Sunteți pe pagina 1din 24

SICIETRIEll NE MAINE

RE,V1STA SAPTAMANALA PENTRU PROBLEME SOCIALE SI ECONOMICE


111=10111111111
Comitetul de directie: Vasile Goldis, D. Gusti, Mihai Popovici, Gh. Bogda.--
Artut I. Duica, Ion Lupas, Onisifor Ghibu, V. C. Osvada, Radu Dragnea si Ion Clopotel
E Tin
N-1112. M11111111111
r 12 ez
CLUJ, SAMBATA, 19 APRILIE 1924.
iminuommEmmilmmisms

If AC:10E10a*

CUPRIN S
41?014W-'

U L:
UNITATEA NATIONALA : Dreptatea Istoriei Ion Lupaf
ACTUALITATI: Serbarile dela Chisinau 0 Ghibu
Cronici parisiene P Draghici
Figuri reprezentative T. Vornic
POLITICA EXTERNA: Confederatia Dunareana . Bogdan-Duica
DISCUTII LITERARE: Neoromantism Radu Dragnea
Ratacire" de Bratescu-Voinesti Bogdan-Duica
Greseli de limba . . . . . . A Banciu
PROBLEME SOCIALE: Monarchia constitutionals . . . I. Cristea
Rasele si popoarele Gh. Popovici
PROGRESE TIINTIFICEr Teoria relativitatii - A Maior
Atomul si legea singulatiei . . T. Ness
CHESTIUNI ECONOMICE: Imperialismul economic A . Stefan Zeletin
Organizatii economice , . . . V. C. Osvada
SATE ORAE REGIUNI: Beiusui . . . . . Senin
CRONICI DIVERSE: Noi fi Franta Pentru feolile Blajului
Moartea monseniorului Marcu Drang each Osten Conferinta
anglo-ruses Cronica artisticd Spengler 0 Germanii
7 economico-finan,ciarei Bibliografle etc.
Saptamana

REDACTIA SI ADMINISTRATIA: CLUJ, STRADA BABA NOVAC NR. 5.


Abonamente: pe un an 600 lei. Autoritati si intreprinderi particulare 1000 lei. Functio-
narii publici, preotii si invatatorii 500 lei. Pentru streinatate, abonamentele sunt indoite.
In America 10 dolari. Abonamentele se platesc inainte, pe cel putin o jumatate de an

www.dacoromanica.ro
NVV,/
D BSI S 0EC
COMERCIALA
,ETsRo.,,ozAiTETE

TE LEBED
1?,,/ ANONIMA PRIMA INTREPRINDERE IN ROM)
CLUJ. Plata Orli. Telef. 5-71 NIA PENTRU PREGATIRE DE VE',
Capital soctial 6,000.000 lei MINTE DE PAT SI PRELUORAR
IMPORT Linie proprie de garaj. I DE PENE, LANA, VATA. ETC. S. 4
Inmagazineazd tot feint de C IL 11_1 J.
EXPORT mdrfuri. Acordd impru-
mut pe gaj de marl&
Ftnan(eazd alaceri comer-
date Bt industriale. FABRICAM: FURNIZAM
Plapome, saltele, per- Aranjamente pentru
ne si albituri de pat. Spitaluri, Hoteluri si

BANCA VINDEM SI CUMPARAM


alte Institute.

CillSSOVEL
S. A. R.
Par de cal, de port,
capra, land, gene, a-
fric, si seegras brut
Curatim, scarmananl
si desinfectam p1rin
masinile noastre e-
CENTRALA: BUCURESTI. SUCURSALE: si prelucrat. lectrice gene si vata.
NEW-YORK, CONSTANTINOPOL,
BRAILA, CONSTANTA, GALATI, SIBIU,
T
CLUJ. BANC! AFILIATE: PARIS, VJENA.
...10.0WimaalliWOMNPM.MPIP"....1111/0"11p1...1111powelmapl
Efeetneaza/operatinni de devize in FABRICA IN STR. IASILOR 14. Telef. 59(
condipunile cele mai avantazioase
MAGAZINUL: CALEA VICTORIEI 10. Telef. 51r.
Telefon 427, 379. 62. Capital 200 milioane lei. 1Ifeauwwwwww....ggw.....wwwmpoweliNIipow.alepwmagmsimi
Sec4ia devizelor sucursalei Cluj
Magazin de candelabre pentru Ardeal S.,

