Sunteți pe pagina 1din 18

De veghe în lanul de secară

De veghe în lanul de secară este un roman scris de către autorul american J. D. Salinger și
publicat pentru prima dată în anul 1951, iar în limba română în anul 1964. Opera spune povestea
lui Holden Caulfield, un tânăr de 18 ani, care din cauza problemelor psihice pe care le are ajunge
să fie internat într-un spital de boli mintale. Astfel, tema predominantă a romanului este cea a
călătoriei inițiatice, ea împletindu-se cu tema familiei.

Romanul aparține curentului realist prezentând trecerea de la adolescență la maturitate a


personajului principal și toate trăirile acestuia. La vremea la care a fost publicată, opera De veghe
în lanul de secară a lui J. D. Salinger a stârnit un val de controverse, iar asta din cauza limbajului
vulgar utilizat.

Dacă ești elev în clasa a IX-a trebuie să știi că programa școlară prevede studierea a cel puțin
două texte care să se încadreze în tematica „Adolescența”, iar De veghe în lanul de secară este
una dintre ele. Tocmai de aceea, profesorii noștri s-au gândit că ți-ar fi de folos să citești câteva
eseuri despre această operă.

Introducere

Introducerea trebuie să conțină idei bine definite, să fie structurată cât mai clar. Aceasta trebuie
să cuprindă informațiile cele mai importante despre roman. Trebuie să menționezi în ce perioadă
a fost publicat, dar și să îl încadrezi într-un curent literar, în cazul acesta fiind vorba despre un
roman realist.

De asemenea, este foarte important ca în introducere să precizezi câteva detalii legate de roman,
precum: numele acestuia, al autorului și structura sa. Având o introducere corectă și
promițătoare vei atrage atenția profesorului corector încă de la începutul lucrării, iar astfel vei
avea șanse mai mari de a obține un punctaj bun.

Exemplu

Romanul „De veghe în lanul de secară” a fost scris de către Jerome David Salinger și a fost
publicat în anul 1951, stârnind un val de controverse din cauza limbajului vulgar folosit. Romanul
care se încadrează în curentul realist este o narațiune povestită la persoana întâi, ce prezintă o
perioadă de câteva zile din viața protagonistului Holden Caulfield, în vârstă de 16 ani, pacient în
cadrul unui spital de boli mintale. Romanul prezintă secvențe din viața lui Holden Caulfield,
adolescentul inadaptat la societate, pe parcursul a câtorva zile, după ce acesta a fost
exmatriculat pentru a treia oară din școală, timp în care hoinărește prin New York, înainte de a
ajunge la casa părinților.

Tema

Eseul trebuie să conțină informații referitoare la tema romanului „De veghe în lanul de secară”,
aceasta influențând într-o mare măsură construcția subiectului și a personajelor. Totodată, este
important să menționezi tema romanului, pentru că ea concentrează ideea de bază pe care
autorul încearcă să o transmită cititorului.

Exemplu de tratare a temei din De veghe în lanul de secară

În romanul „De veghe în lanul de secară” sunt predominante două teme: cea a călătoriei
inițiatice și cea a familiei. Tema familiei apare încă de la începutul romanului, când autorul
descrie relațiile dintre personajul principal și ceilalți membri ai familiei.

Holden provine dintr-o familie bogată, ce locuiește în New York, în Upper East Side. El are un
frate mai mare, D.B., care s-a mutat la Hollywood, o soră mai mică, Phoebe și un frate mai mic,
Allie, care însă a decedat. Tânărul a fost foarte apropiat de fratele său Allie, mort de leucemie,
eveniment ce l-a afectat negativ, în prezent singura din familie pe care o consideră apropiată
fiind sora sa, Phoebe.

Tema călătoriei inițiatice, ce modelează caracterul eroului principal o regăsim pe tot cuprinsul
romanului. Povestea lui Holden începe cu încercarea tânărului de a fugi de responsabilitate și de
a petrece câteva zile de distracție înainte ca familia sa să afle că a fost din nou exmatriculat. În
călătoria sa, tânărul experimentează aspectele vieții de noapte a orașului, cu viciile, plăcerile
frivole și iluziile acesteia, își reevaluează relațiile cu prietenii, cu familia și este nevoit să facă față
mai multor provocări. În urma acestei călătorii, adolescentul suferă o serie de transformări ce îi
întăresc caracterul spre a lua decizia corectă de a se întoarce acasă.

Semnificația titlului

Eseul tău trebuie să conțină și informații referitoare la titlul romanului, acesta anticipând
conţinutul textului narativ. În cazul acestui roman titlul este unul metaforic, ce exprimă teama de
maturizare a personajului principal, dar și nevoia sa de a-și proteja inocența și pe cea a celor din
jurul său, cum este sora sa Phoebe.

Exemplu

Titlul originar, „The catcher in the rye”, tradus în limba română „De veghe în lanul de secară”,
este o metaforă, la care personajul principal face referire în capitolele XVI și XXII. Fiind întrebat
de către sora sa ce și-ar dori să devină, Holden îi mărturisește acesteia că își imaginează un câmp
întins de secară pe care se joacă mii de copii, nesupravegheați de adulți, iar el stă pe marginea
unei prăpăstii, pregătit să îi prindă pe cei care se apropie prea mult și sunt în pericol de a cădea,
acesta fiind singurul lucru care i-ar plăcea să îl facă.

Astfel, metafora din titlu se referă la dorința lui Holden de a păstra atât inocența sa, cât și pe cea
a copiilor, în siguranță, neatinse de minciunile și falsitatea vieții de adult. Prăpastia reprezintă
viața reală, iar misiunea sa este aceea de a salva atât pe cei mici de ea, cât și pe el.

