Sunteți pe pagina 1din 42

România în zona euro: când și cum

Liviu Voinea
Viceguvernator

București, 31 August 2017
I. Economia politică a aderării la euro

II. Criteriile de convergență nominală

III. Aspecte ale convergenţei reale și ale finanțării externe

IV. Reforme structurale necesare

V. O posibilă foaie de parcurs

VI. Concluzii
I. Economia politică a aderării la euro
 “Euro este un proiect politic și o promisiune de prosperitate” ‐ Jens Weidmann,
Guvernatorul Bundesbank.
 Adoptarea euro este o obligație asumată prin Tratatul de Aderare la UE.
 Întrebarea este când, nu dacă.
 Din perspectiva politicii monetare, pe termen mediu nu avem altă opțiune.
 BNR este deplin integrată în Sistemul European al Băncilor Centrale.
 Din 2011 în BNR funcționează un Comitet pentru Pregătirea Trecerii la Euro.
 Dar adoptarea euro e un proces complex, nu o simplă schimbare de bancnote.
 Moneda euro a fost de la început un proiect politic de adâncire a integrării europene,
care capătă noi valențe în contextul Brexit.
 Convergența este o condiție fundamentală pentru buna funcționare a uniunii
monetare.
 Decizia de inițiere a demersurilor trebuie bazată pe un larg suport politic și popular.

3
I. Economia politică a adoptării euro (cont.)
 Adoptarea euro nu asigură bunăstarea. Noi trebuie să ne‐o asigurăm, înainte de aderare.
 Există un cost de oportunitate al amânării adoptării euro. Decalajele dintre România și
zona euro se pot adânci. Nu vom putea participa la luarea unor decizii care ne privesc.
 Pe plan intern, adoptarea euro poate fi un catalizator al reformelor structurale necesare.
 Pe plan extern, adoptarea euro poate da un semnal de predictibilitate și poate reduce
prima de risc.
 România poate contribui la redefinirea zonei euro pe principii întărite de guvernanță
comună: Uniunea Bancară (UB), Mecanismul Unic de Supraveghere (MUS), Mecanismul
Unic de Rezoluție (MUR), Schema Europeană de Garantare a Depozitelor (EDIS), buget
comun, etc.
 Mai trebuie însă să vrea și Europa…
 Experiența altor țări arată că nu trebuie să ne grăbim, dar apartenența la zona euro a fost
o plasă de siguranță foarte utilă pentru țările din flancul sudic.

4
Sunteți în favoarea sau împotriva adoptării euro de  Convergența în țările din Est cu un an înainte 
țara dumneavoastră? de adoptarea euro vs. România în prezent 

100% Convergență
reală
90% 100
procente
80% 30% 80
39%
45% 43%
70% 55% 60
70%
60% 40
50% 20
40%
0
30% 64%
52% 57%
50%
20% 43%
29% Opinie Convergență
10%
publică nominală
0%
BG CZ HR HU PL RO
Slovenia 2006 Slovacia 2008 Estonia 2010
NS/NR
Impotriva introducerii Letonia 2013 Lituania 2014 Romania 2017
In favoarea introducerii Nota: datele privind convergența reală pentru România sunt 
aferente anului 2016
Sursa: Eurobarometru 2017 Sursa: Eurostat, ECB, BNR, Eurobarometru 2017

5
II. Criteriile de convergență nominală 
România îndeplinește toate criteriile de convergență nominală 

Criterii Maastricht România
Rata inflaţiei (IAPC) ≤ 1,5 pp peste media celor mai performanţi 3  0,3
(%, medie anuală) membri UE* (0,2% la iulie 2017) (Iulie 2017)
Deficitul bugetului consolidat
≤ 3% 3,0
(% PIB)**
Datoria publică (% PIB)** ≤ 60%  37,6
Cursul de schimb faţă de euro***
+0,8/‐3,5
(apreciere/depreciere procentuală maximă pe  ± 15%
(Iulie 2017)
2 ani)
≤ 2 pp peste media celor mai performanţi 3 
Ratele dobânzilor pe termen lung 3,6
membri UE din perspectiva stabilităţii preţurilor
(% p.a., medie anuală) (Iulie 2017)
(2,1% la iulie 2017)

* La calcularea nivelului de referinţă pentru iulie 2017 au fost luate în considerare Bulgaria, Irlanda şi România.
** 2016, metodologia SEC 2010.
*** Deviații procentuale maxime ale cursului de schimb față de euro în perioada august 2015 – iulie 2017. Calculele sunt 
efectuate pe baza seriilor cu frecvență zilnică și se raportează la media lunii iulie 2015.