POP I BEIRCEANU MAESTRI CIZMARI


CLUJ,
Calea Reg. Ferdinand
Nr. 11
CLUJ, STRADA BABA NOVAC No. 5
MARE DEPOZIT DE LAMPI
EXECUT A SI MATERIAL ELECTRIC
ARTISTIC GHETE FINE
PANTOFI ELEGANTI VANZARE
DE BARBATI SI DAME
EN-GROS SI EN-DETAI
CU PRETURI MODERATE

Pre4uri eftine senzationale:


Localitatea climaterica Colibita" LA. MAGAZINUL
cp
't0
0
judetul Distrita-NAsind, Gars
Borgobistrita iar tle acolo cu tren
industrial 9 km. pinta in Colibila.
O ARIS 1 EN
Fr iZ Cluj, Calea Regele Ferdinand 13.
CD Cel vial bine asortat cu articele de modd pen-
;'': Muni de brad en idaltime de
= 2000 metri. a Ira SOYAMIll de primdvari.
Canai, indispenzabile, paliirii moderne, sepci,
O g batiste, cra vate, ghete pentru barbati lei 145,
= PRETUIRI MODERATE. ozc bastoatle, saluri de matask ciorapi, jambiere,
gulei e, manusi etc. etc. :: :: Telefon 5-92.

30
www.dacoromanica.ro
Abonati revista Societatea de (XI LOTERIA SIND1CATVLU1
maine"! Aparitia unei publicatiuni sap- PRESE1 ROMANE DIN ARDEAL
tamanale cum este revista noastra, 0'1 BANAT, o /er4 publiculului eel
mai bun plasament. fn scimbul
COMUNICAT
reclama mare cheltuire de forte inte- sumei de 2 lei, costul unui bilet,
lectuale ti materiale. Ne straduim sa oricine poate cliftiga 100.000 lei. Toti d-nii fun ctionari
fim de mull folos pentru public, sa-1 Loteria Sindicatului Preset Botnane de stat, civili It mi-
servim cat se poate de bine. Suntem din Ardeal ci Banat ofer4 5412 litari sunt rugati a se
cllptigurl in sumo globala de 500000 prezenta cu legitima-
in drept sa cerem Insa pi publicului lei, avand cactiguri principale de
o apreciere obiectiva pi atenta gt sa 100.000 lei, 50.000 lei, 25.000 lei, tiile respective la mag.
raspunda intreprinderii noastre, in- 10.000 lei etc. Loteria se va Wage
scriindu-se In cat mai mare numar irevocabil la 16 August 1924 in
printre abonatii re istei. Facem sacri-
Cluj, in prezenta autorit4tilor fi a
publicului. Caftigurile sunt garan- ',MI S SIR"
ticS, consacram toate orele noastre de tate. Cine doreste sC. aib4 un fru- din Clu j, unde vor cere
munca pentruca sa asiguram o pros- mos caftig f4r4 nici un rizic, slc
comande bilete de Loterie pentru
peritate cat mai mare revistei So- ,,C4minul Preset" din Cluj. 10% reducers
cietatea de maineg, in credinta ca Comenzite se fac prin mandat din preturile fixe la
publicul ne va Intelege gi va face si poftal, minimum costul a 10 bilete, toate marfurile de
el mica sa jertfa platind Inainte abo- la sediul Loteriei Sindicatului Presei
Rortalne, Cluj, Plata Unirei 29. manufacture.
namentul. Nu vom avea decat abonati Costul a zece bilete este 20 lei.
platitori Inainte, pentruca nimeni nu Biletele se vor remite recomandate D I It ECTIUNE A.
poate pretinde dela noi sa-i uordam ripn popl.
credit, Trite° vreme cand nici noi nu
ne razimarn pe credite Si cand peste
tot circulatia creditului este atat de LUCRARI
redusa. Prosperitatea noastra este in GRAFIC E
functiune de abonati. Vom fi oglinda EXECUTA
fidela a framantarilor sociale i eco-
nomice, ne vom pastra independenta TIPO-
pans la sfarsit, insa oricate sacrificii GRAFIA Reclama este sufletul co-
am face stim ca totul este zadarnic
dace publicul nu ne IntovarAsete cu VI ATA mertului. Prin publicitate
simpatie ssiIntelegere. Si ar fi pacat CLUJ, STR.
de cheltuieli si de oboseala. Ne per- comertul vi industria pot
rnitem deci a face apel catre cititori BABA
fi cunoscute de toad lu-
sa ne trimita cat mai repede posibil NOVAC 13.
abonament 1 lor. mea. Nu .scapati ocazia
sa recurgeti la publici-
APIENIONSIEZNIMMIMMEMBIIIIIM
tatea revistei
INDUSTRIA SAA R1I1EI S. A. 99
Societatea de maine"
CLUJ TAR IF:
FABRICA: GIIIRIS, (JITD. TURDA) o pagina lei . . 4000
jumatate 2000
FABRIC A. III:
Sarma laminate pentru fabri-
un sfert 1000