Personaje

Caracterizarea lui Holden Caulfield, personajul principal ale romanului „De veghe în lanul de
secară”, trebuie să aibă în vedere statutul pe care i-l conferă autorul în cadrul operei, trăsăturile
care reies din acțiunile pe care acesta le întreprinde, dar și trăsăturile ce ies la iveală din relația
cu alte personaje.

Personajul lui Holden este conturat în urma mai multor procedee, printre care se numără
autocaracterizarea, atunci când personajul-autor face aprecieri legate de propria persoană, dar și
caracterizarea indirectă, atunci când trăsăturile sale de caracter ies la iveală prin intermediul
acțiunilor întreprinse sau al relațiilor cu alte personaje. În cazul său, definitorie pentru evoluția
personajului în „De veghe în lanul de secară” este relația cu sora sa, Phoebe și cea pe care a avut-
o cu fratele său decedat, Allie.

Exemplu

Romanul „De veghe în lanul de secară” a fost scris de către Jerome David Salinger și publicat în
anul 1951, stârnind un val de controverse din cauza limbajului vulgar folosit. Romanul este o
narațiune povestită la persoana întâi, ce prezintă o perioadă scurtă de timp din viața
protagonistului Holden Caulfield, în vârstă de 16 ani, pacient în cadrul unui spital de boli mintale.
Holden Caulfield este unul dintre cele mai interesante și complexe personaje adolescente
întâlnite în literatura universală, el reprezentând tipul antieroului și cel al adolescentului
inadaptat. Autorul îi face acestuia portretul atât prin procedeul caracterizării directe, cât și prin
procedeul caracterizării indirecte, pornind de la relația cu alte personaje sau de la acțiunile
întreprinse de către acesta.

Portretul fizic al personajului este realizat în special prin autocaracterizare, Holden referindu-se
la el ca fiind un tânăr de înălțime medie, slăbuț, șaten, cu păr scurt, pentru a nu fi nevoit să îl
pieptene mult și cu multe fire de păr alb. După cum tocmai el afirmă, nu este o fire atletică, iar
condiția sa fizică a avut de suferit din cauza faptului că fumează mult.

Portretul moral al lui Holden, însă, este cel care dă viață personajului. El este un tânăr confuz,
iresponsabil deprimat și anxios, după cum reiese din întâmplările prin care trece acesta. Astfel,
încă de la început cititorul află că tânărul a mai fost dat afară de la două școli, fiind exmatriculat
și de la a treia, Pencey, înainte de vacanța de Crăciun, fapt ce denotă natura sa iresponsabilă, el
nereușind să se motiveze singur, fără supravegherea părinților.

Holden provine dintr-o familie bogată, ce locuiește în New York, în Upper East Side. El are un
frate mai mare, D.B., care s-a mutat la Hollywood, o soră mai mică, Phoebe și un frate mai mic,
Allie, care însă a decedat.

Una dintre trăsăturile dominante de caracter ale lui Holden Caulfield este reprezentată de faptul
că el este un singuratic, după cum singur menționează de mai multe ori pe parcursul cărții. El
face încercări disperate de a interacționa cu alți oameni, dar fiind inadaptat social, de cele mai
multe ori reușește să îi îndepărteze, neștiind cum să-și exprime sentimentele. Un exemplu bun în
acest sens este interacțiunea sa cu Sally, cu care tânărul ajunge să se certe și să folosească un
limbaj vulgar la câteva minute după ce îi mărturisește dragostea și îi cere să fugă cu el din oraș.
Paradoxal, deși tânjește după interacțiuni sociale, adolescentul se izolează de societate,
considerându-i falși pe majoritatea celor care o compun.

Pe parcursul romanului, Holden se dovedește a fi extrem de înverșunat împotriva oamenilor falși,


dar nu pare a avea probleme cu faptul că și el se încadrează în tiparul acestora, prin minciunile
de care se folosește adesea. De exemplu, în loc să-și înfrunte problemele și să le spună părinților
că a fost exmatriculat, el hoinărește prin oraș, refuzând să meargă acasă și așteaptă ca familia sa
să afle de la conducerea școlii. În plus, autorul îi conturează acestuia tipologia de antierou și prin
faptul că are o slăbiciune pentru țigări, băutură și cuvinte vulgare, chiar Holden afirmând că
fumează și bea prea mult.

Holden Caulfield reprezintă tipul adolescentului prins între copilărie și viața de adult, care refuză
să se maturizeze. Motivul său, după cum el singur afirmă, îl constituie faptul că lumea adulților
este plină de cruzime și minciuni. Pesimist din fire, vede peste tot în jurul său exemple ale acestei
lumi de care încearcă să scape, pornind chiar de la motto-ul școlii Pencey, din care a fost
exmatriculat: „Din anul 1888 modelăm băieți în bărbați splendizi, cu capul limpede”.

Cititorul află din nou de la Holden care ar putea fi o cauză posibilă a frustrărilor și nemulțumirilor
sale, prin evocarea serii în care a murit fratele său Allie, pe care el l-a iubit foarte mult. Pentru a
se descărca și a face față durerii care l-a cuprins în acel moment, tânărul a spart toate geamurile
din garajul familiei. Moartea lui Allie îl determină pe Holden să aibă gânduri despre propria
moarte, adâncindu-și depresia în care se află. El este prins între dorința de a-și păstra inocența
de copil și cea de a proteja copiii, cum este sora sa Phoebe, gest ce îi conferă involuntar rolul de
adult.

Dar Holden are și trăsături pozitive, nu doar negative. Este un tânăr inteligent, care reușește să
intuiască personalitățile oamenilor în funcție de limbajul corpului sau expresiile faciale. De
asemenea, el este generos, bun la suflet și capabil de trăiri sincere, de afecțiune, sentimente pe
care le are pentru sora sa, Phoebe. De exemplu, unul dintre momentele în care Holden se
consideră fericit este cel în care o privește pe sora sa zâmbindu-i dintr-un carusel.

