Sunteți pe pagina 1din 32

Educaţie pentru antreprenoriat şi afaceri

Comunitatea noastră

Ghidul profesorului şi al consultantului voluntar

Educaţie pentru antreprenoriat şi afaceri Comunitatea noastră Ghidul profesorului şi al consultantului voluntar
Educaţie pentru antreprenoriat şi afaceri Comunitatea noastră Ghidul profesorului şi al consultantului voluntar

Programele internaţionale Junior Achievement România (JA) sunt implementate în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în baza Protocolului 10184/2003.

Misiunea Junior Achievement – Young Enterprise® (JA-YE) este să inspire şi să pregătească noua generaţie pentru a reuşi în

economia de piaţă. În parteneriat cu mediul educaţional şi cu sprijinul comunităţii de afaceri,

JA îi aduce pe tineri mai aproape de lumea reală, ajutându-i să-şi descopere şi să-şi valori ce potenţialul.

Junior Achievement – Young Enterprise® România, organizaţie nonpro t (în inţată în 1993), parte a Junior Achieve-

ment Worldwide® SUA (în inţată în 1918) şi a Junior Achievement – Young Enterprise Europe (în inţată în 1967),

derulează în şcolile din România programe de educaţie economică, antreprenorială, nanciară şi de orientare profesională,

într-una dintre formele:

• curriculum la decizia şcolii

• auxiliar la o disciplină de trunchi comun

• dirigenţie/consiliere

• extracurricular/cerc

• şcoală după şcoală.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Comunitatea mea: Ghidul profesorului şi al consultantului voluntar / Junior Achievement România. –

Bucureşti: Junior Achievement România, 2013

ISBN 978-606-8347-03-5

316

Titlu original: Primary Programme: Our Community

Copyright

© 2012, 2013 Junior Achievement România, pentru versiunea în limba română

© 2008 Junior Achievement – Young Enterprise

® UK. All rights reserved.

Niciun paragraf din această publicaţie şi nicio parte din acest text nu pot fi reproduse sau transmise în nicio altă formă, prin

niciun alt mijloc, electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea, înregistrarea, păstrarea într-o bază de date sau în alt mod, cu

excepţia cursurilor desfăşurate în cadrul unei sesiuni organizate, parte a programelor JA, sau cu permisiunea editorului.

Comunitatea mea

Ghidul profesorului şi al consultantului voluntar

Comunitatea mea Ghidul profesorului şi al consultantului voluntar

Cuprins

Scrisoare către învăţători şi consultanţii voluntari

5

Prezentare generală a programelor pentru învățământul primar

7

Sfaturi pentru voluntari

8

Lecţia 1. Comunitatea

13

Lecţia 2. Ce să e magazinul gol?

17

Lecţia 3. Construirea unei comunităţi

21

Lecţia 4. Angajaţii și impozitele

25

Lecţia 5. Cum circulă banii

29

Comunitatea mea

5
5

Scrisoare către învățători și consultanţii voluntari

Stimate învăţător/consultant voluntar,

Junior Achievement România (JA) vă mulțumește pentru că vă implicați în punerea în apli-

care a programului Comunitatea mea.

Împreună, avem șansa de a explora noi orizonturi, oferindu-le celor mai tineri membri ai

societății o experiență educațională cu adevărat inovatoare. Proiectat special pentru elevii

cu vârste între 6 și 11 ani, setul de programe internaţionale pentru învățământul primar

pune bazele competențelor viitoare necesare copilului pentru independenţă și pentru succes

în viaţă. Setul cuprinde cinci programe, câte unul pentru ecare an de învățământ primar.

Fiecare program este compus din cinci activităţi săptămânale a câte o oră ecare. Scopul este

acela ca învățătorii și consultanții voluntari să desfășoare activități practice și interactive, cu

rezultate de lungă durată.

Obiectivul nal al celor cinci programe este ca elevii să înțeleagă în ce mod oamenii, familia,

comunitățile, instituţiile private și cele publice iau decizii care afectează viața cotidiană și

bunăstarea economică. Aceste cunoștințe, împreună cu activitățile și experiențele prezenta-

te, le vor oferi elevilor o imagine reală a atitudinilor și competențelor necesare pentru a reuși

la școală, dar și în afara școlii. Programul oferă școlilor un punct de pornire pentru educație

economică aplicată și antreprenorială și le dă posibilitatea interacţiunii cu comunitatea. Tot-

odată, programul permite consultanţilor voluntari participanţi să își dezvolte competențe și

atitudini pozitive esențiale pentru viața profesională și personală, aduce părinţii mai aproa-

pe de școală și școala mai aproape de comunitate.

Le mulțumim elevilor, învăţătorilor, consultanţilor voluntari și părinţilor pentru participarea

la acest program.

Vă dorim să vă bucurați de această experiență și să înțelegeți că aveți puterea de a schimba

o lume!

Echipa Junior Achievement România

6
6
această experiență și să înțelegeți că aveți puterea de a schimba o lume! Echipa Junior Achievement

Prezentare generală a programelor pentru învățământul primar

Noi înșine (grupa pregătitoare / clasa I)

Prin intermediul unor personaje de poveste, elevii învață despre „lumea muncii” și despre

importanța economisirii, a câștigării de bani, a luării de decizii și a lucrului în echipă.

Familia mea (clasa I)

Elevii învață să identi ce membrii familiei, precum și nevoile de trai și dorințele pe care le au

aceștia. Descoperă cum pot satisface aceste nevoi și încep să înțeleagă deciziile di cile pe care

trebuie să le ia familiile pentru a-și putea acoperi cheltuielile.

Comunitatea mea (clasa a II-a)

Elevii sunt învățați cum funcționează oamenii și întreprinderile dintr-o comunitate. Ei evaluează

nevoile și dorințele comunităților și învață să-și asume responsabilitatea pentru o comunitate pe

care au desemnat-o prin activități de votare și de decizie.

Orașul meu (clasele III – IV)

Elevii identi că principalele trăsături ale unui oraș. Ei învață că locurile de muncă și competențele

lucrătorilor din principalele sectoare economice sunt esențiale pentru determinarea caracterului

și vieții unui oraș. Elevii înţeleg că interdependența dintre afaceri este esențială pentru libera

circulație a banilor într-un oraș.

Economia ţării (clasele IV – V)

Elevilor li se arată cum funcționează o țară. Ei analizează rolul întreprinderilor, al guvernului și al

oamenilor și diferitele responsabilități pe care și le asumă ecare pentru a asigura dezvoltarea țării.

Comunitatea mea

7
7

Sfaturi pentru consultanții voluntari

Școala

Spre deosebire de învățământul gimnazial, învățământul primar este organizat astfel încât e-

care clasă de elevi are, de obicei, un singur învățător pentru toate disciplinele. În general, elevii

nu își schimbă clasa sau profesorul de la o lecție la alta, dar există și câteva excepții (de exemplu,

la limbile străine).

Elevii

Copiii sunt foarte diferiți din punctul de vedere al capacităților și atitudinilor, chiar și la o vârstă

foarte fragedă. În orice clasă se va găsi o gamă variată de capacități. Și durata de concentrare

variază de la un elev la altul. Per ansamblu, însă, copiii din clasa pregătitoare se pot concentra

bine timp de 15 minute, copiii din clasa I se pot concentra timp de 20-25 de minute, iar copiii din

clasa a II-a se pot concentra până la o jumătate de oră. Ar normal ca elevii din clasele mai mari

să se poată concentra și mai mult, deși uneori nu este cazul.

