Sunteți pe pagina 1din 48

Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava "...

educaţia trebuie sa prevină utilizările oarbe ale noilor


Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei tehnologii informaţice în comunicare, sa împiedice înstrăinarea
Departamentul de Specialitate cu Profil Psihopedagogic omului, să lupte contra dorinţei de divertisment permanent, contra
fricii nejustificate faţă de noile tehnologii informaţice în
comunicare, să prevină diminuarea spiritului creativ."
G. de Landsheere
„Întrebările la care trebuie să răspunzi cel mai sincer sunt
cele pe care ţi le pui singur”
Învăţare asistată de calculator Grigore Moisil

Cuvânt înainte

Curs Societatea în care trăim, este un mediu într-o dinamică continuă, cu


profunde consecinţe asupra fiecărui individ; consecinţe determinate de rata
permanentă şi accelerată de schimbare. Acest aspect, atât de evident şi atât de
frecvent invocat, aproape ca s-a banalizat, ducând printr-o tot mai scăzută
mediatizare la ignorarea consecinţelor pe care le poate avea asupra individului.
O schimbare de primă importanţă, poate cea mai importantă, este cea a
modificării naturii locurilor de muncă; trecerea către societatea informaţională
implicând în primul rând mutaţii în obiectul activităţilor, cu preponderenţă în
direcţia culegerii, stocării, păstrării, prelucrării şi protejării informaţiei.
Informaţia, prin natura ei, este un obiect al muncii extrem de dinamic, iar
metodele şi tehnicile de procesare a acesteia nu fac excepţie de la această regulă.
Omul contemporan este constrâns să trăiască într-un mediu fluid, cu o
dinamică ameţitoare, care de cele mai multe ori ajunge să fie perceput ca ostil.
Dacă până nu demult un individ avea de-a lungul vieţii o singură slujbă,
cu o dinamică de modificare suficient de scăzută pentru a-i permite formarea
unui reflex natural de adaptare, astăzi locurile de munca se schimbă în medie la
fiecare 5 ani cu modificări dramatice ale domeniului de activitate, iar cei cinci
ani de activitate într-un loc de muncă cunosc de asemenea o dinamică ridicată a
schimbării.
Lector univ. dr. Ioan Maxim În aceste condiţii, educaţia, în perioada de formare iniţială, trebuie să
pregătească individul pentru această rată a schimbării, să-i creeze deprinderi şi
abilităţi de adaptare şi, mai mult decât atât, însăţi procesul de instruire trebuie
Suceava să se adapteze noilor condiţii.
În urmă cu câteva zeci de ani educaţia primită în anii de şcoală putea
2018 fie, în cele mai multe cazuri, suficientă pentru tot restul vieţii unui individ, astăzi
situaţia s-a schimbat dramatic. Varietatea şi dinamica de schimbare a naturii

1
locurilor de muncă impun o modificare radicală a conceptelor şi practicilor
utilizate de-a lungul timpului în exercitarea activităţilor educative. Mai mult
decât atât, este normal ca într-o societate în care majoritatea locurilor de muncă
sunt orientate spre exploatarea informaţiei, mijloacele de educaţie sa fie
orientate către acest obiectiv, iar aceste mijloace să fie complet diferite de cele
utilizate în societăţile preponderent industriale sau agricole.
Educaţia omului modern trebuie să depăşească stadiul de educaţie 1. Învăţarea asistată de calculator
orientată pe nivel (limitată ca număr de cursanţi şi perioadă de timp) şi să se
orienteze către o educaţie continuă, capabilă să-l pregătească pe individ oriunde
s-ar afla şi nelimitat în timp.
Societatea modernă, calificată ca societatea dinamicii continue a Ca ştiinţă a educaţiei, pedagogia studiază fenomenul
cunoştinţelor şi deprinderilor intelectuale şi profesionale, plasează instituţiile de educaţional în esenţa sa; abordând deopotrivă trăsăturile, scopul şi
învăţământ într-o poziţie cheie de o copleşitoare responsabilitate. Acesta este sarcinile educaţiei, conţinutul, principiile, metodele şi formele de
marea provocare a sistemului educaţional în prezent; greşelile de abordare în desfăşurare a procesului educaţional în perspectivă axiologică,
educaţia modernă putând conduce la consecinţe greu de estimat chiar pentru
intervale de timp scurte.
valorică, urmărind perfecţionarea continuă a acestuia.
Instituţiile de învăţământ trebuie să-şi adapteze metodele şi practicile Fireşte, învăţarea asistată de calculator poate fi considerată
clasice şi să găsească metode şi procedee didactice noi care să permită a ca o metodă oarecare din arsenalul modalităţilor de abordare a
"produce" elevi cu noi aptitudini: autonomie, flexibilitate, capacitate de procesului de predare-învăţare. În realitate, aceasta se constituie ca
cooperare şi dialog. Trebuie să găsească mijloace de a stimula şi favoriza un domeniu distinct în sistemul disciplinelor pedagogice, îşi
autoinstruirea şi de a păstra echilibrul între "individualism" şi "socializare".
propune o abordare novatoare a procesului de predare-învăţare,
Trebuie să pregătească individul pentru un nou stil de viaţă şi de instruire:
învăţarea continua. „Supravieţuirea omului depinde de capacitatea sa de a urmărind dobândirea ordonată şi controlată de cunoştinţe şi
învăţa, de a se recalifica, de a uita ce a învăţat cândva şi de a se instrui cu totul formarea de aptitudini şi competenţe, în lipsa aparentă a
altfel pe viitor.” (Horst Siebert) profesorului.
În sprijinul educaţiei intervin noile tehnologii ale societăţii Subordonat acestui obiectiv cadru, este necesar să se
informaţionale - tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Metodele
stabilească principalele obiective de referinţă a studiului metodei
învăţământului tradiţional nu pot face faţă avalanşei de cunoştinţe şi acestei
dispersii accentuate a calificărilor, meseriilor şi domeniilor de activitate, care învăţării asistate de calculator:
devin tot mai specializate, dar în mod paradoxal tot mai interconectate.  însuşirea metodei învăţării asistate de calculator ca alternativă la
Avantajele oferite de utilizarea calculatoarelor în procesul de instruire metodele clasice de predare, învăţare, evaluare;
impun stabilirea cât mai exactă a modului în care, calităţile acestora ca  cunoaşterea avantajelor şi limitelor metodei învăţării asistate de
interactivitatea, precizia operaţiilor efectuate, capacitatea de a oferi reprezentări
multiple şi dinamice ale fenomenelor şi, mai ales, faptul că pot interacţiona calculator şi identificarea situaţiilor de aplicare a metodei, în
consistent şi diferenţiat cu fiecare elev în parte, pot fi cât mai bine valorificate. alternanţă cu metodele clasice;
Fără a avea pretenţia unei abordări exhaustive, aceste aspecte  cunoaşterea unor soft-uri educaţionale în specialitatea de formare
reprezintă obiectul prezentului curs, care se adresează deopotrivă studenţilor, iniţială;
profesorilor şi specialiştilor în domeniul proiectării şi realizării softurilor de
învăţare
 formarea deprinderilor de utilizare a soft-urilor educaţionale în
Lector univ. dr. Ioan Maxim procesul de instruire;

2
 cunoaşterea direcţiilor de cercetare şi a orientărilor la nivel naţional construcţia activă a cunoştinţelor, să asigure contexte semnificative
şi internaţional privind utilizarea metodei învăţării asistate de pentru învăţare, să promoveze reflecţia, să eliberează elevul de
calculator; activităţi de rutină şi să stimuleze activitatea intelectuală
 cunoaşterea principiilor de proiectare a soft-urilor educaţionale; asemănătoare celei depuse de adulţi în procesul de producţie.
 perfecţionarea competenţelor de utilizare calculatorului în procesul Aceste elemente au produs modificări esenţiale în sfera activităţii
de instruire. didactice, atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ.
Integrarea învăţării asistate de calculator în sistemul Învăţarea asistată de calculator impune o regândire şi o
disciplinelor pedagogice, fără ca aceasta să se afle în vre-un raport restructurare a procesului educativ, o intensificare a cercetărilor
de subordonare faţă de celelalte discipline, este accentuat de cerinţa privind psihologia cognitivă; profesorul trebuie să înveţe să
interdisciplinarităţii proiectării programelor de învăţare. gândească altfel, să-şi formuleze altfel problemele, să-şi revizuiască
În etapa de proiectare, pentru integrarea cât mai amplă a conceptele, să-şi coreleze obiectivele şi să-şi orienteze arsenalul
realităţii şi complexităţii procesului de instruire în programele de metodic în direcţia eliminării activităţilor intelectuale de rutină.
învăţare, se recurge la concepte şi rezultate ale cercetărilor din Utilizarea calculatoarelor trebuie să-l conducă pe om la
domenii ca: accentuarea calităţilor sale unice, la implicarea şi cointeresarea lui
- psihologia copilului; socială prin cunoaşterea nemijlocită a realităţii socio-economice,
- psihologia socială; care să-l facă mai ataşat de societate, mai uman. Educaţia trebuie
- genetica umană; regândită în raport cu evoluţia tehnologiilor pe de o parte, şi în
- pedagogie; funcţie de cerinţele societăţii, pe de alta. Sarcina cercetării în
- didactica specialităţii; domeniul practicilor educaţionale este de a devansa momentul de
- estetică şi design; impas şi de a intui şi formula problemele care se conturează la
- artă (pictură, fotografie, film) orizontul socio-economic, de a construi ipoteze plauzibile, de a le
- tehnici şi tehnologii de comunicare; verifica experimental şi de a găsi soluţii viabile pentru stadiul
- tehnologia informaţiei; prezent şi viitor al dezvoltării societăţii.
- informatică (programare). În contextul unei societăţi aflate într-o continuă căutare a
Experienţa didactică a profesorului este integrată în modelelor spirituale şi morale şi în condiţiile în care individul are o
programul de învăţare, prezenţa activă a profesorului fiind aici determinare spaţio-temporală puternic influenţată de factorul
hotărâtoare; în momentul aplicării metodei prezenţa profesorului economic, izolarea socială a acestuia este o realitate evidentă.
este discretă, dar importantă prin faptul că acesta stabileşte Barierele socio-economice care determină izolarea individului în
momentul şi modalităţile de aplicare a metodei, ca o alternativă societate impun, ca un reflex de autoconservare, adoptarea unor
importantă la metodele clasice. Prin urmare, metoda nu diminuează strategii care să contracareze efectul izolării. Aceste strategii sunt de
rolul profesorului în procesul de instruire, ci îi adaugă noi valenţe, îi regulă de natură comunicaţională. Prin utilizarea tehnologiilor
creează noi modalităţi exprimare profesională. informatice şi comunicaţionale, ruperea barierelor spaţio-termporale
Primele realizări în domeniul instruirii asistate de calculator devine o realitate. Tehnologiile informatice şi comunicaţionale
au fost orientate mai mult pe învăţare prin verificarea cunoştinţelor, reprezintă un nou grad de libertate a individului în societate.
ulterior au început să apară softuri complexe, care să încurajeze

3
Cum nu putem desprinde educaţia de comunicare, inserţia „colectivist”, care, din păcate, mai este prezentă în şcoala
tehnologiilor informatice în educaţie este o consecinţă „naturală” a românească actuală.
progresului societăţii. La fiecare individ se constată o capacitate de autoorganizare
în procesul de învăţare. Se conturează o nouă paradigmă asupra
cunoaşterii, asupra educaţiei în general, asupra proceselor de
predare-învăţare, în special, paradigmă care are implicaţii pe
multiple planuri: al pedagogiei, al cercetării educaţionale, al
2. Locul şi rolul metodei învăţării asistate de calculator profesionalismului didactic, al dezvoltării principilor de organizare,
în didactica contemporană al conceptului de didactică, al înţelegerii didacticii şi metodicilor
(Varela).
Învăţarea se produce întotdeauna într-un mediu social, cu Învăţarea asistată de calculator realizează o apropiere între
multiple influenţe mediatoare. Cercetările asupra educabilităţii didactica normativă şi cea de tip constructivist, interpretativă, care
cognitive au pus foarte bine în evidenţă rolul experienţei sociale în se vrea preponderent orientată spre cel care învaţă, o „didactică a
dezvoltarea inteligenţei. înlesnirii” (Rolf Arnold), în care transmiterea cunoştinţelor este
Educaţia cognitivă justifică ipoteza modificabilităţii percepută ca „un sistem de sprijin” (Peter Faulstick) pentru cel care
inteligenţei, postulând că subiectul învaţă în special graţie învaţă.
eforturilor de mediere ale persoanelor din anturajul său. Factorii Învăţarea asistată de calculator caută:
sociali influenţează construcţiile cognitive, mai ales prin conferirea - să apropie rigiditatea (optimistă dealtfel) a soluţiilor
de sens activităţilor subiectului şi prin medierea experienţelor sale tehnologice cu flexibilitatea autoorganizării;
de învăţare. Persoanele din preajmă îndeplinesc roluri precum: - să transforme modelul informaţional (emiţător/receptor)
selecţionarea, organizarea sau simplificarea stimulilor, denumirea, într-o formă de comunicare productivă, care realizează simultan
verbalizarea realităţilor percepute, ghidarea, oferirea de modele, transmitere şi învăţare;
încurajarea, motivarea copilului, etc. Conectarea la reţele globale de - să impună superioritatea învăţării autonome, transmiterii
comunicare, cum este Internet-ul, creează pentru individ contextul rigide de informaţii;
„social” de care are nevoie. - să statueze teorema, ca „adevăr demonstrat” prin
Totuşi, nu toate aceste sarcini educative pot fi cuantificate, pluralitatea construcţiilor realităţii care o confirmă;
programate şi preluate de programele de învăţare. În acest fel, - să accentueze avantajul oferit de stimulul întrebărilor în
învăţarea asistată de calculator întăreşte rolul educatorului şi contrast cu furnizarea rigidă a răspunsurilor;
înlesneşte în mod decisiv, prin diversitatea contextului învăţării, - să evalueze probabilitatea erorii în elaborarea soluţiei
sarcina acestuia. optime;
Într-un context constructivist, observarea, cunoaşterea şi - să accepte consensul ca unitate în diversitate;
învăţarea sunt procese autoreferenţiale, valabile numai în raport cu - să considere cunoaşterea în egală măsură ca reprezentare şi
„eul” fiecărui individ, cu experienţa sa. Fiecare individ se educă, se construcţie a realităţii fără a promova o concepţie reducţionistă
formează şi acţionează într-un mod absolut „personal”. Invăţarea despre lume în defavoarea unei concepţii holiste.
asistată de calculator este un reflex împotriva unei instruiri de tip Învăţarea asistată de calculator preia modelul de tip
curricular, dar nu-l opune celui constructivist (Horst Siebert,
4
Pedagogie constructivistă, 2001). Aceasta adaugă conceptului de Strategiile de predare-învăţare folosite au potenţialul de a
educaţie şi competenţă calitatea de autonomie şi emergenţă, sprijini şi stimula procese ale învăţării active, autonome,
metodelor de predare clasice bazate pe planificarea obiectivelor şi constructive, situaţionale. Aceste strategii se pliază pe
conţinuturilor şi orientate către finalitate, o nuanţă evolutivă, particularităţile celor ce învaţă. În acest sens, preocuparea
orientată spre desfăşurarea procesului de instruire. proiectaţilor de soft-uri de învăţare este îndreptată spre crearea unui
Obiectivelor didactice, standardizate şi verificabile din punct mediu educativ care să favorizeze învăţarea sub cele două aspecte:
de vedere al atingerii lor, li se adaugă analiza diversităţii adaptativă (asimilare) şi modificatoare (acomodare) (Ernst von
perspectivelor, ducând de la o evaluare rigidă, bivalentă, la Glasersfeld, 1994). Învăţarea, ca proces activ şi constructiv, are un
aprecierea viabilităţii şi relevanţei cunoştinţelor dobândite. caracter situativ, contextual. Această manieră de cunoaştere are
Învăţarea este privită în acest fel ca o provocare, o efecte pe termen lung, este activă şi conduce la o învăţare în
perturbare a gradului de cunoaştere a realităţii şi nu ca o transmitere contexte multiple, determinând formarea unei legături strânse cu
dirijată de informaţii. Învăţarea asistată de calculator ar părea, în practica, în efortul de operaţionalizare a cunoştinţelor teoretice.
perspectiva acestui mod de abordare mai liberă de constrângeri şi
prin urmare mai uşor de acceptat de subiect. În realitate, rigiditatea Progresele înregistrate în ultimi ani în domeniul proiectării
algoritmului ascunde o rigoare care plasează învăţarea sistată de şi implementării soft-urilor educaţionale în învăţământul
calculator mai aproape de modelul curricular sub aspectul preuniversitar românesc nu se ridică la înălţimea eforturilor. Mai
proiectării şi alături de modelul constructivist sub aspectul mult decât atât, proiectarea şi implementarea instruirii asistate de
prezentării, al aplicării. calculator a constituit obiectul unor polemici constante, generate nu
Învăţarea asistată de calculator încearcă să depăşească atât de lipsa de calitate instructiv-educativă, cât mai degrabă de
modelul linear al comunicării didactice, realizând o diversitate a inconsecvenţa teoretică şi conceptuală.
modurilor de construcţie a realităţii de către participanţii la actul Instruirea asistată de calculator, situată categoric în curentul
învăţării, o compatibilizare a noilor conţinuturi - prin trimiteri la tehnocentrist1, o distilare conceptuală a curentului puerocentrist2, nu
realităţi abstracte, ştiinţifice şi culturale – cu constructele mai reprezintă nici pe departe o atitudine contestatară a curentului
subiecţilor, o circumscriere a caracterului operaţional al 1
model educaţional apărut în cadrul curentului puerocentrist la începutul
cunoştinţelor predate, contextualităţii procesului de cunoaştere, secolului XX, care susţine tendinţa de individualizare a învăţării şi care a
relevanţei personale şi profesionale a situaţiilor de învăţare. accentuat preocuparea pentru identificarea tehnicilor de natură să implementeze
În contrast cu metodele tradiţionale, învăţarea asistată de un asemenea demers în practica didactică;
2
calculator, prin caracterului procesual al învăţării: construcţie, curent pedagogic centrat pe activitatea elevului, pe dinamismul intern al
dezvoltării personalităţii, afirmat ca reacţie de contestare a curentului
reconstrucţie şi deconstrucţie permanentă a realităţii, permite
magistrocentrist, tradiţionalist. Principala sursă a acestui curent se află în filosofia
transmiterea de cunoştinţe şi sugerează semnificaţiile acestora, dar educaţională a lui J. J. Rousseau (sec. XVIII), dar s-a dezvoltat abia către sfârşitul
lasă în egală măsură acest aspect şi la „aprecierea individuală, secolului al XIX-lea şi mai ales în primele decenii ale secolului XX. Ideea de
condiţionată biografic şi fundamentată emoţional” (ib., p. 49). Se bază a acestei mişcări este aceea că activitatea de învăţare nu se realizează în mod
pune accent mai mult pe CUM decât pe CE cunoaştem. Cunoaşterea eficient prin transmitere / asimilare de cunoştinţe (concepţia tradiţionalistă), ci
este, mai degrabă, un drum ce se deschide pe măsură ce-l prin descoperirea şi elaborarea acestora de către elevi, fără constrângere, prin
valorificarea intereselor spontane de cunoaştere ale acestora. Tot ceea ce poate şi
parcurgem, o construcţie şi reconstrucţie permanentă. trebuie să facă educatorul este de a crea un mediu stimulativ, favorabil afirmării
intereselor de cunoaştere şi nu de a-l constrânge pe elev să asimileze cunoştinţe.