Apartenența la specie

Apartenența la specie trebuie să scoată în evidență trăsăturile operei care o încadrează într-o
anumită specie. În cazul acesta, este vorba despre genul epic, mai exact, despre un roman
realist. Este important să precizezi în eseul tău că în cazul acestui roman acțiunea este narată de
către un personaj-povestitor, care prezintă desfășurarea acțiunii din punctul său de vedere.

Exemplu

Romanul este specia genului epic, în proză, de mare întindere, ce are o acțiune complexă,
desfășurată pe mai multe planuri, personaje numeroase, bine conturate și conflicte ce determină
desfășurarea acțiunii. În cazul romanului „De veghe în lanul de secară”, pe lângă personajul
principal, Holden Caulfield, alte personaje bine definite și descrise de către autor sunt: Phoebe,
sora lui Holden, Allie, fratele său decedat sau chiar Ackley, colegul său de palier de la internat.

Acest roman este narat la persoana întâi, de către personajul-autor Holden Caulfield, care
povestește cronologic întâmplările prin care trece pe parcursul câtorva zile, după ce este
exmatriculat de la școala Pencey. Principalul conflict redat pe parcursul romanului este cel dintre
personajul principal și societate, exprimat prin relaționarea sa cu familia, prietenii, colegii sau
chiar profesorii. Acesta își are punctul de origine în conflictul interior al personajului, mai precis
în refuzul său de a își pierde inocența specifică perioadei copilăriei și de a-și accepta rolul de
adult.

O altă trăsătură a romanului realist este prezentarea autentică a personajelor și evenimentelor.


În acest caz autorul redă fidel reperele geografice și arhitectura new-yorkeză, precum Central
Park sau Fifth Avenue. De asemenea, descrierile ilustrează condiția socială a personajelor, în
timp ce anticipează rolurile pe care acestea urmează să le preia în cadrul desfășurării acțiunii.

Încheiere

Concluzia trebuie să sintetizeze și să susțină conținutul eseului, dar poate conține și o opinie
personală. În cazul acestei opere, încheierea poate rezuma principalele observaţii pe care le-ai
prezentat în cuprins.

Exemplu

Concluzionând, „De veghe în lanul de secară” este un roman ce prezintă evoluția lui Holden
Caulfield de la copilărie spre maturitate, cu toate temerile, frustrările și problemele pe care le
aduce o asemenea transformare. Situațiile cărora este nevoit Holden Caulfield să facă față pe
străzile din New York și personajele pe care le întâlnește fac parte din călătoria sa inițiatică,
aceasta modelându-i caracterul. El rămâne în istoria literaturii universale ca reprezentând
tipologia adolescentului etern.

Rezumat pe capitole

Rezumatul pe capitole al romanului „De veghe în lanul de secară” trebuie să cuprindă


momentele importante ale acțiunii, însă fără prea multe detalii care ar putea complica textul.
Eseul trebuie să conțină informațiile necesare pentru prezentarea evoluției personajului
principal. Următorul rezumat conține informațiile relevante din fiecare capitol.
În primul capitol, cititorul face cunoștință cu personajul principal, Holden Caulfield, care își spune
povestea dintr-un institut de boli mentale, unde a fost trimis pentru terapie.

Acțiunea romanului începe cu câteva zile înainte de Crăciun, când tânărul Holden urmează să fie
exmatriculat de la școala Pencey, aceasta fiind cea de-a treia instituție în cadrul căreia trăiește
această experiență, deoarece rămăsese corigent la mai multe materii. Familia sa era una bogată,
iar adolescentul era unul dintre cei trei copii ai acesteia. El avea un frate mai mare, D.B., care se
afla la Hollywood, o soră mai mică, Phoebe și un frate mort de leucemie, Allie. Capitolul se
încheie cu tânărul care ajunge acasă la domnul Spencer, unul dintre profesorii săi de la Pencey,
pentru a-și lua rămas bun.

Cel de-al doilea capitol prezintă vizita lui Holden acasă la domnul Spencer, care este răcit.
Profesorul încearcă să îi dea tânărului sfaturi de viață și îl dojenește pentru că nu a învățat
suficient pentru a promova nici măcar materia sa. Mai mult, dascălul îi citește fostului său elev
eseul prost realizat pe care l-a predat. Holden îl întrerupe pe acesta și se întoarce la internat.

În cel de-al treilea capitol cititorul face cunoștință cu camera de internat a lui Holden și cu
vecinul său de palier, Ackley, care îl întrerupe de la citit. Ackley îl ține pe tânăr de vorbă și îl irită
după ce începe să își taie unghiile în cameră, resturile căzând pe covor. El refuză să plece, în
ciuda aluziilor lui Holden, fiind impulsionat doar de sosirea celui de-al doilea locatar al camerei,
Stradlater, care vrea să se bărbierească înaintea unei întâlniri.

Cel de-al patrulea capitol descrie interacțiunea dintre Holden și Stradlater, în timp ce acesta din
urmă se pregătește pentru întâlnirea cu Jane Gallagher, o fată pe care Holden o cunoaște și față
de care nutrește sentimente de afecțiune. Tânărul își amintește câteva momente petrecute cu
Jane, în timp ce jucau șah și este nemulțumit de faptul că fata se întâlnește cu colegul său de
cameră. Vrea să o salute pe aceasta, însă se răzgândește. În schimb, este de acord să îl ajute pe
Stradlater cu tema la engleză, întrucât acesta nu avea timp din cauza întâlnirii. Rămas singur,
revine Ackley, care îi ține companie până la cină.

În cel de-al cincilea capitol, Holden decide să iasă în oraș, în Agerstown, cu câțiva colegi, după
cina nesatisfăcătoare de la internat. După o masă copioasă și un meci de pinball, tinerii se întorc,
iar Holden se apucă de tema colegului de cameră. Aceasta îi trezește amintiri puternice despre
fratele său, Allie, care era cu doi ani mai tânăr și care a murit de leucemie. Astfel, cititorul află cât
de apropiat a fost Holden de fratele său și cât de profund l-a afectat moartea sa, el spărgând
toate geamurile din garajul părinților în noaptea respectivă.