Capacitățile elevilor sunt deosebit de variate, la orice vârstă. Iată o prezentare orientativă a

capacităților la diferite vârste, deși vor exista, cu siguranță, elevi care depășesc sau care nu ating

aceste niveluri:

La nalul clasei pregătitoare, elevii pot adresa și pot răspunde la întrebări simple, își pot

scrie numele și pot citi și scrie câteva cuvinte comune. Pot recunoaște cifrele până la 10

și pot număra până la 10.

• La finalul clasei I, elevii pot adresa și pot răspunde la întrebări în contexte mult mai vari-

ate și pot citi și scrie grupuri de cuvinte. Unii copii citesc în mod uent la sfârșitul clasei a

II-a. Elevii ar trebui să știe să citească, să scrie și să ordoneze numerele până la 100 și să

adune și să scadă în gând, folosind o serie de metode.

La nalul clasei a IV-a, elevii pot adresa și pot răspunde la întrebări care necesită gân-

dire. Pot citi uent o gamă variată de cărți mai di cile și pot scrie propoziții corecte, cu

punctuație corectă. Pot identi ca valoarea ecărei cifre în numere de până la, dar și mai

mari de 10.000. Elevii pot explica procedurile utilizate pentru rezolvarea unei probleme

matematice.

Reacțiile și răspunsurile clasei re ectă capacitatea învățătorului de a-i implica pe copii într-o

manieră pozitivă și motivantă. De obicei, copiilor le place să primească musa ri și vor interesați

de ceea ce aveți să le spuneți. Nu toate școlile au aceeași abordare în ceea ce privește disciplina,

motiv pentru care pot exista opinii variate în legătură cu ceea ce este și ceea ce nu este accepta-

bil. Este esențial să dobândiți informații cu privire la așteptările școlii față de comportamentul

elevilor, în cadrul unei vizite pregătitoare.

8
8
informații cu privire la așteptările școlii față de comportamentul elevilor, în cadrul unei vizite pregătitoare. 8

Sfaturi utile pentru predare

Adresarea şi oferirea de răspunsuri la întrebări

Educația și învățarea reprezintă un proces bidirecțional, în care este esențial să se adreseze întrebări

și să se răspundă la întrebări. Fiecare plan de lecție conține un set de întrebări generale care pot

adresate. Ideea nu este să adresați toate aceste întrebări, nici măcar pe majoritatea. Adresați între-

bările și răspundeți la ele într-un mod cât mai complet. Însă nu trebuie neapărat să răspundeți la

toate întrebările, pentru că nu ați face decât să întrerupeți ritmul și desfășurarea activităților. Dacă

primiți o întrebare di cilă sau una la care nu puteți răspunde, solicitați ajutorul învățătorului.

În timp ce plani cați lecțiile împreună cu învățătorul, veri cați dacă întrebările sunt potrivite

pentru clasa la care veți preda. Gândiți-vă, împreună cu învățătorul, și la alte întrebări.

Ritmul de lucru şi programarea lecţiilor

Este important să atingeți un echilibru corespunzător între diferitele elemente ale unei lecții.

De obicei, elevii între cinci și șase ani pot rămâne atenți aproximativ o jumătate de oră în timpul

dimineții, poate chiar mai puțin după-amiaza. Elevii mai mari pot rămâne atenți o perioadă mai

lungă. Indiferent de grupa de vârstă, copiii au nevoie să rămână activi. Acestea ind spuse, să nu

e teamă să alocați puțin mai mult timp elementelor pe care elevii le găsesc interesante.

Concluzie: Respectați programarea planurilor de lecție și ți atent la limbajul non-verbal al copiilor.

Urmăriți când devin agitați sau încep să se uite în jur; atunci e momentul să treceți mai departe.

Ar bine să le prezentați copiilor instrucțiunile referitoare la activități când încă vă a ați în fața

lor, nu să treceți de la început pe la ecare. Instrucțiunile trebuie să e cât mai clare. Să nu vă

e teamă că vă repetați! Arătați-le copiilor ce vor face. Puteți, de asemenea, să le prezentați

obiectivele lecției și să le explicați cum vor ști când le-au atins. Tablele și panourile de afișaj de

care dispun majoritatea claselor pot foarte utile în acest sens. Mulți învățători le cer copiilor să

le explice din nou ce au de făcut înainte de a începe lucrul.

Trecerea la activități este, de obicei, perioada în care elevii se vor manifesta cel mai zgomotos.

După cum spuneam mai înainte, trebuie să vorbiți în prealabil cu învățătorul, pentru a discuta

modalitatea de rezolvare a acestor aspecte. Pe cât posibil, stabiliți dinainte cum vor împărțiți

copiii pentru activitățile pe grupuri.

Captarea atenţiei copiilor

Dacă simțiți că ați pierdut atenția copiilor, nu vă panicați! Este foarte normal să se întâmple acest lucru! Puteți aștepta să se liniștească, dar, dacă lecția e deranjată de mai multe ori, puteți apela

Comunitatea mea

9
9

la alte tehnici. Rețineți că învățătorul este cel care păstrează liniștea în rândul copiilor, însă există câteva strategii care îi pot face pe copii să redevină atenți, fără să apelați la învățător.

• Continuați-vă activitatea, dar schimbați-vă tonul și expresia vocii. De regulă, va fi sufici- ent, dacă majoritatea elevilor vă ascultă.

Întrerupeți activitatea și începeți să vă bateți pe genunchi într-un ritm regulat, până ce toți copiii vi

se alătură. Așa, le puteți capta din nou atenția. Apoi trebuie doar să reluați activitatea.

Mulți învățători folosesc semnale auditive sau vizuale care îi informează pe copii că nu

sunt su cient de atenți. Poate vorba despre instrumente muzicale, despre aparate de

măsurat zgomotul și despre multe alte lucruri. Din nou, discutați despre aceste strategii

cu învățătorul înainte de a începe, deoarece copiii reacționează mai bine la lucrurile cu

care sunt deja familiarizați.

Controlul/disciplina în clasă

Există mari diferențe de la o școală la alta în ceea ce privește disciplina și comportamentul pe care

îl impun copiilor.Trebuie să discutați aceste așteptări cu învățătorul înainte de începerea sesiunilor

de lucru. Unii învățători insistă ca elevii să ridice mâna când vor să răspundă, alții se mulțumesc cu

orice formă de comunicare. Trebuie să a ați așteptările învățătorilor înainte de a începe. Controlul

și disciplina în clasă sunt responsabilitatea învățătorului, nu a consultantului voluntar. Trebuie,

însă, să rețineți câteva lucruri, pentru ca sesiunile de lucru să se desfășoare cu succes.

Cea mai bună metodă prin care îi puteți determina pe copii să se concentreze asupra

unui aspect este să faceți chiar dumneavoastră acel lucru.

Dacă dorința dumneavoastră principală este „Vreau ca acești copii să învețe…” și aveți

încredere că îi puteți ajuta să realizeze acest lucru, este foarte probabil să îi ajutați pe

copii să se comporte astfel încât să atingă cu ușurință acest obiectiv.

Lăudați-i și încurajați-i pe copii ori de câte ori aveți ocazia.

• Fiți pozitiv: spuneți-le„vă rog să faceți asta”, nu„nu faceți asta”, de exemplu, atunci când

copiii răspund la întrebările pe care le-ați adresat.