5
magistrocentrist, tradiţionalist, ci o prelucrare în manieră În ceea ce priveşte sensului termenului de tradiţie, L. Not
constructivistă, cu tendinţe unificatoare a concepţiilor pedagogice precizează că acesta trebuie înţeles în cel mai pur sens etimologic: a
despre instruire. face să treacă de la unul la altul. Termenul se referă la maniera în
Accentuarea valenţelor tehnocentriste în proiectarea soft- care sunt vehiculate conţinuturile în procesul didactic şi nu la natura
urilor educaţionale, în special a soft-urilor de comunicare de noi lor.
cunoştinţe, nu aduce decât deservicii de imagine şi consistenţă În privinţa celui de-al doilea termen cu care este desemnat
metodei învăţării asistate, alimentând corul contestatarilor acestei acest curent, magistrocentrism, acesta subliniază faptul că demersul
metode didactice. didactic este centrat pe discursul profesorului, relaţia pedagogică
Aplicarea metodei instruirii asistate de calculator generează, în este una de autoritate şi se afirmă în mod unilateral, de la profesor
învăţământul liceal, unde se doreşte implementată, cam tot atâtea la elev.
probleme câte rezolvă, pentru că, în general tehnologia ca valoare Absenţa profesorului în cazul învăţării asistate de calculator
neutră, produce atât progres într-un domeniu, cât dezechilibru în elimină acest intermediar între conţinuturi şi elev, motiv de dispută.
domenii complementare. Cunoaşterea se realizează după metoda carteziană, de la simplu la
Respingerea reflexă, a majorităţii categorice a cadrelor complex; elementul activ fiind în egală măsură, elevul şi softul
didactice nu vine numai din mentalitatea acestora, ci şi din calitatea educaţional, acesta din urmă însă, deţine monopolul iniţiativelor.
instruirii obţinute prin utilizarea acestor programe, calitate generată Strategia de învăţare este expozitivă; dar remarcabil diversificată
de valenţele pedagogice reduse ale soft-urilor folosite. prin multitudinea şi expresivitatea mijloacelor de comunicare la
În acest moment, susţinătorii proiectului trebuie să devină care recurge soft-ul educaţional şi care dirijează inevitabil elevul
diplomaţi în arta compromisului “bine temperat”, susţinând şi către anumite rezultate.
argumentând ideea potrivit căreia susţinerea echilibrului într-un Elevul, chiar dacă mai este considerat încă un obiect care
sistem cu decalaje foarte mari, prin înlăturarea unor decalaje între poate fi modelat din exterior nu mai are un rol pasiv, atât în sens
componente, consumă mai puţine resurse decât avantajele ce pot fi epistemologic, cât şi în sens moral. Chiar dacă tot ceea ce poate şi
scoase din partea profitabilă a menţinerii decalajelor. trebuie să facă este să se conformeze regulilor construite şi impuse
L. Not (1988) constată că cercetările în domeniul psihologiei de soft, elevul îl domină pe acesta în procesul de instruire.
copilului, a faptelor sociale şi socializării şi a tehnologiei au dus la Fie că e vorba de domeniul cunoaşterii sau de cel
diversificarea concepţiilor pedagogice, menţinându-se totodată şi comportamental, concepţia tradiţionalistă se bazează pe o morală
curentul tradiţionalist. eteronomă, exterioară şi autoritaristă, pe care învăţarea asistată de
Metoda învăţării asistate de calculator nu opune categoric calculator o diluează în mod sistematic.
curentul puerocentrist celui tradiţionalist, magistocentrist, ci
identifică acele valenţe educative care sunt în măsură să susţină prin
argumente practice cele două mari curente ale pedagogiei
contemporane:
Învăţarea asistată de calculator, în absenţa profesorului, nu
renunţă la transmiterea cunoştinţelor şi valorilor, ţinta celor mai 3. Mijloacele didactice ale metodei învăţării asistate de
multe atacuri ce au generat o diversitate de orientări în teoria calculator
pedagogică a secolului XX.
6
Ca metodă, învăţarea asistată de calculator recurge la un - prin utilizarea acestei metode, elevii care învaţă încet şi cei
ansamblu de mijloace care să-i permită atingerea obiectivelor şi rămaşi în urma câştigă mai mult decât cei fruntaşi;
formarea competenţelor specifice. Mijloacele didactice specifice - strategiile de instruire şi învăţare bazate pe utilizarea
metodei sunt programele de învăţare sau softurile didactice. calculatoarelor sunt mult mai eficiente la nivelurile inferioare, în
Este unanim acceptata o clasificare a softurilor educaţionale ciclul preşcolar şi primar, decât în cel gimnazial şi liceal.
după funcţia pedagogică specifică pe care o pot îndeplini în cadrul În continuare vor fi evidenţiate principalele criterii care
unui proces de instruire: exersare, prezentare interactivă de noi diferenţiază softurile educaţionale şi vor fi prezentate preocupările
cunoştinţe, prezentarea unor modele ale unor fenomene reale existente în momentul de faţă, în România, în ceea ce priveşte
(simulare), testarea cunoştinţelor, dezvoltarea unor capacităţi sau implementarea metodei învăţării asistate de calculator în
aptitudini printr-o activitate de joc. învăţământul preuniversitar.
Din păcate, în învăţământul preuniversitar, calculatoarele
sunt folosite mai ales pentru predarea şi învăţarea informaticii,
folosirea lor ca instrumente menite sa uşureze învăţarea altor 4. Aplicaţii informatice cu conţinut educaţional
materii, este încă în stadiul incipient. Totuşi, se constată o
preocupare concretă pentru utilizarea calculatorului în învăţare, în Prin "soft educaţional" înţelegem un program proiectat în
special în cadrul ariilor curriculare Matematică şi ştiinţe şi Limbă şi raport cu o serie de coordonate pedagogice:
comunicare. - obiective comportamentale,
Cercetările întreprinse pe plan internaţional au condus la o - conţinut ştiinţific specific,
serie de concluzii cu privire la eficienta utilizării softurilor - caracteristici ale populaţiei ţintă
educaţionale, în special în perioada în care aplicarea metodei şi tehnice (de proiectare):
învăţării asistate de calculator a creat o serie de atitudini pro şi - asigurarea interacţiunii individualizate,
contra: - asigurarea feedbackului secvenţial,
- avantajele învăţării asistate de calculator în comparaţie cu - realizarea evaluării formative;
alte metode sunt evidenţiate prin: în sens larg, prin soft educaţional se înţelege orice program
a) reducerea timpului de studiu; proiectat pentru a fi utilizat în instruire.
b) modificarea atitudinii faţă de calculator ca instrument de Întrucât probabil că în momentul de faţă ar fi greu de găsit
lucru; un domeniu subsumat învăţământului în care activităţile rutiniere să
c) creşterea eficienţei în studiul disciplinelor exacte, al nu poată fi preluate de computer - începând cu cele mai simple
disciplinelor tehnice, dar şi în cel al limbilor străine şi al lucrări de birotică şi de menţinere la zi a bazelor de date privind
tehnicilor de comunicare; fluxurile şcolare şi terminând cu consilierea profesională asistată -
- în instruirea asistată de calculator, exersarea este eficientă peste tot vom întâlni softuri specializate care îşi propun să amplifice
în formarea deprinderilor elementare, în timp ce sistemele tutoriale puterea de a acumula, stoca şi prelucra informaţia, precum şi de a
sunt mult mai eficiente în formarea deprinderilor intelectuale de lua decizii pe baza procesării rapide a acestei informaţii.
nivel superior; În multe dintre aceste activităţi softurile utilizate nu au fost
- instruirea asistata de calculator este mai eficientă ca proiectate special pentru domeniul învăţământului, ci pentru a
instruire complementară, decât ca forma alternativă; rezolva o problema specifică, indiferent de domeniul social în care
7
se utilizează. Acestea sunt aşa-numitele softuri utilitare (editoarele predare, educaţie - prin intersectarea cu specificul intervenţiei noilor
de texte, programele de gestiune a bazele de date, tabelele tehnologii - ajutat, asistat, bazat, organizat, dirijat, monitorizat, etc.
matematice, etc.). - capătă o coloratură proprie, diferenţiatoare; de aici şi specificitatea
Dacă în primele două decenii de istorie a instruirii asistate softului proiectat pentru respectiva formă de activitate. Ne vom
pe calculator dominau programele de exersare, ultima perioadă este limita la un singur exemplu: una din problemele importante pe care
marcată prin softuri complexe, care încurajează construcţia activă a le are de rezolvat un profesor este cea a controlului şi planificării
cunoştinţelor, asigură contexte semnificative pentru învăţare, instruirii: aici computerul (de fapt, softul proiectat în acest scop)
promovează reflecţia, eliberează elevul de multe activităţi de rutină poate prelua o parte din sarcinile profesorului ca manager al
şi simulează activitatea intelectuală asemănătoare celei depuse de instruirii, şi anume:
adulţi în procesul muncii. Toate aceste elemente fac ca aria  îi prezintă elevului oricând lista detaliată sau sintetică a
activităţilor profesorului să se modifice atât cantitativ cât şi obiectivelor pe care acesta trebuie să le atingă ca urmare a
calitativ. parcurgerii cursului respectiv, structura părţilor componente ale
Deoarece zona instruirii şi învăţării reprezintă un evantai cursului, precum şi alte categorii de informaţii;
problematic variat, şi softurile educaţionale vor fi foarte diferite,  administrează teste pentru a determina progresul elevului,
reprezentând un context extrem de larg. Ponderea cea mai mare este înregistrează datele obţinute şi oferă un feed-back atât elevului, cât
cea a softului proiectat pentru instruire, dar implicarea noilor şi profesorului;
tehnologii informatice şi comunicaţionale a permis o multitudine de  în raport cu informaţiile disponibile recomandă o continuare
abordări, încât astăzi chiar instruirea asistată de calculator capătă o adecvată a demersului instructiv;
coloratură de concept "clasic" atunci când apare împreuna cu alte  la nivel de clasă, grup, sau şcoală oferă informaţiile
concepte ale zonei de intersecţie "învăţământ - calculator". Într-o relevante (indicatorii statistici) pe baza cărora se pot lua decizii
lucrare de referinţă a domeniului [9], se subliniază faptul că privind procesul de instruire.
termenii rezultaţi din toate combinaţiile următoarelor trei coloane Evident, un astfel de soft are specificitatea sa; utilizarea lui
au fiecare propria lor specificitate: duce la ceea ce se numeşte de Computer-Managed Instruction
(instruire dirijată de calculator).
ajutat Destinat unei arii mai restrânse, dar dezvoltate ca
asistat profunzime şi varietate, este softul proiectat pentru a fi utilizat
pregătire sprijinit direct în procesul de predare-învăţare, adică în demersul educaţional
instruire bazat calculator care poarta numele de instruire asistata de calculator.
învăţare extins tehnologie Pentru o prima rafinare conceptuală a acestei zone ne vom
predare organizat mediu referi la o clasificare a softurilor educaţionale după funcţia
educaţie intermediat pedagogică specifică pe care o pot îndeplini în cadrul unui proces
monitorizat de instruire: prezentare de noi cunoştinţe, simulare (prezentare de
folosit împreună modele ale unor fenomene reale), exersare, testare, dezvoltare a
unor capacităţi sau aptitudini, jocuri educative.
Aceasta se datorează faptului că fiecare din activităţile Softuri de exersare (Drill-and-Practice). Softurile de acest
subsumate domeniului "educaţie" - pregătire, instruire, învăţare, tip intervin ca un supliment al lecţiei din clasă, realizând exersarea
8
individuală necesară însuşirii unor date, proceduri, tehnici sau interacţiunii (feedback imediat sau nu) - aceste softuri apar uneori
formării unor deprinderi specifice; ele îl ajută pe profesor să independente, alteori făcând parte integrantă dintr-un mediu de
realizeze activităţile de exersare, permiţând fiecărui elev să lucreze instruire complex.
în ritm propriu şi sa aibă mereu aprecierea corectitudinii răspunsului Jocuri educative. Softuri care sub forma unui joc –
dat. urmăresc atingerea unui scop, prin aplicarea inteligentă a unui set
Softurile interactive pentru predarea de noi cunoştinţe. de reguli - îl implică pe elev într-un proces de rezolvare de
Softurile de acest tip creează un dialog (asemănător dialogului probleme. De obicei se realizează o simulare a unui fenomen real,
profesor-elev) între elev şi programul (mediul) respectiv. oferindu-i elevului diverse modalităţi de a influenţa atingerea
Interacţiunea poate fi controlată de computer (dialog tutorial) sau de scopului.
elev (dialog de investigare). Una dintre caracteristicile de primă importanţă ale unui soft
Termenul generic de tutor desemnează softul în care educaţional este calitatea interacţiunii cu utilizatorul (elevul): de ea
"drumul" elevului este controlat intergral de computer. De regula, depinde măsura în care se produce învăţarea.
un tutor preia una din funcţiile profesorului, fiind construit pentru a- O altă caracteristică este flexibilitatea, un reflex al
l conduce pe elev, pas cu pas, în însuşirea unor noi cunoştinţe sau complexităţii modului în care este proiectat softul cu care va
formarea unor deprinderi după o strategie stabilită de proiectantul interacţiona elevul, evidenţiind o individualizare a parcursului în
softului. raport cu reacţiile elevului, cu posibilităţile de relevare a
Dacă un tutor îl obligă pe elev să urmeze un anumit drum în dificultăţilor în parcurgerea programului şi de reglare a instruirii.
învăţare, softul de investigare foloseşte o altă strategie: elevului nu i Din acest punct de vedere unele softuri sunt centrate pe elev
se prezintă informaţiile deja structurate (calea de parcurs), ci un (cuprind şi sarcinile de lucru care să asigure învăţarea), altele sunt
mediu de unde elevul poate să-şi extragă toate informaţiile (atât cele centrate pe profesor (prezintă conţinuturile, dar nu-şi propun şi
declarative, cât şi cele procedurale) necesare pentru rezolvarea exersarea ce poate merge până la individualizarea demersului).
sarcinii propuse sau pentru alt scop, pe baza unui set de reguli. În O taxonomie a softului utilizat în învăţământ, având drept
acest fel, calea parcursă depinde într-o mare măsură de cel care criteriu opoziţia dintre "centrarea pe elev", la o extremă, şi "auxiliar
învăţă (atât de nivelul lui de cunoştinţe, cât şi de caracteristicile al profesorului", la cealaltă, o găsim la P. Gorny:
stilului de învăţare). În ultimii ani se proiectează şi se 1. Suporturi pentru învăţare nedirijată
experimentează medii de învăţare cu o interacţiune extrem de  Instrumente pentru rezolvarea de probleme:
complexă, bazată pe utilizarea inteligenţei artificiale; demersul este o sisteme de programare;
cunoscut sub numele de "instruire inteligenta asistată de calculator". o sisteme de modelare dinamică;
Softuri de simulare. Acest tip de soft permite reprezentarea  Instrumente pentru structurarea cunoaşterii prin organizarea
controlată a unui fenomen sau sistem real, prin intermediul unui datelor:
model cu comportament analog. Prin lucrul cu modelul se oferă o procesarea textelor şi pregătirea documentelor;
posibilitatea modificării unor parametri şi observării modului cum o sisteme hipertext;
se schimbă comportamentul sistemului. o utilitare pentru design;
Softuri pentru testarea cunoştinţelor. Reprezentând poate o baze de date;
gama cea mai variată, întrucât specificitatea lor depinde de mai o tabele matematice;
mulţi factori - momentul testării, scopul testării, tipologia
9
 sisteme de comunicare
 sisteme de regăsire a informaţiei, inclusiv hipermedia 5. Proiectarea softurilor de învăţare
2. Învăţare prin descoperire dirijată
 Sisteme de simulare; 5.1. Stabilirea şi formularea obiectivelor
 Jocuri (didactice) asistate de calculator ;
 Sisteme de monitorizare (procese, robotică); Proiectarea didactică presupune prefigurarea unei strategii şi
 Sisteme tutoriale inteligente. concretizarea acesteia într-un demers educaţional, prin parcurgerea
căruia se va produce învăţarea la elev, adică atingerea obiectivelor
3. Resurse pentru predare şi învăţare şi crearea competenţelor specifice, prestabilite.
 Tabla electronică etc., inclusiv multimedia; În practica didactică, proiectarea demersului educativ
 Tutoriale; constituie, în momentul de faţă - în cele mai multe cazuri - mai
 Sisteme de exersare; curând o artă, decât o ştiinţă.
4. Auxiliare pentru managementul educaţional şi administrarea Metoda învăţării asistate de calculator, prefigurează o etapă
unităţilor şcolare în procesul de instruire în care se poate realiza o delimitare între
Aceste clasificări, dincolo de natura criteriilor care le stau la latura ştiinţifică şi cea „artistică” a procesului. O pledoarie în
bază, confirmă varietatea scopurilor pentru care se poate interveni favoarea unei sau alteia dintre cele două aspecte depăşeşte limite
cu un soft educaţional; desigur că şi în tehnologia proiectării această acestei prezentări.
diferenţiere va impune o anumită coloratură atât a conţinutului, cât Prima operaţie pe care o întreprindem în proiectarea unui
şi a tipurilor (formelor) de interacţiune. Toate aceste elemente soft educaţional este stabilirea modului observabil de reprezentare a
definitorii pentru un soft educaţional se vor materializa de o rezultatului învăţării. Rezultatul învăţării poate fi o schimbare, o
manieră specifică, pas cu pas, pe parcursul realizării proiectului modificare a comportamentului, apariţia unei noi reacţii; formarea
pedagogic şi a transpunerii acestuia în program (soft) educaţional. unor deprinderi, abilităţi, etc. Deşi nu toţi specialiştii sunt de acord,
Este important ca educatorul utilizator să poată diferenţia un exista consecinţe (rezultate, urmări) ale procesului de instruire care
soft educaţional (în accepţiunea clasică a învăţării asistate de nu sunt imediat observabile sau scapă observaţiei, dar aceasta nu
calculator) de un soft utilitar sau de softurile de prezentare impietează asupra metodei la care s-a recurs. Prin urmare, este
(tematice). Toate pot fi utilizate în demersul instruirii, dar numai necesar să se stabilească modalităţile prin care va fi:
softul educaţional cuprinde în el şi o strategie pedagogică  evaluată eficacitatea învăţării;
(concretizată în sarcinile de lucru) care determină modul de  motivat elevul;
interacţiune a elevului cu programul: această interacţiune, a cărei  raţionalizat conţinutul.
specificitate este determinată de obiectivele urmărite, produce Complexitatea conţinuturilor poate determina rezultate
învăţarea. complexe, care la rândul lor sunt dificil, dacă nu imposibil de
În cazul utilizării unui soft de prezentare (tematic) – care evaluat. În acest caz, obiectivul principal poate fi descompus în
cuprinde informaţia, uneori extrem de interesant structurată, pentru operaţii (comportamente) intermediare. Necesitatea realizării feed-
descrierea unui domeniu, fenomen, eveniment etc. – profesorul este back-ului va determina o segmentare (dar nu o fragmentare) a
cel care decide modul în care elevii vor utiliza respectiva
informaţie.
10
conţinuturilor de natură să producă comportamente observabile - înţelegere: a traduce, a transforma, a exprima prin propriile
uşor de identificat. cuvinte, a ilustra, a pregăti, a reprezenta, a schimba, a scrie din nou,
Punctul forte al unui program de învăţare este calitatea a redefini, a interpreta, a reorganiza, a rearanja, a diferenţia, a
interactivităţii elev-soft. distinge, a face, a stabili, a explica, a demonstra, a estima, a induce,
- Plecând de la constatarea că scenariul didactic trebuie să a conchide, a prevedea, a diferenţia, a determina, a extinde, a
cuprindă majoritatea situaţiilor posibile de învăţare (paradigma interpola, a extrapola, a completa, a stabili, a parafraza;
centrării pe învăţare), acesta va stabili şi aplica metode şi procedee - aplicare: a implementa, a generaliza, a stabili legături, a
în concordanţă cu situaţiile problemă şi comportamentul observabil alege, a dezvolta, a organiza, a utiliza, a se servi de, a transfera, a
al elevului (paradigma behaviorită) şi va conduce şi sprijini elevul restructura, a clasifica, a executa;
să construiască soluţia problemei (paradigma centrării pe elev) în - analiză: a distinge, a detecta, a identifica, a clasifica, a
manieră constructivistă. Chiar dacă obiectvele operaţionale sunt discrimina, a recunoaşte, a categorisi, a deduce, a analiza, a
prestabilite, tratearea diferenţiată a situaţiilor de învăţare, în funcţie contrasta, a compara, a atribui, a structura;
de caracteristicile populaţiei ţintă, impun particularităţi de - evaluare: a controla, a face ipoteze, a critica, a
proiectare a scenariului didactic. experimenta, a judeca, a testa a detecta, a monitoriza, a argumenta,
Cu toate acestea, nici un scenariu nu poate intui şi a considera, a compara, a contrasta, a standardiza, a evalua;
implementa în program toate situaţiile de învăţare, motiv pentru - creare: a produce, a planifica, a deriva, a dezvolta, a
care combina, a organiza, a sintetiza, a deduce, a formula, a modifica.
este de dorit a se identifica tehnici de dialog care să permită Krathwohl [] propune o taxonomie a domeniului afectiv,
elevului că abordeze conţintul ştiinţific, în contextul situaţiilor de care vizează formarea de convingeri, sentimente, atitudini.
învăţare, într-o manieră familiară lui, softul intuind situaţiile de Acesta a identificat 5 procese: receptarea fenomenului, reacţia la
dubiu de comunicare în care elevul s-ar putea plasa elevul. fenomen, valorizarea, organizare, internalizarea valorilor. Fiecărui
Atingerea acestui deziderat impune o identificare şi proces asociat domeniului afectiv, i s-au asociat setul de verbe
formulare clara a obiectivelor operaţionale sau competenţelor corespunzator:
derivate. Taxonomia lui Bloom, revizuită în 1992 de către - receptarea fenomenului (conştientizarea mesajului): a
Anderson[] propune asocierea fiecărui domeniul al cunoşterii, a diferenţia, a separa, a izola, a diviza, a accepta, a acumula, a
unui set de verbe care pot fi utilizate în formularea obiectivelor cumula, alege, a răspunde, a asculta, a controla, a asimila;
operaţionale. - reacţia la fenomen (asentimentul): a se conforma, a urma, a
Pentru domeniul cognitiv, care vizează asimilarea de aproba, a oferi, a discuta, a practica, a juca, a aclama, a
cunoştinţe, formarea de capacităţi intelectuale, s-au identificat 6 aplauda, a petrece timpul liber într-o activitate;
procese, enunţate în ordine de la nivelul cognitiv inferior către - valorizarea (preferinţa pentru o valoare): a renunţa, a
nivelul cognitiv superior: memorare, înţelegere, aplicare, analiză, specifica, a ajuta, a încuraja, a acorda asistenţă, a
evaluare, creare. Fiecărui proces cognitiv, i s-au asociat un set de subvenţiona, a argumenta, a dezbate, a protesta, anega, a
verbe care pot fi utilizate în formularea obiectivelor operaţionale încuraja;
sau competenţelor derivate: - organizarea (stabilirea unui sistem de valori): a discuta, a
- memorare: a defini, a distinge, a identifica, a aminti, a abstrage, a compara, a teoretiya, a organiza, a defini, a
recunoaşte, a dobândi, a numi; formula, a armoniza, a omogeniza;
11
- internalizarea valorilor (ordonarea profundă): a revizui, a existenţa specialişti în sociologie şi psiho-pedagogie în echipa de
schimba, a completa, a dirija, a rezolova, a precia o realizarea a produselor informatice de uz educaţional.
activitate, a evita asumarea, a accepta norme de colaborare;
5.3. Analiza resurselor şi stabilirea strategiei didactice
Pentru domeniul psihomotor, care vizează formarea de
abilităţi motrice, operaţii manuale, conduită practică, Simpson[], a Prin "strategie" se înţelege combinarea mijloacelor
identificat 5 procese: disponibile pentru a atinge un anumit scop, care în cazul de faţă este
- percepere - act preparator pentru formarea unei deprinderi producerea învăţării la elevii din populaţia-ţintă. În procesul
motrice, bazat pe stimulare senzorială; instruirii asistate de calculator, strategia didactică constă în luarea
- dispoziţie - cunoşterea ordinii operaţiilor, a instrumentelor celor mai bune decizii cu privire la utilizarea resurselor disponibile
necesare, etc. în vederea atingerii obiectivelor şi formării competenţelor specifice.
- reacţie dirijată – exersare; În procesul instruirii asistate de calculator, resursele se
- automatism – deprindere finalizată grupeaza astfel:
- reacţie complexă – aplicarea eficentă a deprinderilor formate - resurse materiale: cu ce echipamente tehnice se va lucra şi
în contexte diferite. care sunt disponibilităţile populaţiei ţintă. Principalele decizii de
luat privesc repartiţia mesajelor şi activităţilor între mediile aflate la
A impus o actualizare şi revizuire a taxonomia lui Bloom, dispoziţie, maniera de a gestiona ecranul, culoarea, etc.
care încearcă să ţină seama de noi comportamente în curs de - resursele de conţinut ştiinţific: ansamblul noţiunilor de
formare şi acţiuni impuse de mediul informaţional, de noile procese transmis, a comportamentelor ce trebuie formate pentru a atinge
şi acţiuni asociate cu tehnologiile (explozia informaţională) etc. obiectivele prevăzute în programa şcolară. Principalele decizii
vizează maniera de ierarhizare a noţiunilor pentru a facilita
învăţarea. Cunoştinţele teoretice, experienţa şi rezultatele
cercetărilor în didactică îl pot ajuta pe proiectant, oferindu-i diferite
5.2. Analiza populaţiei ţintă tehnici de structurare a conţinutului; proiectantul va opta pentru cea
care i se pare mai accesibilă.
Întrucât o caracteristica esenţială a instruirii asistate de - resursa elev: caracteristicile populaţiei-ţintă, situaţia în
calculator o reprezintă individualizarea instruirii, este necesară care se va utiliza softul. Principalele decizii privesc alegerea
obţinerea unor date relevante despre populaţia căreia i se adresează activităţilor propuse elevilor pentru atinge obiectivele şi
respectivul soft educaţional; numai în acest fel se poate realiza un transpunerea acestor activităţi în soft (ce "scenariu", ce dinamică a
soft care sa fie adaptat la caracteristicile acestei populaţii. dialogului şi ce "punere în scenă" pentru activităţile propuse).
Prin caracteristici ale populaţiei-ţinta se înţeleg o serie de - resursa interacţiune: Un soft educaţional este compus
factori personali (structura cognitiva, nivelul de dezvoltare dintr-un ansamblu de unităţi de interacţiune, realizate de autor într-o
cognitiva, capacitatea intelectuală, aspecte ale stilului cognitiv, forma graţie căreia activitatea elevului poate fi monitorizată de
factori motivaţionali şi atitudinali, situaţionali (socio-psihologici) şi computer. Autorii softului trebuie deci să stăpânească mecanismul
didactici care pot varia de la un grup la altul. Aceasta presupune "unitate de interacţiune". Principalele decizii privesc formele de