Cel de-al șaselea capitol începe după ce Stradlater revine de la întâlnire, nemulțumit de tema
făcută de Holden. Fiind criticat pentru munca depusă, tânărul rupe hârtia pe care scrisese tema
și o aruncă, furios. Tensiunea dintre cei doi escaladează în momentul în care Stradlater refuză să
povestească cum a decurs întâlnirea cu Jane. Furios, Holden îl atacă și îl insultă pe colegul său de
cameră, dar sfârșește la pământ, cu nasul spart, în urma unei lovituri primite. În urma
conflictului, Stradlater părăsește camera, dar și Holden, acesta îndreptându-se spre camera lui
Ackley.

În cel de-al șaptelea capitol, Holden se ceartă cu Ackley, pe care îl trezește din somn pentru a
povesti, într-o încercare de a-și socate din cap imaginea lui Jane împreună cu Stradlater. După
ceartă, tânărul iese pe holul internatului ṣi decide să plece în aceeași noapte la New York, unde
vrea să petreacă mai multe zile în secret, până când părinții săi se vor obișnui cu vestea că a fost
din nou exmatriculat. Începe să plângă în timp ce își face bagajele și părăsește internatul.

Capitolul opt prezintă călătoria lui Holden spre New York. În tren tânărul călătorește lângă o
femeie atrăgătoare, mama unui coleg pe care nu-l place, dar căreia îi spune că fiul său este unul
dintre cei mai populari din școală. Continuă seria minciunilor dând un nume fals și spunându-i
femeii că merge la New York pentru a suferi o intervenție chirurgicală pe creier.

Ajuns în stația Penn, în cel de-al nouălea capitol, tânărul nu știe pe cine să contacteze, niciuna
dintre variantele cunoscuților nu îi este pe plac, așa că ia un taxi și merge la un hotel ieftin. Pe
geam, își spionează vecinii și devine excitat, așa că sună o fată cu reputație proastă, al cărei
număr îl avea de la un prieten. Aceasta însă îl refuză, pe motiv că este târziu și are nevoie de
somnul de frumusețe.

În cel de-al zecelea capitol, Holden decide să meargă în clubul de noapte al hotelului la care era
cazat. Înainte de asta se gândește să își sune sora pentru a doua oară de când se află în New
York, având față de ea aceleași sentimente pe care le avea față de fratele său decedat, dar se
răzgândește. În petrece noaptea în club alături de trei femei, dar îl deranjează faptul că acestea
sunt obsedate de vedete de cinema și că încep să râdă de el, din cauza vârstei. Părăsește clubul
după ce le plătește acestora băuturile.
În cel de-al unsprezecelea capitol, Holden iese din clubul de noapte și își amintește de timpul
petrecut împreună cu Jane, la casa de vacanță din Maine, unde erau vecini. Tânărul își amintește
momentele în care cei doi jucau șah și se țineau de mână, cu certitudinea că în acele momente
era cu adevărat fericit. Totuși, amintirile îl supără și pleacă în grabă din hotel.

Capitolul doisprezece prezintă vizita lui Holden la un club de noapte, Ernie`s, unde mergea
frecvent cu fratele său mai mare, D.B. Aici ascultă muzică la pian, care nu îl impresionează, bea
scotch și ascultă conversațiile din jurul său. Este nevoit să plece după ce se întâlnește cu o fostă
prietenă a fratelui său, care îl irită.

În cel de-al treisprezecelea capitol, Holden se întoarce pe jos de la club, având procese de
conștiință din cauza faptului că nu este suficient de curajos. Își imaginează scenarii violente, în
care face față confruntărilor, dar recunoaște că este laș. Ajuns la hotel, liftierul se oferă să îi
trimită în cameră o prostituată, pentru cinci dolari, iar el acceptă. Prostituata încearcă să îl
seducă, dar el este foarte agitat și îi spune acesteia că nu poate să facă sex din cauză că a suferit
o intervenție chirurgicală. Tânăra pleacă după ce o plătește. Deși ea îi cere 10 dolari, el îi oferă
doar cinci.

Cel de-al paisprezecelea capitol îl prezintă pe Holden în camera sa de hotel, pierdut din nou în
amintiri, de data aceasta legate de fratele său, Allie. După ce se pregătește de culcare, este
întrerupt de o bătaie în ușă. Este surprins să constate că este căutat de către liftierul care i-a
trimis prostituata în cameră ṣi care îi cere restul de cinci dolari ceruți de tânără. În urma refuzului
său, liftierul îl lovește și îl imobilizează, până când prostituata își ia banii din portofelul lui Holden.
După ce pleacă cei doi, dezamăgit și rănit, tânărul își imaginează cum se răzbună pe liftier, cu o
armă. În final, reușește să adoarmă.

În cel de-al cincisprezecelea capitol, Holden o sună de dimineață pe Sally Hayes, o veche prietenă
de-a sa, cu care stabilește o întâlnire pentru după-amiază. El predă camera de la hotel și ia micul
dejun la un mic local, unde cunoaște două călugărițe, cărora le dă zece dolari pentru un scop
caritabil. După ce acestea părăsesc localul, deși are nevoie de bani pentru întâlnirea cu Sally,
tânărul regretă că le-a oferit doar zece dolari călugărițelor și ajunge la concluzia că banii au
menirea de a deprima oamenii.
După ce ia micul dejun, tânărul face o plimbare pe Broadway, unde cumpără un disc pentru sora
sa, Phoebe, în cel de-al șaisprezecelea capitol. Inocența unui băiat pe care îl vede cântând pe
stradă îi provoacă impulsul de a o suna pe Jane, dar închide telefonul după ce răspunde mama
sa. El se îndreaptă spre Central Park, în speranța că se va întâlni cu sora sa, care obișnuia să se
plimbe acolo cu rolele, dar nu o găsește. Tânărul merge la Muzeul de Istorie a Naturii, unde se
simte confortabil, amintindu-și de excursiile școlare pe care le făcea în acest loc.