Alegeți să ignorați anumite întreruperi: copiii pot încerca să vă capteze atenția.

• Fiți un exemplu de comportament corespunzător. De exemplu, nu vorbiți foarte tare și

ți politicos.

Stabiliți dinainte cu învățătorul cum veți proceda cu perioada de tranziție de la discuție

la activități. De multe ori, în această perioadă copiii pot deveni zgomotoși sau di cili. Va

fi foarte util să le explicați copiilor în mod clar ceea ce au de făcut.

Pregătirea

Nimeni nu se așteaptă să fiți expert, însă un nivel adecvat de pregătire stă întotdeauna la baza unei lecții bune. Ca regulă de bază pentru primele experiențe de predare, pregătirea ar trebui să dureze la fel de mult ca lecția. În cazul unei sesiuni de instruire la care participă și învățătorul, nu

10
10
să dureze la fel de mult ca lecția. În cazul unei sesiuni de instruire la care

este nevoie de această pregătire. Planurile de lecții sunt concepute astfel încât va su cient să le parcurgeți timp de 10-15 minute în seara dinaintea predării.

Codul de conduită al consultanţilor voluntari

Este important ca atât elevii, cât și consultanții voluntari să poată participa la activitățile

JA în completă siguranță. Acest cod de conduită a fost conceput pentru protecția elevilor și a

consultanților voluntari. În acest sens, JA dorește ca toți angajații și consultanții săi voluntari să

respecte acest cod de conduită.

Fiecare voluntar:

Va respecta principiile călăuzitoare și normele de program ale JA în toate activitățile

desfășurate ca și consultant voluntar al JA.

Va informa JA cu privire la cazierul său judiciar, precum și cu privire la alți factori sau ori-

ce modi care a situației sale care îi poate invalida participarea ca și consultant voluntar

al JA sau la orice altă activitate a JA.

Recunoaște că rolul de consultant voluntar JA îl plasează într-o poziție de încredere față

de elevii care participă la programele JA, față de organizația JA și față de colegii săi din

rețeaua de consultanți voluntari și de angajați și se angajează să se ridice în permanență

la înălțimea încrederii ce i-a fost acordată.

Se angajează să păstreze, conform procedurilor organizației, con dențialitatea tuturor

informațiilor referitoare la ceilalți consultanți voluntari, susținători, elevi sau angajați

care îi sunt puse la dispoziție pe parcursul desfășurării activității de consultanță volun-

tară în cadrul JA.

Nu va crea în mod conștient situații în care să e singur cu un elev și va lua măsuri ca la

reuniuni să participe întotdeauna mai mulți elevi și, pe cât posibil, un alt adult.

• Nu se va oferi să conducă un elev cu mașina (se pot transporta grupuri dacă există o

asigurare auto corespunzătoare).

Nu va folosi JA pentru a obține avantaje nanciare pentru propria persoană sau pentru

afacerea sa, de exemplu comercializând în mod direct produsele sau serviciile companiei

sale.

Se va asigura că toate activitățile JA care depășesc activitățile normale ale sistemului

de învățământ (de exemplu târguri, expoziții, ateliere de formare a competențelor etc.)

sunt aprobate și agreate de învățătorul/directorul de școală responsabil în prealabil.

Nu va avea un comportament ( zic sau verbal) ofensator față de elevi.

Nu va uita că interacțiunea dintre el și elevi nu trebuie să poată interpretată niciodată

drept abuzivă.

În calitate de consultant voluntar al al Junior Achievement România, sunt de acord să respect acest cod de conduită.

Comunitatea mea

11
11

Colaborarea dintre consultantul voluntar și învățător

Listă de verificare

Aspecte de care puteți ține cont în timpul vizitei de observație

Am participat la o vizită de observație?

Am o listă cu elevii?

Sunt familiarizat cu„decorul”și resursele clasei?

Cine sunt liderii clasei? Există grupuri de prieteni?

Cum menține învățătorul disciplina?

Există elevi cu nevoi educaționale speciale? Cum ar putea afecta acest fapt imple-

mentarea programului pentru învățământul primar?

Cum pot face legătura dintre experiența mea profesională/personală și lecție?

Am su cient spațiu să îmi folosesc resursele?

Pregătirea

Sunt familiarizat cu planurile de lecție și cu materialele?

Am toate materialele auxiliare?

Știu unde mă duc? Am datele de contact ale școlii și ale JA?

Rețineți…

Fiți optimist! Va distractiv și veți învăța foarte multe, deci trebuie să vă bucurați de

experiență!

Lista materialelor

Cantitate

Articol

1

Ghidul profesorului şi al consultantului voluntar

1

Materiale auxiliare

25

Jurnal Junior

12
12
1 Ghidul profesorului şi al consultantului voluntar 1 Materiale auxiliare 25 Jurnal Junior 12

Lecţia 1

Comunitatea

Elevii descoperă ce este o comunitate. Identi că oamenii, locurile de muncă și activitățile dintr-o comunitate imaginară, prezentată într-un desen colorat a at în Materiale auxiliare. Folosind ver-

siunea din Jurnalul Junior a desenului comunității, elevii lipesc în mod corect desenele decupate,

cu componentele importante ale comunității.

Obiective

Elevii trebuie să poată:

Să identi ce ce este o comunitate.

Să identi ce persoanele, magazinele și activitățile din comunitate.

Să realizeze comparații între comunitatea imaginară și propria lor comunitate.

Pregătire

Consultantul voluntar și învățătorul trebuie să studieze timp de zece minute planul lecției și ma-

terialele. Este recomandabil ca învățătorul să îi vorbească consultantului voluntar despre maga-

zinele, clădirile și oamenii din comunitatea locală din apropierea școlii.

Materiale

Timpul

necesar:

35-45 de

minute

Competențe:

Gândire,

comunicare

și corelare.

Ghidul profesorului și al consultantului voluntar

Posterul„Comunitatea mea”din Materiale auxiliare

Jurnale Junior

Contribuţie personală: fotogra i din comunitatea în care trăiesc elevii (nu sunt incluse

i din comunitatea în care trăiesc elevii (nu sunt incluse în pachet) Introducere • Spuneți-le elevilor

în pachet)

Introducere

Spuneți-le elevilor cum vă numiţi, cu ce vă ocupați și unde lucrați.

Spuneți-le că veți parcurge împreună cu ei 5 lecții, timp în care vă veți distra descoperind

noi cuvinte și idei.

Timpul

necesar:

10 minute

• Stabiliți așteptări. De exemplu:„Vă rog să îmi spuneți…”,„Vă rog să ridicați mâna când

vreți să adresați o întrebare”și așa mai departe.

Spuneți-le că astăzi vor înţelege ce este o comunitate.

Elevii pot să noteze în Jurnalul Junior ce cred ei că înseamnă acest cuvânt.

• Explicați-le că o comunitate este„locul în care întreprinderile oferă bunuri și servicii fa- miliilor și locul în care membrii familiilor locuiesc, fac cumpărături, merg la școală și la serviciu și socializează”.

Comunitatea mea

13
13

• Explicați-le că a socializa înseamnă „a vorbi, a se juca și, în general, a petrece timp cu prietenii, familia și vecinii”.

Arătați-le ce este o comunitate, făcând referire la propria dumneavoastră comunitate (eventual cu fotogra i).