cele de cue. Fer de beton,


Scoabe. Cue de tot felul.
Surma arse, aramitii, tare.
Siirmii de otel. Ar-
curl de mobil& Sax.-
ma ghimpatii.
Agrafe. DF2 OCT. C. PWARIU
SPECIALIZAT LA PARIS
Cere%i oferta dela singurul incredintat
cu vanzarea produselor noastre: BOLI GENITO-URINARE
FEBARIA S. A.' CLUJ SIFILIS
Calea Victoriei No. 29. CYSTOSCOPIE
I TELEFON No. : ADR. TELEGR.:
I 4-40. 3-47, Feraria" Cluj Bucure§ti, Str. Brezoianu 26bis
IMENEIMIIMOMMIF

31
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRA FIE Lr A M U R I R I
A apArut: Arhiva pentru sat* sa
ref orma sociale, nrii 1-2, 1924, cea Revista SOCIETATEA DR_MAINE a plecat la drum abia dupace
si-a asigurat colaborarea unui manunchiu Insemnat de scriitori si o
mai mare public,atie de cercetAri, stiln- astfel de organizatie administrativa Meat revista sa poata dainui cat
tifice in domeniul social, eu urnAtorul mai molt prin propriile sale mijloace. Cititorii nostri vor constata cu
cuprins: bucurie ca in jurul SOCIETATEI DE MAINE se grupeaza aproape
I. Studii: La sociologie francaise toti scriitorii ardeleni de pe vremuri, cari vor aduce in paginile ei acea
contemporaine, de C. Bougie, pro- atmosfera curate de idealism care a fost taria noastra In trecut si va fi
fesor in Sorbona. Particle le politice, de
garantia desvoltarei noastre In viitor. Dansii vor lua cu satisfactie la
cunostinta, ca revista noastra a obtinut colaborarea regulate a celor mai
P. P. Negulescu, pratesor universitar. de seams teoreticiani bucuresteni ai stiintelor sociale si economice, In
Evolutia olaselor sociale in trecutul frunte cu d-1 D. Gusti, directorul Arhivela si Institutului Social Roman",
principatelor romane, I., de Than C. cari sunt intreprinderile romane pentru cele mai serioase cercetari stiintffice
Filitti, membru corespondent al Aca- asupra societatii si statului.
demiei romane. Stiluri fundamentale,
Nu tinem in mare ,,secret constituirea redactionala si administrativa
a SOCIETATEI DE MAINE, caci n'avem nimic de ascuns. Dam aici
de Lucian Blaga. adesiunile exprese de pans astazi ale colaboratorilor nostri si suntem
11. Arhiva documentara: Asistenta siguii ca ne vor onora in curand si alti oameni ai condeiului cu scrisul
comunall a oopilor gasiti, orfani si SA-- si Increderea lor, indatace se vor convinge de bunele noastre intentii si
reel in Bukuresti, de Dr. Gh. Banu. de rostul intemeiat al publicatiei acesteia :
Mari le BAnci rom1nesti din Ardeal in COMITE7 CIL DE D1RECTIE : Vasile Goldin, D. Gusti, Mihai Popovici, Gh.
Bogdan-Duica", Ion Lupo, Onisifor Ghibu, Vasile C. Osvadd, Radu Dragnea fi Ion Clopote4
1922, de Victor SlIvescu, director la COLA BORA7 ORI : 1. Agarbiceanu, Dumitru Antal, N. Bagdasar, Axente Banciu,
Ore di tul Industrial. dr. Lucian Borcea, dr. Al. Borza, A. Buteanu, Al. Clara, A. Ootrus, llie Cristea, N. Das-
eovici. Silviu Dragomir, Aurel Esca, Mircea Florian, I. lueras, Vasile Gherasim, Vladimir
111.Arhiva legislativa: Anteproiectul Ghidionescu, N. Gh,ulea, dr. Axente lancu, Petru Ilcus, D, B. lonescu, losif 3urnanca,
codului penal si anteproiectul de lege dr. Const. Lacea, ,dr. Aurel Lazar. dr. Aurelian Magier, ins. Macsai, Augustin Mator,
dr. Sabin Manuild, Simeon Mehedinti, ,Ftefan Metes, dr. Mitt, Motdovan, dr. Zaharia
pentru represiunea minorilor infracto- Munteanu, 7eodor Nes, ion Nandris, Zenovie Prielisanu, Petru E. Papp, Ecaterina Pitis,
ri (observatiile inaiintate Ministerulni losif Pogan, dr. Gh. Popovici, Septimiu Popa, dr. Gh. Preda, dr. Oct. C. Puscariu, 1.