12
interacţiune pentru activităţile propuse şi asamblarea unităţilor de - se vor realiza sinteze ale unor ansambluri de cunoştinţe
interacţiune între ele. predate sau pentru restructurarea acestora.
Cercetările experimentale din ultimele decenii au permis Dincolo de astfel de recomandări generale, proiectarea
degajarea unor puncte de reper relevante pentru proiectarea softului demersului învăţării poate se poate axa pe o alternanţă de metode,
educaţional: pe o anumită teorie a învăţării/instruirii sau un anumit model.
 referitor la natura şi volumul informaţiei (conţinuturilor), se Pentru unul şi acelaşi capitol, cu aceleaşi obiective, un proiectant va
recomandă: adopta un demers general diferit.
o abordarea numai a elementelor pertinente şi utile în raport
cu obiectivele explicite, 6. Rolul scenariului în elaborarea soft-urilor
o recurgerea numai la pre-achiziţiile enunţate în etapa de educaţionale interactive
comunicare a conţinuturilor,
o adaptarea nivelului de dificultate al noilor noţiuni la nivelul În funcţie de tipul soft-ului, modul de realizare şi tipul
de şcolaritate al populaţiei ţintă, scenariului didactic este diferit şi diferenţiat de conţinutul ştiinţific,
o respectarea condiţiei de corectitudine ştiinţifică şi exactitate caracteristicile populaţiei ţintă.
a informaţiei, "Scenaristica didactică" - stabilirea strategiei didactice în
 referitor la prezentarea conţinuturilor este necesar să se proiectarea soft-urilor educaţionale, este mai puţin artă - un
folosească: meşteşug care se poate învăţa; un gen aflat la graniţa dintre
o un vocabular în funcţie de nivelul şcolar, didactică şi artele vizuale.
o propoziţii să fie scurte, uşor de urmărit şi înţeles, Scenariul didactic poate deveni artă dacă valorifică
o imaginile folosite să fie pertinente în raport cu tematica şi textul ansamblul conţinutului ştiinţific alături de alte mijloace de expresie
didactică cum ar fi fotografa, filmul (cadrul, lumina, culoarea,
de pe ecran,
unghiul de filmare), sunetul (dialogurile, zgomotele, muzica).
 referitor la ordonarea situaţiilor implicate în învăţare:
Un scenariu didactic rigid va genera întotdeauna un soft
- se vor respecta cât mai multe dintre următoarele reguli
educaţional neatractiv, neinteresant, lipsit de situaţii productive de
de abordare:
învăţare. Un proiect de strategie didactică pentru un soft educaţional
o de la cunoscut la necunoscut,
începe cu consultarea personalizată a programei şcolare şi
o de la simplu la complex,
evoluează de la stabilirea planificării activităţilor didactice şi a
o de la concret la abstract,
gradului de detaliu al abordării conţinuturilor, până la conturarea şi
o de la observare la raţionament,
dezvoltarea ideii de scriere a scenariului (proiectarea logică a
o de la o privire generala la o tratare în detaliu. scenariului didactic).
- dificultatea va creşte progresiv, punctul de plecare fiind Chiar dacă pe durata implementării soft a scenariului,
reprezentat de exerciţii simple, oferindu-i elevului acestuia i se pot aduce unele îmbunătăţiri, este puţin probabil să se
satisfacţia unei reuşite şi ducând astfel la o motivaţie treacă direct la etapa de implementare, cu riscul unei investiţii de
internă pentru învăţare timp şi bani într-un scenariu care nu a fost minuţios proiectat.
- se vor proiecta secvenţe de actualizare a cunoştinţelor
dobândite anterior

13
Scenariul didactic, ca gen, se situează la frontiera dintre Succesul realizării unui soft educaţional depinde de calitatea
didactică, literatură, arte vizuale şi informatică. Scenariul didactic scenariului didactic. În proiectarea logică a cestuia, trebuie avut în
nu este programare, psihologie, pedagogie, sau didactică pură, nici vedere cu precădere:
măcar literatură în specialitatea ţintă; scenariul didactic se exprimă 1. stabilirea unor obiective operaţionale precise
printr-un un stil concis, riguros, laconic, încercând să exprime cât 2. delimitarea unui conţinut ştiinţific bine conturat şi structurat
mai exact situaţii optime de învăţare, formare de deprinderi şi 3. abilitatea de a „imagina” şi reprezenta concis dinamica
priceperi, cât mai mult conţinut ştiinţific prin cât mai puţine procesului instructiv- educativ
cuvinte. 4. capacitatea de a explora complexitatea comportamentelor
La fel ca şi scenariul din teatru şi cinematografie, scenariul elevului pe durata procesului de instruire.
didactic trebuie să se dezvolte atât ca formă cât mai ales ca tehnică, Structura tipică unui scenariu didactic pentru un soft
tinzând spre o standardizare firească. educaţional, poate fi gândită în trei „acte”, ca fiind cea mai
Proiectantul unui scenariu didactic procedează invers decât răspândită modalitate de abordare a lecţiei; doar un miracol (sau
un profesor la clasă. Acesta exprimă activităţi didactice impuse de geniul) te va ajuta sa creezi o structura atipica reuşită.
conţinutul ştiinţific, în cuvinte, imagini, sunete, etc, în cât mai Deşi pare greu de imaginat, mulţime de realizatori de
puţine cuvinte, fără însă a îngreuna textul cu indicaţii tehnice de producţii informatice cu destinaţie didactică neglijează acest aspect
realizare, pe care oricum le va dezvolta echipa de proiectare a elementar: orice scenariu didactic are un început, o desfăşurare şi un
softului. În scenariu se precizează doar aspectele importante, pentru sfârşit. Pe această bază este construit un scenariu didactic.
a stabili momentul şi modul de realizarea a situaţiilor de învăţare. Orice scenariu pleacă de la o temă care presupune o valoare
Cuvintele cheie sunt: De ce? (motivaţia) Ce? (acţiunea) universală, ştiinţifică sau practică – exprimată în obiective
Cum? (modul de rezolvare) Când? (momentul). operaţionale sau în competenţe specifice. Stabilirea, formularea,
Scenariul este o descriere a unor situaţii - care se doresc exprimarea şi prezentarea acestora la începutul scenariului este
optime - de învăţare, subordonate unui scop precis, declarat, foarte importantă, pentru ca oferă informaţii exacte şi concrete
exprimat prin obiectivele unităţii de învăţare şi după derularea despre „ţinta” activităţii didactice în care ne angajăm.
căruia asupra elevului se produc schimbări măsurabile, ilustrate de Redactarea scenariului este probabil partea cea mai facilă.
cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile dobândite. Mai frustrantă, mare consumatoare de timp şi nervi, este proiectarea
Scenariul didactic este o modalitate de descriere a activităţii structurii scenariului. Un scenariu didactic bine elaborat se poate
didactice prin cuvinte şi imagini, chiar şi atunci când e vorba de proiecta, lucrându-se în echipă, în medie într-un interval de trei -
soft-uri de evaluare. Într-un scenariu didactic trebuie să arăţi, să sase săptămâni; aproape trei sferturi sau chiar mai mult din aceasta
prezinţi, mai mult decât sa spui! Ca proiectant al scenariului perioada este consacrata construirii structurii scenariului didactic.
didactic, trebuie să găseşti în situaţii bine definite, un corespondent În prima parte se stabilesc şi se prezintă obiectivele, în
vizual pentru orice situaţie de învăţare. Nu poţi pur şi simplu numai funcţie de particularităţile populaţiei ţintă, contextul ştiinţific şi
să ceri elevului să-şi imagineze sau să se gândească la un anumit didactic de derulare a situaţiei conflictuale în care este plasat elevul.
lucru, trebuie să găseşti o modalitate prin care să-i ilustrezi acel În acest context conflictual, elevul conştientizează criza în care se
lucru şi apoi să-l pui în situaţia să facă acest lucru. Întreaga află, se instituie un mister, care îl determină să treacă la acţiune.
desfăşurarea a activităţii didactice trebuie "văzută" ca un film. Înlăturarea, eliminarea crize devine scopul personal al elevului.

14
În partea a doua, elevul îşi începe aventura cunoaşterii, a 3. Nu prezenta conţinuturi de dragul epuizării volumului de
descoperirii adevărului ştiinţific. El reacţionează în concordanţă cu informaţii de comunicat! Foloseşte starea de conflict în care este
trăirile sale interioare, este pus în postura de a se confrunta cu plasat elevul pentru dezvoltarea armonioasă a scenariului
situaţii conflictuale diverse, determinate de bagajul său de didactic.
cunoştinţe, de aspiraţiile sale de cunoaştere a realităţii şi de 4. Nu folosi clişee arhicunoscute elevului, surprize sau mistere
autodepăşire. ieftine! Acestea duc la retragerea elevului din universul lecţiei.
Dificultatea situaţiilor în care este pus elevul îl pot 5. Nu uita că elevul, cu cât avansează în miezul problemei, cu atât
determina pe acesta să renunţe la obiectivele sale. Tentativa unei este mai uşor tentat să se retragă. Foloseşte tensiunea
iminente rezolvări spectaculoase a problemelor, îl deturnează pe conflictului situaţiei de învăţare pentru a-l menţine ca parte
elev de pe traiectoria sa. Situaţii de învăţare favorabile alternează cu integrantă în conflict, dezvoltă mai departe conflictul, oferindu-i
altele care par fără nici-o cale de ieşire. Elevul se îndoieşte de în permanenţă mirajul luminiţei de la capătul tunelului!
scopul sau de posibilităţile sale fiind gata să renunţe. Soft-ul trebuie 6. Nu omite nimic din ceea ce elevul ştie! Foloseşte la tot pasul
să-i ofere întotdeauna o nouă şansă. El găseşte o portiţă cunoştinţele dobândite anterior de acesta în aplanarea
„miraculoasă” pentru a scăpa din aceasta situaţie, întorcând-o în conflictului şi atrage-l prin claritatea şi acurateţea expunerii,
favoarea elevului. Antagonismul situaţiilor acţionează în favoarea prin varietatea şi alternanţa metodelor de care faci uz.
elevului, producând învăţarea. 7. Respect-ţi elevul! Nu-l păcăli niciodată. Poate fi pentru ultima
În partea a treia, se clarifica modul în care elevul îşi încheie oară!
în mod mai mult sau mai puţin fericit şi productiv aventura 8. Documentează-te sub aspect ştiinţific! Cunoaşte universul în
cunoaşterii şi îşi atinge într-o mai mare sau mai mică măsură, care-şi construieşti scenariu «cel puţin la fel de bine cum
scopul. Întrebările fără răspuns de până acum îşi găsesc rezolvarea. Dumnezeu cunoaşte lumea în care trăim»[1]
De cele mai multe ori incertitudinea este înlăturată, ceea ce duce la 9. Nu trebuie sa complici inutil lucrurile. În loc de complicaţii
instaurarea pentru elev a unui anumit grad confort de cunoaştere; foloseşte complexitatea. Nu dezvolta conflictul pe un singur
măsura acestuia putând fi stabilită prin evaluare formativă cu nivel. Foloseşte atât nivelul intra-ersonal, inter-personal, cît şi
caracter reparatoriu. Reflexul reparatoriu se poate manifesta prin extra-personal.
reluarea parcurgerii softului în totalitate sau numai a unei porţiuni 10. Urmăreşte în permanenţă efectului modului de comunicare a
din acesta. informaţiei (text, imagine, animaţie, film, sunet), astfel încât să
Structura standard a scenariului didactic pentru un soft aduci situaţia de învăţare la punctul optim de realizare, la cel
interactiv variază în funcţie de tipul de lecţie pe care soft-ul o mai înalt şi mai profitabil moment al comunicării didactice.
implementează. 11. Niciodată nu adăuga lucruri inutile! Măsoară efectul a tot ceea
Cu toate acestea, un set de reguli de proiectare sunt valabile ce incluzi în scenariu. Modifică-l oricând crezi că este necesar.
pentru orice tip de soft educaţional: Respectarea unor reguli conduce cu siguranţă la rezultatul
1. Descrie obiectivele de aşa manieră încât acestea să reprezinte o scontat; dar în condiţiile de pionierat în care se complace de câţiva
provocare pentru elev şi nu un plan de muncă! ani buni “producţia” de soft educaţional în ţara noastră, numai
2. Nu oferi soluţii problemelor puse! Nimic nu progresează decât cunoaşterea acestor reguli ar putea reprezenta un important pas
prin conflict. înainte.