Rugați-i pe elevi să se gândească la comunitatea lor. Ce este deosebit la locul în care lo-

cuiesc, se joacă și merg la școală? Încercați să îi faceți pe elevi să prezinte caracteristicile

Timpul

necesar:

25 de minute

comunității lor.

Activitatea „Comunitatea mea”Timpul necesar: 25 de minute comunității lor. din Jurnalul Junior • Întrebați-i pe elevi dacă ar

din Jurnalul Junior

Întrebați-i pe elevi dacă ar dori să a e mai multe despre o comunitate imaginară, colo-

rată și fericită.

Prezentați-le posterul„Comunitatea mea”din Materiale auxiliare.

Spuneți-le elevilor să-și imagineze că sunt detectivi și că trebuie să investigheze ce se

întâmplă în comunitate.

Cereți-le elevilor să facă o listă cu oameni, magazine și obiecte în Jurnalul Junior.

În timp ce elevii își spun părerea, consultantul voluntar va face o listă pe tablă.

Întrebați-i pe elevi dacă le-ar plăcea să locuiască într-un astfel de loc.

Cereți-le elevilor să facă în Jurnalul Junior o listă cu asemănările și diferențele dintre

comunitatea prezentată în desen și propria lor comunitate.

Timpul

necesar:

10 minute

Activitatea „Eşti detectiv!”desen și propria lor comunitate. Timpul necesar: 10 minute din Jurnalul Junior • Elevii lucrează pe

din Jurnalul Junior

Elevii lucrează pe desenul „Comunitatea mea” din Jurnalele Junior. Ei trebuie să locali-

zeze oamenii/angajaţii din comunitate și obiectele pe care le găsesc în imaginile care

trebuie decupate și lipite (10 în total).

Elevii trebuie să lipească imaginile cu atenție în caiet, acolo unde le este locul.

Cele 10 imagini reprezintă: casă, taxi, bancă, stație de pompieri, magazin Gustări,

tonetă cu înghețată, benzinărie, școală, cutie poștală și teren de joacă.

• Arătați-le, după finalizarea exercițiului, că elementele lipsă reprezintă unele dintre cele

mai importante trăsături ale unei comunități. Ce ne-am face fără magazine, fără școală,

fără spații de joacă și fără alte servicii?

14
14
unei comunități. Ce ne-am face fără magazine, fără școală, fără spații de joacă și fără alte

Recapitulare

Aspecte pe care le puteți discuta în clasă:

Timp necesar:

5 minute

Ce cred elevii că au învățat astăzi?

• Pot explica ce este o comunitate?

Înţeleg faptul că unii oameni locuiesc în orașe, alții în comunități rurale sau la mare?

Cum ar viața dacă nu am trăi în comunități?

• Cum ar viața dacă nu am trăi în comunități? Activităţi suplimentare După această lecție, elevii

Activităţi suplimentare

După această lecție, elevii ar putea:

Să viziteze comunitatea locală și să facă o listă a elementelor pe care le găsesc (maga-

zine, oameni, obiecte).

Să facă o listă a angajaţilor pe care îi întâlnesc. Cu ce se ocupă acești oameni?

Să schițeze diferite scene din comunitate sau să facă fotogra i, pentru a construi o ima-

gine a vieții comunității locale.

Să a e cum arăta comunitatea lor în urmă cu 10, 25, 50, 100 de ani (eventual folosind

internetul).

Să-și închipuie cum va arăta comunitatea lor peste 10, 25, 50 sau 100 de ani.

Schema Lecţiei 1

Introducere (10 minute)

Activitatea„Comunitatea mea”din Jurnalul Junior (25 de minute)

Activitatea„Ești detectiv!”din Jurnalul Junior (10 minute)

Recapitulare (5 minute)

Comunitatea mea

15
15

Lecţia 2

Ce să e magazinul gol?

Prezentare generală

Elevii sunt factori decizionali în comunitate și trebuie să hotărască ce să facă cu spaţiul de ma-

gazin gol care apare pe posterul cu comunitatea. Lucrând în grupuri, ei trebuie să prezinte idei

pe care le va analiza întreaga clasă. Clasa trebuie să voteze care magazin deservește cel mai bine

nevoile și dorințele comunității.

Obiective

Elevii trebuie să poată:

Să identi ce magazinele/serviciile esențiale pentru binele comunității.

Să urmeze un proces simplu de colaborare pentru rezolvarea unei probleme.

Să recunoască importanța votării ca metodă de rezolvare a problemelor.

Să prezinte argumente viabile, care să ia în considerare gândurile și sentimentele celor din jur.

Pregătire

Consultantul voluntar și învățătorul trebuie să revadă timp de zece minute planul lecției și ma-

terialele. Este recomandabil ca învățătorul să prezinte exercițiul de rezolvare a problemelor cu

câteva zile înainte ca voluntarul să își desfășoare sesiunea. Astfel, elevii se pot gândi ce magazine

ar dori să aibă în comunitate și de ce.

Materiale

Timp

necesar:

35-45 de

minute

Competențe:

Rezolvarea

problemelor,

comunicarea

și colaborarea

cu ceilalți.

Timp

necesar:

10 minute

Ghidul profesorului și al consultantului voluntar

Jurnale Junior

Posterul„Comunitatea mea”din Materiale auxiliare

Posterul„Problema: Ce să e magazinul gol?” din Materiale auxiliare

Cartonașe de vot din Jurnalele Junior

Urnă de vot (opțional, nu este inclusă în pachet)

Comunitatea mea

17
17

Timp

necesar:

5 minute

Timp

necesar:

35 de minute

Introducere şi recapitulareTimp necesar: 5 minute Timp necesar: 35 de minute Întrebați-i pe elevi următoarele: • Vă amintiți

Întrebați-i pe elevi următoarele:

Vă amintiți ce am făcut data trecută?

Țineți minte ce este o comunitate?

Ce clădiri se găsesc de obicei într-o comunitate?

Ce meserii au oamenii dintr-o comunitate?

Ce ați găsit în comunitățile voastre?

Activitatea „Ce să fie magazinul gol? dincomunitate? • Ce ați găsit în comunitățile voastre? Jurnalul Junior şi din Materiale auxiliare Stabiliți

Jurnalul Junior şi din Materiale auxiliare

Stabiliți provocarea:

Spuneți-le elevilor că astăzi trebuie să ia o decizie responsabilă, și anume„ce să facă cu

un magazin gol”. (Indicați locul corespunzător de pe poster).

Trebuie să e responsabili indcă decizia lor vizează binele întregii comunități, nu numai

pe cel al tinerilor ca ei!

• Explicați-le că hotărârile importante nu sunt ușor de luat și că trebuie să se gândească

bine înainte de a lua o decizie.

Pasul 1:

Spuneți-le elevilor să se uite la Activitatea„Ce să e magazinul gol?”din Jurnalul Junior.

Explicați-le că timp de cinci minute trebuie să scrie, în liniște, câteva idei de magazine

care cred că ar bune pentru comunitate. Trebuie să se hotărască ce idee e mai bună și

de ce. Este important să se gândească la magazine de care are nevoie comunitatea, nu

neapărat la dorințele oamenilor.

Pasul 2:

Împărțiți elevii în grupuri de câte 5-6 și cereți-le să își discute ideile. Fiecare elev trebuie

să încerce să propună cel puțin o idee. După 5 minute, grupul trebuie să se hotărască

asupra celei mai bune opțiuni, care va merge în etapa următoare. (Grupurile vor stabi-

lite în funcție de așezarea elevilor în bănci.)

