Sunteți pe pagina 1din 84

CURS NR.

ÎNGRIJIRI PALIATIVE

ef lucrări
Dr. FURDU LUNGU EMILIA
Medic primar neurologie
Doctor în tiin e medicale
Competen ă în neurofiziologie
Spital CF 2 – Clinica Neurologie, Bucure ti
Îngrijirea bolnavilor cu afec iuni hepato-biliare

 Interrela iile func ionale ale ficatului cu căile biliare,


etiopatologia adesea comună a celor două grupe de
afec iuni necesită ca îngrijirea bolnavilor cu
afec iuni hepatice sau biliare să se facă împreună,
având elemente comune de tehnică terapeutică care
interesează i muncă sorei.
 Cadrul medical nu trebuie să uite că
simptomatologia hepato-biliară poate ascunde
adesea o boală infec ioasă, care prezintă pericol de
contagiozitate i după vindecarea aparentă sau reală
a bolii ini iale; de aceea, în munca de îngrijire a
bolnavului, va respecta foarte riguros normele de
prevenire a răspândirii infec iilor.
 Majoritatea îmbolnăvirilor ficatului (hepatite acute,
cronice, ciroze hepatice) neîngrijite în mod
corespunzător, evoluează spre insuficien ă
hepatică.
 Aceasta poate să se instaleze brusc sau subacut.
Tulburările de metabolism din cursul stărilor de
insuficien ă hepatică favorizează invadarea
organismului de substan e toxice care ac ionează
asupra sistemului nervos central.
 De aceea, afec iunile hepato-biliare sunt înso ite
de modificări psihice ca tulburări de somn care în
cazuri grave pot duce la somnolen ă, obnubilare i
comă. Tulburările psihice sunt prezente i în
afec iunile căilor biliare, manifestate sub formă de
anxietate i depresie.
 Dintre bolile hepato-biliare, insuficien a hepatică
acută i colecistita acută constituie urgen e
medicale sau medico-chirurgicale i de aceea este
obligatorie internarea bolnavului de urgen ă în spital.
 Îngrijirea generală a bolnavilor cu insuficien ă
hepatică acută este identică cu a bolnavilor
incon tien i (comato i), cu unele particularită i
legate de restabilirea func iilor ficatului.
 Colecistita acută având ca simptom principal
durerea abdominală, poate fi confundată cu alte
afec iuni abdominale sau extraabdominale, de aceea
asistenta va informa medicul despre toate semnele
asociate (gre uri, vărsături, frisoane, febră,
respira ie) observate de ea, ajutând astfel la
stabilirea diagnosticului
Obiective M suri de realizare
1. Combaterea 1.1. Cadrul medical nu va administra
durerii i bolnavului nici un calmant fără indica ia
recoltarea medicului, pentru a nu masca evolu ia
sângelui acută a unei alte boli sau o perfora ie.
pentru 1.2. Se va încerca lini tirea bolnavului
examene de prin pungă cu ghea ă pe abdomen;
laborator poate să-i administreze ceai slab, ceai
de mu e el sau de sunătoare.
1.3. Pregăte te materialul steril
necesar pentru punc ia venoasă în
vederea administrării de medicamente
i recoltarea de sânge pentru laborator
(leucocitoză, V.S.H., bilirubinemie,
probe hepatice).
Obiective M suri de realizare
1.4. Pregăte te medicamente analgezice,
antispastice, antibiotice:
- Mialgin 100-150 mg ia interval de 6-8 ore,
care are avantajul de a nu produce
spasmul musculaturii netede;
- Algocalmin (3-4 fiole pe zi);
- Scobutil compus (2-3 fiole);
- Papaverină (2-4 fiole în 24 ore);
- Sulfat de atropină 0,5 mg subcutanat de
2-3 ori pe zi;
- Antibiotice (Ampicilina i.v„ Tetraciclină =
Solvocilin i.v.).
ATEN IE! Nu se administreaz morfin , deoarece
accentueaz spasmul c ilor biliare.
Obiective M suri de realizare
2. Pregătirea 2.1. Se vor pregăti bolnavul i
bolnavului i materialul necesar pentru examen
materialului radiologie (colecistografie i
pentru alte colangiografie), pentru tubaj
interven ii duodenal (la aceste examinări se
va recurge după retrocedarea
tabloului acut; ele sunt utile
pentru diagnosticul diferen ial cu
colecistita litiazică, cu pancreatita
acută).
Obiective M suri de realizare
1. Asigurarea 1.1. In perioada acută a bolilor hepatice, bolnavii
repausului fizic trebuie convin i să respecte repausul absolut
i psihic fizic i psihic, pentru că activitatea psihică sau
fizică precoce poate provoca recidive sau
agravări nerecuperabile (nu se vor ridica din pat
fără hotărârea medicului, vor respecta durata
zilnică de părăsire a patului, vor evita lectura sau
studii mai dificile).
1.2. Pozi ia cea mai bună care asigură o bună
irigare a ficatului este decubitul dorsal. în
cirozele ascitogene bolnavul trebuie lăsat să- i
aleagă singur pozi ia cea mai comodă (dictată de
volumul ascitei). În colica biliară (hepatică),
bolnavii iau pozi ii bizare -„coco de pu că”; î i
relaxează astfel presa abdominală
Obiective M suri de realizare
2. Asigurarea 2.1. Frac ionată în doze mici, dese, pentru
alimenta iei a favoriza drenajul biliar permanent.
2.2. În perioada acută a hepatitelor,
regimul de cru are a ficatului este fără
grăsimi i alimente meteorizante; se dă
regim bogat în hidra i de carbon i
vitamine; proteinele se vor da progresiv
(brânză de vaci, came fiartă, grătar); se
admit grăsimile vegetale i untul; se
interzic băuturile alcoolice, condimentele,
alimentele greu digerabile.
2.3. În ciroze, acela i regim hiposodat.
2.4. În afec iunile biliare, se vor evita
alimentele meteorizante, grăsimile
animale, ouăle etc.
Se admit făinoase, budinci, came albă.
Obiective M suri de realizare
3. Supravegherea 3.1. Se urmăresc temperatura, culoarea
bolnavului i sclerelor i a tegumentelor (icterizarea
efectuarea unor sau dezicterizarea), pruritul, culoarea
explorări scaunelor, culoarea i cantitatea urinei,
edemele, modificările de comportament,
aportul de lichide, greutatea corporală.
3.2. Cadrul medical recoltează produsele
biologice pentru examinări de laborator:
- efectuează sondaje exploratoare sau
terapeutice;
- pregăte te bolnavul i materialele
necesare pentru examenul radiologie, al
vezicii i al căilor biliare, punc ie
abdominală, punc ie biopsică a ficatului,
laparoscopie.
Obiective M suri de realizare
4. 4.1. La indica ia medicului se pregătesc i
Administrarea se administrează medicamente.
medica iei i - antispastice (Beladonă, Scobutil,
alte manopere Papaverină, Lizadon, Novocaină 1%);
terapeutice - antiemetice (Emetiral, Clordelazin,
Plegomazin);
- coleretice (Colebil, Boldocolin, Anghirol).
cu ac iune de drenaj i antiseptic al căilor
biliare, enzime de substitu ie (Triferment
etc);
- în ciroze: cortizonice, diuretice, vitamine
B, C, E, factori lipotropi (Mecopar),
hepatoprotectoare (Silimarină),
antisclerogene (Colchicină).
Obiective M suri de realizare
4.2. Hidratarea se face oral, însă în
unele forme de boală se face prin
perfuzii glucozate, tamponate cu
insulina (pentru 5 g de glucoza câte o
unitate insulina),
4.3. Pentru corectarea deficitului proteic
se pot face perfuzii de plasmă.
4.4. În terapia bolilor hepato-biliare se
utilizează des aplica ii calde {mai rar i
aplica ii reci) care îmbunătă esc
circula ia vezicii i căilor biliare.
Obiective M suri de realizare
5. Asigurarea 5.1. Bolnavii cu ciroză hepatică sunt
igienei foarte sensibili la infec ii; nu vor fi a eza i
bolnavului i în saloane cu bolnavi cu angine,
prevenirea stafilococii cutanate, infec ii pulmonare.
infec iilor
5.2. Pielea edema iată este mai sensibilă,
necesită multă aten ie la igiena corporală.
5.3. Unghiile bolnavilor trebuie tăiate
scurt pentru a evita lezarea i infectarea
tegumentelor cu ocazia gratajelor în caz
de prurit
5.4. Toaleta cavită ii bucale se va efectua
cu mare aten ie fiindcă timpul de