Sursa: Eurostat, calcule BNR

6
Rata inflației: traiectorie descendentă, încadrată în intervalul de referință

Rata inflaţiei (IAPC) şi intervalul de referinţă

procente, medie anuală
10
IAPC (12-luni medie mobilă)
8
Interval de referinţă*
6

‐2
Ian‐07

Ian‐08

Ian‐09

Ian‐10

Ian‐11

Ian‐12

Ian‐13

Ian‐14

Ian‐15

Ian‐16

Ian‐17
Iul‐07

Iul‐08

Iul‐09

Iul‐10

Iul‐11

Iul‐12

Iul‐13

Iul‐14

Iul‐15

Iul‐16

Iul‐17
Notă: La calcularea nivelului de referinţă pentru anul 2016 au fost luate în considerare Croația,
Slovacia și Spania, iar pentru luna iulie 2017 au fost luate în considerare Bulgaria, Irlanda şi România.
*Limita inferioară: media celor mai performanți 3 membri UE.
*Limita superioară: 1,5 pp peste media media celor mai performanți 3 membri UE.

Sursa: Eurostat, calcule BNR

7
Stabilitatea prețurilor: 
România vs. alte țări non‐euro din regiune

Rata inflației 

procente procente
12 3.5
3.0
10
2.5
8 2.0
6 1.5
1.0
4
0.5
2
0.0
0 ‐0.5
‐2 ‐1.0
‐1.5
‐4
‐2.0
sep.‐16
mar.‐17
sep.‐13
mar.‐14
sep.‐14
mar.‐15
sep.‐15
mar.‐16
mar.‐12
sep.‐12
mar.‐13
mar.‐10
sep.‐10
mar.‐11
sep.‐11
sep.‐07

sep.‐08
mar.‐09
sep.‐09
mar.‐05
sep.‐05
mar.‐06
sep.‐06
mar.‐07

mar.‐08

iul.‐17
iul.‐14

iul.‐15

iul.‐16
ian.‐14

ian.‐15

ian.‐16

ian.‐17
Rata inflatiei CZ HU PL
Rata inflatiei excluzand modificarile de TVA
Tinta de inflatie
Limita inferioara a intervalului tinta
Limita superioara a intervalului tinta

Sursa: BNR

8
Deficitul bugetar și datoria publică: în limite, dar…

Deficitul bugetului consolidat şi datoria publică

1 70
% PIB  % PIB 
60
‐1
50
‐3 datoria publică
40
nivelul de referinţă 60%
‐5
30
deficitul bugetului consolidat
‐7
nivelul de referinţă -3% 20

‐9 10

‐11 0

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016
2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Sursa: Eurostat Sursa: Eurostat

9
…se acumulează tensiuni

Deviație semnificativă de la MTO (obiectivul bugetar pe


termen mediu) în 2016 și 2017
procente
0

‐1
‐1.0%
‐2

‐3

‐4

‐5 Anul 2013: atingerea MTO

‐6
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017p 2018p

deficitul structural

10
…se acumulează tensiuni (cont.) 

• În anii de creștere economică peste potențial, spațiul fiscal astfel creat


trebuie folosit preponderent pentru reforme structurale (latura
ofertei), nu pentru stimularea cererii

• Datoria publică poate scădea în termeni reali dacă ritmul de creștere


PIB depășește ritmul de creștere al datoriei; iar în valori absolute doar
dacă se înregistrează surplus bugetar primar (cheltuielile cu serviciul
datoriei sunt mai mari decât deficitul bugetar)

• Limita de 60% din PIB nu e relevantă pentru România (nu ne permitem


să ajungem acolo). Limita noastră de toleranță: 43% ‐ 45% din PIB.
11
Volatilitate scăzută a cursului de schimb leu – euro în ultimii 8 ani (se 
încadrează în banda de +/‐ 15%)

Cursul de schimb EUR/RON
5.5 5.5

5.0 5.0

4.5 4.5

4.0 4.0

3.5 3.5

3.0 3.0

2.5 2.5
ian.‐07
iul.‐07
ian.‐08
iul.‐08
ian.‐09
iul.‐09
ian.‐10
iul.‐10
ian.‐11
iul.‐11
ian.‐12
iul.‐12
ian.‐13
iul.‐13
ian.‐14
iul.‐14
ian.‐15
iul.‐15
ian.‐16
iul.‐16
ian.‐17
Notă: Liniile punctate reprezintă marginile intervalului de  ±15% faţă de media lunii iulie a anilor 2015, 
2013, 2011, 2009 şi, respectiv, 2007.