Pasul 3:

Arătați-le posterul „Ce să e magazinul gol?” din Materiale auxiliare și explicați-le că

acesta îi va ajuta să ia o decizie.

• Explicați-le că în partea stângă vor fi scrise opțiunile alese de fiecare grup.

Chemați în față câte un elev din ecare grup, care să prezinte opțiunea aleasă de grupul

18
18

respectiv.

Scrieți opțiunea în locul corespunzător.

ecare grup, care să prezinte opțiunea aleasă de grupul 18 respectiv. • Scrieți opțiunea în locul

Pasul 4:

• Explicați-le elevilor că trebuie să aleagă trei din cele șase opțiuni. Indicați locul cores- punzător de pe poster.

Enunțați din nou ecare opțiune și întrebați-i pe elevi dacă magazinele sugerate sunt

cu adevărat necesare pentru comunitate sau ele reprezintă, mai degrabă, dorințe. Bifați

caseta corespunzătoare.

Pe măsură ce enunțați ecare opțiune, rugați-i pe elevii care cred că aceasta e cea mai

bună opțiune să ridice mâna. Reamintiți-le elevilor că nu pot alege ideea propriului

grup, însă pot alege oricare dintre ideile celorlalte grupuri. Parcurgeți toate opțiunile și

notați pe tablă rezultatul.

Pasul 5:

• Explicați-le elevilor că ceea ce tocmai au făcut se numește„vot”. Au hotărât care sunt cele

mai bune opțiuni pentru magazinul gol. Scrieți pe poster, în locul corespunzător, cele

mai bune trei opțiuni alese de elevi.

Pasul 6:

Spuneți-le elevilor că au procedat bine alegând trei opțiuni din cele șase. Acum, însă,

trebuie să aleagă cea mai bună opțiune dintre cele trei rămase.

• Explicați-le că este posibil ca alegerea să fie una foarte dificilă. Din acest motiv, elevii

trebuie să se gândească la lucrurile bune și la lucrurile rele pe care le-ar putea genera

alegerea unei anumite opțiuni.

Spuneți-le elevilor că vreți să vă ajute să scrieți aceste lucruri „bune” și „rele” pe poster

(indicați căsuțele corespunzătoare, din partea dreaptă).

Pasul 7:

• Începeți procesul prin a alege un subiect de discuție. De exemplu: toate magazinele vor

oferi obiecte de care oamenii au cu adevărat nevoie? Strada principală a comunității

este, într-adevăr, locul cel mai bun pentru un magazin precum cele sugerate? Magazine-

le sugerate vor crea mai mult zgomot, mai mult gunoi sau mirosuri neplăcute?

Pasul 8:

După 10 minute, încheiați discuția.

• Explicați-le elevilor că în următoarea fază trebuie să se hotărască sau să„voteze”asupra

opțiunii nale.

Arătați-le elevilor cartonașul de vot din Jurnalul Junior. Explicați-le că trebuie să aleagă

opțiunea pe care o consideră cea mai bună bifând căsuța corespunzătoare. Astfel, dacă

magazinul 1 este considerat cel mai bun, trebuie să bifeze căsuța 1.

Reamintiți-le elevilor că decizia este una personală și că nu trebuie să se simtă presați de

prietenii lor să voteze în alt mod.

Comunitatea mea

19
19

Pasul 9:

Colectați toate cartonașele de vot decupate din Jurnalele Junior.

Numărați voturile.

Anunțați opțiunea câștigătoare.

Sugestie

Confecţionaţi o urnă de vot și puneți-i pe elevi să stea la coadă ca să voteze.

Șeful clasei sau o altă persoană„importantă”poate anunța opțiunea câștigătoare. Apoi,

puteți discuta câteva minute despre importanța procesului decizional, a discuțiilor și a

Timp

necesar:

5 minute

votului.

Recapitulare

Întrebați-i pe elevi ce au învățat astăzi (trebuie să vorbească despre importanța procesu-

astăzi (trebuie să vorbească despre importanța procesu- lui decizional, a discuțiilor și a votului). Activitatea

lui decizional, a discuțiilor și a votului).

Activitatea suplimentară „Luarea deciziei”

Elevii trebuie să re ecteze asupra deciziei clasei completând pagina 8 din caiet.

Elevii pot desena magazinul ales, așa cum își imaginează ei că ar arăta.

Schema Lecţiei 2

Introducere și recapitulare (5 minute)

Activitatea „Ce să e magazinul gol?” din Materiale auxiliare și din Jurnalul Junior (35

de minute)

Recapitulare (5 minute)

20
20
e magazinul gol?” din Materiale auxiliare și din Jurnalul Junior (35 de minute) • Recapitulare (5

Lecţia 3

Construirea unei comunități

Prezentare generală

Lucrând în grupuri de câte 5-6, elevii primesc sarcina să își construiască propria comunitate. Pen-

tru aceasta, i se oferă ecărui grup câte o hartă a comunității, pe care sunt trasate un drum și

terenuri goale, pe care se poate construi. Elevii primesc câte 100 de puncte pentru construcție

de ecare echipă, puncte pe care le vor schimba pe case, magazine și clădiri. După ce au făcut

schimbul, elevii vor hotărî cum să poziționeze clădirile, cum să folosească terenurile, cum să nu-

mească străzile și alte aspecte legate de comunitate. Sesiunea se încheie cu prezentarea de către

elevi a ecărei comunități rezultate.

Obiective

Elevii trebuie să poată:

Să recunoască elementele esențiale care compun o comunitate.

Să înțeleagă nevoile și dorințele comunităților.

Să lucreze în cadrul unei echipe pentru a construi o comunitate.

Să recunoască faptul că o comunitate construită de elevi este o reprezentare a unei

comunități reale.

Timp

necesar:

35-45 de

minute

Competențe:

Gândire,

comunicare,

colaborare

cu cei din jur

și numărare.

Pregătire

Consultantul voluntar și învățătorul trebuie să revadă timp de zece minute planul lecției și ma-

terialele.

Materiale

Ghidul profesorului și al consultantului voluntar

Jurnale Junior

• Posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare

Planurile bidimensionale (postere format A3) cu macheta unei comunităţi, din Materiale

auxiliare

Desenele mici reprezentând case, magazine și clădiri, din Materiale auxiliare

Fișele cu puncte pentru construcții din Jurnalele Junior

Comunitatea mea

21
21

Timp

necesar:

5 minute

Timp

necesar:

35 de minute

Introducere şi recapitulareTimp necesar: 5 minute Timp necesar: 35 de minute • Cine își amintește despre ce am

Cine își amintește despre ce am vorbit data trecută?

Ce magazin am ales ca ind cel mai bun pentru a în inţat în comunitate?

De ce am considerat acest magazin ca ind cel mai potrivit?

Cum am luat această decizie?

Activitatea „Construirea unei comunităţi”ind cel mai potrivit? • Cum am luat această decizie? Stabilirea provocării: • Închipuiți-vă că trebuie

Stabilirea provocării:

Închipuiți-vă că trebuie să hotărâți ce faceți nu numai cu un singur magazin, ci cu întrea-

ga comunitate! Ce magazine/clădiri ați dori să aveți? Cum ar arăta clădirile? Unde le-ați

amplasa? Cum v-ați numi comunitatea?