sângerare este crescut i sunt predispu i
la hemoragii ale mucoaselor.
Obiective M suri de realizare
5.5. Deoarece bolile hepato-biliare pot fi
de etiologie infec ioasă, cadrul medical va
ine cont de normele de prevenire a
infec iilor intraspitalice ti, respectând cu
stricte e măsurile de asepsie i antisepsie
în efectuarea tuturor manoperelor.
6. Educa ia 6.1. Cadrul medical trebuie să explice
sanitară bolnavului, în tot timpul spitalizării i la
externare, pericolul nerespectării unor
măsuri de prevenire a recăderilor i
complica iilor:
- respectarea odihnei;
- respectarea regimului dietetic;
- interzicerea consumului de alcool i alte
toxine.
Aspecte psihologice
Tulburările sistemului uro-genital favorizează adesea
apari ia unul stres. Pacientului poate să-i fie jenă în timpul
examinării sau al tratamentului din cauza expunerii
organelor genitale externe. Dacă are i incontinen ă,
sentimentul de jenă i dezgust cre te.
La bărbat interven iile chirurgicale asupra organelor
genitale sunt percepute ca i o atentare la virilitatea lor,
indiferent de vârstă. De i multor bărba i le este frică de o
impoten ă cauzata de tulburările de prostată, adevărul este
că multe dificultă i sexuale (probleme de erec ie, ejaculări
precoce etc.) sunt de origine psihologică i au cauze
variate: nelini te, culpabilitate, incompatibilitate cu
partenerul etc.
Din cauza acestor temeri ascunse, bărba ii pot să
arate agresivitate, ostilitate fa ă de cei ce-l îngrije te.
Această pornire de care este stăpânit pacientul poate
avea ca efect accentuarea durerii. Uneori pacientul
poate deveni depresiv din cauza tratamentelor
prelungite.
Anxietatea - în toate situa iile de stres - poate
produce polakiurta i mic iuni imperioase.
Pacien ii suferind de afec iuni uro-genitale, ca i to i
pacien ii, indiferent de afec iune, au nevoie să simtă că
sunt respecta i, că problemele lor sunt în elese.
Ei doresc să li se răspundă întrebărilor, temerile lor
să fie potolite, durerile lor să fie u urate. Unul din
rolurile importante ale cadrul medical este de a asigura
pacientul că pacien ii de acest tip au nevoie de mai
mult sprijin i în elegere decât al ii.
Îngrijiri în infec ia c ilor urinare
Probleme: • durerea • nevoia imperioasă de a urina • disuria
• febra legată de infec ie • posibilitatea recidivei
Obiective: • să se u ureze durerea • să se atenueze nevoia
imperioasă de a urina, disuria i febra • prevenirea
recidivelor • obiectivele tratamentului medical...
(suprimarea agentului patogen)
Interven ii: • încălzirea perineului • băi calde • antispastice
• încurajarea pacientului să bea cantită i mari de
lichide pentru a favoriza circula ia sanguină renală i
pentru antrenarea bacteriilor afară din căile urinare
• încurajarea pacientului să urineze frecvent (la 2-3
ore) ca să golească complet vezica pentru a diminua
bacteriuria cantitativă, a reduce staza urinară i a
preveni reinfec ia.
Evaluare: • pacientul simte o ameliorare a durerilor • o atenuare
a nevoii imperioase de a urina, disuriei, febrei • bea
lichide - 8-10 pahare în fiecare zi • urinează la 2-3 ore •
ia medicamente • urina este clară i inodoră.
Glomerulonefrita acut
Probleme: • dureri de cap • indispoziție • edeme faciale brusc
Instalate, 1 peste noapte • dureri costale și sensibilitate în
unghiul costo-vertebral.
Obiective: • protejarea rinichiului care funcționează defectuos
• identificarea complicațiilor și îngrijirilor.
Interven ii: • se încurajează pacientul să stea în repaus la pat pe toată
durata fazei acute până la clarificarea urinei, normalizarea
concentrației de azot ureic din sânge, a concentrației
creatininei din sânge și normalizarea presiunii arteriale
• se reduce aportul proteic • se reduce aportul de sodiu în
prezența hipertensiunii, edemelor și insuficienței cardiace
• cantitatea de lichide ingerate va fi reglată dependent de
pierderi, de cântărirea zilnică a pacientului. (Dacă există
hipertensiune arterială și edeme, nu se va permite mai
mult de 1500 ml zilnic) • baza alimentației vor fi glucidele
(dulciuri, făinoase, fructe, zarzavat) și lipide (unt,
untdelemn) • tratament medicamentos...
Evaluare: • edemele și hipertensiunea diminua • proteinuria și o
ușoară hematurie mai persistă • nu prezintă complicații.
Îngrijirea pacientului cu incontinenta urinara
(emisie involuntara a urinei)
1. Aspectul Persoanele suferind de tulburări urinare sunt
psihologic foarte bulversate, simptomele le sunt
dezagreabile, incomode. În cazul incontinentei,
sentimentul de jenă i dezgust cre te. Pacientul
poate deveni depresiv, anxios, iritabil, punându- i
întrebări asupra dependentei sale, asupra
tratamentului i asupra viitorului. Este preocupat
de complica iile posibile; îi este teamă că nu- i va
putea permite unele activită i (distrac ii). Adesea,
ezită să vorbească despre problema lui urinară -
comunică greu cu echipa de îngrijire.
De aceea, este important ca evaluarea
problemelor de dependen ă a pacientului să se
facă într-un loc lini tit, în cadru intim, pentru a-i
mic ora acestuia sentimentele penibile pe care le
încearcă.
2. Cadrul medical va întreprinde o evaluare a func iei vezicii
Evaluarea urinare -eliminării urinare - precum i asupra tuturor
elimin rii modificărilor stării normale a pacientului.
urinare Ea va face constatările, în func ie de vârsta pacientului, de
alimenta ie, de lichidele ingerate etc. De asemenea, va ine
cont i de sănătatea mintală a pacientului (dacă este
confuz? gradul de con tientă etc.) folosind toate sursele
de informa ie (inclusiv diagnosticul medical); observa iile
subiective ale pacientului i observa iile obiective, proprii.
Este important să se urmărească:
„Calendarul mic ional”
- orarul mic iunilor i abunden a lor;
- orarul „urgen elor” i circumstan ele declan ării;
- orarul scurgerilor, precizând abunden a i
circumstan ele;
- timpul scurs între nevoia de a mic iona i scurgere sau
mic iune;
- persisten a sau nu a nevoii de a mic iona după scurgere;
- orarul, cantitatea i tipul băuturilor ingerate.
3. Cauze ale Mic iunea involuntară la adult se poate produce:
mic iunii - în urma unei pierderi a con tientei;
involuntare - în urma unor răni la nervii rahidieni care reglează
activitatea vezicii;
- în urma unei irita ii, datorită prezen ei
componentelor anormale în urină;
- datorită unei incapacită i a mu chiului vezical de
a se destinde;
- din cauza unei tensiuni emo ionale;
- din cauza unui traumatism al sfincterului urinar
extern;
- datorită unor afec iuni neurologice apărute
(A.V.C.; traumatism medular; polinevritele toxice;
polinevritele infec ioase; tumori medulare etc);
- mic iuni imperioase cauzate de infec ii (cistite
acute; cistite cronice; corpi străini intravezicali,
etc).
3. Cauze ale Incontinen a de efort
mic iunii Se poate produce:
involuntare - dintr-o slăbiciune a func iunii sfincterelor;
-cre terea presiunii intraabdominale (apare mai ales
la femei)
- leziuni obstetricale (cistococel, cistorectocel);
- leziuni de col vezical;
- tulburări ale mu chiului vezical etc.
4. Problemele Implica iile incontinen ei urinare asupra vie ii
actuale sau persoanei (care trebuie avute în vedere):
poten iale ale - implica ii medicale: infec ii urinare recurente;
pacientului tulburări trofice cutanate;
(diagnostic de - implica ii psihologice: pierderea stimei de sine;
îngrijire) depresie; tulburări sexuale, insecuritate - dependen ă;