Sursa: Eurostat, calcule BNR 

12
95
97
99
101
103
105
107
109
111
dec.‐15
ian.‐16

Sursa: BCE
feb.‐16
mar.‐16
apr.‐16
mai.‐16
index, 31 Decembrie 2015=100

iun.‐16
iul.‐16
aug.‐16
sep.‐16
oct.‐16
nov.‐16
dec.‐16
ian.‐17
feb.‐17
mar.‐17
apr.‐17
mai.‐17
iun.‐17
iul.‐17
Volatilitate față de euro, comparație internațională

USD

PLN

CZK
HUF
RON

13
Rata dobânzii pe termen lung este în intervalul de referință 
începând din decembrie 2013

% pe an, medie anuală
12
Ratele dobânzilor pe termen lung (12-luni medie mobilă)
10
Interval de referinţă*
8

0
Ian‐07
Iul‐07
Ian‐08
Iul‐08
Ian‐09
Iul‐09
Ian‐10
Iul‐10
Ian‐11
Iul‐11
Ian‐12
Iul‐12
Ian‐13
Iul‐13
Ian‐14
Iul‐14
Ian‐15
Iul‐15
Ian‐16
Iul‐16
Ian‐17
Iul‐17
Notă: La calcularea nivelului de referinţă pentru anul 2016 au fost luate în considerare Croația, Slovacia și
Spania, iar pentru luna iulie 2017 au fost luate în considerare Bulgaria, Irlanda şi România.

*Limita inferioară: media celor mai performanți 3 membri UE din perspectiva stabilității prețurilor.


*Limita superioară: 2 pp peste media celor mai performanți 3 membri UE din perspectiva stabilității prețurilor.

Sursa: Eurostat, calcule BNR

14
Dobânzile interbancare la limite istorice, în linie cu dobânda de referință
Rata dobânzii de politică monetară și ratele dobânzilor practicate de instituțiile de credit 
în relația cu clienții nebancari
% p.a. % p.a.
50 25
rata dobânzii de politică monetară (sf. per.) rata dobânzii de politică monetară (sf. per.)
ROBOR 3M (medie lunară) depozite societăţi nefinanciare
credite societăţi nefinanciare
depozite populaţie
40 credite populaţie 20

30 15

20 10

10 5

0 0
ian.04
ian.05
ian.06
ian.07
ian.08
ian.09
ian.10
ian.11
ian.12
ian.13
ian.14
ian.15
ian.16
ian.17
iul.04
iul.05
iul.06
iul.07
iul.08
iul.09
iul.10
iul.11
iul.12
iul.13
iul.14
iul.15
iul.16
iul.17
ian.04
iul.04
ian.05
iul.05
ian.06
iul.06
ian.07
iul.07
ian.08
iul.08
ian.09
iul.09
ian.10
iul.10
ian.11
iul.11
ian.12
iul.12
ian.13
iul.13
ian.14
iul.14
ian.15
iul.15
ian.16
iul.16
ian.17
iul.17

Sursa: Banca Naţională  a României

15
III. Aspecte ale convergenței reale și ale finanțării externe

Proces neîntrerupt de convergență, chiar și în timpul crizei economice

PIB, % din zona euro19, PPC pe locuitor
90
CZ
80
CZ
70
PL HU
60 55.8
HU 53.7
51.0 52.0
50 48.2 50.2 RO
45.6 45.9 47.6
PL RO
40 BG

30 31.2 32.3 35.9 39.1


BG
24.2 26.1 27.7
20 23.3

10
0
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016
Sursa: Eurostat

16
Ponderea exporturilor cu valoare adăugată peste medie 
a crescut constant
procente
100

80

60

40

20

0
2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016
Sector cu grad scăzut de tehnologizare Sector cu grad mediu‐scăzut de tehnologizare
Sector cu grad mediu‐ridicat de tehnologizare Sector cu grad ridicat de tehnologizare
Altele