Rem. Anselme, Valeriu Seni, Victor Stanciu, Vasile Stoica, dr. Mihail Serban, G. $erban,
de Justitie de Curtea de Apel din Iasi) F. Stetanescu-Goangcl, C. Sudeteanu, H. Teculescu, D. Tomescu, dr. Aurel Voina, dr
IV. Mixarea ideilor: Program stu- Ion Voinea, Tiberiu 0. Vornic.
dentesc pentru organizarea, vietii uni- Reprezentanti ,ludeful
in provincie:
Oradea-Mare: prof. losif Toga's Fagdras: preot Mircea Tomas
versitare (lucrat, ea priect, de semina- Cernduti: prof. dr. Vasile Gherasim (Tohanul- vechiu)
rul de sociologic, etica si politicl, al Arad: ziarist Laurentiu Luca Sibiu: prof. Gh. Major
UniversitItii din Bucuresti, in sedin- Alba-Iulia: prof Horia Teculescu 7 drgul-Mures: losit Jumanca
Blaj: prof-ziarist Aex. Lupeanu Maramurds: I. Birlea si dr. Vasile Filipeiue
tele din Aprilie, Malu,,Iunie 1923, sub 7urda: prof. 7eodor Murcisanu Mehadia: Coriolan Buracu
con ducerea prof. D. Gusti). TgrAnism Brasov. .ziarist Vasile Munteanu Hateg: prof. Vasile Gherman
Ludosul de Murds: protop. Ronsul Popa Sfdntu- Gheorghe: dr. loan Popa
si marxism, de St. Zeletin. `Reforma Lugoj: Pavel Grecu fredactia Cartea Satelor) Cohalm: protop Ensilian Stoica
inva,Tamantului (raspuns d-lui St. Ze- 7imisoara: ziarist Octavian David si Va- Beius: protop Petru E. Papp
leriu Linea Poiana-Sciratcl (Seicuime): pr. loan Bafiroiu
letin), de Enache Ionestu. Careii man : prof. Ghergan.
V. Recenzii etc. D-1 profesor Axente Banciu din Brasov si Muzeul limbei
Abonament annal 240 lei. romane din Cluj de sub directia d-lui Sextil Puseariu vor sustine o
Bucuresti, Str. Paris 1 (Cultura Na- rubrica permanents, combatand greselile de limba si ortografie.
tionale). IN BUCURESTI reprezentantul nostru redactional este d. Gh.
VLADESCU-RACOASA, asistent universitar de sociologie (st. Fru-
Annan' IV al licenlui de stat moasa 48.)
Gheorghe Lazar" din Sibiu pe anii Onoratii nostri cititori cari doresc sa citiasca in mod regulat
1922-1923, publicat de dl dr. Ion revista sunt rugati a si da numele la adrninistratie achitand mini-
mul 4 numere inainte, adica, lei 48. Avem nevoie neaparata sa fim In-
Bunea director, cu urmatorul cuprins : formati In prealabil, pentru a sti ce tiraj sa tragem si sa ne aprovizionam
Dr I. Bunea : Discurs funebru ; dr din vreme cu hartm necesara.
I. Bunea : Din trecutul liceului nostru; Administratia revistei Societatea de maine a luat masuri ca abonatii
prof. Alex. Giuglea : Prin Romania si cititorii regulati cu numaiul sa primiasca revista la domiciliu indata
la aparitie prin curieri speciali, nu en posta.
mare ; prof. Valeriu HL'rdu : DouA FUNTIONARII, MILITARII $1 STUDENT' ci cari doresc sa
excursii colare ; date §colare etc. cumpere revista cu pret de favoare, sunt rugat a depune liste cu eel
putin 20 persoane la administratia noastra in fiecare joi dupamiaza.
Distributia la domiciliu prin curieri si toate Inlesnirile se fac 51
Atragem atentia asupra pa- in celelalte orase. Domnii abonati si cititori sa se adreseze reprezintantilor
ginilor de critita literara din fie- nostri pentru a fi serviti in mod expeditiv si a beneficia de avantajiile
acestea.
care numar al , Societatii de Revista SOCIETATEA DPI MAINE apare cu regularitate in
maine" scrise de dd. Gh. Bog- minimal 24 pagini cu acest format in fiecare Sambata. Pana Durni-
neca ea va putea ajungP in cele mai indep5rtate localitati. Admi-
dan-Duica, Radu Dragnea Si D. nistraf a revist i sa f e imediat sestzata despre once dificultate in
Tomescu. nimanuare la vreme a revistei.