Cel de-al șaptesprecezelea capitol descrie întâlnirea lui Holden cu Sally, ce are loc în după-amiaza
aceleiași zile. Cei doi se întâlnesc la un hotel și se sărută în taxi, în drumul spre teatru. La teatru,
Holden este iritat de actori, pe care îi găsește îngâmfați, dar și de Sally, care flirtează cu un alt
băiat. De la teatru, cei doi merg la patinoar, unde el se destăinuie, spunându-i că se simte singur
și că nu-și găsește locul în societate, care este dominată de oameni falși. Îi propune lui Sally să
fugă împreună și să trăiască izolați. Ea însă nu este de acord, iar între cei doi izbucnește o ceartă
în urma căreia Holden o jignește pe tânără. El își cere scuze după ce ea începe să plângă, dar
pleacă și o lasă la patinoar.

În cel de-al optsprezecelea capitol, după ce pleacă de la întâlnirea cu Sally, Holden își face curaj și
o sună pe Jane, dar nu răspunde nimeni la telefon. Stabilește o întâlnire cu un fost coleg de
școală, Carl Luce, pentru seară, iar până atunci merge să vadă un film.

Cel de-al nouăsprezecelea capitol relatează întâlnirea lui Holden cu Luce, la un bar localizat în
Hotelul Seton. În timp ce își așteaptă fostul coleg, tânărul își amintește că acesta, fiind cu trei ani
mai mare, le dădea băieților de la școală sfaturi legate de sex. După ce acesta sosește, Holden îl
bombardează cu întrebări legate de sex, dar Luce refuză să răspundă și în schimb îi recomandă
ședințe de psihoterapie. Enervat de întrebările puerile ale lui Holden, Luce părăsește barul.

După plecarea lui Luce, Holden rămâne în bar și se îmbată, fapt relatat în cel de-al douăzecilea
capitol. În stare avansată de ebrietate, el o sună pe Sally Hayes, pe care reușește doar să o
enerveze, fiind incoerent. După ce este refuzat de către cântăreața din bar, părăsește localul și se
îndreaptă spre Central Park, reușind să spargă pe drum discul pentru Phoebe. Ajuns în parc, se
îngrijorează că va face pneumonie deoarece are părul ud și e frig afară și începe să își imagineze
cum va fi înmormântarea sa. Vrea să vorbească cu sora sa și începe să rămână fără bani, așa că
se decide să meargă până acasă, sperând că părinții săi dorm și nu îl vor vedea.

În capitolul douăzeci și unu este prezentată întâlnirea lui Holden cu sora sa, Phoebe. Tânărul
ajunge acasă fără să știe nimeni că se află acolo deoarece liftierul este nou și nu îl recunoaște. El
intră pe furiș și o găsește pe sora sa dormind. După ce îi răsfoiește acesteia caietele de școală, o
trezește. Phoebe se bucură mult să îl revadă și îi povestește încântată despre viața ei de la școală
și filmele văzute în ultima perioadă. Fetița realizează că fratele său a ajuns mai devreme acasă și
cel mai probabil a fost exmatriculat din nou. Îi spune acestuia că părinții vor fi foarte supărați și
refuză să îi asculte scuzele. Holden părăsește camera pentru a căuta țigări.

El revine în cameră și o convinge pe aceasta să îl asculte, după care îi vorbește despre lucrurile
care nu i-au plăcut la ultima școală, în capitolul douăzeci și doi. După ce Phoebe îl provoacă să îi
spună un singur lucru care îi place, susținând că totul îl nemulțumește, el îi împărtășește visul
său, de la care pornește și titlul romanului și anume acela de a fi protectorul din lanul de secară,
care păstrează inocența copilăriei.

În capitolul douăzeci și trei, Holden își sună un fost profesor de engleză, domnul Antolini, care îl
invită să doarmă la el, după ce află că a fost din nou exmatriculat. Tânărul revine în camera
surorii sale, pe care o invită la dans. Acesta este însă întrerupt de către părinți, care s-au întors
acasă de la petrecerea la care se aflau. El se ascunde în dulap, pentru a nu fi văzut de către
mama sa, care vine să o verifice pe Phoebe, apoi îi povestește acesteia despre planul său de a
pleca din oraș. Pleacă după ce ia niște bani împrumut de la ea.

Capitolul douăzeci și patru prezintă întâlnirea dintre Holden și domnul Antolini. Tânărul ajunge la
apartamentul acestuia după ce profesorul și nevasta sa au găzduit o cină pentru niște prieteni.
Holden îi povestește acestuia motivele pentru care a fost exmatriculat, apoi profesorul își
exprimă îngrijorarea pentru el, deoarece nu reușește să se adapteze la condițiile societății. După
mai multe discuții, Holden adoarme pe canapea, dar se trezește simțind mâna domnului
Antolini, care îl mângâia pe frunte. Pleacă în grabă, crezând că acesta îi face avansuri
homosexuale.