Sursa: INS, calcule BNR

17
Profitul reinvestit a redevenit un  România a fost în permanență 
factor de intrare de capital în  un beneficiar net de fonduri 
România europene
Investiții străine directe Fluxuri financiare cu bugetul UE
mld. EUR mld. EUR
8
12
7
10
6

8 5
4
6
3
4 2

2 1
0
0
‐1

‐2 ‐2
‐3
‐4
2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Jun.2017
2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Jun.2017

Instrumente de natura datoriei (credite intra‐grup) Sume plătite la bugetul UE


Profit reinvestit Transferuri de capital (infrastructura/autostrazi, investitii in utilaje)
Participaţii la capital Venituri secundare (POSDRU, alte programe operationale)
Venituri primare (subventii agricole)
Sursa: BNR Sursa: BNR

18
Deficitul de cont curent s‐a ajustat, și cu ajutorul fondurilor europene, 
dar și‐a reluat recent tendința de creștere …

Deficitul de cont curent şi fondurile europene
0
% PIB (4‐trimestre medie mobilă)
‐2

‐4

‐6

‐8

‐10

‐12

‐14

‐16
dec.‐05
apr.‐06
aug.‐06
dec.‐06
apr.‐07
aug.‐07
dec.‐07
apr.‐08
aug.‐08
dec.‐08
apr.‐09
aug.‐09
dec.‐09
apr.‐10
aug.‐10
dec.‐10
apr.‐11
aug.‐11
dec.‐11
apr.‐12
aug.‐12
dec.‐12
apr.‐13
aug.‐13
dec.‐13
apr.‐14
aug.‐14
dec.‐14
apr.‐15
aug.‐15
dec.‐15
apr.‐16
aug.‐16
dec.‐16
Soldul contului curent
Soldul contului curent net de intrările de fonduri UE pentru agricultură şi resurse umane (incluse în balanţa veniturilor)

Sursa: BNR, INS

19
…în timp ce majoritatea țărilor non‐euro au surplus de cont curent 

Soldul contului curent

% din PIB

10

‐2
‐2.3
‐4

‐6
NL DE DK MT SI HU LU SE IE BG EE IT HR ES AT LV CZ PT PL BE GR SK FR LT FI RO UK CY

Sursa: Eurostat

20
Deficitul de cont curent a fost integral finanțat din surse autonome 

Deficitul de cont curent şi fluxurile non‐generatoare de datorie
% PIB
10

‐5
Investiţii directe, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit )
Soldul contului de capital*
‐10
Soldul contului curent
Capacitatea (+)/ Necesarul (-) de finanţare**
‐15
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 T1
* Preponderent fonduri europene structurale şi de investiţii
** Soldul contului curent + Soldul contului de capital

Sursa: BNR, INS

21
Poziția investițională internațională netă s‐a îmbunătățit

Poziţia investiţională internaţională netă – comparaţie regională
% din PIB
0

‐20

‐35
‐40
‐46.4
‐60

‐80

‐100

‐120 Bulgaria Rep. Ceha Estonia Letonia Lituania


Ungaria Polonia Romania Reper MIP*
‐140
2005T1

2005T4

2006T3

2007T2

2008T1

2008T4

2009T3

2010T2

2011T1

2011T4

2012T3

2013T2

2014T1

2014T4

2015T3

2016T2

2017T1
Nota: Poziția investițională internațională netă = Active financiare externe – Pasive financiare externe
* Tabloul de bord pentru supravegherea dezechilibrelor macroeconomice
Sursa: Eurostat

22
Datoria externă s‐a redus și structura ei s‐a îmbunătățit

Datoria  externă totală Datoria  externă TL


miliarde EUR miliarde EUR
110 datoria privată 110
pe termen scurt datoria publică şi public garantată*
100 (datorie majoritar privată) 100
depozite ale nerezidenților
90 pe termen lung 22,8 20,9 19,2 împrumuturi FMI (exclusiv MFP)** 90
19,5 18,9
80 19,9 23,4 24,9 alocări de DST de la FMI 80
15,6
70 70
60 20,6 37,2 36,3 60
36,1 34,3
37,7 32,7 31,7 31,2
50 19,9 50
39,2
40 79,9 78,9 75,8 40
12,6 74,1 77,1 70,6 69,0 69,4
66,7 35,5
30 6,3
21,1 25,2 30
51,9 25,3 17,9 30,3
32,8
20 13,5 31,6 32,2 33,8 20
38,7 12,4 17,0
8,5
10 24,6 28,6 10,8 7,2
8,2 7,7
10
6,5
11,3 10,7 10,2 9,1 10,2 8,7 6,1
5,7 4,7 4,9 3,8 3,2
0 3,2 5,5 0
iun. 2017***

iun. 2017***
2005
2006
2007
2008***
2009***
2010***
2011***
2012***
2013***
2014***
2015***
2016***