• Explicați-le elevilor că astăzi vor lucra în grupuri de câte 5-6, pentru a-și construi propria

„mini-comunitate”. (Grupurile vor stabilite în funcție de așezarea elevilor în bănci.)

Pasul 1:

• Explicați-le elevilor că fiecare comunitate începe cu un număr de terenuri de construcție

marcate pe un plan. Arătați-le elevilor planul de construcție, terenurile marcate și tra-

seul drumului.

• Explicați-le elevilor că fiecare grup trebuie să decidă ce magazine și construcții își dorește

pe terenul său. Explicați-le că magazinele și clădirile sunt reprezentate pe desenele mici

care trebuie decupate din Materiale auxiliare.

• Explicați-le elevilor că nu pot primi oricâte autocolante, motiv pentru care trebuie să

decidă cu atenție de ce magazine și clădiri are nevoie comunitatea lor.

• Explicați-le că, pentru a se putea concentra, fiecare grup are la dispoziție numai 100 de

puncte pentru construcție. Notați pe tablă clădirile, împreună cu valoarea ecăreia și cu

numărul disponibil:

Case x 60 – 5 puncte

Magazine x 30 – 10 puncte

Școală/stație de pompieri/fabrică/supermarket/primărie/

birouri/teren liber x 6 din fiecare – 15 puncte

Pasul 2:

• Împărțiți cele 5 machete de construcții extrase din Materiale auxiliare, câte una ecărui

grup.

Spuneți-le elevilor că au la dispoziție două minute pentru a se hotărî de câte case au

nevoie.

Când se apropie sfârșitul celor două minute, rugați-i pe elevi să se asigure că au calculat câte puncte„costă”casele de care au nevoie.

22
22
celor două minute, rugați-i pe elevi să se asigure că au calculat câte puncte„costă”casele de care

Pasul 3:

Fiecare grup trebuie să desemneze un reprezentant care să primească desenele repre- zentând casele de la învăţător sau de la consultantul voluntar.

Învățătorul/consultantul voluntar va „banca de resurse”. El împarte și schimbă puncte-

le de construcție pe desene reprezentând clădiri.

Pasul 4:

Să înceapă construcția. Unde vor amplasa elevii casele?

Repetați procesul pentru magazine și apoi pentru toate celelalte clădiri.

Pasul 5:

Elevii pot da nume străzilor, pot colora câteva terenuri pentru a reprezenta un parc, gră-

dini, terenuri agricole sau păduri. Se pot adăuga parcări, linii de delimitare a benzilor de

circulație sau treceri de pietoni.

Pasul 6:

Elevii pot alege un nume pentru comunitatea lor.

Pasul 7:

Elevii își prezintă comunitatea în fața întregii clase. Ei indică magazinele, clădirile și ce-

lelalte particularități.

Echipele sunt felicitate pentru comunitățile pe care le-au construit.

Pasul 8 (opțional):

Consultantul voluntar îi anunță pe elevi că are o mare surpriză pentru ei: Vor uni cele 5

machete pentru a forma planul unei comunități mari.

Recapitulare

Întrebați-i pe elevi ce au învățat astăzi (trebuie să vorbească despre importanța lucrului

Timp

necesar:

5 minute

în echipă și despre înțelegerea nevoilor și dorințelor comunităților).

înțelegerea nevoilor și dorințelor comunităților). Activitatea suplimentară „Comunitatea ideală” • Cum

Activitatea suplimentară

„Comunitatea ideală”

Cum ar arăta pentru voi comunitatea ideală? Descrieți-o sau desenați-o.

Ce vă place la comunitatea voastră? Menționați aspectele sau descrieți-le.

Ce ați schimba la comunitatea voastră? Menționați aspectele sau descrieți-le.

Comunitatea mea

23
23

Schema Lecției 3

Introducere/recapitulare (5 minute)

Activitatea„Construirea unei comunități”(35 de minute)

Recapitulare (5 minute)

24
24
(5 minute) • Activitatea„Construirea unei comunități”(35 de minute) • Recapitulare (5 minute) 24

Lecţia 4

Angajaţii și impozitele

Prezentare generală

Elevii trebuie să găsească diferențele între posterul colorat reprezentând comunitatea, din Mate-

riale auxiliare, și această versiune din Jurnalele Junior. În timp ce comunitatea originală este com-

pletă și vie, acestei versiuni din Jurnalul Junior îi lipsesc anumite lucruri, și anume persoanele și

serviciile oferite de administrația locală. Elevii trebuie să spună în ce comunitate le-ar plăcea mai

mult să locuiască. În mod inevitabil, ei vor prefera comunitatea completă. Problema apare atunci

când trebuie să se gândească cine plătește pentru serviciile oferite de administrație și pentru

angajații acesteia. Angajaţilor li se cere să plătească impozit din salariul câștigat, pentru a susține

serviciile oferite comunității. Elevii trebuie să se gândească la importanța achitării impozitelor și

a intervenției guvernului pentru aspectul și funcționarea unei comunități.

Obiective:

Elevii trebuie să poată:

Să înțeleagă rolul guvernului.

Să înțeleagă importanța achitării impozitelor.

Să înțeleagă ce s-ar putea întâmpla cu o comunitate dacă nu s-ar plăti impozitele și dacă

nu ar exista administrația locală.

Timp

necesar:

35-45 de

minute

Competențe:

Comunicarea,

colaborarea

cu ceilalți,

gândirea,

rezolvarea

de probleme.

Pregătire

Consultantul voluntar și învățătorul trebuie să revadă timp de zece minute planul lecției și ma-

terialele.

Materiale

Ghidul profesorului și al consultantului voluntar

Posterul„Comunitatea mea”din Materiale auxiliare

Jurnale Junior

Cartonașele cu angajaţi (roșii și albastre) din Materiale auxiliare

• Bani (80 de bancnote x 10 euro JA) din Materiale auxiliare

Comunitatea mea

25
25

Timp

necesar:

5 minute

Timp necesar: 5 minute Introducere şi recapitulare • Cine își amintește despre ce am vorbit data

Introducere şi recapitulare

Cine își amintește despre ce am vorbit data trecută?

Ce elemente ați ales pentru comunitatea voastră?

Cum v-ați denumit comunitatea?

În ce fel seamănă/diferă comunitatea pe care ați construit-o cu/față de propria voastră

comunitate?

Activitatea „Găseşte diferenţele!”ați construit-o cu/față de propria voastră comunitate? Timp necesar: 15 minute din Jurnalul Junior • Rugaţi-i

Timp

necesar:

15 minute

din Jurnalul Junior

Rugaţi-i pe elevi să deschidă Jurnalele Junior la Activitatea„Găsește diferenţele!”

Spuneți-le elevilor că în acest desen trebuie să găsească o serie de obiecte și persoane

care lipsesc.

După 10 minute, cereți-le elevilor să le spună care sunt diferențele, prin comparaţie cu

posterul colorat„Comunitatea mea”din Materiale auxiliare. Notați diferențele pe tablă.

Din versiunea elevilor lipsesc următoarele elemente:

1. Polițiști

2. Pompieri și mașina de pompieri

3. Persoana care face curat în parc și coșul de gunoi

4. Persoana care mătură strada

5. Agentul de circulație și trecerea de pietoni

6. Toboganul

7. Ambulanța și paramedicii

Întrebați-i pe elevi dacă le-ar plăcea să trăiască într-o comunitate precum cea din poste-

rul colorat sau într-o comunitate precum cea prezentată în caietele lor. Întrebați-i de ce.