- implica ii sociale: perturbarea rela iilor familiale;
reducerea activită ii sociale; izolare; reac ii negative
fa ă de cei din jur; predispozi ie pentru
institu ionalizare (cămine, case de bătrâni).
5. Obiective Obiectivele vizând pacientul (rezultatele a teptate) i
obiectivele de îngrijire:
1. dispari ia sau diminuarea incontinentei (prin controlul
sfincterului vezicat);
2. să nu se producă infec ii intercurente (evitarea
complica iilor);
3. să nu se producă tulburări trofice cutanate;
4. pacientul să se obi nuiască să urineze în bazinet (sau
urinar) la pat, sau la toaletă;
5. să- i câ tige respectul de sine, încrederea i lini tea.
6. Interven ii Interven iile pot fi:
- unele autonome (rolul propriu al asistentei);
- altele, cu rol delegat (respectarea indica iilor
medicului).
NOT : Există cazuri de incontinen ă urinară
iremediabilă (ex. în paraplegie), dar o mare parte a
cazurilor de incontinen ă (ex. datorită lipsei controlului
sfincterului vezical) se pot rezolva prin I reeducare
vezicala i prin exerci ii de reîntărire a mu chilor
perineali.
7. „Secretul” reeducării vezicale este:
Reeducare - aportul lichidian adecvat (în func ie de
a vezicala bilan ul hidric);
- stabilirea unui orar al mic iunilor.
Aplicarea interven iilor:
• Planific cu pacientul un program de
reeducare vezicala zilnic.
• Ajut pacientul să aplice programul de
reeducare stabilit.
• Fixez obiceiuri de eliminare la ore fixe:
- orar precis - când pacientul trebuie să
încerce să- i golească vezica. La început
intervalul este scurt între mic ionări (1,5-2 ore
- în func ie de calendarul mic ional men ionat
mai sus). Pe măsură ce capacitatea vezicală
cre te, intervalul se măre te.
Cum procedez?
- ofer urinarul pacientului la... ore, sau
- conduc pacientul la toaletă la... ore (în func ie
de momentele de eliminare identificate)
- trezesc pacientul de... ori noaptea pentru a-l
face să urineze
- se sugerează pacientului să bea o oarecare
cantitate de lichid tot la 2 ore (100-200 ml) - dacă
nu există contraindica ii
După ce a băut, pacientul a teaptă 10 minute
(după unii 30 minute) i apoi încearcă să
urineze.
Intervalele se măresc treptat.
- Este preferabil să i se dea pacientului o mai
mare cantitate de lichid în timpul zilei i să se
diminueze după ora 17.
- Pacientul trebuie să- i re ină urina pe timpul
intervalului indicat - după orarul stabilit.
Trebuie sfătuit să- i scrie orarul mic iunilor.
Aceasta îi furnizează o eviden ă completă asupra
orelor i cantită ii de lichide ingerate, cât i asupra
orei i cantită ii fiecărei mic iuni.
IMPORTANT
Trebuie să existe o rela ie între a bea, a mânca, a
face exerci ii fizice i a urina în a a fel încât
pacientul, cu timpul, să- i poată stabili propriul său
orar de ingestie de lichide (să evite: cafeaua, ceaiul,
alcoolul).
Pacientul trebuie să accepte programul i să aibă
dorin a sinceră să- i recâ tige controlul
sfincterului. Acest program poate să dureze mai
multe săptămâni, de aceea cadrul medical i
pacientul trebuie să aibă răbdare i perseveren ă.
Este important a semnala cel mai mic progres i a
încuraja pacientul să continue efortul spre
autonomie.
U urarea PRECIZ RI (sfaturi) pentru pacien i:
mic iunii Pentru a u ura mic iunea i golirea completă a
vezicii: - o bună evacuare a vezicii se realizează
printr-o pozi ie corectă a pacientului: bine
a ezat pe scaunul W.C.-ului, cu picioarele
sprijinite pe du umea (când fluxul urinar s-a
oprit, apleca i-vă înainte pentru a elimina urina
rămasă).
Stimularea - Pentru bărba i (dacă este posibil) se vor crea
evacu rii condi ii să stea în picioare.
- Cre terea presiunii prin masajul vezicii sau printr-o
pozi ie a ezat i, de asemenea, aplecat înainte
contribuie la declan area mic iunii i la a elimina
urina rămasă.
- Pentru bărba i (dacă este posibil) se vor crea
condi ii să stea în picioare.
- Cre terea presiunii prin masajul vezicii sau printr-o
pozi ie a ezat i, de asemenea, aplecat înainte
contribuie la declan area mic iunii i la a elimina
urina rămasă.
Igiena Echipament de protec ie i îngrijiri igienice;
- chilo i de incontinen ă (la nevoie) se
recomandă (dacă există);
- chilo i cu căptu eală - căptu eală care
absoarbe urina i nu produce miros
neplăcut sau irita ia pielii (se indică
femeilor);
- chilo i - având o pungă - are avantajul că
in plasticul îndepărtat de piele;
- pungă picurătoare pentru bărba i (care au
scurgeri mici după mic iune).
DE RE INUT:
- chilo ii cu căptu eală impermeabilă nu
sunt indica i (produc irita ii cutanate);
Igiena • Cură regiunea pubiană după fiecare incontinen ă.
• Schimb lenjeria i îmbrăcămintea umedă cât mai
repede.
• Aplic o cremă protectoare pe pielea bine cură ată.
• Asigur un mediu înconjurător care-i respectă
intimitatea.
• Încurajez persoana să- i exprime ceea ce simte în
privin a acestei dependen e. îi explic că incontinen a
este o consecin ă a problemei sale de sănătate i să
nu se simtă complexat. Se va sublinia această
necesitate mereu (necesitatea de a comunica este
una din problemele prioritare).
• Simpatia, toleran a i răbdarea cadrului medical
sunt indispensabile.
• Asigur pacientul să nu aibă re ineri i să mă
solicite ori de câte ori are nevoie.
• Răspund prompt ori de câte ori sunt chemată.
Exerci ii de Incontinen a de efort (pierderea tonusului
înt rire a muscular)
musculaturii Explic pacientului cum să- i întărească
perineale mu chii perineali (pelvini):
- prin contrac ia mu chilor posteriori ai
plan eului pelvin, ca si pentru a împiedica
defecarea i
- prin contrac ia mu chilor anteriori ai
plan eului pelvin, ca i pentru a opri
mic iunea.
DE RE INUT:
Contrac ia mu chilor se face (înainte i după
mic iune) timp de 4 secunde - apoi relaxarea
lor - a se repeta de 10 ori - de 4 ori pe zi (se
poate merge până a repeta de 4 ori pe oră
dacă se consideră util
Alte PENTRU CONTROLUL INCONTINEN EI
exerci ii • Recomand pacientului să urineze ori de câte ori urmează
să facă un efort:
- învă area pacientului când ridică greută i să- i îndoaie
genunchii i să- i contracte mu chii pelvini înainte de a
ridica ceva greu.
• Sugerez însă persoanei (pe cât este posibil) să evite de a
duce obiecte grele.
• Recomand ca în momentul mic iunilor să încerce să- i
oprească jetul urinar i de a reîncepe în mai multe reprize
(exerci iu pentru controlul incontinen ei).
• Sugerez persoanei să încerce să- i crească capacitatea
vezicii sale, a teptând un pic de fiecare dată pentru a
urina (după unii - cinci minute de a teptare, prelungind
progresiv intervalul de la senza ia de a urina până la
momentul eliminării urinei).
IMPORTANT: Explic persoanei că adesea dorin a de a
urina este rezultatul obi nuin ei. Să încerce să lupte
contra obi nuin ei.
Evaluare • Urmăresc i verific în elegerea celor învă ate
(programul de reeducare vezicală etc.) i
rezultatele ob inute.
• Informez medicul.
NOT :
1. O formă particulară de incontinen ă urinară
este reprezentată de enurezisul nocturn cu cauze
multiple i îngrijiri complexe:
- reducerea consumului de lichide, în a 2-a
jumătate a zilei;
- evitarea excitantelor (cacao, ciocolată);
- evitarea stărilor conflictuale i atmosfera
familială rigidă;
- mic iuni la ore fixe;
- va fi trezit după 1-2 ore de somn pentru a urina;
- lini tirea psihică a copilului i a familiei;
- îndeplinirea indica iilor i aplicarea terapeutică
medicamentoasă (sarcină cu rol delegat).