2005
2006
2007
2008***
2009***
2010***
2011***
2012***
2013***
2014***
2015***
2016***
*) împrumuturi  externe contractate direct/garantate de MFP şi autoritățile administrației publice  locale în baza legislației privind  datoria publică,
inclusiv cele conform  OUG nr. 99/2009 privind  ratificarea Aranjamentului  stand‐by dintre România şi FMI

**) împrumuturi  de la FMI în baza Aranjamentului  stand‐by cu România, exclusiv suma primită de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009

***) conform  BPM6
Sursa: Banca Națională a României 

23
Rezervele internaționale au crescut
România:  Active externe de rezervă România:  Rezervele internaționale
miliarde EUR miliarde EUR
48 48
rezerve valutare la bănci comerciale
rezerve valutare la BNR aur
44 rezerve valutare la BNR 44
aur
40 40

36 36

32 32

28 28

24 24

20 20

16 16

12 12

8 8

4 4

0 0
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
iulie 2017
iunie 2017
2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Sursa: Banca Națională a României 

24
Stabilitate financiară: sistemul bancar este bine capitalizat 
(+15 miliarde lei după 2008) și lichid 

Rata de solvabilitate Indicatorul de lichiditate
procente procente
25 300

250
20

200
15
150

10 100

50
5

mai.‐17
sep.‐16

oct.‐16

nov.‐16

dec.‐16

ian.‐17

feb.‐17

mar.‐17

apr.‐17

iun.‐17
0
sep.‐08

sep.‐09

sep.‐10

sep.‐11

sep.‐12

sep.‐13

sep.‐14

sep.‐15

sep.‐16
mar.‐08

mar.‐09

mar.‐10

mar.‐11

mar.‐12

mar.‐13

mar.‐14

mar.‐15

mar.‐16

mar.‐17

Indicatorul de lichiditate LCR
Rata de solvabilitate Nivel minim reglementat = 8% Nivel minim reglementat = 100%
Nota: Rata de solvabilitate  = Fonduri proprii totale/ Active ponderate la  Nota: Indicator de lichiditate = Active lichide/ Pasive pe 
risc termen scurt
Sursa: BNR Sursa: BNR

25
Sectorul bancar din România nu a avut nevoie de bani de la buget 
în timpul crizei 
Intervenția guvernelor în sprijinirea instituțiilor financiare la nivelul statelor 
UE în perioada 2007‐2015
mld. euro mld. euro
1800 10

1600
0
1400

1200 -10

1000
-20
800

600 -30

400
-40
200

0 -50
UK IE FR DE ES BE EL IT NL PT SE DK AT LU CY SI LV CZ FI BG HR LT HU EE MT PL RO SK
Datorii ale guvernului asociate intervențiilor de sprijinire a instituțiilor financiare (sc. stg.)
Venit net sau cost net asociat guvernului (sc. dr.)

Sursa: Eurostat

26
Rata creditelor neperformante a scăzut de 3 ori în ultimii 3 ani ‐
cea mai rapidă ajustare din UE

procente
25
22,3%

20

15

10
8,3%
5

0
sep.‐09
dec.‐09
mar.‐10
iun.‐10
sep.‐10
dec.‐10
mar.‐11
iun.‐11
sep.‐11
dec.‐11
mar.‐12
iun.‐12
sep.‐12
dec.‐12
mar.‐13
iun.‐13
sep.‐13
dec.‐13
mar.‐14
iun.‐14
sep.‐14
dec.‐14
mar.‐15
iun.‐15
sep.‐15
dec.‐15
mar.‐16
iun.‐16
sep.‐16
dec.‐16
mar.‐17
iun.‐17
Rata creditelor neperformante ‐ definitie BNR
Rata creditelor neperformante ‐ definitie EBA
Sursa: BNR