(Majoritatea elevilor vor alege fără îndoială comunitatea din posterul colorat indcă e

mai sigură, mai curată și are mai multe servicii.)

Activitatea „Ziua de plată a salariului Timp şi impozitele” din Materiale auxiliare necesar: 20 de
Activitatea „Ziua de plată a salariului
Timp
şi impozitele” din Materiale auxiliare
necesar:
20 de
• Întrebați-i pe elevi dacă știu cine îl plătește pe măturător să curețe gunoiul de pe străzi,
minute
pe pompier să stingă incendiile sau pe polițist să prindă infractorii. Spuneți-le că astăzi
vor a a.
• Împărțiți-le elevilor cartonașe roșii și albastre cu ocupațiile, decupate din Materiale
26

auxiliare (cartonașele roșii reprezintă angajaţii sistemului public, cartonașele albastre reprezintă alți angajaţi). Asigurați-vă că cel puțin 75% dintre elevi primesc cartonașe albastre.

Spuneți-le elevilor că astăzi e ziua de plată a salariilor în comunitate și că toți angajaţii

vor primi câte 30 de euro JA (bancnote decupate din Materiale auxiliare).

Cereți-le tuturor elevilor cu cartonașe albastre să ridice mâna. Cereți-le câtorva elevi (cei

care doresc) să vă spună cu ce se ocupă, citind meseria de pe cartonaș. Felicitați-i pentru

munca depusă în comunitate și dați-le câte 30 de euro JA.

În cazul vânzătorului de înghețată sau al vânzătorului de haine, lăudați-i pentru numărul de

produse vândute.

În cazul constructorului, spuneți-i cât de mulțumit sunteți de acoperișul pe care l-a reparat.

Repetați procedeul cu toți posesorii de cartonașe albastre.

Pauză

Cereți-le posesorilor de cartonașe roșii (angajaţii sistemului public) să ridice mâna.

Întrebați-l pe unul dintre ei cu ce se ocupă. Felicitați-l pentru munca depusă.

Întrebați-l:„Cine te plătește?”

În cazul agentului de circulație, întrebați:„Te plătesc copiii atunci când îi ajuți să treacă strada?”

În cazul persoanei care face curăţenie în parc, întrebați:„Te plătesc oamenii care aruncă gunoi, de

ecare dată când aruncă ceva?”

În cazul polițistului, întrebați:„Te plătesc infractorii, de ecare dată când îi prinzi?”

În cazul profesorului, întrebați:„Te plătesc elevii, de ecare dată când predai o lecție?”

În cazul pompierului, întrebați: „Te plătesc cei pe care îi salvezi de la incendiu sau din vreun ac-

cident?”

Întrebați întreaga clasă: „Sunteți de acord că polițiștii, agenții de circulație, cei care fac

curăţenie în parcuri, profesorii și pompierii fac o treabă bună?

Căutați un posesor de cartonaș albastru care e de acord. Cereți-i 10 euro JA înapoi.

Explicați că acești bani se numesc„impozit”.

Explicați că impozitele sunt banii plătiți administrației publice din banii câștigați de către an-

gajaţi și că aceste impozite asigură existența unor lucruri importante în comunitate. Este vorba

despre iluminatul stradal, despre ridicarea gunoiului, despre biblioteci, școli și profesori, despre

repararea drumurilor, despre pompieri și polițiști, parcuri și muzee, doctori, asistenţi și spitale.

• Explicați-le elevilor că aceste servicii nu s-ar putea realiza și angajaţii responsabili cu

efectuarea lor nu ar putea fi plătiți, dacă nu ar exista impozite.

Rugați-l pe învățător să vă ajute să colectați impozitele de la posesorii de cartonașe al- bastre (câte 10 euro JA).

Comunitatea mea

27
27

După ce ați colectat impozitele, începeți să le plătiți câte 30 de euro JA posesorilor de cartonașe roșii.

După ce toți posesorii de cartonașe roșii au fost plătiți, întrebați-i câți bani au. Apoi întrebați-i pe posesorii de cartonașe albastre câți bani au (evident, funcționarii publici

au mai mulți bani indcă încă nu și-au plătit impozitele).

• Cereți-le scuze posesorilor de cartonașe albastre și explicați-le că, indiferent că este vor-

ba despre un funcționar public, despre un vânzător, despre un constructor sau despre

orice alt angajat, toată lumea trebuie să plătească impozite. Toți membrii comunității

sunt egali. Rugați-l pe învățător să vă ajute să colectați impozitele de la posesorii de

Timp

necesar:

5 minute

cartonașe roșii (câte 10 euro JA).

Recapitulare

Aspecte pe care le puteți discuta în clasă:

Întrebați-i pe elevi ce au învățat astăzi (trebuie să vorbească despre importanța achitării

impozitelor pentru asigurarea elementelor de care are nevoie comunitatea).

• Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista impozite și nu ar exista persoane care să le colecte-

impozite și nu ar exista persoane care să le colecte - ze? Activităţi suplimentare • În

ze?

Activităţi suplimentare

În Jurnalul Junior, faceți o listă cu angajaţii de care e nevoie în comunitate și cu modul în

care aceștia sunt de ajutor.

Cereți-le elevilor să facă o listă cu obiecte, clădiri și persoane din comunitatea lor, care

sunt plătite din impozite.

În urma Activităţii„Ziua de plată a salariului și impozitele”, ar trebui să vă rămas bani.

Ați putea discuta cu elevii pe ce ar dori să se cheltuiască acești bani. Puteți lega discuția

de comunitate.

Schema Lecției 4

Introducere/recapitulare (5 minute)

Activitatea„Găsește diferențele!”din Jurnalul Junior (15 minute)

Activitatea „Ziua de plată a salariului și impozitele” din Materiale auxiliare (20 de mi-

nute)

Recapitulare (5 minute)

28
28
de plată a salariului și impozitele” din Materiale auxiliare (20 de mi- nute) • Recapitulare (5

Lecţia 5

Cum circulă banii

Prezentare generală

Elevii înțeleg cum circulă banii într-o economie locală, citind o poveste amuzantă descrie circulația

banilor, pornind de la salariile lucrătorilor din fabrică, până la bancă și la diversele magazine din

comunitate. Elevii sunt încurajați să transpună povestea în realitate, urmărind circulația banilor.

Elevii încheie ora re ectând asupra evenimentelor care ar avea loc dacă banii nu ar circula în

comunitate. Se vor gândi, de asemenea, dacă și propria lor comunitate are de învățat ceva. Elevii

primesc un certi cat pentru participarea la programul Comunitatea mea.

Obiective

Elevii trebuie să poată:

Să înțeleagă cum circulă banii de la un magazin la altul în comunitate.

Să aprecieze că oamenii, întreprinderile și administrația publică dintr-o comunitate con-

lucrează pentru binele acesteia.

Să aprecieze importanța economisirii și a cheltuielilor.

Să înțeleagă ce s-ar întâmpla cu oamenii și cu întreprinderile dintr-o comunitate dacă

banii nu ar circula.

Timp

necesar:

35-45 de

minute

Competențe:

Comunicarea,

colaborarea

cu ceilalți,

gândirea,

exprimarea.

Pregătire

Consultantul voluntar și învățătorul trebuie să revadă timp de zece minute planul lecției și ma-

terialele. Este recomandabil ca învățătorul și consultantul voluntar să aducă Materiale auxiliare

care ar putea accentua semni cația poveștii„Banii circulă”. Asigurați-vă că ecare elev primește

la nal un certi cat de participare semnat.