32
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA DE MAINE
REVISTA SAPTAMANALA PENTRU PROBLEME SOCIALE BSI ECONOMICE
Editor §i redactor-§ef: Anul I. N-rul 2
CLUJ, SAMBATA 19 APRILIE 1924 EXEMPLARUL 12 LEI
ION CLOPOTEL 11

DREPTATEA IMANENTA A ISTORIEI... sa aduca gloria adevarata si


lauda posteritatil (P. Gore, Po-
A 6-a aniversare a unirii Ba- tied streing, ar fi trait In trecut, pulatia Basarabiei, In revista
sarabiei cu patria mama a dat n'au Incetat un singur moment Democratia din 1923 pag. 33-34).
fratilor moldoveni dintre Nis- a forma o natiune culturald Sfa'ul acesta n'a fost ascultat;
tru si Prut un nou prilej sa,-$1 unitary, intrucat toate elemen- lard de legea si nedreptatea is-
manifeste vointa nestramutata tele constitutive ale patrimoniu- voritd din pofta Idea/raei selba-
de a ramanea pentru totdeauna lui for sufletesc anz lost, si au tice, a lost consumata cu ten-
in cea mai stransa, unire cu toti rdmas, de alungul veacurilor, dinta hotarltd, de a o perpetua.
cetdtenii Romandei intregite, al- identice nu numai in cetatuia To-Ws firea poporului moldove-
eatuind impreuna cu ei un sin- ocrotitoare a Carpatilor, ci fn
gur stat, o singura natiune po- aceea$ mdsura la Du-nare, la nesc tul
dintre Nistru si Prut, sim-
lui de fratie cu restul nea-
litica. Tisa si la Nistru. mului, sufletul lui traco-roman
Sub regimul dreptului de au- Constiinta unitatii for cultu- n'a putut fi schimbat /lici sub
todeterminare a popoarelor, cu rale a Inceput a se manifesta presiunea celor mai silnice mij-
privire la felul for de carmuire in operele scriitorilor ibisericesti loace ale tarismului dominant.
si apartinere politica, vointa co- $1 In ale cronicarilor din sec. Cand vointa de a fi toti Romanii
lectiva, este un factor sufletesc XVI si XVII cu toata hotarirea impreuna si de a forma o sin-
de importantA primordiald. So- indicdnd directia si finalitatea gurd natiune politica indepen-
ciologii, cari Impart natiunile in desvoltaril ulterioare. Aceasta dents a Inceput a se manifesta
cloud' categorii: natiuni cultura- constiinta s'a manifestat Insa prin adunarea nationalg a Ro-
le si natiuni de stat, admit ca neIntrerupt si pe taramul vietii manilor ardeleni la 3/15 Maiu
nu e tocmai usor a be distinge in politice. Griia, deosebita a celor 1848, cand fratii din principa-
mod larnurit, cad deli se in- mai ilustri Domni ai Moldovei tul Ta,rii Romanesti $1 al Mol-
temeiaza cea dintdi pe un patri- pentru statornicirea granitei ra- dovei reusira" a traduce la 1859
moniu comun de viata sufle- saritene la Nistru, sacrificiile In fapta, macar partials, voin-
teased, iar cea din urma pe tA- enorme aduse de toti Moldo- ta aceasta colectiva prin uni-
ria unei organizari politice co- venii pentru apgrarea acestui rea for sub Cuza-VodA, Basara-
mune, se combing, adeseori coe- graniti Impotriva tuturor ata- benilor nu le-a fost data putin-