Holden își petrece noaptea dormind pe o bancă în sala de așteptare a gării, în capitolul douăzeci
și cinci. A doua zi se plimbă speriat și confuz prin oraș și se decide să plece departe, într-un
orășel, la marginea unei păduri, în vest, pentru a trăi izolat. Se întâlnește cu sora sa la muzeu,
pentru a își lua rămas bun, dar leșină în timp ce o așteaptă pe aceasta. Ea vine cu o valiză,
spunându-i că vrea să meargă cu el. El o refuză, iar ea se supără și nu vrea să se întoarcă acasă.
Tânărul se oferă să o ducă la zoo, iar ea acceptă, moment după care cei doi merg în parc. Holden
este cuprins de un val de fericire privindu-și sora pe un carusel.
Holden își încheie povestea în capitolul douăzeci și cinci. El precizează doar că a ajuns acasă, s-a
îmbolnăvit și a fost trimis la o clinică, de unde a povestit întâmplările prin care a trecut, însă fără
a menționa exact cum s-a întors în casa părinților. Spune doar că este vizitat des de către fratele
său, D.B. și că îi este dor de toate personajele din povestea sa, urmând să revină la școală din
toamnă.

Rezumat

Ai primit tema de a scrie rezumatul operei De veghe în lanul de secară, dar nu știi exact care sunt
cele mai importante informații pe care trebuie să le menționezi? Acesta este un material cu
ajutorul căruia îți vei aminti momentele semnificative din opera scrisă de Jerome David Salinger,
iar dacă nu ai reușit încă să citești această operă, aruncând o privire asupra acestui rezumat
complet vei reuși să îți faci o idee despre subiectul romanului.

Romanul „De veghe în lanul de secară” a fost scris de către Jerome David Salinger și a fost
publicat în anul 1951, stârnind un val de controverse din cauza limbajului vulgar folosit. Romanul
este o narațiune povestită la persoana întâi, ce prezintă o perioadă scurtă de timp din viața
protagonistului Holden Caulfield, în vârstă de 16 ani, pacient în cadrul unui spital de boli mintale.

Acțiunea romanului începe cu câteva zile înainte de Crăciun, înainte ca tânărul Holden să fie
exmatriculat de la școala Pencey, aceasta fiind cea de-a treia instituție în cadrul căreia trăiește
această experiență, deoarece rămăsese corigent la mai multe materii. El decide să petreacă mai
multe zile în New York înainte de a se întoarce acasă, unde se aștepta la un scandal din partea
părinților. Familia sa era una bogată, adolescentul fiind unul dintre cei trei copii ai acesteia. El
avea un frate mai mare, D.B., care se afla la Hollywood, o soră mai mică, Phoebe și un frate mort
de leucemie, Allie.

Ajuns la New York, el s-a cazat la un hotel modest, unde a cunoscut trei fete, a mers la un
cabaret, simțindu-se singur și deprimat și a petrecut timp cu o prostituată. Încă de la început,
Holden este descris de către autor ca fiind un tânăr inadaptat social, căruia îi vine greu să
socializeze cu persoanele din jurul său.

A doua zi, Holden s-a întâlnit cu Sally, o prietenă mai veche de-a sa, cu care a mers la o piesă de
teatru, la patinoar și într-un bar. Tânărul i-a declarat dragostea fetei, deși nu era sincer și a
încercat să o convingă pe aceasta să fugă împreună din oraș. Discuția însă a dus la o ceartă între
cei doi. Mai târziu, în aceeași zi, după ce a consumat alcool în exces, Holden a sunat-o din nou pe
aceasta, însă fără niciun rezultat pozitiv.

De fapt, el o iubea pe Jane Gallagher, o prietenă de-a sa din copilărie, Holden fiind gelos pe
faptul că tânăra se întâlnea cu colegul său de cameră. Gândurile legate de aceasta i-au revenit pe
tot parcursul romanului, în mod obsesiv, dar în ciuda acestui fapt, el a reușit să își adune curajul
pentru a vorbi cu aceasta la telefon.

După ce s-a trezit din beție, Holden a revenit la o altă întrebare obsesivă, și anume, unde se duc
rațele când vine iarna? El s-a îndreptat către Central Park, pentru a se gândi la un răspuns. Acest
gest a ascuns dorința sa de a evada în lumea copilăriei, când viața i se părea mai simplă, iar
fratele său Allie, pe care l-a iubit foarte mult, trăia. În parc, Holden a început să aibă gânduri
legate de moartea sa, atât din perspectiva celor care ar veni la înmormântare, cât și din cea a
revederii cu Allie. Totuși, tânărul a decis să își viziteze sora înainte de a muri, deoarece cei doi
aveau o legătură strânsă. Ea a fost singura căreia Holden i-a împărtășit visul de a-și petrece viața
în timp ce veghează asupra lanului de secară, imagine evocată dintr-un cântec pentru copii.

Holden a reușit să intre în apartamentul părinților și în camera lui Phoebe fără a fi observat.
Discuțiile lor însă au fost întrerupte de către sunetul ușii, ce anunța faptul că părinții lor s-au
întors de la petrecerea la care se aflau. Tânărul a împrumutat niște bani de la Phoebe și a plecat
la un fost profesor de engleză, domnul Antolini. După ce a petrecut o mare parte din noapte la
acesta, a plecat atunci când a simțit mâna bărbatului mângâindu-i fruntea, de teamă că acesta ar
putea fi homosexual. El s-a îndreptat spre gară, unde a dormit pe o bancă.

Adolescentul s-a trezit cu gânduri legate de moarte, accentuate de un articol citit într-o revistă,
care l-a determinat să bănuiască faptul că suferă de cancer. El și-a făcut planuri să fugă din New
York, să își construiască o casă la marginea unei păduri și să își găsească de lucru. Înainte de a
pleca, a vrut să își ia rămas-bun de la sora sa, așa că s-a îndreptat spre școala unde studia
aceasta. Holden a leșinat în timp ce își aștepta sora, care a venit cu un geamantan, în speranța că
o va lua cu el.