Materiale

Ghidul profesorului și al consultantului voluntar

Jurnale Junior

• Posterul „Comunitatea mea” din Materiale auxiliare

Povestea„Cum circulă banii”din Jurnalul Junior

Desenul reprezentând bani din Materiale auxiliare

Certi cate de participare pentru elevi

Comunitatea mea

29
29

Timp

necesar:

5 minute

Introducere şi recapitulareTimp necesar: 5 minute Adresați-le elevilor următoarele întrebări: • Cine își amintește despre ce am vorbit

Adresați-le elevilor următoarele întrebări:

Cine își amintește despre ce am vorbit data trecută?

Cine își amintește ce meserii au angajaţii din sistemul public?

Ce sunt impozitele? Cine le plătește?

Ce se întâmplă cu o comunitate dacă nu se plătesc impozitele?

Activitatea „Cum circulă banii”întâmplă cu o comunitate dacă nu se plătesc impozitele? Timp necesar: 30 de minute din Jurnalul

Timp

necesar:

30 de

minute

din Jurnalul Junior

Crearea cadrului:

Întrebați-i pe elevi ce se întâmplă cu banii angajaţilor după ce aceștia sunt plătiți.

Unde sunt puși banii? Unde sunt cheltuiți? Trebuie cheltuiți integral?

Spuneți-le elevilor că astăzi vor a a răspunsurile la câteva dintre aceste întrebări, gân-

dindu-se la circulația banilor în comunitatea lor imaginară.

Pasul 1:

Spuneți-le

elevilor

deschidă

Jurnalele

Junior

la

povestea „Cum

circulă

banii”.

Explicați-le că această poveste urmărește circulația banilor în comunitate.

Pasul 2:

Citiți-le cu voce tare și rar povestea„Cum circulă banii”.

Pasul 3:

• Întrebați-i pe elevi dacă sunt cuvinte pe care nu le înțeleg. Dacă e cazul, explicați-le

aceste cuvinte.

Pasul 4:

Citiți din nou povestea„Cum circulă banii”. De data aceasta, accentuați ideea circulației

banilor alegând șapte elevi voluntari care să paseze de la unul la altul desenul cu bani

decupat din Materiale auxiliare, pe măsura citirii ecărui paragraf din poveste. Ar o

idee bună să aduceți în discuție, la ecare paragraf, următoarele subiecte:

Paragraful 1: Explicați-le că mulți angajaţi sunt plătiți direct în contul din bancă.

Paragraful 2: De ce e important să economisim? Ce se întâmplă dacă nu economisim?

Paragraful 3: Ați fost vreodată într-o bancă? Ce se întâmplă acolo?

Paragraful 4: De ce e îngrijorat proprietarul magazinului de gustări? Ce face?

Paragraful 5: Aţi fost vreodată la un magazin de legume și fructe, sau la piaţă? Ce se întâmplă acolo?

30
30
Ce face? Paragraful 5: Aţi fost vreodată la un magazin de legume și fructe, sau la

Paragraful 6: Ce activități se desfășoară la un atelier de reparații auto? Unde vă place să mergeți la cumpărături?

Paragraful 7: Unde credeți că se duc banii după ce ajung la magazinul de panto ?

General: Ce se întâmplă dacă în magazinele din comunitate nu intră bani?

Trebuie să îi întrebați neapărat pe elevi unde se duc banii după ce ajung la magazinul de panto .

Elevii își vor da seama că proprietarul magazinului va trebui să cumpere mai mulți panto de la

fabrică. Astfel, circulația banilor se va relua.

Pasul 5:

Spuneți-le elevilor că acum veți urmări circulația banilor și a angajaţilor interpretând

povestea pe roluri. Vor mai mulți angajaţi și mai mulți proprietari de magazine.

Vă sugerăm să împărțiți clasa în două. Jumătate dintre elevi pot interpreta personajele

din paragrafele 1-4, iar ceilalți pot interpreta personajele din paragrafele 5-7.

Pasul 6:

Interpretați personajele folosind diverse obiecte de decor.

Pasul 7:

Reuniți-vă pentru a interpreta povestea pentru ultima oară.

Recapitulare

Ce am învățat astăzi/pe parcursul celor cinci lecţii? (Elevii ar trebui să vorbească despre importanța

colaborării între oameni, a achitării impozitelor, despre rolul administraţiei în comunitate, des-

pre vot și așa mai departe).

Ceremonia de acordare a certificatelor

Mulțumiți-le elevilor pentru efortul depus. Înmânați-le certi catele de participare.

Timp

necesar:

5 minute

Timp

necesar:

5 minute

Schema Lecției 5

Introducere și recapitulare (5 minute)

Activitatea„Cum circulă banii”din Jurnalul Junior (30 de minute)

Recapitulare (5 minute)

Ceremonia de acordare a certi catelor (5 minute)

Comunitatea mea

31
31
www.jaromania.org Împreună, avem șansa de a explora noi orizonturi, oferindu-le celor mai tineri membri ai

www.jaromania.org

Împreună, avem șansa de a explora noi orizonturi, oferindu-le celor mai tineri membri ai

societății o experiență educațională cu adevărat inovatoare. Proiectat special pentru elevii

cu vârste între 6 și 11 ani, setul de programe internaţionale pentru învățământul primar

pune bazele competențelor viitoare necesare copilului pentru independenţă şi pentru

succes în viaţă. Setul cuprinde cinci programe, câte unul pentru ecare an de învățământ

primar. Fiecare program este compus din cinci activităţi săptămânale a câte o oră ecare.

Scopul este acela ca învățătorii și consultanții voluntari să desfășoare activități practice și

interactive, cu rezultate de lungă durată.

Noi înşine (grupa pregătitoare/clasa I) (grupa pregătitoare/clasa I)

Familia mea (clasa I) (clasa I)

Comunitatea noastră (clasa a II-a) (clasa a II-a)

Oraşul nostru (clasele III-IV) (clasele III-IV)

Economia noastră (clasele IV-V) (clasele IV-V)

Obiectivul nal al celor cinci programe este ca elevii să înțeleagă în ce mod oamenii, familia,

comunitățile, instituţiile private și cele publice iau decizii care afectează viața cotidiană

și bunăstarea economică. Aceste cunoștințe, împreună cu activitățile și experiențele

prezentate, le vor oferi elevilor o imagine reală a atitudinilor și competențelor necesare

pentru a reuși la școală, dar și în afara școlii. Programul oferă școlilor un punct de pornire

pentru educație economică aplicată şi antreprenorială și le dă posibilitatea interacţiunii

cu comunitatea. Totodată, programul permite consultanţilor voluntari participanţi să își

dezvolte competențe și atitudini pozitive esențiale pentru viața profesională și personală,

aduce părinţii mai aproape de şcoală şi şcoala mai aproape de comunitate.

Le mulțumim elevilor, învăţătorilor, consultanţilor voluntari şi părinţilor pentru participarea

la acest program.

Vă dorim tuturor să vă bucurați de această experiență și să înțelegeți că aveți puterea de a

schimba lumea!

Echipa Junior Achievement România

și să înțelegeți că aveți puterea de a schimba lumea! Echipa Junior Achievement România ISBN 978-606-8347-03-5
ISBN 978-606-8347-03-5
ISBN 978-606-8347-03-5