27
IV. Reforme structurale necesare
• Reformele structurale sunt politicile care dezvoltă latura ofertei.
• Deși PIB‐ul realizat a depășit, în termeni reali, PIB‐ul dinainte de criză, PIB‐ul
potențial continuă să fie mult sub nivelul de dinaintea crizei. PIB‐ul potențial e
o măsură neobservabilă, dar doar creșterea sa pe baze solide poate reduce
riscul de supraîncălzire rapidă în economie și poate ajuta la reducerea durabilă
a decalajelor față de zona euro.
procente Creştere PIB potenţial
6
5
4
3
2
1
0
‐1
‐2
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sursa: BNR

• Înainte de adoptarea euro, să ne ocupăm de o serie de reforme structurale

28
IV.1. Creșterea economică inclusivă 
Avem cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE și cea mai mare disparitate
inter‐regională
• Lagarde (FMI) : creșterea economică trebuie să fie inclusivă
• Benoit Coeure (ECB): redistribuirea beneficiilor trebuie să fie mai echilibrată

Coeficientul Gini şi PIB per capita, 2015 PIB pe regiuni, % zona euro19, PPC pe 
PIB (preţuri curente, PPC per capita) locuitor
35000
Vest
Zona euro 
30000 (19 ţări) Sud‐Vest Oltenia

25000 Cehia Bucuresti ‐ Ilfov

Sud ‐ Muntenia
20000 Polonia
Sud‐Est 2015
Ungaria Romania
15000 2007
Bulgaria Nord‐Est
10000 Centru

5000 Nord‐Vest

0
Coeficientul GINI Romania

25 27 29 31 33 35 37 39 0 50 100 150
Sursa: Eurostat Sursa: Eurostat

29
IV.2. Creșterea ocupării forței de muncă
Paradox: șomaj mic, ocupare scăzută
20 100
România rata șomajului
18 95
UE 28 rata șomajului
16 90
România rata de ocupare (vârsta 15‐64, dreapta)
14 UE 28 rata de ocupare (vârsta 15‐64, dreapta) 85
% din populaţia activă

% din total ocupare
12 80

10 75
UE28
8 70
RO
6 65
UE28

4 60

2 55
RO
0 50
1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016
Sursa: Eurostat

30
IV.3. Evitarea capcanei venitului mediu, 
către care ne îndreptăm 

PIB, % din zona euro19, PPC pe locuitor
120
110
100
IT
90
80 ES
70
PT
60
GR
50
40
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Sursa: Eurostat

Trebuie să ne apropiem de structura ocupării și veniturilor din zona euro, spre 
deosebire de experiența altor țări din flancul sudic

31
IV.4. Creșterea accesului la capital
• Firmele sunt subcapitalizate (raport 2:1 între datorii și capital)
• Accesul la finanțare bancară este necesar, și intermedierea financiară trebuie
să crească, dar împrumutul nu înseamnă capital
• Absorbția de fonduri europene să fie sistematică și țintită pentru mari
proiecte de dezvoltare (proiecte pentru fonduri, nu fonduri pentru proiecte)
• Eficiența marginală a capitalului a revenit la nivelul pre‐criză
Eficiența marginală a capitalului
procente
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0.0
‐0.1
‐0.2
‐0.3
2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016
Nota: Eficiența marginală a capitalului = variația PIB în anul T pe unitatea de formare brută de capital fix în anul  T‐0.5
Sursa: AMECO

32
IV.5. Îmbunătățirea disciplinei de plată  

• Trebuie urmărită reducerea arieratelor Nr. companii care au  Valoare 


la companiile de stat, dar… Decembrie 2016
înregistrat pierdere pierderi
• …Pierderile din sectorul privat Total companii  ‐33,03 
nefinanciare 217.350  mld. lei
reprezintă 90% din total pierderi din Companii cu 
economie. capital majoritar  ‐30
privat 216.841  mld. lei
• Aproape 1 firmă din 3 înregistrează Companii cu 
pierderi constante și chiar capital capital majoritar  ‐3.03 
negativ. de stat 509  mld. lei

• În sectorul bancar, băncile cu pierderi Decembrie 2016 Nr. companii


au adus capital. În sectorul real,
Companii cu capitaluri
firmele cu pierderi nu au adus capital. proprii negative 268.516 
• Trebuie eliminate barierele de ieșire din care companii
de pe piață în insolvență 10.468
• Trebuie îmbunătățită cultura plății, pe Sursa: ONRC, MFP, BNR, calcule BNR
toate palierele economiei.