xistand simultan In ambele ipos- curilor Indreptate de Turd, de ta sa-si spuna cuvantul menit a
tase 'Meat nu se poate preciza, Tatari si de Cazaci asupra ei, exprima dorinta tainica a su-
data este mai puternica lega- adanca durere si mahniciune fletului for sugrumat. Dar and
tura for politica sau cohesiunea sufleteasca", de care a fost cu- ram libertdtii cetatenesti a reu-
religioasa bisericeasca. Se con- prins Intreg poporul romanesc sit sa patrunda pang, la dansii,
stata totus, ca manifestarea dintre Nistru si Prut la 1812, Inca din primdvara anului 1917
vointii de a forma o natiune po- child s'a savarsit raptul nele- nimi1 nu i-a mai putut Impie-
litica a devenit moment istoric giuit, spre a satisface lAcomia deca In manifestarea vointii for
hotaritor in viata natiunilor si tarista. an facut din parnantul ferme de a se uni cu fratii de
In formarea statelor moderne. liasarabiei cel mai romanesc un ,sange si de d lege, spre a al-
Friedrich Meinecke scrie in lu- colt de taxa, stropit cu neconte- catui impreung, cu dansii statul
crarea sa Weltbtirgertum and nite rluri de lacrimi si de sange. national-roman, reconstruit a-
Nationalstaat", ca vointa de a Tarul Alexandru I, orbit de cum de dreptatea imanenta a
fi o natiune cuprinzand la 1789 traditionala tendinta spre ex- istoriei ca o tarzie rasplatg, pen-
pe Francezi iar mai tarziu, In pansiune imperialists, n'a tinut tru toate suferintele si vicisitu-
secolul XIX pe Germani Si pe seams de Inteleptele sfaturi, pe dinile unui trecut bimilenar.
Italieni, avu drept rezultat for- cari i le daduse Intr'un memo- In fata acestui verdict al isto-
marea marilor natiuni de stat riu vestitul salt consilier, ami- riei, ar fi mai prudent si pentru
In Europa, cari n'au fost impuse ralul Mordvinov demonstrandu-i conducatorii Sovietelor, sa-si
de vointa conducb,torilor, ci ela- ca Rusia este destul de vasty 51 rearninteasca sfatul intelept, pe
borate prin actiunea tainica si in loc de a se gandi la anexarea care 1 -a dat amiralul Mordvinov
Indelungata a sufletului popu- unor provinell not 51 strAine, ca tarului Alexandru I, Maud sa
lar, manifestat prin limba, tra- Moldova $1 Valahia, ar face mai amuteasca patima rosie cu toa-
ditia, cultura si credinta natio- bine, sg, pung, toate sfortarile cu te veleitatile sale imperialiste $i
nala. Astfel natiunea politica, putintd pentru Imbungtatirea Impacandu-se cu Implinirea
concretizata ain forma statului si desvoltnrea teritorului. ce-1 destinului. Cuviincios lucre
national, se infatiseazd ea un are. Caci binele imperiului ru- este, ca pe ceice Durnnezeu i-a
produs firesc, ca un rezultat In sesc nu cere nici de cum doban- randuit sa vietuiasca Impreuna,
evolutia natiunil culturale. direa altor provincii; dimpotri- nici o putere omeneasca sa nu
In sensul acesta toti Romanii, va, numai pastrarea patrimoniu- Incerce a-1 desparti!
sub orice fel de carmuire poll- lui national asa de bogat poate ION LtTPA