15
7. Proiectarea logică a soft-urilor educaţionale Aş adăuga aici dificultăţile de a concretiza o terminologie în
limba română, unele concepte care s-au cristalizat în ultimele
Progresul înregistrat într-un anumit domeniu al vieţii decenii, în mediul nostru cultural. Aceste dificultăţi ar putea fi
sociale, generează cam tot atâtea probleme câte rezolvă pentru că, motivate de faptul că nici în occidentul european nu se constată o
în general, am putea spune că tehnologia e o valoare neutră, aşezare conceptuală şi o reglementare terminologică a domeniului
produce atât bine într-un domeniu, cât rău în alte domenii învăţării asistate de calculator. Nu numai în ţări, tradiţional
complementare. centraliste, cum e Franţa, dar chiar Anglia, Germania, ca să nu mai
Tehnologii sunt obligaţi, din acest motiv, să devină experţi vorbim de Italia, reglementarea conceptuală în acest domeniu, este
mai mari decât politicienii şi diplomaţii în arta compromisului “bine în actualitate de nu mai puţin de douăzeci de ani.
temperat”. Aceasta a conturat ideea, care ulterior a căpătat tot mai Suntem, prin urmare, încă în etapa cristalizării unor termeni
mult conţinut politic, cum că susţinerea echilibrului într-un sistem şi definiţii autohtone. Acesta este şi motivul pentru care am să fac
cu decalaje foarte mari între componente consumă mai multe uneori, în cele ce urmează mai degrabă o prezentare a unor
resurse decât avantajele ce pot fi scoase din dinspre partea particularităţi şi concepte, decât un comentariu al lor. Nu toate au
profitabilă a menţinerii decalajelor. intrat încă în conştiinţa culturală didactică românească păstrându-şi
Tehnologiile comunicaţionale contemporane şi în primul încărcătură de semnificaţii pe care o aveau în mediul didactic
rând cele computerizate, constituie prima şi cea mai eficientă originar, ca să nu mai vorbim că ele vin în contact cu un domeniu,
soluţie de fluidizare a decalajelor din sistemul educaţional. Ca orice cel al tehnologiilor informatice, în care profesionalizarea şi rigoarea
soluţie tehnică, aşa cum spuneam, ea rezolvă multe probleme şi terminologică şi teoretică este mult mai ridicată, mai puţin afectată
creează altele. Unul din primii teoreticieni americani ai comunicării, de temperamentul vag-eseistic din domeniul ştiinţelor educaţiei.
Harold Lasswell, definea comunicarea ca un vehicul al proceselor Pornind de la conceptul de "soft educaţional" şi o apelând la
sociale[]. o prima rafinare conceptuală care ne conduce la o clasificare a soft-
Fenomenul comunicării acoperă trei direcţii majore: urilor educaţionale după funcţia pedagogică specifică pe care o pot
• supravegherea în scopul protejării mediului, inclusiv îndeplini în cadrul unui proces de instruire: prezentare de noi
cultural; cunoştinţe, simulare (prezentare de modele ale unor fenomene
• interconectarea diverselor componente ale vieţii sociale; reale), exersare, testare, dezvoltare a unor capacităţi sau aptitudini,
• transmiterea moştenirii culturale şi sociale între generaţii. jocuri educative, vom aborda, în ideea conturării conceptului, aceste
Din perspectiva acestei definiri a comunicării este categorii de soft-uri educaţionale.
indiscutabil că mijloacele şi metodele contemporane de comunicare Un prim demers în direcţia standardizării proiectării oricărei
acoperă substanţial toate cele trei aspecte evidenţiate de Lasswell. categorii de soft-uri educaţionale, este legat de precizarea cadrului
Peisajul comunicării contemporane este un flux, un proces organizatoric şi competenţial al echipelor de proiectare. Pornind de
dinamic, în care, în toate formele sale de manifestare se constată la coordonatele pedagogice şi tehnice definitorii ale soft-urilor
aspecte dihotomice (polare). Modelul acestor dihotomii l-am educaţionale, o echipă de proiectare trebuie să cuprindă specialişti
întâlnit în lucrarea lui Peter Orlik[]. Acest model, cu interpretările în domeniile:
de rigoare, corespunde pe deplin conceptului şi perspectivelor o psihologiei, care să analizeze caracteristicile populaţiei ţintă;
dezvoltării metodei învăţării asistate de calculator.

16
o pedagogiei, care să identifice metode, să stabilească tehnici de adaptare şi instruire a elevilor pentru utilizarea programelor de
evaluare şi să asigure prin mijloace specifice feed-back-ul; învăţare [ZAM01].
o specialităţii ţintă, care să asigure corectitudinea, calitatea şi Se impune în acest sens, o standardizare a componentelor de
cantitatea conţinutului ştiinţific; iteracţiune elev-soft, standardizare care să vină în întâmpinare
o didacticii specialităţii, care să stabilească succesiunea, corelarea dezideratului enunţat anterior; cel de accentuare a interactivităţii.
şi dozarea conţinuturilor, să asigure identificarea, alternarea şi Plecând de la premisa că cea mai eficientă abordare a unei
aplicarea metodelor de predare, exersare, evaluare şi de activităţi se bazează pe abilităţile dobândite într-o activitate
implementare a mecanismului de reglare; desfăşurată anterior cu succes, şi mai ales îndelung şi frecvent
o esteticii şi design-ului, care să realizeze în acord cu specialiştii exersată, este normal, ca un element de confort acţional, elevului să
în domeniul psiho-pedagogiei şi didacticii, structura, i se propună să utilizeze în programele de învăţare, elemente de
succesiunea şi estetica prezentării; interfaţă cu care el este obişnuit.
o procesării imaginii şi sunetului, care să asocieze conţinuturilor Se pot identifica următoarele modalităţi de prezentare şi
în formă de text, imagini foto, animaţii, înregistrări video şi de interacţiune susceptibile a fi caracteristice programelor de învăţare:
sunet; - interacţiunea cu ultimul element, grafic de regulă,
o analizei de sistem, care să asigure interfaţa între echipa de apărut pe ecran, după principiul stivei: „ultimul venit,
primul servit!”;
proiectare psiho-pedagogică şi de design şi echipa de
- manipularea elementelor de dialog în ordinea apariţiei
programare software, stabilind mediile de programare şi
lor pe ecran, după principiul cozii: „primul venit, primul
algoritmi optimali de implementare a proiectului logic asigurat
servit” şi
de echipa de proiectare logică;
- abordarea elementelor de iteracţiune într-o succesiune
o proiectare software, care să realizeze implementarea
dictată de logica conţinuturilor sau de semnificaţia
specificaţiilor de programare prescrise de către analistul de
elementelor de interfaţă, prezentate ideografic, ca
sistem, să asigure testarea, modificarea, actualizarea şi
reprezentare a obiectelor, fenomenelor, proprietăţilor sau
implementare în sistemul educaţional a proiectului.
acţiunilor. Această modalitate este preponderent utilizată
Asigurarea componenţei şi competenţelor echipei de
datorită potenţialului informativ al pictogramelor.
proiectare logică este condiţia necesară a realizării unui soft
Particularizarea stilurilor de interacţiune utilizate în
educaţional de calitate.
interfeţele grafice ale programelor de învăţare se bazează pe o
paradigmă a comunicării; metafora, care permite descrierea unui
7.1 Elemente de interfaţă utilizate în proiectarea soft-
obiect, fenomen sau proces în termenii altuia, prin scoaterea în
urilor educaţionale interactive
evidenţă simultan, atât a asemănărilor cât şi a deosebirilor acestora.
În acest context, se impune a se face o distincţie între metafora
Componenta interactivă a programelor de învăţare constituie sugestivă, care asociază conţinuturi reale, palpabile şi metafora
un element important, de calitate, definitoriu pentru un produs revelatorie, atât de necesară şi de importantă în procesul de
informatic destinat instruirii. Realizarea interactivităţii prin descoperie şi cunoştere a realităţii înconjurătoare.
adoptarea elementelor de interfaţa ale sistemului de operare Metafora a fost utilizată în terminologie, atunci când
Windows, este importantă prin faptul că reduce perioada de interfaţa sistemului de operare cu utilizatorul se situa la nivel de
17
linie de comandă, încercându-se a se sugera prin aceasta moduri de Dobândirea abilităţilor de utilizare a programelor de învăţare
organizare a informaţiilor (structura arborescentă, radacină, fişier, porneşte de la stadiul cognitiv, care presupune cunoştinţe minimale
de ) şi acţiuni (delete, format, copy etc). de operarae, la cel asociativ, facilitat de „metafora” interfeţei şi se
Contextul organizaţional sugerat de sistemele de operare se întreaptă către stadiul automatic, bazat pe reuşita exersării
bazează pe o tradiţie a organizării activităţii curente şi determină, îndelungate.
prin modelare, un nou mod de gândire şi de acţiune; o cultură Cele trei stadii presupun următoarele nivelurile de
organizaţională şi acţională. comportament ale utilizatorului:
Un soft-ul educaţional, ca produs informatic, trebuie să se - comportament bazat pe cunoştinţe, adaptat pentru a
alinieze din punct de vedere conceptual cerinţelor populaţiei ţintă, depăşi situaţii nefamiliare;
să corespundă aşteptărilor, potenţialului emoţional al acesteia. Din - comportament bazat pe reguli memorate şi
acest motiv, utilizarea mediilor de dezvoltare cunoscute, devenite - comportament bazat pe abilităţi, corespunzătoare unor
standarade de interacţinue, permite utilizatorului familiarizarea acţiuni organizate şi exersate.
rapidă cu noul produs şi exploatarea imediată a facilităţilor oferite Abilităţilor de utilizare pe baza unor reguli generale li se
de acesta. alătură reguli specifice activităţii de utilizare a programelor de
Aceasta nu reprezintă o pledoarie pro standardizare, dar învăţare şi adaptarea lor la specificul contextului de învăţare.
scoate în evidenţă o serie de facilităţi oferite de standardizare. Nu se Din punct de vedere cognitiv, contextul de lucru care
militează pentru o standardizare strictă, ci se doreşte susţinerea unei permite interacţiunea elev-soft este creat de trei elemente specifice
nuanţe uniformitate în diversitatea modurilor de abordare a interfeţelor grafice: pictograma, fereastra şi cursorul grafic (Fig. 1).
intercţiunii elev – soft educaţional.
În procesul de instruire, formarea abilităţilor de „operare” cu
programul de învăţare nu trebuie să constituie o sarcină pentru elev,
ci să faciliteze şi să favorizeze atingerea obiectivelor operaţionale
înglobate în program. Acţiunea elevului în dialogul cu programul de
învăţare trebuie să se axeze prioritar pe sarcinile de învăţare şi nu pe
aspecte legate de interfaţă.
Interfaţa elev-calculator implementată în soft-ul educaţional
trebuie să modeleze comporatmentul instruitului, la nivel cognitiv, Fig. 1. Elemente de interfaţă
perceptual şi acţional în aşa fel încât să ofere posibilităţi de utilizare Fereastra reprezintă elementul de interfaţă care asigură
egale pentru indivizi din populaţia ţintă cu nivle diferite de interacţiunea elev-soft. Se disting următoarele elemente
experienţă şi cunoştinţe. constitutive, impotante din punct de vedere al interactivităţii:
Activitatea instruitului presupune parcurgerea unei secvenţe - bara de titlu, care conţine o pictograma, corespunzatoare
de paşi, concretizaţi în secvenţe de învăţare. Programul de învăţare elementelor de conţinut prezentate, denumirea fişierului de
trebuie să ofere posibilitatea indivizilor populaţiei ţintă cu aplicaţie, denumirea aplicaţiei şi butoanele de control ale ferestrei
experienţă mai mare, o parcurgere mai rapida, fără monotonia (minimizare, redimensionare, închidere);
etapelor intermediare, fără a încărca sarcinile de operare cu soft-ul, - meniul principal al aplicaţiei cu facilităţile oferite aceasta.
celor care au o experienţă mai redusă.
18
În plus, o fereastră poate fi deplasată, redimensionată, sau a tastaturii şi poate avea forme diferite, în funcţie de tipul de
activată sau dezactivată, ceea ce creează un confort comunicaţional operaţie ce se execută la un moment dat (editare text, imagine,
care favorizează învăţarea. Se realizează, în acest fel, o structurare a selectare obiect, copiere etc.).
aspectelor cognitive cu care se operează, o tipizare a categoriilor de Sistemul de opearare Windows oferă utilizatorului
cunoştinţe asociate utilizării ferestrelor şi o facilitare acţională. În posibilitatea stabilirii diferitelor scheme ale formelor de cursor prin
acest context, fereastra devine o structură de interacţiune configurarea ferestrei de dialog Mouse Properties, ce poate fi
consistentă sintactic şi lexical. accesată cu ajutorul pictogramei Mouse din Control Panel. În
realizarea programelor de învăţare se recomanda utilizarea schemei
implicite de mouse, cea cu are sunt obişnuiţi cei mai mulţi dintre
subiecţii populaţiei ţintă.
Cele mai importante obiecte grafice de interacţiune oferite
de sistemul de operare Windows, utilizate în realizarea programelor
de învăţare sunt: casetele de dialog, butoanele, casetele de textul,
castele listă, editabile sau needitabile, etc.
Tipologia casetelor de dialog este impusă de natura
Fig. 2. Pictograme elementelor care produc comunicarea elev-soft, momentul
Pictograma reprezintă o modalitate grafică avantajoasă de a dialogului, efectul comunicării etc. În acest sens, pot fi identificate
identifica informaţii, prin utilizarea unor simboluri reprezentative, urătoarele tipuri de casete de dialog:
simple şi familiare. Spaţiul de lucru restrâns şi posibilitatea însoţirii
pictogramelor de scurte texte explicative, care subtitrează
pictograma sau sunt activate (afişate) la apropierea cursorului
mouse-ului de acestea, fac din pictogramă un element de interfaţă
obişnuit oricărui utilizator.

Fig. 4. Casetă de atenţionare


- caseta de atenţionare, din fig. 4, atenţionează elevul asupra
unei sarcini obligatorii pe care trebuie să o execute sau asupra
consecinţelor îndeplinirii acesteia;

Fig. 3. Forme de cursor


Cursorul perimte selectarea unui obiect grafic sau a unei
porţiuni de text sau poziţionarea în cadrul unui text sau a unei Fig. 5. Casetă de informare
imagini în vederea editării. Poate fi acţionat cu ajutorul mouse-ului
19
- caseta de informare, din fig. 5, informează elevul asupra 7.2. Proiectarea logică a soft-urilor educaţionale
încheierii cu succes a unei operaţii declanşată de acesta; interactive de comunicare de noi cunoştinţe cu dialog tutorial

Plecând de la premisa că cea mai eficientă abordare a unui


soft educaţional este cea care pleacă de la proiectul unei unităţi de
învăţare, proiectul logic al unui soft interactiv de comunicare noi
cunoştinţe cu dialog tutorial ar putea fi privit ca o succesiune de
ecrane interactive menite a realiza funcţiile stabilite prin definiţia
Fig. 6. Casetă de atenţionare soft-ului educaţional, în general şi a proiectului unităţii de învăţare,
- caseta de alertare, din fig. 6, atenţionează elevul asupra în special.
unui incident produs pe durata îndepliniri unor sarcini şi care ar Practic, un prim ecran (de tip 1), trebuie să conţină
putea avea consecinţe negative importante. De regulă mesajul din informaţii, prezentate în funcţie de caracteristicile populaţiei ţintă,
casetă conţine şi cea mai probailă măsură reparatorie pe care se referitoare la:
recomandă a o lua elevul; - titlul unităţii de învăţare;
- obiectivele specifice sau competenţele imediate;
- o introducere succintă în conţinuturile unităţii de învăţare.
Aceasta introducere, trebuie să contureze cadrul conceptual
al unităţii de învăţare, să introducă şi să definească termenii noi, să
clarifice sensul folosirii unor termeni în unitatea de învăţare (fig. 1).
Cuvintele din text care reprezintă noţiuni, termenii noi, sau care
Fig. 7. Casetă de temporizare necesită clarificări referitoare la sensul lor sunt evidenţiate în text
- caseta de temporizare, din fig. 7, permite ilustrarea grafică prin colorare sau accentuare (bold, italic). Evidenţierea termenilor
a progresului relizat pe durata unui proces. Poate fi folosită, sub noi prin colorare trebuie făcută cu grijă, culorile să nu fie stridente,
diferite forme în soft-urile de exersare sau de evaluare, cu barem de obositoare, iar numărul de termeni evidenţiaţi prin colorare să nu fie
timp, pentru a sugera scurgerea timpului (un alt mod de clepsidră). mai mare de 4.
Are rolul de a linişti elevul pe durata realizării unor sarcini şi de a-l
atenţiona cu privire la timpul rămas până la momentul la care
sarcina trebuie finalizată. Afişarea casetei nu trebuie să creeze
elevului disconfort în ceea ce priveşte realizarea sarcinilor de
instruire;

20
Fig. 1. Ecran de introducere (tip 1) Fig. 2. Fereastră de explicaţii activă
Dacă anumiţi termeni necesită clarificări referitoare la
sensul lor, aceştia pot fi folosiţi în text ca elemente de legătură Testul conţine o serie de itemi, de tipuri diferite; itemi cu
(link) sau ca declanşatoare, astfel încât, un „dublu click” cu mouse- alegere multiplă (obiectivi), cu răspuns scurt, întrebări structurate
ul pe aceste cuvinte să producă deschiderea unei ferestre de (semiobiectivi) sau chiar itemi cu răspuns deschis (subiectivi).
explicaţii. În funcţie de caracteristicile populaţiei ţintă, deschiderea În test sunt plasaţi 2-3 itemi care se referă la noţiunile şi
ferestrei de explicaţii poate fi însoţită de apariţia unui personaj termenii nou introduşi în unitatea de învăţare curentă, urmaţi de
atractiv, simpatic, un „Mister Help” care să ilustreze starea psihică a itemi care vizează cunoştinţe dobîndite anterior.
profesorului pe durata afişării explicaţiilor. Elevul este sau trebuie Despre modul în care se aleg itemii se pot purta discuţii care
să fie obişnuit ca atunci când nu cunoaşte sensul unui termen să vizează în special conţinutul ştiinţific şi natura cunoştinţelor de
consulte Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Un asemenea actualizat. Însă, cel mai recomandat în acest moment este tipul de
link poate scuti elevul de astfel de activităţi de rutină (fig. 2). item cu alegere multiplă. Răspunsurile din item sunt structurate pe
Următorul ecran (de tip 2), este un ecran de actualizare a cinci nivele de „corectitudine”: corect, aproape corect, mediocru,
cunoştinţelor dobândite anterior. Asimilarea noilor cunoştinţe se slab şi foarte slab.
bazează exclusiv pe o serie de cunoştinţe dobândite anterior. Aceste
cunoştinţe trebuiesc actualizate. O modalitate de actualizare ar fi
prezentarea unui rezumat succint al conţinuturilor necesare în
unitatea de învăţare curentă. O altă modalitate, pentru care optăm,
este cea a aplicării unui test de actualizare a cunoştinţelor (fig. 3).

21
Fig. 4. Realizarea feed-back-ului
Fig. 3. Ecran de actualizare cunoştinţe dobândite anterior (tip 2) Ecranele următoare (de tip 3) sunt destinate comunicării
Feed-back-ul este realizat printr-o fereastră de Help, în care noilor cunoştinţe. În funcţie de volumul de informaţii de transmis
sunt afişate conţinuturi din unităţile de învăţare anterior parcurse, elevului într-o lecţie din unitatea de învăţare curentă, numărul
care se referă la conţinuturile care fac obiectul itemului respectiv ecranelor de tip 3 este de la 2 la 5.
(fig. 4.). Cantitatea de informaţie afişată în fereastra de Help este în Aceste ecrane sunt structurate în funcţie de conţinutul
funcţie de tipul itemului şi de „gradul de corectitudine” al ştiinţific de transmis (fig. 5), conţinând text, imagini, butoane
răspunsului selectat. Pentru raspunsul corect nu se mai fac precizări declanşatoare, link-uri. Anumite cuvinte din text sunt evidenţiate
suplimentare. Dacă răspunsul este aproape corect, în fereastra de prin colorare, font sau stil de afişare (bold, italic). Evidenţierea se
Help este afişată porţiunea de conţinut din unitatea de învăţare poate face în scopul sublinierii importanţei acestor cuvinte, cum ar
abordată anterior care prezintă (sub formă de text) aspectul sacpat fi cuvântul carnivor, sau pentru a marca o legătură la o pagină de
din vedere de elev, care l-a condus la selectarea raspunsului informaţii suplimentare, facultative.
respectiv. Cu cât calitatea răspunsului scade, cu atât volumul de
informaţii afişat în fereastra de Help creşte.
În funcţie de obiectivele urmărite, pot fi folosiţi itemi cu alegere
multiplă cu mai multe răspunsuri corecte, diferit formulate, dar cu
precizarea faptului, că elevilor trebuie să li se atragă atenţia asupra
acestui aspect. Cu aceasta se încheie nivelul de „introducere”..