33
IV.6. Îmbunătățirea colectării taxelor 

procente din PIB
• Problema este capacitatea scăzută 60
de colectare (enforcement)
• Un instrument esențial al politicii 50

fiscale care lipsește: globalizarea 40


veniturilor însoțită de deduceri
• Nu putem cheltui mai mult pentru 30

sănătate sau educație pentru că 20


gradul de colectare este scăzut.
• Trebuie corelat efortul de 10

colectare cu încasările așteptate 0


• Circa 80% din cheltuielile publice 2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016
sunt fixe (salarii, pensii, asistență, venituri RO cheltuieli RO
dobânzi, etc.) – presiune pe restul venituri UE cheltuieli UE

cheltuielilor și pe politica fiscală Sursa: Eurostat

34
IV.7. Prioritizarea investițiilor mari în infrastructură 

• Există cadrul legal de prioritizare pentru investițiile mari

• El nu este aplicat

• Trebuie realizată o listă restrânsă a investițiilor prioritare și


acestea să fie bugetate cu prioritate

• Trebuie urmărită finalizarea cât mai rapidă a acestora,


pentru a crea un efect de antrenare în economie

• Trebuie extins cadrul legal ca să includă și investițiile din


fonduri europene

35
V. O posibilă foaie de parcurs

Sursa: Voinea, L. (2015), O perspectivă asupra foii de parcurs pentru adoptarea euro, Comitetul de Pregătire
a Trecerii la Euro, BNR

36
Sursa: Voinea, L. (2015), O perspectivă asupra foii de parcurs pentru adoptarea euro, Comitetul de Pregătire
a Trecerii la Euro, BNR

37
Sursa: Voinea, L. (2015), O perspectivă asupra foii de parcurs pentru adoptarea euro, Comitetul de Pregătire
a Trecerii la Euro, BNR

38
VI. Concluzii

• Îndeplinim criteriile nominale de convergență.

• Se acumulează însă tensiuni pe unele componente care pun în discuție


sustenabilitatea îndeplinirii criteriilor.

• Sustenabilitatea îndeplinirii criteriilor se verifică prin ERM II.

•Sunt necesare reforme structurale. În paralel, sunt esențiale:


– Menținerea unor fundamente economice solide
– Reducerea tensiunilor care se acumulează pe fondul creșterii economice
peste potențial
– Consistență, coerență, claritate
– Întreținerea unui sentiment favorabil al pieței.

39
VI. Concluzii (cont.)
• În primul rând, Euro este un proiect politic – deci este nevoie de o decizie
politică.
• Începerea demersurilor de adoptare a euro este o decizie politică, bazată
pe consens intern și în acord cu partenerii din zona euro.
• Este nevoie de o foaie de parcurs, din care va rezulta și o dată țintă, cu
rol de ancoră.
• Din punct de vedere economic, trecerea la euro are implicații majore.
Sunt necesare reforme structurale care să contribuie la adâncirea
convergenței cu țările membre, ca să putem culege beneficiile aderării la
zona euro.
• Din punct de vedere tehnic, trecerea la euro este un proiect complex, pe
care BNR este pregătită să îl susțină.

40
Referințe
• Isărescu, M. (2015), Convergența nominală versus convergența reală, Conferința
"Calea României către zona euro" organizată de Reprezentanța Comisiei Europene și
BNR
• Georgescu, F. (2017), Creşterea economică, dezvoltarea României şi reducerea
sărăciei ‐ Florin Georgescu, prim‐viceguvernator BNR
Disertaţie susţinută la Universitatea "Valahia", Târgovişte, 2 iunie 2017
• Voinea, L. (2015), O perspectivă asupra foii de parcurs pentru adoptarea euro,
Comitetul de Pregătire a Trecerii la Euro, BNR
• Dăianu, D., Kallai, E., Mihailovici, G. și Socol, A. (2017), România și aderarea la zona
euro: întrebarea este în ce condiții!, Academia Română
• Lazea, V. (2016), România competitivă, Comitetul de Pregătire a Trecerii la Euro, BNR
• Weidmann, J. (2013), The euro – political project and prosperity promise, Rencontres 
Économiques d’Aix‐en‐Provence, http://www.bis.org/review/r130708b.pdf
• Academia Română (2016),  Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani

41