Evaluare 2. în cazul unui pacient în vârstă i confuz, cadrul
medical urmăre te (identifică) momentul când
pacientul este incontinent, pentru a-i duce la
toaletă înainte ca mic iunea involuntară să se
producă.
NECESAR:
- Un W.C. la înăl ime potrivită;
- W.C. comod, mai ridicat;
- Amenajarea unei balustrade pentru a se deplasa mai
u or la W.C;
- Scaune cu oli e (ca la copii).
• Utilizarea unui ceas de teptător, reglat ia intervale
regulate în timpul zilei i uneori în timpul nop ii sau un
mijloc de a-i aduce aminte pacientului să urineze;
• Îmbrăcăminte potrivită pentru a o putea îndepărta
u or în vederea mic iunii.
• Pacientul trebuie să poarte propria îmbrăcăminte
pentru că aceasta contribuie la cre terea stimei de
sine i a demnită ii i previne un comportament
regresiv.
Evaluare OBSERVA IE
Utilizarea scutecelor nu este recomandată tot
timpul căci ele antrenează un efect psihologic
regresiv mai degrabă decât progresiv.
• Cadrul medical încearcă să-i asigure un mediu
social, crescând numărul contactelor sociale ale
acestuia (în spa iul în care el se află între cei
patru pere i ai camerei).
DE RE INUT
• în cazul incontinen ei cauzată printr-o problemă
nervoasă (paraplegie) ea poate fi permanentă.
• Incontinen a de efort - pierderea involuntară
când uretra este sănătoasă - se rezolvă de obicei
printr-o interven ie chirurgicală (la femei
refacerea musculaturii vaginului prin colporafie
anterioară).
• Pentru unele incontinen e de efort se pot pune
sfinctere artificiale
Cateterism = introducerea unei sonde (cateter) prin
uretr în vezic .
1. Scop • golirea vezicii - când golirea spontană este
imposibilă;
• prelevarea urinei sterile pentru analize de
laborator;
• se preferă recoltarea în emisie spontană -
„metoda jetului mijlociu”;
• efectuarea unor procedee de tratament prin
sondă;
• golirea vezicii înaintea unor opera ii sau
postoperator;
• bilan ul hidric la bolnavii fără control sfincterian
(comato i, paraplegie, polinevrite etc);
• măsurarea cantită ii urinei reziduale rămasă în
vezică după mic iune.
1. Scop Uneori cateterismul vezical este necesar
pentru instalarea unei sonde â demeure
(sondă permanentă).
De exemplu:
• după interven ii chirurgicale asupra
perineului (se evită în felul acesta iritarea
regiunii operatorii de către urină);
• histerectomie pe cale vaginală;
• pentru a preîntâmpina o obstruc ie sau
pentru a asigura un drenaj în urma unei
opera ii asupra vezicii urinare;
• interven ii chirurgicale ale prostatei;
• reten ie acută sau cronică de urina; •
stricturi ale uretrei;
• paraplegii; • come;
• la ar i pentru a măsura diureza
2. Material Se pregătesc materialele sterile: sonde,
necesar tampoane, pense, mănu i, solu ii dezinfectante
de preferin ă clorigene (solu ie cloramidă 4%o
clor activ), tăvi ă renală, aleza, mu ama. Pentru
sonda â demeure se pregătesc în plus: mandreu
metalic, stilet butonat, sondă canelata sau un
instrument rotunjit (un Hegar) în cazul folosirii
sondei Pezzer sau Malecat, leucoplast, ace,
comprese.
Atunci când se instituie un cateter â demeure,
este nevoie de a instala un sistem de drenaj
închis (presupune un cateter permanent, tub de
conectare i un sac colector care poate fi golit).
Sondele folosite pentru drenajul vezical continuu
sunt cele autostatice (cu balona de tip Foley
sau se vor folosi sondele Pezzer). în caz de
nevoie, se pot folosi i aite tipuri de sonde cu
obligativitatea fixării lor la organele genitale
externe.
2. Material DE RE INUT!
necesar • în unele cazuri, cateterismul poate salva via a
pacientului, de exemplu atunci când el nu poate
urina.
Cateterismul se recomandă numai în cazuri absolut
necesare (risc de infec ii ale căilor urinare).
• Infec iile urinare reprezintă 35% din infec iile
nozocomiale, iar dintre ele cele mai multe se
datorează folosirii instrumentelor nesterile (în
special sondele).
• Agen ii patogeni mai frecven i: Escherichia coli,
Proteus, Pseudomonas, Enterobacteriile, Candida.
Multe fac parte din flora intestinală a pacientului
sau se transmit - între pacien i -prin intermediul
personalului de îngrijire sau prin echipamentul
nesteril. Aceste microorganisme ajung datorită
cateterismului în căile urinare fie în momentul
introducerii, fie prin lumenul unui cateter
contaminat.
3. Reguli Pentru a asigura protec ia pacientului,
pentru trebuie respectate următoarele reguli:
protec ia • respectarea unei asepsii riguroase
pacientului (dezinfec ia mâinilor, mănu i i materiale
sterile etc);
• dezinfec ia organelor genitale externe i a
meatului uretral;
• aten ie la grosimea cateterului care trebuie
să fie mai mică decât meatul uretral pentru
a nu produce răni;
• lubrifierea cateterului (cu lubrifiant
antimicrobian);
• introducerea delicată a cateterului dar cu
siguran ă;
• a nu se goli vezica dintr-o dată i nu mai
mult de 500 ml (risc de hemoragie).
3. Reguli DE RE INUT!
pentru Pentru efectuarea dezinfec iei organelor genitale
protec ia externe i a meatului uretral sunt necesare cel pu in
pacientului 6-7 tampoane sterile.
Folosind fiecare tampon o singură dată (o singură
tergere).
La femei: dezinfec ia (de sus în jos) dinspre simfiză
spre anus:
- primul i al 2-lea tampon pentru labiile mari;
- al 3-lea i al 4-lea pentru labiile mici;
- al 5-lea i al 6-lea pentru orificiul uretral;
- un tampon rămâne pe orificiul meatului uretral.
La b rba i: decolarea prepu ului; dezinfectarea (de
sus în jos) cu pensă i tampoane:
- gândul i orificiul uretral de 3 ori fiecare cu
tampoane diferite, întotdeauna dinspre meatul
uretral spre corp;
- orificiul uretral se dezinfectează încă o dată cu alt
tampon.
4. • Sentimentul de jenă din cauza expunerii organelor
Problemele genitale externe.
pacientului • Frica de durere.
• Nelini tea pacientului datorită necunoa terii
interven iei.
• Frica de:
- neadaptare la cateter permanent;
- infec ia căilor urinare prin cateter sau printr-un
drenaj defectuos al urinei;
- iritarea sau lezarea (răni) ale uretrei sau ale vezicii
(efectele secundare ale sondei).
5. Obiective vizând pacientul i obiective de îngrijire:
Obiective • menajarea psihicului pacientului;
• adaptarea pacientului la sondă;
• absen a complica iilor: fără infec ia căilor urinare;
• absen a rănilor (leziunilor la nivelul uretrei i
vezicii);
• între inerea constantă a sistemului de drenaj
(supravegherea bunei func ionări a sondei).
6. Se vor manifesta multă în elegere i răbdare
Interven ii cu ace ti pacien i, pentru că ei pot avea
complexe de inferioritate datorită infirmită ii
lor.
• Se va informa pacientul asupra unor
(elementare) no iuni de anatomie i fiziologie.
• Se va explica tehnica interven iei.
• Se va informa asupra scopului interven iei.
• Se va asigura pacientul că tehnica nu este
dureroasă (pu in dezagreabilă i o senza ie de
presiune). Se va explica pacientului că
inconfortul este mai mic dacă el este relaxat.
• Se va ine cont de sentimentul de pudoare a
pacientului, de aceea se va avea grijă ca el să
fie acoperit, lăsând descoperită doar regiunea
perineală.
6. În cazul pacien ilor cu sondă â demeure se
Interven ii vor efectua i alte interven ii:
• Pentru prevenirea contaminării sistemului
de drenaj:
- tubulatura nu trebuie debran ată;
- toate manevrele se vor efectua în condi ii
de asepsie (aten ie la spălarea i dezinfec ia
mâinilor înainte i după manipularea
sistemului de drenaj);
- aten ie la capătul extern al sondei pentru a