După o plimbare cu Phoebe, Holden a decis că cel mai bine ar fi să se întoarcă acasă, alături de
sora sa. Acasă, tânărul s-a îmbolnăvit, iar părinții l-au convins să reia studiile din toamnă. În
vacanța de Crăciun a revenit acasă și fratele său, D.B. Holden și-a încheiat povestea cu imaginea
de Crăciun și noile planuri de a relua școala din toamnă, fără a explica cum s-a îmbolnăvit.
Romanul „De veghe în lanul de secară” este o capodoperă a literaturii universale, ce abordează
tema adolescentului ce refuză să se maturizeze și este nevoit să facă față loviturilor vieții. Holden
Caulfield reprezintă adolescentul etern, ce își dorește imposibilul, păstrarea inocenței într-o lume
cinică, a adulților.

Caracterizarea persoanjului principal

Holden Caulfield este unul dintre cele mai interesante și complexe personaje adolescente
întâlnite în literatura universală, el reprezentând tipul antieroului și cel al adolescentului
inadaptat. Autorul îi face acestuia portretul atât prin procedeul caracterizării directe, cât și prin
procedeul caracterizării indirecte, pornind de la relația cu alte personaje sau de la acțiunile
întreprinse de către acesta.

Portretul fizic al personajului este realizat în special prin procedeul caracterizării directe, dar și
prin autocaracterizare, Holden referindu-se la el ca fiind un tânăr de înălțime medie, slăbuț,
șaten, cu păr scurt, pentru a nu fi nevoit să îl pieptene mult și cu multe fire de păr alb. După cum
tocmai el afirmă, nu este o fire atletică, iar condiția sa fizică a avut de suferit din cauza faptului că
fumează mult.

Portretul moral al lui Holden, însă, este cel care dă viață personajului. El este un tânăr confuz,
iresponsabil, deprimat și anxios, după cum reiese din întâmplările prin care trece acesta. Astfel,
încă de la început cititorul află că tânărul a mai fost dat afară de la două școli, fiind exmatriculat
și de la a treia, Pencey, înainte de vacanța de Crăciun, fapt ce denotă natura sa iresponsabilă, el
nereușind să se motiveze singur, fără supravegherea părinților. Holden provine dintr-o familie
bogată, ce locuiește în New York, în Upper East Side. El are un frate mai mare, D.B., care s-a
mutat la Hollywood, o soră mai mică, Phoebe și un frate mai mic, Allie, care însă a decedat.

Una dintre trăsăturile dominante de caracter ale lui Holden Caulfield este reprezentată de faptul
că el este un singuratic, după cum singur menționează de mai multe ori pe parcursul cărții. El
face încercări disperate de a interacționa cu alți oameni, dar fiind inadaptat social, de cele mai
multe ori reușește să îi îndepărteze, neștiind cum să-și exprime sentimentele. Un exemplu bun în
acest sens este interacțiunea sa cu Sally, cu care tânărul ajunge să se certe și să folosească un
limbaj vulgar la câteva minute după ce îi mărturisește dragostea și îi cere să fugă cu el din oraș.
Paradoxal, deși tânjește după interacțiuni sociale, adolescentul se izolează de societate,
considerându-i falși pe majoritatea celor care o compun.
Pe parcursul romanului, Holden se dovedește a fi extrem de înverșunat împotriva oamenilor falși,
dar nu pare a avea probleme cu faptul că și el se încadrează în tiparul acestora, prin minciunile
de care se folosește adesea. De exemplu, în loc să-și înfrunte problemele și să le spună părinților
că a fost exmatriculat, el hoinărește prin oraș, refuzând să meargă acasă și așteaptă ca familia sa
să afle de la conducerea școlii. În plus, autorul îi conturează acestuia tipologia de antierou și prin
faptul că are o slăbiciune pentru țigări, băutură și cuvinte vulgare, chiar Holden afirmând că
fumează și bea prea mult.

Holden Caulfield reprezintă tipul adolescentului prins între copilărie și viața de adult, care refuză
să se maturizeze. Motivul său, după cum el singur afirmă, îl constituie faptul că lumea adulților
este plină de cruzime și minciuni. Pesimist din fire, vede peste tot în jurul său exemple ale acestei
lumi de care încearcă să scape, pornind chiar de la motto-ul școlii Pencey, din care a fost
exmatriculat: „Din anul 1888 modelăm băieți în bărbați splendizi, cu capul limpede”.

Cititorul află din nou de la Holden care ar putea fi o cauză posibilă a frustrărilor și nemulțumirilor
sale, prin evocarea serii în care a murit fratele său Allie, pe care el l-a iubit foarte mult. Pentru a
se descărca și a face față durerii care l-a cuprins în acel moment, tânărul a spart toate geamurile
din garajul familiei. Moartea lui Allie îl determină pe Holden să aibă gânduri despre propria
moarte, adâncindu-și depresia în care se află. El este prins între dorința de a-și păstra inocența
de copil și cea de a proteja copiii, cum este sora sa Phoebe, gest ce îi conferă involuntar rolul de
adult.

Dar Holden are și trăsături pozitive, nu doar negative. Este un tânăr inteligent, care reușește să
intuiască personalitățile oamenilor în funcție de limbajul corpului sau expresiile faciale. De
asemenea, el este generos, bun la suflet și capabil de trăiri sincere, de afecțiune, sentimente pe
care le are pentru sora sa, Phoebe. De exemplu, unul dintre momentele în care Holden se
consideră fericit este cel în care o privește pe sora sa zâmbindu-i dintr-un carusel.

În opinia mea, Holden Caulfield este un personaj complex, ce reunește atât copilul etern, care
refuză să-și piardă inocența, cât și adolescentul speriat, confuz și frustrat, dar și adultul viciat și
deprimat. Prin amalgamul sentimentelor care îl definesc, dar și prin stilul inconfundabil al lui
Salinger, Holden devine un personaj îndrăgit de cititori, în ciuda faptului că reprezintă tipul
antieroului.