22
urilor educaţionale, elevul, în prima fază a învăţării, mizează foarte
mult pe memoria vizuală, iar un ecran încărcat, stufos, cu multe
cuvinte evidenţiate prin colorare, font sau stil de afişare ar
împiedica retenţia, ar dezorienta elevul.
În funcţie de caracteristicile populaţiei ţintă, de specificul
disciplinei, etc., pe ecran pot fi plasate şi butoane care să declanşeze
o parcurgere tip „Caraoke”, cu redarea prin sunet a textului parcurs
simultan cu schimbarea culorii acestuia. Metoda este utilă în soft-
urile pentru învăţarea limbilor străine şi nu numai.

Fig. 5. Ecran de comunicare de noi cunoştinţe (tip 3)


De exemplu, un dublu click pe cuvântul Africa ar determina
afişarea pe ecran a unei pagini facultative (în afara curriculum-ului
de bază), care să conţină o hartă pe care să fie marcate zonele în
care trăiesc leii, şi care să transmită elevului, sub formă de text şi
imagini, alte informaţii şi cunoştinţe decât cele strict obligatorii
prevăţute prin curriculum-ul obligatoriu.
Alte cuvinte, cum ar fi vânează, pot declanşa derularea
pentru câteva secunde, într-o fereastră, a unui film ce prezintă o
secvenţă în care leul, în cadrul lui natural, vânează pentru a se hrăni. Fig. 6. Ecran de sinteză şi corelare conţinuturi (tip 4)
Imaginile sunt însoţite şi de înregistrări audio specifice.
Pe ecran pot fi plasate chiar butoane cu specificaţia Prezentarea conţinutului ştiinţific al lecţiei printr-o
Facultativ, care facă legătura la pagini de informaţii facultative succesiune de ecrane de tip 3, conduce la situaţia ca anumite
(celebrele paragrafe din manual scrise cu fonturi de mici corelaţii între cunoştinţe prezentate în ecrane diferite să nu poată fi
dimensiuni). percepute de către elev, tocmai datorită faptului că acesta priveşte
Utilizarea butoanelor, link-urilor şi declanşatoarelor permite ecranul ca o unitate de informare. În plus, la sfârşitul unei lecţii,
structurarea şi prezentarea informaţiei obligatorii, celei necesare profesorul realizează un rezumat, o sinteză a conţinuturilor
atingerii nivelului mediu naţional de cunoştinţe, aptitudini şi prezentate, subliniază esenţialul, stabileşte corelaţii între cunoştinţe.
competenţe, într-o formă clară, care să permită elevului să facă uz Aceasta realizează acesta prin ecranul de tip 4 (fig. 6).
de memoria sa vizuală. Este dovedit faptul că în utilizarea soft-

23
Inevitabil, după acest ecran, care este unic, indiferent de cele trei entităţi reprezentând cele trei nivele de structurare a
numărul ecranelor de tip 3 anterioare, urmează unul sau două ecrane scenariului unui soft educaţional:
de evaluare formativă (de tip 5), asemănătoare ecranelor de tip 2 şi - nivelul de introducere,
care se referă la conţinuturile din ecranele de tip 3 anterioare şi la - nivelul lecţie şi
corelaţiile sau ierarhizările stabilite în ecranul de tip 4. - nivelul de recapitulare şi evaluare.
Aceste ecrane urmăresc realizarea interacţiunii În reprezentare, prin (3)R(2-5) se înţelege că un ecran de tip 3 se
individualizate prin exersare, a feed-back-ul secvenţial şi a evaluării repeta de 2 până la 5 ori. Nivelul lecţie se poate repeta de mai multe
secvenţiale, formative. Interacţiunea individualizată, caracterului ori până la epuizarea conţinutului ştiinţific al unităţii de învăţare.
formator şi reglator al feed-back-ului se realizează prin intermediul
ferestrelor de Help. Nivelul “lecţie” se încheie cu ecranele de tip 5. 7.3. Proiectarea logică a soft-urilor educaţionale
Unitatea de învăţare presupune o succesiune de lecţii, interactive de exersare
succesiune care se încheie cu o recapitulare finală, o sinteză globală
şi stabilirea corelaţiilor între conţinuturile lecţiilor componente, O activitate didactică, oricât de bine proiectată, este expusă
acele corelaţii care nu sunt deja stabilite sau sunt mai puţin efectului factorilor perturbatori nepredictibili, care joacă un rol
transparente. important în desfăşurarea activităţii didactice. Programele de
Acest lucru se realizează printr-un ecran de recapitulare învăţare rezistă însă cu succes atacului factorilor perturbatori de
finală, sinteză globală şi corelaţii de ansamblu (tip 6), asemănător mediu şi de natură umană, producând o activitate didactică
ecranelor de tip 4. Urmează 2 până la 5 ecrane de evaluare controlată, lipsită de riscuri.
sumativă, asemănătoare ecranelor de tip 5, care se referă la Conceptual, în proiectarea unui soft educaţional, alternează
conţinuturile din întreaga unitate de învăţare, inclusiv asupra elementele de comunicare de cunoştinţe, exersare şi evaluare. Nu
aspectelor scoase în evidenţă în ecranele de tip 6. Aceste ecrane pot fi stabilite delimitări între aceste elemente. Alternaţa lor, în
urmăresc realizarea evaluării sumative, oferă o măsură a gradului de complementarietate, se aseamnă cu alternaţa metodă-procedeu
atingere a obiectivelor şi se finalizează cu notă. didactic. O abordare distinctă a programelor de exersare sau a
Proiectarea logică a soft-urilor de evaluare finală, formativă segmentelor de exersare din cadru unui soft educaţional, este
şi va constitui obiectul unui paragraf separat. necesară şi obligatorie.
În c Atât în cazul softurilor de comunicare de cunoştinţe, cât şi în
oncluzie, structura unui soft educaţional cu dialog tutorial poate fi cel al programelor de exersare, se recurgerea la o serie de tehnici de
reprezentată astfel: accentuare a memorării informaţiilor transmise, tehnici care dau
(1) + (2) + programelor de învăţare un caracter de soliditate operativă.
Aceste tehnici de îmbunătăţire a memorării (mnemotehnici)
( (3)R(2-5) + (4) + (5)R(1-2))R fin sunt implementate diferenţiat, căpătând forme, câte o dată, greu de
identificat în soft:
+ - structurarea informaţiilor într-un număr rezonabil de
(6) + (7)R(2-5) unităţi (maximum 7), identificabile prin cuvinte expresive, care
sugerează esenţialul. O reluare în spirală, a unităţilor de conţinut

24
face ca numărul itemilor de memorat să crească treptat, asigurând legumelor la piaţă, alte cuvinte sau expresii la şcoala, la teatru sau
astfel reţinerea lor. la un spectacol.
- tehnica asocierii itemilor arbitrari (cuvinte fără legătură între O imagine a unui asemenea loc permite elevului să
ele) cu o succesiune de informaţii, operaţii, cuvinte cunoscute sau descopere denumirea unor obiecte prin simpla aşezare a mouse-ului
familiare elevului. Asocierea ii este sugerată elevului prin imagini, deasupra obiectului, caz în care denumirea acestuia este scrisă
jocuri de cuvinte, poveşti, poezii scurte, cuvinte cheie, etc. câteva secunde pe ecran alături de obiect; dacă elevul dă dublu-
O altă tehnică ar fi gruparea iniţialelor cuvintelor de memorat click pe obiect, se produce pronunţia cuvântului respectiv! Aceste
sau a cuvintelor cu care încep anumite enumerări, pentru a forma procedee didactice nu pot fi puse în practică decât prin intermediu
cuvinte cu sens, numite acronime. Tehnica este frecvent utilizată soft-urilor de învăţare.
atunci când succesiunea itemilor de memorat nu este esenţială. În soft- Reluarea unor conţinuturi prezentate anterior poate fi
urile educaţionale de comunicare de noi cunoştinţe acest procedeu programată cu exactitate. Repetarea trebuie făcută în funcţie de
este utilizat cu succes şi poate fi uşor evidenţiat prin tehnicile de termenul la care se va face reactualizarea. Astfel, se va repeta câteva
proiectare a programelor de îmvăţare. minute la un anumit interval de timp de la predare şi se vor
Într-o altă variantă, metoda cuvântului cheie este frecvent reactualiza acele conţinuturi după un alt interval prestabilit:
folosită în studiul limbilor străine, atunci când este necesar să se
reţină un cuvânt nou. Elevului i se sugerează asocierea noului repetă timp de După şi reactualizează la
cuvânt sau a unei părţi din acesta (de regulă un prefix), cu unul din 10 min. o oră o zi
limba maternă. La reactualizare, elevul va trebui să-şi amintească 5 min. o zi o săptămână
mai întâi cuvântul cheie din limba maternă. 3 min. o săpt. o lună
- tehnica vizuală, auditivă, permite fiecărui individ, în funcţie 3 min. o lună mai mult
de particularităţile sale de vârstă sau de natură intelectuală să opteze Repetarea şi actualizarea se poate face prin diverse
pentru o anumită manieră de a memora. Unii pot să verbalizeze, să procedee, care stau la îndemâna proiectanţilor de programe de
descrie sau să reproducă mai uşor ceea ce au memorat, alţii să facă învăţare.
asocieri auditive, etc. Din acest motiv, programele de învăţare recurg Mai mult decât în cazul softurilor de comunicare de
la tehnici distincte de prezentare a aceluiaşi conţinut, care vizează cunoştinţe, în cel al programelor de exersare este necesară
particularităţile posibilelor ţinte ale programelor de învăţare. realizarea principalului atribut, interctivitatea, ca mijloc de
Conţinutul ştiinţific poate fi prezentat sub formă de text, dar în acelaşi eficientizare a procesului de instruire.
timp poate fi prezentat şi sub formă de înregistrare audio sau chiar În dezvoltarea sa ca domeniu distinct al didacticii, învăţarea
audio-video. Pentru a scoate în evidenţă esenţialul dintr-o imagine, asisatată de calculator a cunoscut două paradigme: orientarea pe
aceasta poate fi descrisă printr-o înregistrare sonora, realizată obiectiv (în special comunicarea de informaţii cu caracter didactic)
sistematic, şi redată artistic, etc. şi orientarea pe procesul de instruire.
- în învăţarea limbilor străine, tehnica plasării elevului în În primul caz, produsul program de învăţare are drept
contextul în care se produce situaţia de învăţare, privită ca locul obiectiv comunicarea de informaţii care să se transforme în
„amenajat” special, după o anumită logică, permite reţinerea cunoştinţe, rolul elevului fiind cel de receptor, interactivitatea elev-
cuvintelor noi sau a expresiilor. De exemplu, denumirile anumitor soft fiind limitată şi predefinită.
produse sau alimente se învaţă la supermagazin sau la bucătărie, a
25
În orientarea pe proces, interacţiunea elev-soft este deschiderea unei ferestre de dialog şi continuând cu elementele de
dinamică, adaptivă, determinată de reacţia elevului la stimulii interogare care implementează instrumentele de evaluare
informaţionali şi formativi emişi de programul de învăţare. alternative.
Diversitatea situaţiilor de intercţiune elev-soft impune o Utilizarea acestora se face într-un scop bine conturat, precis;
gamă variate de mijloace şi procede de comunicare elev-soft, de la cel al ameliorării calităţii procesului instructiv. Evaluarea
cele bazate pe text la cele bazate pe interfeţe grafice. secvenţială joacă aici cel mai concret rol de mijloc de învăţare,
Potenţialul informativ ridicat al mijloacelor grafice de recurgând la o serie de alte mijloace didactice care urmăresc
transmitere a informaţiei a determinat orientarea proiectanţilor de întărirea retenţiei, consolidarea cunoştinţelor şi asigurarea
soft-uri educaţionale catre mijloacele grafice oferite de interfaţa transferului.
sistemului Windows (ferestre, butoane, casete de dialog, Proiectarea soft-urilor educaţionale interactive de comunicare
pictograme, etc.). de noi cunoştinţe cu dialog tutorial, la nivelul unităţii de învăţare
Interacţiunea elev-soft educaţional este puternic marcată de presupune proiectarea lecţiilor de recapitulare, sistematizare şi
particularităţile de vârstă, nivelul de cunoştinţe dobândit şi recorelare a conţinuturilor predate pe parcursul lecţiilor
experienţa acumulată de elev în utilizarea programelor interactive componente. Pregătirea acestor lecţii presupune întocmirea unui
de învăţare. material de sinteză, care se aseamănă cu notiţele elevilor. Aceste
Cognitiv, particularităţile sunt legate de cunoştinţele de note trebuie concepute astfel încât fiecare elev, în funcţie de
specialitate dobândite şi abilităţile formate pe durata procesului de experienţa sa personală să se poată folosi de ele:
instruire (percepţia, memoria, capacitatea de gândire, de organizare  Prezentare sa fie sistematică, cu fraze scurte (o idee esenţială
şi planificare a activităţilor, de acţiune etc.), dar şi de competenţele într-o frază);
de utilizare a facilităţilor sistemului de operarea a calculatorului.  Să se evidenţieze cuvinte cheie (sublinieri, accentuări, scris
italic, bold, de tipar, steluţe, evidenţieri etc.);
 Să se utilizeze numerotări;
7.3. Proiectarea logică a soft-urilor educaţionale de  Să se folosească scheme, grafice, hărţilor conceptuale;
evaluare În practică, unul dintre instrumentele frecvent folosite este
testul. Componenta testului, itemul, este obiectul unor ample
Tehnic privind, critica cea mai vehementă se îndreaptă confruntări conceptuale.
asupra calităţii de interactivitate a programelor de învăţare. Itemul este o întrebare, formulată într-un anumit mod, cu un
Interactivitatea vizează în mod direct calitatea feed-back-ului răspuns aşteptat.
secvenţial, ameliorativ, asigurarea retenţiei, asigurarea transferului, Itemii obiectivi măsoară rezultatele învăţării la nivel
concretizarea particularităţilor populaţiei ţintă, realizarea evaluării cognitiv inferior: cunoştinţe, priceperi, capacităţi de bază. Categoria
continue, formative şi a evaluării sumative. acestor itemi cuprinde:
Soft-urile interactive de comunicare de noi cunoştinţe oferă - itemi cu alegere duală, care solicită asocierea unuia sau
o gamă largă de tehnici şi procedee didactice de realizare a feed- mai multor enunţuri cu o singură alternativă duală (da-nu, adevărat-
back-ului secvenţial, pornind de la utilizarea unor elemente de fals, corect-incorect). Pot fi avute în vedere următoarele avantaje: se
legătură (link) sau declanşare, marcate ca text personalizat, astfel construiesc uşor, sunt uşor de cuantificat, permite formularea unui
încât, un „dublu click” cu mouse-ul pe aceste cuvinte să producă
26
model complet al răspunsului corect, permite abordarea, într-un
interval scurt de timp, a unui volum mare de rezultate ale învăţării
situate la nivelul cunoaşterii şi înţelegerii.
Dezavantaje rezultă din faptul că abordează rezultate ale
învăţării de complexitate redusă, nu poate fi utilizat în situaţii
complexe, în care există mai multe răspunsuri corecte şi are
vulnerabilitate mare la răspunsuri date la întâmplare (şansa de ghici
răspunsul corect este de 50 %).
Pot fi utilizaţi cu succes în
- verificarea cunoaşterii unor definiţii, proprietăţi sau
principii;
- identificarea unor relaţii de tip cauză-efect;
- utilizarea unui criteriu de clasificare;
- identificarea opiniei unei surse autorizate; Obiectiv. Cunoaşterea motivului războiului troian
- capacitatea de a diferenţia enunţurile factuale de Enunţ. Citeşte cu atenţie textul de mai jos. Spuneţi dacă acesta este
enunţurile de opinie. adevăratul motiv al războiului troian.
Formularea unui item cu alegere duală presupune stabilirea Premisă. Paris, fiul regelui Priam al Troiei răpeşte pe Elena, soţia
următoarelor elemente: lui Menelau, regele Spartei.
 enunţul, un text cu indicaţii asupra activităţilor pe care trebuie Opţiuni. Da, Nu
să le facă elevul. Acesta trebuie să fie formulat în fraze scurte, Cheie. Răspuns corect: Da
neambigui, cu îndrumări asupra modului de abordare a itemului
şi să nu conţină indicaţii care să faciliteze alegerea răspunsului. - itemi de tip pereche, solicită stabilirea unei corespondenţe
 premisa, formată din propoziţii sau fraze care constituie ofertele între elementele a două mulţimi, distribuite pe două coloane.
de răspuns. Trebuie să fie clare, fără ambiguităţi şi să nu conţină Elementele celor două mulţimi pot fi: cuvinte, propoziţii, numere,
elemente care să sugereze răspunsul. formule, elemente grafice, simboluri, etc. Elementele primei
 opţiunile, reprezintă alternative oferite de profesor la o premisă. mulţimi constituie premisele, iar elementele celei de-a doua mulţimi
Se va asigura concordanţa între opţiune şi premisă. reprezintă opţiunile (răspunsurile).
 cheia, este opţiunea corectă la premisa enunţată. Acest tip de item prezintă avantajul unei construcţii facile şi
Exemplu. a abordării într-un interval scurt de timp, a unui volum mare de
rezultate ale învăţării, dar este dezavantajos prin faptul ca abordează
puţin nivelurile superioare ale domeniului cognitiv. În acelaşi timp,
trebuie remarcată dificultatea alcătuirii listelor omogene de premise
şi opţiuni şi pericolul creării unor itemi de calitate slabă,
nesemnificativi pentru obiectivul testului.
Situaţii de utilizare sunt:
- măsurarea rezultatelor învăţării prin asociere;

27
- testarea unor situaţii factuale, urmărind simple asocieri
de elemente: autori-opere, oameni-fapte, date-
evenimente, simboluri-concepte, cauză-efect, reguli-
exemple, termeni-definiţii, etc.;
Formularea unui item cu alegere duală presupune stabilirea
elementelor constitutive:
 enunţul, un text cu indicaţii asupra modului în care trebuie puse
în corespondenţă elementele celor două mulţimi (prin săgeţi,
colorare, împerechere, etc.).
 premisa, formată dintr-o mulţime de elemente dispuse pe prima
coloană.
 opţiunile, elementele celei de-a doua mulţimi, dispuse pe a doua
coloană.
 cheia, este unicul răspuns corect din lista opţiunilor.
În construcţia unui item de tip pereche se va ţine cont de
următoarele:
- în formularea enunţului se va preciza dacă opţiunile vor fi
folosite o singură dată sau pot fi folosite de mai multe ori;
- coloana din stânga are întotdeauna cele mai puţine
elemente; sunt mai puţine premise decât opţiuni.
- cele două coloane cu premise şi opţiuni să nu fie prea lungi
şi să situate pe aceeaşi pagină.
Exemplu. Cheie. Răspuns corect:
Obiectiv. Identificarea elementelor de echipament ale soldatului - casca de metal galea
roman. - platosa de metal lorica
Enunţ. Pe coloana din stânga sunt enumerate componentele - scut scutum
echipamentului militar în limba latină, iar pe coloana dreaptă - sulita pilum
denumirea lor în limba română. Asociaţi fiecărui element de pe - spada scurtă gladius
coloana stângă un element de pe coloana dreaptă. Marcaţi succesiv
un element de pe coloana stângă şi corespondentul său de pe - itemi cu alegere multiplă, care solicită alegerea, pentru o
coloana dreaptă. Între elementele marcate se va trasa automat o premisă dată, a unui răspuns corect dintr-o listă de opţiuni. Pot fi
săgeată. Pentru anularea unei corespondenţe daţi dublu-click pe avute în vedere următoarele avantaje ca:
săgeată.. - varietatea rezultatelor de învăţare abordabile;
- asigurarea omogenităţii probei;
- un bun control asupra rezultatului învăţării,
dar şi unele dezavantaje:

28
- nu este eficient pentru evaluarea unor comportamente de variabil de la premisă la premisă, să nu sugereze răspunsul prin
tip rezolvare de probleme; lungime, sau prin poziţia răspunsului corect, pe care trebuie să-l
- permite determinarea răspunsului prin ghicire sau conţină în mod obligatoriu.
excludere;  cheia, este unicul răspuns, indiscutabil corect. Trebuie să fie
- nu poate măsura comportamentul elevului confruntat cu plasată pe poziţie aleatoare în lista opţiunilor. Se va evita
o situaţie reală; plasarea pe acelaşi loc în cadrul itemilor diferiţi din acelaşi test.
- nu poate măsura modul în care elevul îşi organizează  distractorii, sunt formulări plauzibile, indiscutabil eronate, din
ideile pentru a şi le exprima coerent; lista opţiunilor.
- este destul de dificil de elaborat un număr suficient de Exemplu.
mare de distractori (răspunsuri aparent corecte)
plauzibili.