rămâne aseptică în timpul manipulării;
- păstrarea etan eită ii.
• Sacul colector să fie totdeauna sub nivelul
vezicii urinare pentru a evita refluxul urinei.
6. • Se veghează la men inerea permeabilită ii
Interven ii tubulaturii, fără încolăcituri, îndoituri - care
ar împiedica scurgerea urinei. Stagnarea
urinei favorizează infec ia.
• Supravegherea pozi iei corecte a
pacientului.
• Se gole te sacul colector la cel pu in 6-8
ore interval sau mai des în func ie de
volumul urinei colectate.
• în lipsă de pungi colectoare speciale sonda
poate fi astupată cu dop steril sau deschis
într-un urinar steril.
Dacă sonda se astupă cu dop steril, cadrul
medical va trebui să destupe sonda la
intervale regulate de 1 -3 ore ziua i noaptea
pentru a recolta urina într-un vas gradat.
6. • Manevra se face apucând sonda cu vârful
Interven ii degetelor, de la extremitatea liberă (se poate
face i aseptizarea sondei cu alcool).
• Dacă sonda este deschisă într-un urinar,
acesta trebuie să fie steril.
ATEN IE!
Procedeul urinarului necesită o supraveghere
constantă (urinarul putându-se răsturna; risc de
infec ii).
Uneori în activitatea practică se mai folose te
(în loc de urinare) un borcan steril. Se
procedează în felul următor:
- se racordează sonda â demeure prin
intermediul unui tub de sticlă steril, la un tub de
cauciuc sau plastic; acesta este | introdus într-
un borcan steril (dinainte pregătit) la marginea
patului (atente la îndoirea tubului).
6. • Ideal este racordarea sondei â demeure la
Interven ii pungi de plastic speciale, sterile.
• Se va asigura toaleta organelor genitale de
mai multe ori pe zi (având grijă să evite
infec ia care s-ar putea produce în urma
efectuării în mod incorect a toaletei intime
a pacientului).
• în caz de spălaturi vezicale, asistenta
pregăte te material necesar steril i ajută
medicul.
• între ine cură irea i sterilizarea tuburilor
i borcanelor folosite.
• Avertizează medicul la timp pentru a
schimba sonda (la nevoie), cu această
ocazie, uretra este lăsată în repaus 2 ore.
Suprave- • Se urmăre te în permanen ă sistemul de
gherea drenaj:
bunei - dacă cateterul este bine men inut;
func ion ri - fără presiuni asupra uretrei, fără să
a sondei cauzeze trac iuni asupra vezicii.
• Se fixează cât mai bine sonda pentru a
evita deplasarea (fixată cu leucoplast pe
coapsă).
• Tubul conector se fixează la marginea
patului (la cear af).
Uneori acesta se fixează pe coapsa
pacientului pentru a împiedica trac iunea
atunci când pacientul se mi că în pat.
• Cadrul medical trebuie să se asigure că
tubul nu este comprimat sub membrele
pacientului; pacientul să nu fie culcat peste
tubul de la sondă.
Suprave- • Dacă se folose te procedeul urinarului,
gherea cadrul medical va supraveghea ca sonda
bunei să nu alunece din urinar.
func ion ri • Urmăre te i asigură dacă scurgerea
a sondei urinei se face corect.
• Supraveghează în mod regulat
umplerea urinarului sau a borcanului.
• Urmăre te ca urinarul să nu comprime
regiunile din jur (penis, coapse) deoarece
există pericol de escare,
IMPORTANT!
Se notează ingestia de lichide i excreta
pentru a vedea dacă eliminarea urinară
este normală.
7. Evaluarea Pacientul:
rezultatelor • Nu prezintă infec ia căilor urinare: urina este
clară, densitate normală (1015-1025); urocultura =
rezultate negative; temperatura pacientului
normală; debitul urinar este satisfăcător; nu există
excoria ii în jurul meatului urinar.
• Nu prezintă răni la nivelul vezicii sau uretrei: nu
are dureri la mic iune; elimină 200 ml - 400 ml la
fiecare mic iune; nu prezintă semne de
incontinen ă.
• Sistemul de drenaj func ionează corect: tubul de
drena] nu este deplasat; sacul colector este sub
nivelul vezicii urinare.
IMPORTANT!
Cadrul medical trebuie să observe toate semnele i
simptomele unei infec ii a căilor urinare: febra,
urina tulbure, hematuria, anorexia, starea de rău,
dacă prin meatul uretra! nu iese puroi, dacă nu
prezintă excoria ii.
8. Educarea - reamintesc ra iunea pentru care îi trebuie
pacientului sonda;
cu sond â - arăt schema vezicii, sonda t cum
demeure la func ionează (a-l incita să- i exprime temerile,
domiciliu legate de sondă, ex.: durere, cum se va
îmbrăca, discu ii, solu ii).
• Pentru evitarea infec iei:
- a-i explica cum microbii pot ajunge în sondă
prin: mâini, haine, cear af;
- a-l învă a cum să manevreze instala ia acasă
pentru golirea con inutului;
- a descrie aspectul urinei în caz de infec ie
(culoare, aspect, miros), necesitatea unui
control medical în caz de dubiu;
- a-i explica legătura între consumul de lichide
i eliminare;
- a-l face să- i măsoare urina i băuturile pe 24
ore;
8. Educarea - a se explica necesitatea schimbării sondei
pacientului (la perioada fixată de medic) cel pu in la 15
cu sond â zile;
demeure la - evitarea irita iei locale, a arăta cum se
domiciliu evită neplăcerile datorită frecării sondei i
riscurile smulgerii sondei (fixarea sondei pe
coapsă): a se da sfaturi pentru a se
îmbrăca;
- păstrarea unei capacită i vezicale
normale;
- golirea cu regularitate a vezicii pentru a
evita distensia.
ANTRENAMENT VEZICAL - sonda va trebui
pensată pentru un interval de 3-4 h,
crescând tonusul musculaturii înainte de a
instaura reeducarea vezicală.
Îngrijirea bolnavilor cu insuficien renal acut
(I.R.A.) i cronic (I.R.C.)
Insuficien a renală acută = suprimarea bruscă a func iilor
renale, cu repercusiuni clinice generale, umorale i urinare.
În acest caz rinichiul nu poate excreta urina în cantitate i
concentra ie corespunzătoare, iar produsele rezultate din
metabolism rămân în sânge i produc autointoxica ii.
Cauze prerenale (în care agen ii etiologici ac ionează
indirect asupra rinichilor prin reducerea fluxului sanguin
renal, cu ischemie renală consecutivă i oprirea secre iei de
urină):
- stări de oc: hipovolemic, hemoragie, traumatic,
obstetrical, infarct miocardic, abdomen acut etc;
- în stări de deshidratare (vărsături, diaree, transpira ii
abundente):
- insuficien ă periferică acută: septicemii, avort septic, oc
anafilactic etc.
Cauze renale (în care agen ii etiologici ac ionează direct asupra
parenchimului renal - tubi, glomeruli, vase sanguine, intersti ii -
producând leziuni anatomice):
- necroze tubulare determinate de toate cauzele care produc
insuficien ă prerenală expuse mai sus; de hemoliza
intravasculara (transfuzia cu sânge incompatibil); oc
prelungit; arsuri grave; nefrotoxine (substan e chimice,
medicamente);
- boli renale parenchimatoase (glomerulonefrite de etiologie
poststreptococică, nefrite intersti iale);
- boli vasculare ale rinichiului (ocluzia arterei renale = infarct
renal, ocluzia venei renale).
Cauze postrenale (I.R A. se produce consecutiv unui obstacol
mecanic pe căile excretorii):
- calculoză ureterală bilaterală;
- hipertrofie de prostată;
- tumori de vecinătate afectând ambele uretere;
- procese ureterale inflamatorii etc.
Simptomatologie. Semnul esen ial al I.R.A, este oliguria, până
la anurie. Există însă cazuri când diureza este păstrată, fiind
însă deficitară din punct de vedere calitativ (hipostenurie,
azostenurie).
Paralel apar oboseală, stare de rău generai, cefalee, vărsături,
meteorism, limbă „arsă”, halenă amoniacală, sughi , diaree,
dispnee, tahipnee, respira ie Kussmaul sau Cheyne-Stokes,
diateză hemoragica, somnolen ă, agita ie psihomotorie,
convulsii, stări confuze, comă în forme foarte grave.