33
www.dacoromanica.ro
MONARHIA CONSTITUTIONALA parts indivizibilul. 0 suveranitate, da-
ces nu se acorda intreagk indiferent
In anticitate monarchia constitutio- atributiuni. Consul, tribun, pretor, *i cui, nu mai e suveranitate, ci o ama-
nals nu este cunoscuta. Vechile cetati comandant al armatei in acea)*i per- gire. In practica vietii politice, uncle
grece*ti si italics, in frunte cu Roma, soar* imparatul stapan absolatt asupra exista o logica a faptelor de care se
cunosc numai doul forme de guverna,- justitiei, administratiei tii armatei. To- sfarma toate creatiunile hibride, mon-
rant: regalitatea si republica. ate aceste puteri le obtine flask de for- archia ,constitutionals nu exista. E si
Cand se constitue statul, prin alianta ma, prin alegere *i nu prin gratia divi- natural. Indivizibila, fiMd, suveranita-
mai multor trill:owl, el ea forma socie- ng. Egal cu colegii sad de magistratura, tea este sau a , poporului sau a regelui,
tatilor mai mid., din cari se compune. eel putin in sensul constitutiei, impara- nici odata a amandurora. In Anglia,
Ca si familia, curia sau tribul, capata tul devine atotputernic numai bizuindu- regele poate sa disolve parlamentul,
si el un $ef; numit rege, care este co- se pe armata, al carei comandant-sef pe dar n-o face decat avand asentimentu4
mandantul armatei, primul preot si ju- viata, este. Regalitatea, reprezentand poporului. El nu ese din vointa natiu-
decator suprem. vointa, diving, reinvie numai in evul nii, deci ne dram in fata unui regim
Oamenii credeau ca societatea tre- mediu, sub putenica influenta a cm.- eurat democratic, data voiti in fata
hue sa se conduces dupa, vointa manor. tinismului. Fiece stat cauta sa imite unei republici eu cap incoronat. In Ro-
Si tine putea sa cunoasca aceasta, voin- structura in forma de piramida a biseri- mania, tara poate sa aleaga un parla-
ta, data nu preotii *i cu deosebire ca- cei catolice. Ban, larga a piramidei o ment, dar numai cu conditia ca el A,
petenia lor, care era regele? Hotarirea formeaza milioanele de iobagi si cu cat convince si cercurilor din jurul palatu-
lui, fiind hotararea zeilor, trebuia sa fie urcam in sus, 6u atat castele scad ca lui. Cu alte ouvinte, poporul nu poate
lege, iar sentinta lui, urmand aceea*i numar de suflete, dar sporesc in privi- esi din vointa acestor cercuri. Cazul
sentinta, divina,L nu putea fi apelata. legii. In varful piramidei se gase*te re- primului parlament dela unire incoace,
Iata dar ca, din pullet de vedere lo- gele autocrat, care iii deriva puterea disolvat dupa, trei luni de anticitate,
gic, lucrurile sunt cat se poate de clare: nu de la baza piramidei, ci din ceruri. este foarte elocvent in aceastaiprivinta.
regele, ca interpret al zeilor adesea ca De aceia, de faptele sale regele nu po- Evenimentele de dupa rasboi confir-
fiul unuia din ace*tia avea dreptul ate ra'spunde aici pe pamant, ci in fata ma intru toate aceste observatii. Multi-
