valorile sunt intr-o oscilatie
continua, insa sunt mult mai ridicate fata de celelalte elemente analizate. Valoarea
maxima de 21,4 se regaseste in anul 2009, iar valoarea minima de 18,0 se regaseste la
sfarsitul perioade analizate, in anul 2016.
 Privind cheltuielile primare se poate remarca foarte usor evolutia atat fluctuanta cat si
negativa a valorilor, toate regasinduse sub pagul negativ. Valoarea maxima negativa de -
9,8 se situeaza in anii 2009 si 2010, iar cea minima de -4, in anul 2016.

Datoria bruta consolidata


60.0

50.0

40.0

30.0

20.0

10.0

0.0
Government consolidated gross debt

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

In ceea ce priveste datoria bruta consolidata, la inceputul perioadei aceasta are un trend
ascendent, plecand de la valoare minima de 44,2 in anul 2007, pana la valoare maxima de
55,7 in anul 2013, unde este urmata de o mica scadere de 5,4 procente, continuand din
nou, cu o crestere pana la sfarsitul perioadei analizate.

In coontinuarea studiului de caz vom prezenta si interpreta urmatoarele aspeecte :


 structura pe forma a administratiei publice care este impartia in trei sectoare:
central, local si fondul de securitate sociala
 structura pe maturitati care este impartita in doua: maturitate mai mica de un an si
mai mare de un an
 structura pe moneda care la rand-i este impartita in trei: moneda nationala,
moneda euro si dolar
 structura pe formele datoriei publice
 structura datoriei publice pe titluri de stat si credite.

Structura pe forma a administratiei publice

120.0

100.0
100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0
80.0

60.0

40.0

20.0
2.3 1.2 0.0 2.1 1.00 0.0
0.0
2015 2016
Cental-Total - all maturities central : :
Local-Total - all maturities local : :
Social security-Total - all maturities : :
Maturity: less than 1 year - cental : :
Maturity: less than 1 year - local : :
Maturity: less than 1 year - social security : :

Pe perioada analizata se observa faptul ca structura pe forma de administratie publica


inregistreaza o valoare de 100% atat pentu sectorul cenral, local cat si pentru securitatea sociala.

In schimb maturitatea sub un an inregistreaza valori foarte mici pentru fiecare dintre cele trei
sectoare, nedepasind valoarea maxima de 2,3 regasita in anul 2015 la maturiatea centrala, iar
valoarea minima de 0 este regasita atat in anul 2015, cat si in 2016 la maturitatea pentru
securitatea sociala.
Structura pe forma de maturitati

Pe baza graficului putem observa faptul ca pentru perioada analizata, structura pe maturitati mai
mare de un an ajunge apaoape de 100%, in schimb ce structura pe maturitati mai mica de un an,
inregistreaza valori foarte mici, in anul 2015 de 1% iar in anul 2016 de 0.8%.

Structura pe moneda

65.0 64.9

26.4 27.2
4.7 4.6

: : :
: : :
EURO US DOLLAR NATIONAL CURRENCY

2015 2016

In ceea ce priveste structura pe moneda, se constata o crestere a monedei euro de la 26,4 in anul
2015 la 27,2 in anul 2016.

Pentru dolar observam o scadere nesemnificativa de la 4,7 in 2015 la 4,6 in 2016.

De asemenea se observa o scadere nesemnificativa si pentru moneda nationala, de la 65,0 in


2015 la 64,9 in 2016.
Structura pe forma a datoriei publice
totale

100,0 100,0

2015 2016

Privind structura pe forma a datoriei publice totale, se observa faptul ca atat pentru anul 2015, cat
si pentru anul 2016 aceasta este de 100%.

Structura datoriei publice pe depozite, titluri de creanta


si credite
77.8 79.5
100.0

50.0 21.8 20.1


0.5 0.0 0.4 0.0
0.0
: :
2015 2016

Transferable deposits : : Other deposits : : Debt securities : : Loans : :

Pentru structura datoriei publice pe depozite, se remarca faptul ca acestea scad neinsemnat in
anul 2015 fata de 2016 de la 0,5 la 0,4.

Privind itlurile de stat, acesteau au o evolutie ascendenta, crescand de la 77,8 in anul 2015, la
79,5 in anul 2016.

Totodata si imprimutirile inregistrea o schimbare nesemnificativa, insa de aceasta data negativa,


deoarece aceste scad de la 21,8 in anul 2015 la 20,1 in anul 2016.
CAPITOLUL 3 - CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

http://ec.europa.eu/eurostat/web/main/home

https://ro.wikipedia.org/wiki/Datorie_public%C4%83

http://www.stiucum.com/finante/finate-publice/Datoria-
publica91462.php

https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Poloniei

https://www.money.ro/polonia-este-gata-de-adoptarea-monedei-
euro/

http://www.zf.ro/business-international/polonia-incearca-sa-si-
reduca-datoria-publica-de-la-51-la-46-din-pib-17069300