Situaţii în care pot fi utilizaţi permit măsurarea


rezultatelor învăţării, a cunoştinţelor asimilate, cum ar fi:
- verificarea cunoaşterii terminologiei, a unor principii;
- cunoaşterea unor metode, proceduri;
- cunoaşterea elementelor specifice (cine, ce, cum, când?);
dar şi măsurarea rezultatelor învăţării ca reflectare a nivelului
comprehensiv şi aplicativ:
- capacitatea de a identifica aplicaţii ale unor rezultate
teoretice;
- capacitatea de a interpreta relaţia cauză-efect;
- capacitatea de a argumenta metode şi proceduri.

Formularea unui item cu alegere multiplă presupune Enunţ: Marcaţi afirmaţiile adevărate!
stabilirea următoarelor elemente: Premisă: Imperiul Macedonean se va destrăma, după moartea lui
 enunţul, un text cu indicaţii asupra activităţilor pe care trebuie Alexandru cel Mare, când generalii săi au împărţit marele imperiu
să le facă elevul. Acesta trebuie să fie formulat în fraze scurte, în mai multe regate. Marcaţi afirmaţiile adevărate:
neambigui, cu îndrumări asupra modului de abordare a itemului Opţiuni:
şi să nu conţină indicaţii care să faciliteze alegerea răspunsului. Aristotel devine rege al Alexandriei
 premisa, formată din propoziţii sau fraze clare, fără negaţii, Ptolemeu preia regatul Part
evidenţiind un conţinut ştiinţific, care constituie ofertele de Ptolemeu devine rege al Egiptului
răspuns. Pot fi răspunsuri complete, incomplete sau eronate. Seleucos rege al Siriei
Enunţul premisei trebuie să fie independent de opţiuni. Xenofon devine rege al Mesopotamiei
 opţiunile, reprezintă alternative de răspuns, scrise după fiecare Persepolis ajunge rege al Babilonului
premisă. Trebuie să fie plauzibile, în acelaşi număr sau în număr Antigonas pastreaza Macedonia si Grecia
29
rezultatului de învăţare urmărit de profesor. Pot fi avute în vedere
Cheie: următoarele:
 Ptolemeu devine rege al Egiptului o avantaje:
 Seleucos rege al Siriei - se construiesc uşor;
 Antigonas pastreaza Macedonia si Grecia - sunt uşor de cuantificat;
- premisa poate utiliza diferite forme de comunicare (text,
Distractori: scheme, diagrame, desene, grafice);
Aristotel devine rege al Alexandriei - se poate elabora un model complet al răspunsului corect;
Ptolemeu preia regatul Part - permite abordarea, într-un interval scurt de timp, a unui
Xenofon devine rege al Mesopotamiei număr mare de obiective.
Persepolis ajunge rege al Babilonului o dezavantaje:
- capacitate redusă de abordare a unor nivele superioare
Itemii semiobiectivi testează o gamă largă de capacităţi ale domeniului cognitiv;
intelectuale, punând elevul în situaţia de a construi un răspuns şi - formularea răspunsului corect poate fi afectată de
nu de a-l alege dintr-un set de posibile răspunsuri. capacităţi şi cunoştinţe care nu sunt direct implicate în
În funcţie de scopul testului, obiectivele verificate sau de obiectivele evaluate (capacitatea de exprimare în scris -
conţinuturile măsurate, itemii semiobiectivi oferă avantaje în plus ortografie, capacitatea de utilizare a unor simboluri);
faţă de celelalte categorii de probe: - furnizarea de răspunsuri cu grade diferite de
- testează un număr important de elemente de conţinut corectitudine;
într-un timp scurt; o situaţii de utilizare:
- asigură informaţii vizând însuşirea noilor conţinuturi; - cunoaşterea terminologiei, a unor fapte specifice, a unor
- solicită un grad mai ridicat de coerenţă în elaborarea principii, a unor metode sau proceduri;
răspunsului, eliminând posibilitatea ghicirii acestuia etc. - interpretarea unor date, aplicarea unor cunoştinţe;
Această categorie de itemi impune o schemă de notare - capacitatea de a opera cu simboluri, formule şi convenţii
detaliată, punctajul corespunzător acordându-se integral sau parţial, standardizate;
în funcţie de elaborarea răspunsului corect, în conformitate cu un
barem de notare stabilit anterior. Stabilirea baremului de notare Formularea unui item cu răspuns scurt presupune stabilirea
poate varia de la profesor la profesor. următoarelor elemente:
Chiar dacă răspunsul corect este unic, datorită formelor  enunţul, un text cu indicaţii asupra activităţilor pe care trebuie
variate de elaborarea ale acestora, construirea itemilor semiobiectivi să le facă elevul. Acesta trebuie să fie formulat în fraze scurte,
este mai dificilă. Utilizarea diagramelor sau a imaginilor facilitează neambigui, cu îndrumări asupra modului de abordare a itemului
elaborarea schemelor de notare. şi să nu conţină indicaţii care să faciliteze formularea
Categoria acestor itemi cuprinde: răspunsului.
a) itemi cu răspuns scurt (de completare), care solicită  premisa, reprezintă un enunţ care evidenţiază un element
elaborarea unui răspuns în scris, prin actualizarea integrală a relevant de conţinut ştiinţific, din care lipseşte o parte. Poate fi

30
exprimat printr-o propoziţie incompletă, întrebare, desen,
imagine, diagramă, care solicită un răspuns. Nu trebuie să
conţină negaţii.
 răspunsul, este cuvântul lipsă din propoziţie sau răspunsul la
întrebare. Poate fi reprezentat prin unul sau mai multe cuvinte,
printr-o propoziţie sau printr-un desen sau diagramă.

Exemplu.
Pe ecran apar ursuleţi. Elevul aude în difuzor: „Număraţi ursuleţii şi
scrieţi în casetă cifra corespunzătoare numărului lor! Când aţi
terminat, daţi OK”
Obiectiv: Formarea abilităţiilor de numărare!
Enunţ: Număraţi ursuleţii şi scrieţi în casetă cifra corespunzătoare
numărului lor!
Premisă: Ursuleţii afişaţi pe ecran.
Răspunsul: 6

Se va preciza reacţia programului la răspunsul elevului!


Elevul va auzi în difuzor un mesaj sau se va produce o animaţie. În
acest caz, la răspunsul eronat elevul aude mesajul „Ai greşit! Mai
numără o dată!” şi ursuleţii plang, iar la răspunsul corect elevul
aude mesajul „Bravo!” şi ursuleţii aplaudă!

Exemplu.
Situaţie de învăţare la Limba engleză: Elevul aude în difuzor
mesajul „Daţi click pe fiecare dintre imaginile de mai jos! Scrieţi în
casetă cuvântul pe care-l auziţi! Când aţi terminat, daţi OK”.
Obiectiv: Învăţarea transcrierii fonetice a cuvintelor noi din lecţie!
Enunţ: Daţi click pe fiecare dintre imaginile de mai jos! Scrieţi în
casetă cuvântul pe care-l auziţi!
Premisă: Imaginile afişate pe ecran.
Răspuns: Tractor, Sheep, Cow, Pig, Rabbit, Dog, Duck, Truck,
Horse
31
butonul Ok va fi activat numai după ce a dat click pe toate
imaginile, indiferent de corectitudinea răspunsului dat. După
acţionarea butonului Ok, sub imaginea la care răspunsul a fost
eronat se va scrie cuvântul corect dar cu o altă culoare (roşu).

Exemplu.
Situaţie de învăţare la Geografie: Elevul citeşte de pe ecran
mesajul „Priviţi harta cu atenţie! Scrieţi în casetele de dialog vecinii
Franţei, aşa cum au fost numerotaţi! Când aţi terminat, daţi OK”.

Caseta de dialog va apărea sub fiecare imagine accesată, în


momentul în care se dă click pe aceasta. Dacă elevul dă răspunsul
corect, imaginea respectiva se animă, sub ea se va scrie cuvântul
tastat de elev în casetă, apoi imaginea nu va mai putea fi selectată.
Dacă elevul dă un răspuns eronat, în difuzor se va auzi din nou
cuvîntul sugerat de imagine, iar din casetă se va sterge cuvântul
anterior scris eronat.
Ordinea selectării imaginilor nu este obligatorie. Elevul
poate trece la altă imagine chiar dacă nu a găsit răspunsul corect şi
poate reveni la o imagine la care a dat un răspuns eronat. În schimb,

32
Obiectiv: Verificarea aptitudinii de identificare pe hartă şi denumire Exemplu.
a ţărilor! Situaţie de învăţare la Istorie:
Enunţ: Scrieţi în casetele de dialog vecinii Franţei, aşa cum au fost Obiectiv: Evidenţierea elementelor esenţiale de conţinut şi
numerotaţi! verificarea reţinerii acestora de către elevi!
Premisă: Harta. Enunţ: Citiţi cu atenţie fraza! Completaţi cuvintele lipsă! Când aţi
Răspuns: 1.Spania, 2.Andora, 3.Belgia, 4.Germania, 5.Luxemburg, terminat, daţi OK”
6.Elveţia, 7.Italia, 8.Monaco. Premisă: În timpul domniei lui _____ (86-106), statul geto-dac
atinge apogeul dezvoltării economice şi politice. A luptat împotriva
________ încercând să organizeze o coaliţie a populaţilor dacice,
sarmate şi germanice din nordul Carpaţilor. Victorios la început, a
fost în cele din urmă înfrânt în urma a două razboaie grele: 101-___
e.n. şi ___- 106 e.n. S-a sinucis pentru a evita umilinţa captivităţii.
Răspunsul: Decebal, romanilor, 102, 105

În elaborarea itemilor cu răspuns scurt trebuie să se ţină cont


de următoarele recomandări:
- răspunsul solicitat să fie scurt şi bine definit; să nu existe
dubii asupra răspunsului corect;
- pentru itemii cu premisă de completare (formulare
incompletă), nu trebuie să abunde spaţiile libere. Premisa nu va
începe niciodată cu spaţiu liber;
- frazele scurte cu un singur spaţiu liber trebuie să vizeze
concepte esenţiale pentru conţinutul ştiinţific;
- dacă răspunsul este furnizat ca o valoare numerică ce
cuantifică un aspect cantitativ, se va preciza unitatea de măsură,
nivelul de precizie, mărimea, etc.;
- fragmentele din text extrase direct din manual nu sunt
recomandate, deoarece, desprinse de context, pot fi imprecise.

b) întrebările structurate, sunt un set de întrebări care se


succed logic şi se leagă între ele şi care solicită elaborarea unui
răspuns în legătură cu un conţinut ştiinţific prezentat. Pot fi avute în
vedere următoarele:
o avantaje:
- testează cunoştinţe, priceperi, capacităţi la nivele
superioare ale domeniului cognitiv;
33
- permit utilizarea unor materiale auxiliare; 5. Ce va afişa secvenţa de program, pentru n număr natural?
- transformă un item subiectiv, de tip eseu, într-o suită de while n<>0 do
itemi obiectivi sau semiobiectivi sau minieseuri, mai begin
uşor de notat; write(n mod 2);
o dezavantaje: n:=n div 2;
- materialele auxiliare sunt dificil şi laborios de proiectat; end;
- există riscul condiţionării unei întrebări de răspunsul 6. Ce determină secvenţa de program, pentru a şi b două numere
celei sau celor anterioare; naturale nenule?
o situaţii de utilizare: while a<>b do
- verificarea cunoaşterii unor definiţii, proprietăţi, begin
principii; if a>b then
- evaluarea capacităţii de a observa fenomene, a utiliza a:=a-b
cunoştinţe, a efectua experimente, a manevra informaţii; else
- evaluarea capacităţii de a raţiona şi a relaţiona elemente; b:=b-a;
Formularea unui item cu răspuns scurt presupune stabilirea end;
următoarelor elemente: Pentru implementarea primului item se va afişa
 enunţul, un text cu indicaţii asupra activităţilor pe care trebuie
să le facă elevul. Acesta trebuie să fie formulat în fraze scurte,
cu îndrumări asupra modului de abordare a itemului.
 premisa, reprezintă întrebări punctuale, legate printr-un
elemente de conţinut comun.
 întrebări, cerinţe formulate în termeni de întrebare.

Exemplu.
Obiectiv. Măsurarea capacităţii de a opera cu variabile de tip întreg.
Enunţ. Citeşte cu atenţie întrebările care urmează. Nu te grăbi cu
răspunsurile! Foloseşte tabele de verificare pentru analiza
secvenţelor de program. Fi atent la iniţializarea variabilelor!

Premisă.
1. Selectaţi tipurile de date întregi folosite în limbajul Pascal.
2. Selectaţi numărul de octeţi de memorie şi intervalele de valori
corespunzătoare fiecărui tip de date întreg.
3. Cum se reprezintă în memorie date de tip întreg?
4. Cum se determină câtul şi restul împărţirii întregi a două
numere naturale?
34
urmând a se selecta variantele care formează răspunsul corect.
Pentru implementarea celui de-al doilea item se va afişa

Pentru implementarea celui de-al treilea item se va afişa În elaborarea itemilor cu întrebări structurate se va ţine cont
de următoarele recomandări:
- un item este format din mai multe întrebări de tip
obiectiv sau semiobiectiv, legate printr-un element de
conţinut ştiinţific comun;
- dificultatea întrebărilor creşte către sfârşitul itemului;
- întrebările să solicite un singur răspuns corect şi să nu
conţină negaţii;
- întrebările să fie în concordanţă cu materialele auxiliare
şi cu stimulii utilizaţi.

35
8. Dezvoltări în instruirea asistată contextuale similare, oferă posibilitatea implementării în programul
de învăţare a feedback-ului secvenţial şi a evaluării formative.
8.1. De la excursia didactică la softul educaţional Noua manieră de proiectare a programelor de învăţare,
prezentată în lucrare, permite o sensibilă îndepărtare de paradigma
Excursia didactică, ca formă de organizare a activităţii instruirii centrate pe elev şi o apropiere de paradigma învăţării
didactice, se situează la frontiera dintre educaţia formală şi educaţia bazată pe resurse.
nonformală. Un scenariu didactic adecvat pentru o excursie Conceptul de educaţie nonformală apare ca o completare a
didactică poate plasa definitiv această activitate în sfera educaţiei demersului didactic la sfârşitul anilor ’60. Sylvia Scribner şi
formale. Michael Cole în aduc argumente pentru asocierea cunoştinţelor
Natura nonformală a excursiei didactice face din aceasta o dobândite în şcoală cu experienţele de învăţare ale elevilor din viaţa
activitate atractivă, dinamică şi consistentă din punct de vedere de zi cu zi. Sylvia Scribner şi Michael Cole promovează ideea că
educativ, puternic marcată de elemente de memotehnică, care cele mai importante competenţe dobândite de-a lungul vieţii sunt
îmbină elementul intuitiv cu argumentul ştiinţific, riguros şi consecinţa unor activităţi de educaţie nonformală.
sistematic. Bazate pe acţiune directă, pe intuiţie şi mai puţin pe rigoare
Lucrarea îşi propune să implementeze într-un scenariu ştiinţifică, deprinderile dobândite prin activităţi de educaţie
didactic unitar, elementele de atractivitate şi spectaculozitate nonformală conturează competenţe durabile, rezistente în timp. În
specifice excursiei didactice cu cele ale activităţilor didactice de tip 1997 UNESCO recunoaşte educaţia nonformala ca „activitate
formal, conducând la realizarea unui proiect logic de soft educaţională organizată şi susţinută, care nu corespunde exact cu
educaţional, care să constituie un element de cotitură în proiectarea ceea ce numim educaţie formală. Aceasta poate fi realizată în cadrul
programelor de învăţare. sau în afara instituţiilor de învăţământ şi se adresează persoanelor
Scenariul didactic aferent programului de învăţare permite de toate vârstele (...) Educaţia nonformală nu urmează un sistem
elevului să abordeze iniţial intuitiv contextul ştiinţific al lecţiei, apoi ierarhizat şi poate diferi ca durată, fără a implica în mod obligatoriu
utilizându-se metode şi procedee didactice clasice, precum certificarea rezultatelor învăţării”. Deşi există metodici de educaţie
expunerea, demonstraţia, explicaţia, acestuia să i se prezinte nonformală, educaţia nonformală este un proces flexibil şi dinamic,
conţinutul ştiinţific al lecţiei, în mod sistematic şi organizat. care devine dependent de “ambient” şi caracteristicile populaţiei
Programul de învăţare creează un spaţiul ştiinţific virtual şi permite ţintă. Adaptabilitatea este primordială şi defintorie. Proces bine
elevului să-l exploreze şi să descopere noi elemente de conţinut, structurat şi cu obiective clare, acesta se modifică în funcţie de
într-un context logic şi intuitiv. Maniera prospectivă plasează elevul comunitate, grup sau individ. Adaptarea nu este o întâmplare; este o
în centru contextului cognitiv, menţinând şi alimentând interesul ţintă, iar atingerea ei este susţinută de dorinţa de dezvoltare
acestuia pentru conţinutul ştiinţific. profesională personală şi de acumularea de noi experienţe.
Succesiunea logică a elementelor de conţinut generează o
succesiune de cadre vizuale ale spaţiului ştiinţific virtual al lecţiei.
Acest element de scenariu didactic este inspirat din excursia
didactică. Profesorul, care intervine cu explicaţii riguroase susţinute
cu argumente prezentate sub formă audio, video sau text, este
ghidul elevului în spaţiul virtual al lecţiei. O revenire în cadre
36
Experienţe cu denumiri exotice precum „The life library”1 O atentă proiectare a scenariului didactic aferent unei
sau „forum Theatre”2, promovează activităţi care sugerează excursii didactice permite abordări transcurriculare, cu carater
implicarea în mediul natural, social, economic. Experienţele integrator. Ca metodă, observaţia directă are o deosebită valoare
nonformale presupun în mod implicit deplasarea din mediul euristică şi participativă, deoarece permite o percepţie polimodală,
educaţional formal către natură şi societate, motiv pentru care pe baza a cât mai multor simţuri; detectarea şi extragerea unei
putem identifica această categorie de activităţi cu excursia informaţii noi prin eforturi proprii. Prin intermediul ei se urmăreşte
didactică. explicarea, descrierea şi interpretarea unor fenomene, într-o sarcină
Excursia didactica este o formă de organizare a instruirii concretă de învăţare, contribuind totodată la formarea şi dezvoltarea
care oferă elevilor posibilitatea de a intra în contact nemijlocit cu unor calităţi comportamentale, precum: consecvenţa, răbdarea,
conţinuturile prevăzute în programele şcolare ale disciplinelor pe perseverenţa, perspicacitatea şi imaginaţia; gândirea cauzală,
care le studiază. Conţinuturile devin libere de formalism, spiritul de observaţie şi de colaborare.
contextuale, intuitive şi atractive. Elevul are posibilitatea să Stresul evaluării, al rigorii disciplinei impuse, al temelor
observe, să cerceteze şi să cunoască în mod direct elemente corelate istovitoare este înlocuit cu plăcerea de a cunoaşte şi de a descoperi,
de conţinut ştiinţific cu caracter interdisciplinar şi totodată să de a forma o punte între cunoştinţele asimilate în clasă şi
descopere şi să asimileze la nivel intuitiv elemente de conţinut aplicabilitatea lor practică. Se conturează astfel o manieră de
necesare pentru lecţiile viitoare. abordare a învăţării motivantă şi atrăgătoare, care presupune
Excursia didactică formează abilităţi de lucru în echipă, utilizarea metodelor tradiţionale, cu mai mare flexibilitate şi
dezvoltă capacităţi de abordare interdisciplinare prin abordări libertate de exprimare şi acţiune.
flexibile de conţinut, aflate în contact direct cu realitatea cotidiană, În educaţia nonformală, abordarea aparent intuitivă, bazată
mult mai apropiată ca percepţie elevului decât rigoarea pe o percepţie polimodală, senzorială, produce o inversiune în
conţinuturilor abordate prin metodele de educaţie formală. Aceasta taxonomia proceselor cognitive a lui Bloom. În educaţia formală
generează entuziasm, mobilizare voluntară, stimulează curiozitatea elevului i se impune, în etapa comunicării noilor cunoştinţe, să
de a descoperi noi fenomene şi procese, vizând totodată conturarea parcurgă procesele cognitive de memorare, înţelegere şi aplicare.
de competenţe din registrul afectiv-atitudinal prin cultivarea Memorarea ca proces, crează disconfort cognitiv, fie datorită
atitudinii pozitive, colegiale, a simţului estetic, a dragostei şi volumului sau dificultăţii conţinuturilor, fie instinctului cognitiv de
interesului pentru natură şi frumuseţile ei. conservare al elevului.
În educaţia nonformală, iniţial accentul cade pe înţelegere şi
1
aplicare, memorarea apărând ca un proces facultativ şi involuntar,
Life Science Library este o colecţie de cărţi publicate de Time-Life între 1963 şi
1967. Fiecare dintre cele 26 de volume a abordat un subiect major al ştiinţelor
cea ce creează confort cognitiv. În realitate, printr-o proiectare
naturii. Acestea aveau ca public ţintă un cititor cu un nivel de educaţie destul de riguroasă a activităţilor educative nonformale, se revine treptat la
ridicat. În fiecare volum, la sfârşitul fiecăruia dintre cele opt capitole, a fost succesiunea naturală a proceselor cognitive, într-un context de
realizat câte un "Eseu Picture", care ilustra cu generozitate subiectul capitolului. confort cognitiv, entuziasm şi mobilizare voluntară. Educaţia
Fiecare volum a conţinea explicaţii detaliate ale conceptelor abordate, pentru a nonformală suplineşte cu succes educaţia formală şi rămâne una
putea fi uşor înţelese. Deşi depăşite demult de progresele înregistrate în domenii
dintre variantele importante pentru susţinerea procesului de instruire
de bază ale ştiinţei, maniera lor de abordare a conţinuturilor rămâne remarcabilă.
2
Teatru forum este un tip de teatru social interactiv care are ca scop găsirea de şi educare.
soluţii realiste la problemele comunităţii.