Semne de laborator:
- reten ie de substan e azotate: cresc ureea sanguină,
creatinina, acidul uric;
- apare acidoza renală; I.R.A. (rezerva alcalină) scade;
- apar tulburări hidroelectrolitice: cre te potasiul, scad sodiul
i calciul;
- în urină: albuminurie, hematurie, cilindrurie, leucociturie -
func ie de etiologie.
Îngrijirea bolnavului cu insuficien
renal acut (I.R.A.)

Cadrul medical trebuie să tie cauzele care pot determina


insuficien a renală acută i semnele de manifestare, pentru a
putea colabora cu medicul în acordarea îngrijirilor corecte.
Obiective M suri de realizare
1. Asigurarea 1.1. Cadrul medical va avea în vedere măsurile
condi iilor de care se iau în toate cazurile grave
îngrijire i 1.2. Va asigura două pături de lână cu care va
asigurarea acoperi bolnavul i va încălzi patul în prealabil
igienei cu termofoare.
bolnavului 1.3. îngrijirile igienice (vezi oc, bolnavi
incon tien i, comato i) Bolnavul cu
insuficien ă renală acută (I.R.A.) este mai
susceptibil la infec ii i deci necesită precau ii
mai mari în privin a igienei i cură eniei.
Obiective M suri de realizare
2. Suprave- 2.1. Cadrul medical va vizita bolnavul cât mai des,
gherea chiar fără solicitare.
bolnavului 2.2. Va urmări i nota manifestările patologice
(hemoragii, manifestări de comportament,
contrac ii sau convulsii etc.) i le va raporta
imediat medicului.
2.3. Eliminările de lichide (urină, scaun, vărsături)
le va nota volumetric. Recoltarea urinei la bolnavii
agita i sau în comă se va face eventual printr-o
sondă vezicală permanentă (asepsie riguroasă).
2.4. Se va determina densitatea fiecărei emisii de
urină notând rezultatul în foaie.
2.5. Va urmări pulsul, TA, respira ia, temperatura.
2.6. În caz de constipa ie, se va face bolnavului o
clismă evacuatorie.
ATEN IE! Eviden a exactă a diurezei este baza de pornire a
tratamentului i criteriul de orientare al medicului.
Obiective M suri de realizare
3. 3.1. Cadrul medical va recolta sânge pentru
Recoltarea determinarea ureei, a creatininei, a rezervei
probelor de alcaline, pH-ul sanguin, a clorului i a
laborator potasiului, a hematocritului.
3.2. Va recolta urină pentru analizele
obi nuite i dozarea ureei urinare.
4. 4.1. Se va urmări i nota (cu foarte mare
Corectarea exactitate) cantitatea de lichide pierdute
echilibrului (urină, vărsături, diaree, aspira ii
hidro- gastroduodenale etc.) i se vor administra
electrolitic lichide, câte 50-60 ml pentru fiecare grad de
febră, deoarece cantitatea de lichide
administrată în 24 de ore este în func ie de
pierderi, la care se adaugă 400-500 ml.
Obiective M suri de realizare
4.2. La calcularea aportului de lichide se vor lua în
considerare lichidele ingerate din băuturi sau
alimente, perfuzie, clisme hidratante (inclusiv apa
formată din esuturile proprii - apa endogenă).
4.3. Pentru a preveni hiperhidratarea, se
controlează zilnic greutatea corporală (la nevoie
bolnavul va fi cântărit împreună cu patul). Aportul
de sodiu va fi redus la 1 gram NaCI/zi. Este ideal
să se ob ină o pierdere ponderală zilnică în jur de
300 g.
4.4. Când hidratarea orală nu este posibilă,
cantitatea necesară de lichide se va introduce i.v.
în perfuzie lentă, sub formă de glucoza 10-20%.
ATEN IE! Calea de administrare i compozi ia lichidelor în
vederea men inerii echilibrului hidroelectrolitic vor fi
stabilite de medic în func ie de ionogramă.
Obiective M suri de realizare
5. Împiedicarea 5.1. Pentru a diminua reten ia de
acumul rii produ i azota i i catabolismul
produ ilor protidic, se va asigura un regim
azota i în cazul alimentar bogat în glucide (250-300
anuriei i g) i lipide (100-150 g) care să
asigurarea asigure un aport caloric de 2000
regimului cal/zi. Regimul va consta din: orez
dietetic fiert sub formă de pireu, paste
făinoase, unt, ulei alimentar,
biscui i, zahăr. Se exclud: pâinea,
lactatele, ouăle, carnea, pe tele,
alimentele cu con inut mare de
potasiu: fructe uscate, sucuri de
fructe.
Obiective M suri de realizare
5.2. Dacă bolnavul nu poate înghi i sau
vomită, se va alimenta bolnavul prin
sondă.
5.3. În caz de comă sau precomă, se
va administra glucoza 5% i.v. Ritmul
de perfuzie nu trebuie să depă ească
0,4 g/| glucoză/kgcorp/oră. Dieta va fi
suplimentată cu vitamine.
ATEN IE! Suprimarea complet a proteinelor nu
trebuie s dep easc 10-15 zile, deoarece lipsa
aminoacizilor esen iali cre te catabolismul protidic
(organismul va recurge la componentele esuturilor
proprii).
Obiective M suri de realizare
6. Restabilirea6.1. Pentru restabilirea diurezei
diurezei în asistenta va administra la indica ia
cazul oligurieimedicului Manitol (60-80 m! în sol.
i 20%, în 8-10 minute) i Furosemid
tratamentului (150 mg i.v. din 3 în 3 ore timp de 12
anuriei ore).
6.2. Se va urmări i va nota dacă se
reia sau dacă se produce o cre tere
a diurezei. Se consideră tratamentul
eficace numai dacă se produce o
diureză de 40 ml/oră.
ATEN IEI Diureticele se administreaz numai dup
corectarea volemiei. Cadrul medical nu trebuie s
ac ioneze independent în administrarea
medicamentelor.
Obiective M suri de realizare
7. Îngrijirile 7.1. Cadrul medical va avea pregătite
care privesc medicamente pentru combaterea simptomatică
manifest rile a vărsăturilor, diareei, convulsiilor, stărilor de
supra agita ie etc.
ad ugate 7.2. În vărsături rebele se va goli stomacul prin
sondă i se va face spălătură stomacală,
eliminându-se o cantitate de substan e azotate
din organism (ureea se elimină i prin mucoasa
gastrică).
7.3. Diareile, dacă nu sunt prea masive, nu vor
fi oprite ( i în acest fel se elimină o cantitate de
substan e azotate).
7.4. În caz de hiperkaliemie, cadrul medical va
avea pregătite următoarele medicamente:
calciu gluconic 10% (50-100 ml în 15 minute),
bicarbonat de sodiu 2-3%, 10-50 ml; sol.
glucozată hipertonă asociată cu insulina (1U la
2-3 g glucoza).
Obiective M suri de realizare
7.5. In caz de acidoză, când rezerva alcalină
scade la 15 mEq/I, iar pH-ul sub 7,25, se face
corectarea acesteia prin administrarea de
bicarbonat de sodiu 14% 200-300 ml/zi sub
controlul permanent al pH-ului.
7.6. Complica iile cardiovasculare
(insuficien a cardiacă, edem pulmonar, H.T.A.,
tulburări de ritm), respiratorii, complica iile
infec ioase se previn printr-o supraveghere
permanentă a bolnavului, printr-o
administrare judicioasă a lichidelor
8. Îndep rtarea 8.1. Când tratamentul obi nuit a rămas
produselor de ineficace, se utilizează dializa cu ajutorul
catabolism; căreia se poate elimina excesul de compu i
„epurare azota i, de apă i electroli i.
extrarenal ”
Dializa (epurakea) extarenal
 Modelele de epurare extrarenală folosesc: membrane
naturale (peritoneu, stomac, intestin, pleură), membrane
artificiale (celofan, ră ini schimbătoare de ioni) i
înlocuirea par ială a mediului intern
(exsanguinotransfuzie).
 În practică se folosesc mai des două procedee:
hemodializa i dializa peritoneală.
Hemodializa sau rinichiul artificial
 Este cea mai eficace metodă de epurare extrarenală;
epurează sângele în afara organismului, utilizând pentru
dializă membrana de celofan sau cuprofan.
 Pentru acest scop există mai multe tipuri de aparate:
aparate cu membrană dializantă în formă de tub (Kolff-
Merrill) aparate cu membrană întinsă între două plăci din
material plastic i rinichi cu fibre capilare.
 Elementul esen ial al rinichiului artificial este membrana
dializată. Aceasta permite schimburile de substan ă
între sânge i lichidul dializant.
 Principiul hemodializei se bazează pe epurarea