În concluzie, Holden Caulfield rămâne în istoria literaturii universale ca reprezentând tipologia


adolescentului, un personaj cu care se pot identifica milioane de tineri de pe mapamond. Din
păcate, el nu reușește să-și confrunte și să-și depășească problemele și sfârșește într-un spital de
boli mintale.
Bildungsroman

Ești elev în clasa a IX-a și ai studiat la școală romanul De veghe în lanul de secară de J.D. Salinger,
iar acum ai primit ca temă redactarea unui eseu prin care să demonstrezi că opera este un
bildungsroman? Vestea bună este că profesorii noștri de limba și literatura română îți pun la
dispoziție materialul un eseu din care te poți inspira pentru scrierea propriei lucrări de nota 10.

Romanul „De veghe în lanul de secară” a fost scris de către Jerome David Salinger și publicat în
anul 1951, stârnind un val de controverse din cauza limbajului vulgar folosit. Romanul este o
narațiune povestită la persoana întâi, ce prezintă o perioadă de câteva zile din viața
protagonistului Holden Caulfield, în vârstă de 16 ani, pacient în cadrul unui spital de boli mintale.

Romanul prezintă secvențe din viața lui Holden Caulfield, adolescentul inadaptat la societate, pe
parcursul câtorva zile, după ce acesta a fost exmatriculat pentru a treia oară de la școală.
Acțiunea este povestită de către autor la persoana întâi, dând impresia că Holden, aflat în spital,
își amintește prin ce întâmplări a trecut înainte de a ajunge la casa părinților.

Bildugsromanul este un roman care prezintă evoluția personajului principal, confruntat cu mai
multe situații de viață. De obicei, acest tip de roman urmărește personajul în trecerea sa de la
copilărie la viața de adult, întocmai cum este și cazul lui Holden, un tânăr de 16 ani prins între
inocența copilăriei și viciile vieții de adult.

În general, bildugsromanul se caracterizează prin faptul că pe parcursul poveștii personajul


evoluează, trecând printr-un proces de maturizare, declanșat de întâmplările cărora trebuie să le
facă față. În cazul lui Holden, povestea începe cu încercarea tânărului de a fugi de
responsabilitate și de a petrece câteva zile de distracție înainte ca familia sa să afle că a fost din
nou exmatriculat. Pe parcursul acestora, însă, adolescentul suferă o serie de transformări ce îi
întăresc caracterul spre a lua decizia corectă.

Un element ce definește clar un bildungsroman este călătoria inițiatică pe care o parcurge eroul
în drumul său spre maturitate. În cazul romanului „De veghe în lanul de secară”, este vorba
despre cele câteva zile pe care le petrece Holden în New York, înainte de a merge acasă. El se
cazează la un hotel ieftin, în loc să meargă direct la casa părinților, situată în Upper East Side, un
cartier bogat în oraș.
În călătoria sa, tânărul experimentează aspectele vieții de noapte a orașului, cu viciile, plăcerile
frivole și iluziile acesteia. Holden bea și fumează cât de mult poate, merge la cabaret și apelează
chiar și la serviciile unei prostituate.

După o asemenea zi, eroul constată că acțiunile întreprinse nu i-au gonit gândurile de
singurătate, care îl copleșesc pe parcursul romanului și decide să se întâlnească cu o prietenă
mai veche, Sally, însă nici întâlnirea cu ea nu are efectul scontat. Mai mult, eroul își dovedește
lipsa de maturitate și impulsivitatea prin cuvintele vulgare folosite după refuzul tinerei de a fugi
împreună din oraș. Astfel de conflicte între ceea ce își dorește eroul și realitatea societății
constituie un alt element specific unui bildungsroman. Chiar ideea fugii, care îl obsedează pe
adolescent, relevă faptul că acesta se află în cursul procesului de maturizare, preferând să uite de
probleme în loc să le confrunte direct, o altă trăsătură specifică eroului unui bildungsroman.

După mai multe episoade dezamăgitoare, Holden își continuă călătoria inițiatică spre casa
părinților, unde intră însă pe ascuns, doar din dorința de a-și vedea sora mai mică, Phoebe,
înainte de a fugi din oraș. Momentul însă este unul scurt, iar la venirea părinților, tânărul fuge
din nou și își continuă călătoria.

Întocmai precum orice erou care trece printr-o călătorie inițiatică, Holden ajunge la fundul
prăpastiei, acest punct fiind reprezentat pentru el de faptul că ajunge să doarmă pe o bancă, în
gară. Copleșit de realitatea dură, el oscilează între gânduri legate de moarte și planuri de a pleca
să locuiască într-un orășel, la marginea unei păduri și de a-și câștiga modest existența. El este
însă salvat de către singura persoană alături de care și-a găsit liniștea sufletească, chiar și pentru
câteva momente, sora sa, care îi mărturisește că vrea să plece cu el, oriunde ar călători.

Eroul ajunge la revelația maturității în momentul în care acceptă responsabilitatea de a avea grijă
de sora sa mai presus de nevoile personale. Aceasta este secvența în care, mai mult involuntar
decât conștient, Holden își asumă rolul de adult, depășind etapa copilăriei. Ca și consecință a
evoluției sale, el va lua decizia corectă, aceea de a renunța la planul de fugă și de a se întoarce
acasă împreună cu sora sa, pentru a-și înfrunta problemele.

În opinia mea, situațiile cărora este nevoit Holden Caulfield să le facă față pe străzile din New
York și personajele pe care le întâlnește fac parte din călătoria sa inițiatică, în drumul de la
copilărie spre maturitate. Acestea îi întăresc caracterul și îl ajută să ia decizia corectă. Din păcate,
finalul său nu este unul pozitiv, el ajungând într-un spital de boli mintale.
În concluzie, „De veghe în lanul de secară” este un bildungsroman ce prezintă evoluția lui Holden
Caulfield de la copilărie spre maturitate. Întâmplările prin care trece adolescentul îi modelează
personalitatea și-l determină în final să facă alegerile corecte.