37
Avantajele menţionate constituie argumente favorabile
integrării metodelor de organizare si desfăşurare a educaţiei Deplasarea înainte-înapoi permite lărgirea cadrului. Aceasta
nonformale în scenariile didactice ale programelor de învăţare. Un se face în funcţie de traiectoria învăţării stabilită prin scenariul
scenariu de soft educaţional care să cuprindă esenţa acestor didactic proiectat, dar şi în mod flexibil, la dorinţa elevului. Acesta
activităţi educative este perfect posibil. Soft-urile educaţionale poate reveni în spaţii anterior parcurse, fie pentru a revedea
pentru educaţie nonformală ar conduce la promovarea şi elemente de conţinut, fie pentru a le recorela cu cele parcurse
eficientizarea metodelor de educaţie nonformală, la promovarea lor ulterior.
în rândul tinerilor şi a cadrelor didactice şi ar apropia ca eficientă
educaţia nonformală de educaţia formală, păstrându-i intacte
avantajele.
În cele ce urmează vom prezenta într-un studiu de caz, un
scenariu didactic de soft educaţional pentru o excursie didactică.
Conturarea scenariului didactic aferent softului educaţional
presupune definirea elementelor caracteristice programelor de
învăţare: Fig. 2. Spaţiul virtual de învăţare[7]
a) definirea spaţiului virtual de învăţare. Spre deosebire de Aceste cadre din spaţiul virtual de învăţare sunt asociate
soft-urile educaţionale care vizează situaţii educaţionale formale, şi paragrafelor din lecţiile clasice şi se succed logic, determinând
care de regulă împrumută caracteristici de prezentare a deplasarea controlată a elevului în spaţiul de învăţare.
conţinuturilor proprii manualului (text, imagini, înregistrări audio-
video), dar într-un context aparent static şi limitat de conţinuturile
sugerate de programa şcolară, în acest caz contextul nonformal se
va realiza prin imaginarea spaţiului virtual de învăţare, ca un spaţiu
real, liber de constrângeri programatice, propriu unei exprimări
libere. Acest spaţiu trebuie să ilustreze contextul de abordarea al
conţinuturilor şi poate fi implementat printr-o succesiune corelată
logic de imagini iniţial aparent statice, dar care să sugereze
deplasarea într-un spaţiu real spre acele puncte de interes, care
accesate produc situaţii de învăţare.

Fig. 3. Prezentarea noilor conţinuturi[7]


b) prezentarea noilor conţinuturi. Orice demers didactic
formal sau nonformal presupune transmiterea către elev a unor
conţinuturi, folosind metode şi procedee didactice, într-o anumită
Fig. 1. Spaţiul virtual de învăţare[7]

38
formă de exprimare. Rolul fiecărui cadru este de a crea suportul
intuitiv de prezentare a conţintului ştiinţific al lecţiei.
Spre deosebire de soft-urile educaţionale clasice, în care
profesorul este substituit unor elemente de scenariu didactic, aici
acesta este în permanenţă prezent şi vizibil. El apare într-un context
real, şi prezintă conţinutul ştiinţific susţinut în permanentă de
suportul vizual real al spaţiului de învăţare. Prezenţa profesorului în
spaţiul de învăţare este temporară. El de fapt prezintă elementele de
conţinut esenţiale şi stabileşte sarcinile de învăţare pentru elev.
Acesta prospectează spaţiul de învăţare şi învaţă prin descoperire.
Fig. 5 Situaţii de învăţare
Se recurge la toate facilităţile oferite de tehnologiile
informaţionale pentru redarea imaginilor, textului, înregistrărilor
audio-video, în combinaţii ale acestora care permit optimizarea
procesului de comunicare şi asimilare a cunoştinţelor.

Fig. 4. Zone critice ale spaţiului de învăţare


c) stabilirea zonelor critice ale spaţiului de învăţare.
Punctele fierbinţi ale spaţiului de învăţare sunt marcate, la Fig. 6 Situaţii de învăţare
apropierea mouse-ului prin elemente grafice animate, care e) recapitularea şi sistematizarea conţinuturilor. O revenire
sugerează elevului să-şi îndrepte atenţia către acea zonă. Un click pe traseul educaţional parcurs de elev în condiţiile sintetizării şi
pe o zonă poate crea o gamă diversă de situaţii de învăţare, ilustrate sistematizării conţinuturilor abordate este perfect posibilă folosind
în imaginile de mai jos. elemente de scenariu didactic proiectate în acest scop. Se asigură în
d) proiectarea situaţiilor de învăţare. În proiectarea acest fel corelarea conţinuturilor şi întărirea retenţiei.
situaţiilor de învăţare recurge la mijloacele clasice ale programelor
de învăţare (text, imagine, înregistrări audio şi video). Diversitatea
modului de proiectare este condiţionată de natura conţinuturilor ce
trebuie prezentate, de cantitatea şi natura informaţiei, de modul de
prezentare şi de natura populaţiei ţintă.
39
invatamant si permite accentuarea si accelerarea formarii
competentelor transversale.
Spatiu educational deschis este un auxiliar didactic digital cu
valente educationale specifice programelor de invatare.
Acesta implementeaza in scenarii didactice distincte si unitare,
elementele de continut stiintific, specifice unei discipline, intr-un
Fig. 7 Situaţii de învăţare context situational real, intuitiv, comun mai multor discipline.
Aceasta maniera de proiectare, contureaza caracteristicile unui soft
f) asigurarea feedback-ului. Feedback-ul este un element educaţional, transdisciplinar.
esenţial în proiectarea programelor de învăţare. Folosind o gama Scenariul didactic aferent programului de învăţare, corespunzator
variată de itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi, în forme fiecarei discipline, permite elevului să abordeze contextul ştiinţific
variate de reprezentare grafică, asociată conţinturilor şi formei de al lecţiei in context interdisciplinar, fara a afecta rigoarea si
prezentare a cestora, feedback-ul este elementul prin care se asigura consistenta unei abordari monodiciplinare.
interacţiunea individualizată elev-soft şi implementeaze în scenariul Se crează in acest mod, un context ştiinţific care permite elevului sa
educaţional evaluarea formativă. Acesta este cel mai potrivit exploreze şi să descopere noi elemente de conţinut stiintific, într-un
moment pentru a marca revenirea profesorului în primplanul context interdisciplinar, logic şi intuitiv.
scenariului didactic, în postura de colaborator şi „ghid” în spaţiul Elevul se plasează în centru contextului cognitiv.
virtual de învăţare. Acesta îndreaptă şi însoţeşte elevul în spaţiul de Maniera de abordare mentine şi alimenteaza interesul acestuia
învăţare în vederea rezolvării cu succes a sarcinilor de învăţare. pentru conţinutul ştiinţific abordat.
Noua manieră de abordare a demersului didactic îmbină Se contureaza in acest mod competenţe care permit elevului să se
rigoarea scenariului didactic clasic cu plăcerea de a cunoaşte şi a adapteze la dinamica şi complexitatea realului, în diversitatea
descoperi un univers atractiv, specifică excursiei didactice ca contextelor în care realul se manifestă.
manieră de organizare a activităţilor de educaţie nonformală. Sunt vizate deopotriva competente profesionale sau
Utilizarea acestor programe de învăţare asigură în egală măsură, cu extraprofesionale, şcolare sau extraşcolare, formale sau nonformale,
costuri reduse şi eliminând riscurile inerente ale organizării locale sau globale, familiare sau necunoscute.
excursiei didactice clasice, un suport eficient de educaţie Sistemul de cunostinte, abilitatile, deprinderile, aptitudinile si
nonformală, cu toate avantajele care decurg din aceasta. atitudinile formate, „traversează” campuri profesionale sau
disciplinare diferite, fiind prezente în fiecare dintre ele, dar nefiind
8.2. Spatii educationale deschise specifice nici unuia. Acestea sunt caracteristici definitorii pentru
competenţe transversale.
Definim un spaţiu educaţional deschis, ca un context de Aceasta maniera de proiectare a procesului de intruire permite
conţinut ştiinţific, ce poate fi asociat prin abordari distincte, mai profesorului o concentrare a resurselor in directia accentuarii
multor discipline. formarii componentelor interne si externe a competentelor vizate.
Spatiul educational deschis se constiuie ca auxiliar didactic cu Se constata o sensibilă si vizibila apropiere de paradigma învăţarii
caracter integrator, unificator pentru diferite discipline din planul de bazată pe resurse, prin caracterul integrator si unificator al
exploatarii acestora.
40
In ciclul curricular de Aprofundare, dar mai cu seamă în de învăţământ, în context situaţional real. Această maniera de
ciclul curricular de Specializare, nivelul superior al liceului, proiectare, contureaza caracteristicile unui soft educaţional,
formarea competenţelor transversale reprezintă o ţintă esenţială. transdisciplinar.
Competenţele transversale sunt considerate competenţe pentru Scenariul didactic aferent programului de învăţare,
viaţă, care permit persoanei să se adapteze la dinamica şi corespunzator fiecarei discipline, permite elevului să abordeze
complexitatea realului, în diversitatea contextelor în care realul se contextul ştiinţific al lecţiei in context interdisciplinar, fara a afecta
manifestă; profesionale sau extraprofesionale, şcolare sau rigoarea si consistenta unei abordari monodiciplinare.
extraşcolare, formale sau nonformale, locale sau globale, familiare Se crează in acest mod, un context ştiinţific care permite elevului sa
sau necunoscute etc. Se numesc transversale în sensul că exploreze şi să descopere noi elemente de conţinut stiintific, într-un
„traversează” competenţele diferitelor domenii disciplinare, fiind context interdisciplinar, logic şi intuitiv. Elementele de conţinut
prezente în fiecare dintre ele, dar nefiind specifice nici unuia. specifice diferitelor discipline se corelează şi se completează
Un spaţiu educational deschis, reprezintă un context de reciproc, formând o imagine de ansamblu, corentă şi unitară.
continut stiintific, ce poate fi asociat prin abordari distincte, mai Un spaţiu educaţional deschis crează cel mai potrivit context
multor discipline, contribuid în mod decisiv şi nemijlocit la de identificare a celor trei concepte fundamentale care definesc
conturarea competenţelor transversale. Un spatiul educational competenţele transversale: decentrarea, paradoxul şi analogia.
deschis se constituie, în acest fel, ca auxiliar didactic cu caracter Contextul comun de abordare a conţinuturilor permite
integrator, unificator pentru diferite discipline din planul de elevului să se elibereze de constrângerile sistemelor de referinţă
învăţământ si permite accentuarea si accelerarea formarii proprii fiecarei discipline, să caute sensuri, mize, norme şi coduri de
competentelor transversale. practică comune spre a putea poziţiona în raport cu acestea. Se
Sintetizând diferitele abordări, D. Crutzen identifică dezvoltă capacităţi de ieşire din cadre de referinţă limitate,
caracteristicile semnificative pentru atributul de transversalitate: caracteristice abordărilor monodisciplinare şi să relativizeze
- o competenţă transversală este transdisciplinară, ceea ce percepţia realului la propriul punct de vedere.
înseamnă că acest tip de competenţe se formează prin toate Spaţiu educaţional deschis accentuează paradoxurile
disciplinele, sunt interdependente şi formează un ansamblu unitar; complexităţii; ieşirea din dualitate, uniformitate spre a lua în
- o competenţă transversală permite transferul în contexte şi considerare complexitatea, pluralitatea, diversitatea, dezvoltă
în domenii diferite, punând în evidenţă posibilităţi de transfer prin capacitatea de a corela elementele aparent contradictorii ale
analogie; realităţii, de a percepe pozitiv incertitudinea, fără a se simţi
- atributul de transversalitate al unei competenţe este ameninţărea situaţiilor problemă sau a improvizaţiei răspunsurilor
accentuat de amploarea contextelor pe care le acoperă acestea. de moment.
Dezideratul formării competenţelor transversale nu poate fi Eliberarea de stres survine din momentul în care se
atins fără definirea şi constituirea mijloacelor didactice care să formează abilitatea de a mânui analogia şi a practica transferul în
susţină acest dremers. Spatiu educational deschis se constituie ca un învăţare şi în viaţa de toate zilele, ceea ce înseamnă să fii capabil de
auxiliar didactic digital, cu valente educationale specifice a discerne similitudinile şi diferenţele, de a lua în considerare ceea
programelor de învăţare, care permite atingerea acestui deziderat ce este comun de la o situaţie la alta, punând totodată în evidenţă
prin implementarea în scenarii didactice distincte si unitare, a diferenţele semnificative. Starea de certitudine, uneori contestată în
elementelor de conţinut ştiinţific specifice disciplinelor din planul perspectiva succesului este şi consecinţa adaptării la o realitate în
41
continuă mişcare, la dezvoltarea capacităţii de a învăţa să înveţe Acest spaţiu ilustrează contextul de abordarea al conţinuturilor
continuu. pentru mai multe discipline din planul de învăţământ, asigurând
Caracteristic spaţiului educaţional deschis este formarea caracterul iniţial multidisciplinar, dar pe parcursul evoluţiei
acelor competenţe care permit elevului să se adapteze la dinamica şi temporale a scenariului didactic, acesta capătă valenţe
complexitatea realului, în diversitatea contextelor în care realul se transdisciplinare. Iniţial, o succesiune corelată logic de imagini
manifestă, competenţe care sunt deopotriva profesionale sau aparent statice, care să sugereze dinamica sistemului pe care-l
extraprofesionale, şcolare sau extraşcolare, formale sau nonformale, reprezintă într-un spaţiu real, spaţiul virtual de învăţare dirijează
locale sau globale, familiare sau necunoscute. Sistemul de elevul către puncte de interes, care accesate succesiv produc situaţii
cunostinte, abilitatile, deprinderile, aptitudinile si atitudinile de învăţare.
formate, „traversează” campuri profesionale sau disciplinare Într-o accepţiune restrictivă, pe parcursul proceselor
diferite, fiind prezente în fiecare dintre ele, dar nefiind specifice nici cognitive de nivel inferior, spaţiul virtual de învăţare poate fi
unuia. Acestea sunt caracteristici definitorii pentru competenţe accesat monodisciplinar, prin selectarea unor opţiuni de meniu.
transversale. Această abordare conduce la formarea de competenţe specifice
Crearea unui spaţiu educaţional deschis presupune definirea disciplinei selectate şi este necesar a fi folosită în funcţie de anumite
elementelor caracteristice: spaţiul virtual de învăţare, conţinuturile particularităţi ale populaţiei ţintă. Aboradrea multidisciplinară,
specifice, scenariul didactic (stabilirea zonelor critice ale spaţiului supusă parcursului didactic stabilit prin scenariul didactic
de învăţare, proiectarea situaţiilor de învăţare, asiguarea feedback- transformă succesiv competenţe specifice, în elemente de
ului şi a evaluării formative, recapitularea şi sitematizarea competentă transdisciplinară.
conţinuturilor).