extracorporală a sângelui introdus în aparat (prin
intermediul tubului dializant racordat la o arteră) i care
circulă în mod continuu în interiorul tubului (membranei
dializante sau în tuburile capilare) în contact cu
membrana dializantă, fa ă de anumite solu ii saline,
după care este reintrodus în organism printr-o venă, în
exteriorul membranei dializante (tuburilor) circulă
lichidul dializant racordat la o arteră) i care circulă în
mod continuu în interiorul tubului (membranei dializante
sau în tuburile capilare) în contact cu membrana
dializantă, fa ă de anumite solu ii saline, după care este
reintrodus în organism printr-o venă, în exteriorul
membranei dializante (tuburilor) circulă lichidul
dializant.
Etape exec. Timpi de execu ie
1.Preg tirea 1.1. Cadrul medical pregăte te aparatul
aparaturii i pentru executarea hemodializei (după o
materialelor prealabilă sterilizare a tuburilor, pieselor i
sticlăriei).
1.2. Pregăte te solu ia dializantă formată din
clorură de sodiu. clorură de potasiu, clorură de
magneziu, clorură de calciu, bicarbonat de sodiu
i glucoza, realizând un mediu u or hipertonic.
Cantitatea care se folose te o dată este în
func ie de tipul de aparat (poate fi chiar 100 I).
1.3. Se pregătesc 500 ml sânge izogrup
proaspăt.
1.4. Instrumente i materiale pentru anestezie
locală i descoperirea chirurgicală a vaselor la
care se leagă aparatul (de obicei se folosesc
artera radială i o venă a antebra ului respectiv).
1.5. Canulă arterială i venoasă din plastic, trusă
de urgen a, aparat de TA
Etape exec. Timpi de execu ie
2. Preg tirea 2.1. Se face pregătirea psihică a bolnavului,
bolnavului dacă starea generală o permite i i se
administrează un calmant.
2.2. Înainte de începerea interven iei cadrul
medical va recolta sânge pentru
determinarea ureei, a creatininei, a clorului,
a sodiului, a potasiului i a rezervei alcaline,
hemogramei, hematocritului.
2.3. Bolnavul este a ezat într-un pat-balantă
(se cântăre te in timpul hemodializei)
comod, deoarece edin a durează 6-8 ore.
Capul i toracele vor fi u or ridicate, iar
membrele superioare fixate în pozi ii
accesibile denudării vaselor.
Etape exec. Timpi de execu ie
3. 3.1. Se umple tubul de celofan cu sânge
Efectuarea proaspăt conservat.
tehnicii 3.2. Se pregăte te câmpul operator i se
serve te medicul pentru descoperirea
chirurgicală a arterei i a venei.
3.3. Medicul fixează canulele respective.
3.4. Se racordează tubulatura aparatului la
cele doua canule.
3.5. Se dă drumul ia sângele arterial al
bolnavului în aparat. Pe măsură ce sângele
bolnavului pătrunde în aparat, sângele
conservat din tubul de celofan intră în vena
bolnavului. Viteza optimă de scurgere a
sângelui prin aparat este de 100-150
ml/minut.
Etape exec. Timpi de execu ie
4. Rolul 4.1. Se controlează temperatura, respira ia.
cadrului 4.2. Urmăre te comportamentul bolnavului.
medical in 4.3. Din oră în oră recoltează sânge pentru
timpul determinarea hematocritului (pericol de
edin ei de hiperhidratare sau hemoliză).
hemodializ 4.4. Administrează (la indica ia medicului)
mici cantită i de heparină i antibiotice.
4.5. Urmăre te func ionalitatea aparatului,
pentru că pot apărea o serie de incidente
(ruperea membranei, scăderea debitului de
sânge, coagularea sângelui în aparat).
4.6. Schimbă lichidul de dializă din două în
două ore.
 Printr-o edin ă de hemodializă se pot elimina din
organism 60-110 g uree. Rinichiul artificial poate fi
utilizat i pentru eliminarea din organism a
substan elor barbiturice sau altor substan e
medicamentoase (în caz de intoxica ie).
 Hemodializa se poate face zilnic sau la două zile.
Câteva şedin e de hemodializa pot reface func ia
renală.
• Dializa peritoneală
 Utilizează ca membrană dializantă pentru epura ia
sângelui endoteliul seroasei peritoneale care are o
suprafa ă de 20 000 cm2. Cu ajutorul unui tub se
introduce în cavitatea peritoneală lichidul de dializă
care, după ce traversează suprafa a endoteliului
peritoneal, este îndepărtat prin alt tub.
Etape exec. Timpi de execu ie
1. Preg tirea Toate materialele sunt preg tite steril!
instrumentelor 1.1. Douăzeci flacoane de lichid de dializă
i a materialelor. de câte 2 l, solu ie utilizată la hemodializa,
la care se mai adaugă heparină pentru
evitarea obstruc iei cateterului i
antibiotice pentru a preveni infec ia.
1.2. Trusă de paracenteză cu 1-2 trocare,
ambele prevăzute cu stilet ascu it i
mandrin bont.
1.3. Materialele necesare pentru anestezie,
dezinfec ie locală, pansament.
1.4. Două sonde de material plastic lungi
de 20 cm care să poată fi introduse prin
canula trocarului în cavitatea peritoneală,
prevăzute cu orificii laterale la extremitatea
care se introduce în abdomen.
Etape exec. Timpi de execu ie
1.5. Aparat de perfuzat solu ii.
1.6. Tub de cauciuc pentru scurgerea lichidului
evacuat, vas colector, de 10-20 l, gradat.
1.7. Aparat pentru încălzirea sau men inerea
constantă a lichidului de dializă la temperatura
corporală (pernă electrică, baie termostat) sau
un vas cu apă fierbinte prin care trece tubul de
la aparatul de perfuzie.
1.8. Seringi i medicamente pentru primă
urgen ă în caz de accidente
2. Preg tirea 2.1. Pentru pregătirea psihică se administrează
bolnavului un calmant,
2.2. Bolnavul î i gole te vezica urinară.
2.3. I se face o clismă evacuatoare.
2.4. Bolnavul va fi a ezat comod în pat,
întrucât dializa, durează 16-20 ore
3. 3.1. Se adaptează aparatul de perfuzii la un
Tehnica flacon (înfă urat în pernă electrică) sau se trece
de lucru tubul de perfuzie prelungit în formă de
serpentină, prin vasul cu apă fierbinte. Flaconul
se fixează la o înăl ime de 2 m
3.2. Se execută (de către medic) paracenteza
abdominală în fosa iliacă stângă după tehnica
cunoscută.
3.3. Prin canula trocarului se introduce sonda
de material plastic ia care se racordează amboul
aparatului de perfuzie i se dă drumul lichidului.
3.4. Sonda de material plastic împreună cu
amboul tubului de perfuzie se fixează de
peretele abdomenului cu leucoplast, iar
împrejurul locului de pătrundere a tubului în
cavitatea peritoneală se a ază o compresă
sterilă, îmbibată într-o solu ie dezinfectantă.
3. Tehnica 3.5. Se fixează debitul de 2-3 l în prima oră.
de lucru 3.6. După ce s-a adunat în cavitatea peritoneală
o cantitate de circa 2 l lichid, se introduce în
partea dreaptă celălalt tub de plastic i se
fixează în peretele abdominal. La această
sondă se racordează un tub de scurgere care
se introduce în vasul colector.
3.7. După ce a început să se scurgă lichid în
vasul colector se reglează ritmul în a a fel
încât în cavitatea peritoneală să se men ină 2 l
lichid.
4. Rolul 4.1. Se va supraveghea circula ia lichidelor de
cadrului dializă, în caz de dureri abdominale va mic ora
medical în viteza de administrare.
timpul 4.2. Controlează pulsul, temperatura, TA,
dializei respira ia. Bolnavul nu va fi părăsit nici un
peritoneale moment.
 În acest procedeu se pot elimina 40-60
g uree i alte produse de dezasimila ie.
Dializa poate fi repetată după 48 ore.
 Dializa peritoneală se poate efectua i
printr-un alt procedeu: se face o singură
paracenteza abdominală executată la
două laturi de deget sub ombilic, pe
linia mediană. în acest caz se introduce
solu ie încălzită la 37°C într-un ritm de 2
I în 30 minute.
 Lichidul se lasă în peritoneu o oră, după
care se elimină lent în 30 minute i se
introduc apoi al i 2 l.
ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR ÎN STADIUL
POLIURIC