Definirea spaţiului virtual de învăţare este elementul


contextual esenţial al auxiliarului didactic. Profitând de un context
nonformal, spaţiului virtual de învăţare este reprezentat grafic, ca un Spre deosebire de situaţile clasice de prezentare a noilor
spaţiu real, liber de constrângeri, propriu unei exprimări personale. conţinuturi, demersul didactic facilitat de spaţiile educaţionale

42
deschise presupune transmiterea combinată, simultană, a următoare, apar module de asistenţă administrativă a unităţii
conţinuturilor specifice mai multor discipline într-un context logic, şcolare: gestiunea orarului şi a catalogului, gestiunea structurii
integrator. În prezentarea noilor conţinuturi se folosesc metode şi unităţilor şcolare şi instrumente de comunicare electronică dedicate
procedee didactice, adaptate specificului conţinuturilor şi care sistemului educaţional (comunicare între elevi, profesori, inspectori,
facilitează procesul de intuire, înţelegere şi memorare. părinţi etc.).
Spaţiul educaţional deschis este cadrul cel mai propice de Sistemul va fi implementat la scară naţională la:
exprimare atat pentru elev cât şi pentru profesor, care nu mai este - nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (serverul
sustituit unor elemente de scenariu didactic, ci este în permanenţă central)
prezent şi vizibil. El apare într-un context real, şi prezinţă conţinutul - nivelul Inspectoratelor Şcolare judeţene (centru teritorial)
ştiinţific suţinut în permanentă de suportul vizual real al spaţiului de - nivelul unităţii şcolare (server şi reţea locală a şcolii).
învăţare. Prezenţa profesorului în spaţiul educaţional deschis nu este Acest sistem a fost gândit ca un sistem integrat de asistenţă
însă dominantă. El prezintă elemente esenţiale de conţinut şi pedagogică şi administrativă oferit profesorilor, elevilor şi
stabileşte sarcini de învăţare. Elevul prospectează spaţiul managerilor şcolari, care are ca obiectiv de lungă durată
educaţional şi învaţă prin descoperire. informatizarea sistemului educaţional, atât ca proces de instruire
Aceasta maniera de proiectare a procesului de intruire (predare, învăţare, evaluare), cât şi ca sistem gestiune şi
permite profesorului o concentrare a resurselor in directia monitorizare.
accentuarii formarii componentelor interne si externe a Sistemul caută să evite informatizarea excesivă, precizând
competentelor vizate. Se constata o sensibilă si vizibila apropiere de de la început locul şi rolul pe care-l va juca în procesul educaţional;
paradigma învăţarii bazată pe resurse, prin caracterul integrator si acela de alternativă viabilă, eficientă şi atractivă la metodele de
unificator al exploatarii acestora. predare, învăţare existente, de sistem complementar celui actual şi
nu de soluţie care să înlocuiască toate vechile mecanisme, prin
preluarea funcţiilor acestora.
9. Preocupările actuale de implementare a Nu se pune, în nici un caz problema înlocuirii manualelor
metodei învăţării asistate în învăţământul preuniversitar şcolare cu softuri educaţionale şi nici a profesorilor cu programe de
învăţare. O asemenea abordare ar conduce la un eşec al sistemului.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în cadrul programului de Sistemul oferă profesorilor un instrument didactic de
reformă a învăţământului preuniversitar, a iniţiat un program care suplimentar, pe care îl vor integra treptat în activitatea de predare,
vizează introducerea informaticii ca instrument în procesul examinare şi gestiune a procesului didactic. Această manieră de
educaţional, implementat prin sistemul AEL (Asistent Educaţional abordare ţine cont şi de stadiul actual de implementare în activitatea
pentru Licee). socio-economică a tehnologiilor informatice, de gradul de
Prima versiune a sistemului AEL a fost instalată penetrabilitate a acestor tehnologii în subconştientul activităţii
demonstrativ în 10 unităţi şcolare din ţară, în cadrul unui proiect cadrelor didactice. Pentru a preveni un eşec determinat de
pilot iniţiat încă de la începutul anului şcolar 2001-2002. Sistemul respingerea faţă de utilizarea tehnologiilor informatice de către
cuprindea, în prima lui fază, softuri care pot fi utilizare în cadrul cadrele didactice fără pregătire sau experienţă în domeniu, sistemul
orei de curs, ca suport pentru procesul de predare şi oferă este prevăzut cu o interfaţă prietenoasă, simplificată, special
posibilitate personalizării interfeţei de către profesor. În versiunile proiectată pentru aceste situaţii.
43
Pentru susţinerea predării şi învăţării, sistemul include Ca efect pe termen scurt, realizarea şi dezvoltarea
tutoriale, seturi de întrebări care să asigure conexiunea inversă, sistemului, va conduce la familiarizarea mediului educaţional cu
seturi de exerciţii care să asigure învăţarea, simulări care să asigure conceptele si avantajele tehnologiei informaţiei şi, în secundar, ar
formarea deprinderilor şi aptitudinilor, exemple de probleme putea conduce la prevenirea şi reducerea tendinţei de emigrare, prin
rezolvate, seturi de probleme propuse, jocuri educative. atragerea studenţilor, absolvenţilor şi a cadrelor didactice pentru
Noutatea adusă de sistem este constituirea unui nucleu de realizarea pachetelor educaţionale.
informaţii gestionat electronic, bazat pe manuale, prezentate în Pe termen mediu si lung, programul va conduce la creşterea
forma electronică şi cu un conţinut şi o formă de prezentare care competenţei şi creativităţii, creşterea nivelului de instruire medie şi
depăşeşte prezentarea textuală obişnuită. superioară, creşterea bagajului de cunoştinţe al elevilor, profesorilor
Pentru dinamizarea prezentării şi sporirea atractivităţii şi şi, în general, la nivel ridicarea la nivel naţional a gradului de
retenţiei, sistemul conţine materiale, în forme de prezentare variate, utilizare a tehnologiilor informatice în cele mai diverse domenii de
cu un conţinut multimedia variat (demonstraţii video, documentare, activitate.
prezentări pas cu pas, animaţii). Nucleul de informaţii şi cunoştinţe
oferă funcţii de căutare după cuvinte cheie, şabloane, domenii de 10. Instruirea deschisa la distantă
interes, etc.
Sistemul îşi propune să integreze atât aplicaţii elementare Tot ceea ce a fost expus până acum nu pledează pentru
(programe de învăţare şi de verificare şi evaluare), cât şi programe renunţarea la metodele învăţământului tradiţional, mai ales în cazul
utilitare de birotică, simulatoare complexe din diferite domenii de primilor ani de educaţie în şcoli, când influenţa personală a
activitate, etc. educatorului rămâne determinantă; însă utilizarea tehnologiilor
În ceea ce priveşte evaluarea, sistemul oferă următoarele moderne pentru adaptarea procesului educativ la necesităţile
facilităţi: individuale ale fiecărui elev rămâne în continuare un deziderat.
- teste electronice, cu autoreglare prin punctare; Se conturează în acest moment o soluţie de abordare a
- suport pentru alcătuirea de teste, inclusiv cu alegerea problemei instruirii bazate pe tehnologiile moderne: Învăţământul
aleatoare a unui set de întrebări dintr-o mulţime de posibilităţi; Deschis şi la Distanţă. Conceptul încearcă să ofere oamenilor şansa
- catalog electronic; de a învăţa în momentul, locul şi ritmul care le satisfac cel mai bine
- istoricul evoluţiei pregătirii fiecărui elev; cerinţele individuale şi, evident, încearcă să le ofere şansa unei cât
- softuri de competiţie (concursuri, evaluări periodice, mai bune adaptări la noua societate.
simulări de examene, olimpiade la nivel local, regional, naţional). Învăţământul deschis şi la distantă pare a fi răspunsul cel
Implementarea sistemului va putea fi realizată în etape, la mai potrivit pentru instruirea adulţilor. Pentru a vedea de ce, să
diferite niveluri, în funcţie de dotările unităţilor şcolare, iniţial urmărim comparaţia de mai jos:
pentru evaluare la materiile fundamentale, apoi pentru predare şi în  Acelaşi timp + Acelaşi loc = Învăţământ tradiţional
final pentru studiu individual. Numărul de elevi care vor accesa  Timp diferit + Acelaşi loc = Învăţământ deschis
sistemul vor da măsura succesului implementării acestuia.  Acelaşi timp + Loc diferit = Învăţământ la distanta
Pericolele unui insucces sunt multiple, dar acestea pot fi îndepărtate  Timp diferit + Loc diferit = Învăţământ deschis şi la
cu uşurinţă prin măsuri manageriale. distanta

44
Învăţământul deschis şi la distanţă se adaptează necesităţilor Aceste concepte de Învăţământ deschis şi la distanţă pot
adulţilor, în condiţiile lipsei de timp, a gradului diferit de instruire şi primi un impuls semnificativ prin utilizarea facilităţilor de
a capacităţii diferite de asimilare. Preocuparea pentru aceste comunicare, informare şi cooperare oferite la nivel public de
concepte în educaţie se poate observa din numărul tot mai mare de reţeaua Internet, iar la nivel privat de conceptul de intranet aplicat
instituţii de învăţământ, la nivel mondial, care oferă cursanţilor tot în reţelele de comunicaţie ale firmelor.
mai multe posibilităţi de personalizare a programului de instruire. In acest moment, reţeaua Internet poate constitui un suport
De asemenea, se conturează tot mai multe programe naţionale şi esenţial pentru dezvoltarea noilor concepte de educaţie în domeniul
internaţionale de cercetare şi implementare a acestor metode în public. Deşi costurile actuale pot părea mari (în special în România)
educaţia practică. datorită necesităţii dezvoltării unei infrastructuri care să suporte
Practicarea unui învăţământ total deschis reprezintă un ţel fluxurile mari de date implicate, nu trebuie uitat că aceste investiţii
greu de atins prin mijloacele educaţiei tradiţionale, deoarece o vor fi partajate cu companiile publice sau private care se ocupă de
adaptabilitate completă ar însemna poate existenţa unui număr mai telefonie, televiziune prin cablu etc.
mare de educatori decât de elevi. Chiar şi implementarea parţială a La rândul lor, investiţiile individuale legate de procurarea
conceptului poate fi prohibitivă datorită costurilor uriaşe ale tehnicii de calcul necesare accesului la Internet se vor diminua atât
metodelor tradiţionale. Situaţia se poate schimba însă radical în prin dezvoltarea tehnologică ce va reduce costurile, prin dezvoltarea
momentul în care se face apel la metodele moderne bazate pe de noi tehnologii şi concepte (Net PC), cât şi prin integrarea
tehnologiile informatice şi pe cele ale telecomunicaţiilor, folosind tehnicilor de acces la Internet, spre exemplu cu receptoarele TV.
mijloacele multimedia. Aceste tehnologii pot elimina o mare parte Reţelele private (locale sau globale) pot constitui suporturi intranet
din constrângerile de timp, accesul restrictiv la informaţie datorat pentru implementarea unei strategii coerente şi eficiente cu privire
distanţelor şi costurilor adiţionale educaţiei (cazare, transport, costul la educaţie, la nivel de firmă.
scoaterii din producţie, etc. ). Alături de restricţiile enumerate până acum, mai apare una
Evident, totul are un preţ, iar în acest caz preţul este acela al foarte importantă: pregătirea specialiştilor în aceste noi metode de
introducerii unor noi restricţii: preţul tehnologiilor moderne. Dar de educaţie. Cine îi educă pe educatori? Răspunsul nu poate fi decât
această dată soluţiile pot fi date pe de o parte de către dezvoltarea unul singur prin prisma celor discutate până acum. Metodele sunt în
accelerată a acestor tehnologii, ceea ce conduce la reducerea faza enunţării lor, aşa că specialiştii se educă singuri, zi de zi. Dacă
costurilor în perioade scurte, iar pe de altă parte de implicarea la nivelul firmelor private de cele mai multe ori se înţeleg
factorilor responsabili din societate (la nivel central - beneficiile unor astfel de concepte în educaţie, iar cele mai multe
guvernamental şi local). Aceste foruri trebuie să facă o estimare a dintre ele prevăd departamente specializate pentru problemele de
costurilor de implementare a noilor tehnologii în societate, în educaţie în cadrul firmei în scopul realizării de economii şi al
comparaţie cu costurile efectelor negative asupra dezvoltării obţinerii unor rezultate îmbunătăţite, la nivel public educatorii
viitoare a societăţii, în cazul ignorării acestor noi tendinţe în trebuie sprijiniţi prin elaborarea unor proiecte naţionale de cercetare
educaţie. şi implementare în domeniu.
În acest moment există un mare interes la nivel mondial Avantajele utilizării noilor metode în educaţia adulţilor sunt
pentru implementarea acestor filozofii de educaţie atât în domeniul multiple. Putem enumera reducerea consumului de timp,
public cât şi în domeniul privat, al companiilor mai mari sau mai posibilitatea adaptării programelor personale de educaţie,
mici. posibilitatea acomodării rapide cu schimbările şi noile cunoştinţe
45
din diverse domenii, posibilităţi extinse de educaţie interdisciplinară USA, Japonia, Franţa, Rusia etc. au fost elaborate sisteme de
şi nu în ultimul rând reducerea dramatică a costurilor formării instruire computerizată orientate spre diferite configuraţii de
continue. La rândul lor, educatorii se pot concentra pe domeniile lor sisteme de calcul. Pentru realizarea lor a fost necesară colaborarea
de activitate, pe dezvoltarea materialelor educative şi pot colabora specialiştilor în domeniul psihologiei, didacticii specialităţii,
între ei pentru a oferi legături între diversele domenii. programatorilor, designerilor, constructorilor de calculatoare, etc. şi
nu în ultimul rând de resurse financiare.
11. Dezvoltarea tehnologiilor educaţionale În context metodologic desfăşurarea pregătirii profesionale
asistate de calculator a evoluat atât în direcţia instruirii programate
Evident că aceste noi concepte în educaţie nu le pot înlocui (sisteme automatizate de instruire), cât şi în direcţia asigurării
pe cele tradiţionale în mod radical. Există domenii în care educaţia documentaţiilor de utilizare pentru aplicaţiile informatice
tradiţională este de neînlocuit: faza preşcolară, primii ani de şcoală implementate în diferite ramuri de activitate (ştiinţă, tehnică,
(în care ar trebui descoperite aptitudinile individuale ale fiecărui economie, etc.).
individ), fazele de debut în învăţarea unor noi concepte atât la tineri Începutul anilor 80 a marcat dezvoltarea unei noi direcţii –
cât şi la adulţi. Îmbinarea tradiţiei cu noul poate conduce însă cu sistemele inteligente de instruire, bazate pe rezultatele cercetărilor
mult mai multă siguranţă la rezolvarea actualei crize a educaţiei, din domeniul inteligenţei artificiale. Un astfel de model de instruire
care se manifesta nu numai în România, dar şi la nivel mondial. realizează o reprezentare simultană a modelului elevului, al
Este clar pentru toată lumea că la acest moment exista un procesului de instruire şi a domeniului în care s-a creat o strategie
uriaş decalaj între România şi ţările occidentale la nivel economic. raţională de instruire. Cercetările în acest domeniu sunt încă în curs
Dar acest decalaj se manifestă poate la fel de pregnant, deşi nu la fel de desfăşurare.
de evident, la nivel cultural şi educaţional. Nu se are în vedere aici Apariţia calculatoarelor personale a determinat apariţia a noi
la cultura şi educaţia generală, ci mai ales cultura tehnică şi educaţia metode de instruire. Procesul a fost facilitat de creşterea
practică. accesibilităţii calculatoarelor şi de facilităţile oferite de acestea în
Învăţământul românesc actual oferă o foarte scăzută procesul comunicării sub cele mai diferite forme: text, sunet,
adaptabilitate la nevoile individuale ale fiecărui participant la imagine. Informaţia sub formă de imagine şi sunet este mult mai
procesul de instruire, iar aceasta stare de fapt nu este de natură să rapid asimilată de către elev, viteza de transmitere şi de asimilare a
reducă decalajele existente între România şi lumea occidentala. permis ridicarea ratei de însuşire a cunoştinţelor, a condus la
Utilizarea noilor tehnologii îmbinate cu noile metode de educaţie ar dezvoltarea intuiţiei şi imaginaţiei elevului.
putea conduce la reducerea acestor diferenţe. Poate că eliminarea Mijloacele multimedia, hipertextul, sistemele de “realitate
diferenţelor ar trebui făcută întâi în plan cultural şi educaţional, virtuală” permit o accesare facilă a informaţiei, reduc timpul de
acest lucru trăgând înainte şi economia. Să nu uitam exemplul căutare şi selectare a informaţiei, integrează informaţia sub formă
Japoniei care imediat după al doilea război mondial a investit cel de text cu grafica, imaginea şi înregistrarea sonoră. A fost în acest
mai mult în educaţie şi sănătate deşi ţara era distrusă de război. fel posibilă realizarea unor tutoriale, ghiduri, enciclopedii
Cunoştinţele, deprinderile şi priceperile căpătate în electronice. Reţelele globale de comunicaţii informaţionale au dat
universităţi de către viitorii specialişti determină căile de dezvoltare un impuls decisiv noilor sisteme de instruire, asigurând accesul
ale societăţii. Cercetările sistematice în domeniul instruirii rapid şi practic gratuit la un volum imens de informaţie.
profesionale continuă de mai mult de 30 de ani. În universităţi din
46
Se conturează conceptul de “tehnologie a informaţiei”, 3. V. Ciubotaru - Ce este un scenariu,
concept care presupune pe lângă prelucrarea informaţiei şi procesul www.poezie.ro/index.php/article/
de culegere automată, validare, transmitere, păstrare şi exploatare
sau utilizare a informaţiei. În esenţă, informatizarea învăţământului 4. S. Cristea – Fundamentele pedagogice ale reformei
este un proces firesc de aliniere a domeniului la utilizarea învăţământului, Editura Didactică şi Pedagogică R. A.,
tehnologiilor informaţionale în procesul de instruire. Aplicarea Bucureşti, 1994.
tehnologiilor informaţionale în instruire se dezvoltă mai lent decât
mijloacele tehnice care o facilitează, deoarece sub aspect metodic 5. Doise, W., 1996, «Cooperarea şi conflictul - o perspectivă
tehnologiile informaţionale integrează cunoştinţe din psihologie, piagetiană», în Neculau, A., Psihologie socială. Aspecte
pedagogie, cibernetică, informatică, electronică şi comunicaţii, iar contemporane, Iaşi, Polirom.
unele dintre aceste domenii au un ritm propriu de dezvoltare.
Aspectul psiho-pedagogic al integrării tehnologiilor informaţionale 6. Drapeau C., 2000, Învaţă cum să înveţi repede, Ed. Teora,
în instruire relevă o discordanţă între posibilităţile potenţiale ale Bucureşti;
domeniului şi cele reale ale tehnologiilor informaţionale de
instruire. Necesitatea comunicării unor conţinuturi ştiinţifice şi 7. Favre, D., 1995, «Conception de l’erreur et rupture
specificul procesului educativ creează dificultăţi în elaborarea épistemologieque» în Revue Francaise de Pédagogie, 111,
mijloacelor tehnologiilor informaţionale de instruire. 85-94.

Cuvinte cheie 8. Foulin, J.-N., Mouchon, 1998, Psychologie de l’éducation,


Paris, Nathan.
Soft, soft educaţional, scenariu didactic, alternativă didactică,
principii didactice, populaţie ţintă, metode de învăţare, adaptare la 9. Giordan, A., 1993, Les conceptions des apprenants, în La
specificul disciplinei, obiective didactice, resurse, strategie pédagogie: une encyclopedie pour aujourd’hui,.Paris, E.S.F.
didactică, curriculum naţional, ofertă curriculară, spaţiu educaţional
deschis. 10. Giordan, A., 1998, Apprendre, Paris, Ed. Belin.

11. Joiţa, E., 2002, Educaţia cognitivă. Fundamente.


Bibliografie Metodologie, Iaşi, Polirom.

1. Adăscăliţei A., 2007, Instruire a sistată de calculator, 12. Linksman R., 1999, Învăţare rapidă, Ed. Teora, Bucureşti.
Polirom, Iaşi
13. C. Masalagiu, I. Maxim, I. Asiminoaie – Metodica predării
2. Bernat S.-E., 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa informaticii, Editura MatrixRom, Bucureşti, 2001
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
14. Momanu, M., 2002, Introducere în teoria educaţiei, Iaşi,
Polirom.
47
15. Rae L., 2001, Tehnici de formare, Editura Universal Dalsi,
Bucureşti.

16. Siebert, H., 2001, Pedagogie constructivistă, Iaşi, Institutul


European.

17. Sorel, M., 1994, Pratiques nouvelles en éducation et en


formation. L’éducabilité cognitive, Paris, L’Harmattan.

18. Stanciu M., 2003, Didactica postmodernă,


Editura.Universităţii Suceava.

19. M. Stoica – Sinteze de pedagogie şi psihologie, Editura


Universitaria, Craiova, 1992.

20. Cognitive Consequences of Formal and Informal Education

21. http://unesdoc.unesco.org/images/0003/000327/032763eo.p
df

22. I. Jinga, E. Istrate – Manual de pedagogie, Editura All,


Bucuresti, 2001, p. 277

23. https://docs.google.com/file/d/0B7vYxwL23ki_MTRlZWQ
2NzAtZWUzMy00ZTljLTkzODUtMTI2NjQ1OGFhODBh/
edit?hl=en_US&pli=1

24. http://en.wikipedia.org/wiki/Life_Science_Library

25. http://www.artfusion.ro/?l=en&m=6&sm=33

26. http://w3.upm-kymmene.com/upm/forestlife/index.html

27. S. Cristea – Dicționar enciclopedic de pedagogie, vol. 1,


Editura Didactica Publishing House, Bucureşti, 2015.
48