 Insuficien a renală acută poate evolua spre


vindecare sau spre cronicizare.
 În caz de evolu ie favorabilă, restabilirea
func iilor renale se face după 12-14 zile de
anurie, după care urmează etapa poliurică.
 i în această fază de reluare a diurezei pot
apărea complica ii (deshidratare, infec ii
urinare, complica ii cardiovasculare etc), de
aceea în îngrijirea bolnavului asistenta va
respecta cu stricte e tratamentul prescris de
medic.
Obiective M suri de realizare
1. Evitarea 1.1. Cadrul medical va urmări diureza, va
complica iilor recolta sânge şi urină pentru ionograma
majore sanguină i ionograma urinară.
(deshidratarea, 1.2. Va administra solu iile prescrise pentru
complica ii înlocuirea pierderilor (de apă, sare i
cardio- potasiu).
vasculare, 1.3. Va recolta sânge pentru determinarea
infec ii etc.) ureei, creatininei plasmatice, care pot să
crească în această fază. În aceste cazuri se
face o dializ suplimentar .
1.4. În acest stadiu bolnavii trebuie mobiliza i
activ pentru prevenirea infec iilor
bronhopulmonare, a emboliei pulmonare şi a
escarelor.
1.5. Infec ia urinară se previne, respectând
riguros măsurile de asepsie i acordându-se
îngrijiri igienice corespunzătoare.
Obiective M suri de realizare
2. Trecerea 2.1. Regimul se îmbogă e te treptat prin
progresiv introducerea proteinelor de mare valoare
la un regim (ouă, lapte, brânză, carne).
dietetic 2.2. Cre terea ra iei calorice (regim u or
hipercaloric, hiperglucidic, normolipidic,
hiposodat).
2.3. Se introduc alimente bogate în
potasiu (sucuri de fructe, sucuri de
legume etc).
2.4. Când diureza atinge 1-1,5 l, bolnavul
va putea primi regim normal sărat.
2.5. Bolnavul poate bea 500-800 ml lichide
peste pierderile zilnice.
ATEN IE! Incapacitatea de muncă durează 2-3 luni.
Îngrijirea bolnavului cu insuficien
renal cronic (I.R.C.)

 I.R.C. este o sc dere progresiv a capacit ii


func ionale renale, cu reten ia în organism a
substan elor toxice rezultate din metabolism i
cu evolu ie spre uremie terminal .
 Evolu ia poate fi lung (de ani sau decenii). Fiind
vorba de o îmboln vire de lung durat , bolnavul
va trebui s respecte un anumit regim de via .
 Boala prezint un stadiu compensai (cu stare
general bun ) i un stadiu decompensai (când
apar pusee acute). Î
 îngrijirea acestor bolnavi este în func ie de
stadiul bolii.
Obiective M suri de realizare
1. Respectarea 1.1. Repaus zilnic (12-14 ore).
regimului igieno- 1.2. Dietă normocalorică (2000-3000 cal/zi),
dietetic în faz normolipidică, hiperglucidică.
compensat 1.3. Proteinele i clorura de sodiu vor fi reduse,
dar nu suprimate din alimenta ie.

2. Regimul 2.1. Bolnavul este spitalizat, îngrijirea este


igieno-dietetic, asemănătoare cu cea din insuficien a renală
în faz acută (după aceleaşi principii).
decompensat 2.2. Repausul este total.
2.3. Din dietă se reduc proteinele, se elimină
sodiul.
2.4. Se acordă îngrijiri igienice (prevenirea
escarelor, toaleta gurii cu glicerina boraxată sau
cu apă bicarbonatată).
Pentru bolnavii cu LR.C, hemodializa este indicat atunci când nu pot
beneficia de regimul dietetic i tratamentul de echilibrare umoral ,
deoarece func iile renale sunt definitiv compromise. edin ele se fac
în clinic , de 2-3 ori pe s pt mân .
A. Detectarea bolnavilor cu GRILA LUI NORTON: 12-16 risc crescut
risc de apari ie a escarelor 8-11 risc mijlociu
4- 7 risc mic
STARE CONTROL
MOBILITATE STARE FIZICĂ
MINTALĂ SFINCTERIAN
Alert 1 Mobil, inde- 1 Controleaz 1 Bun 1
pendent sfincterele
Confuz 2 Ajutor la mers 2 Accident 2 Medie 1
excepțional
Inert, apatic 3 St singur în 3 Pierderea 3 Mediocr 3
fotoliu controlului
sfincterului urinar
Inconștient 4 Zace la pat 4 Pierderea 4 Rea 4
controlului celor
dou
sfinctere

Numerele de la 1 la 4 reprezint gradul de dependen a bolnavului.


Totalizând aceste numere pentru cele 4 aspecte urm rite (starea mintal ,
mobilitate, control sfincterian, stare fizic ) ob inem gradul de risc i în func ie
de acesta se vor aplica îngrijirile de prevenire a escarelor.
B. Foaie cotidiană de îngrijire şi supraveghere
a punctelor de atingerescarelor
Foaie de supraveghere: Numele bolnavului: Popescu I.
Prevenirea escarelor Secția...
Ziua..... Pat...
Schimbarea poziției Dg. Hemiplegie stg.
ORA DD DLS DLD DV Prevenirea escarelor Observații Semn tura
asistentei
Masaj 15 min - reg. Sacral
6:00 + - c lcâi
Masaj 10 min - trohanter, „Pacientul
8:00 um r murdar”
- maleol , a fost sp lat
c lcâi
10:00
12:00
14:00
6:00

Legend :
DD = Decubit dorsal DLS = Decubit lateral stânga
DLD = Decubit lateral dreapta DV = Decubit ventral
C. Constantele biologice ale analizelor de laborator
FELUL ANALIZEI VALORI DE REFERINŢ MODUL DE OBS.
RECOLTARE
HEMOLEUCOGRAMĂ b=4f5-5,5 milioane/mm3
Hematii f= 4-5 milioane/mm3
Hemoglobina b= 14-16 gr%; 8,5-10,5 mmol/l
f= 12-15 gr%; 7-9,5 mmol/l
Hematocrit 40-45+5%: 0,40-0,45 l/l

Valoarea globular (V.G.) 1

HEM (Hb eritrocitar medie) 28-33

CHEM (concentrația 32-37% 2 ml sânge/EDTA


eritrocitar medie a Hb)
VEM (volum eritrocitar 83-97
mediu)
Reticulocile 5-20%

Trombocite 150 000-400 000/mm3

Leucocite 4 000-8 OOO/mms

Formula leucocitar : 3-5%


- neutrofile nesegmentate 60-70%
- neutrofile segmentate 2-3%
- euzinofile 20-40%
- limfocite 4-8%
- monocite
Rezistența globular 0,42-0,34% 5 ml sânge pe perle
V.S.H. 5-10 la 1 h 10-20 la 2 h 0,4 citrat + 1,6 ml
sânge
INTREBARI?