sa guverneze singur, iar poporul nu i. puterii divine, al carei ales se socoate. mile, ferm hotarite sal guverneze sin-
se supunea lui, ci vointei divine. Ad- In veacul trecut, cele doua conceptii, gure, n-au prea fac,ut deosebire intre
rniti premisa, trebue sa admiti intreg adesea in lupta apriga una cu alta, au monarchille din gratia lui Dumnezeu"
rat ionamentul. dat na*tere unui compromis, care se $i cele earl se intituleaza si din vointa
Sfatul batranilor, adeca senatul, care chiama monarchie constitutionall. nationals ". Mania poporului_ a isbit in
functiona pe langa, rege, era numai un Aceasta, forma de caranuire admite autoeratie, sub orice forma in*elato-
corp consultativ. inteadeva'r, ca legile trebuie sa alba are a gasit-o. Alaturi de tarul Rusiei, a
Asa era credinta de atunci, ;i potri- origine omeneasca, dar, cand e sa, traga trebuit sa piece *i Constantin al Gre-
vit acestei crediute, a*a, erau asezamin- ultima concluzie, Imparte suveranitatea ciei, care tot timpul rasbolului a facut
tele politice s,i sociale. Cu vre-o *ase intre popor tii rege. Mai bine zis, dea- politica dinastiei si nu a poporului
veacuri inainte de Christos, vechea ore- supra vointei poporului se aeaza, su- Grec.
dinta a inceput sä se clatine, *i dim- Neranitatea regelui, oa un fel de regu-
lator suprem. Poporul adeca iii alege In sohimb, guvernul muncitoresc en-
preuna cu ea, si institutiundle, carora be glez nu se gande*te nu moment 4., des-
slujia drept temelie. Oamenii au ajuns un parlament, acesta la randul sau de-
semneaza guvernul, insa regele poate finteze monarchia. La cue, and ea Ell
la o alta, convingere, contrail celei din- impedeca libera maniffestare a vointei
tai, *i anume, ca legile trebue sa le faca sa concedieze, cand ii place, guvernul,
si sa, disolve parlamentul.
populare?
ei 11100, cari isi cunose nevoile. Pretu-
tindeni, in viata publick trebuia sa se Formula e de sigur opera sofistarie Cad numai cei cari nu vreau sa vada
afirme vointa majoritatii. Multimea se avocate*ti, care s-a pus in slujba capi- ca intreaga lume se indreapta astazi
aduna, voteaza, ei parerea celor mai talismului. 0 con*tiinta onesta, si dre- spre conceptia democratica de guver-
multi ajunge lege. In noul sistem de apta nu s-ar fi gandit nici odata sa im- nare. Prof. Ilk Cristea.
guvernare, evident ca regele nu mai
are loc. El e alungat, iar atributiunile
hri preote*ti, militare $i judecatore*ti,
tree asupra unor demnitari, simpli exe-
REDACT IONALE
outori ai vointei populare. /Nona, forma Doug din manuscrisele anuntate sie d. Al. Ciura va colabora cu recta-
de stat se cheama republica. ca vor aparea in numarul acesta nu laritate, in cunoscutul d-sale gen foi-
Avern, prin urmare, doua conceptii, ne-au sosit la timp, -cu toateca fusesera letonist, la Societatea de main ", in-
amandoug, dare in sine, daca, le ad- promise prin telegraf. Pentru a nu risca cepcind cu nrul de sfintele sarbatori
miti premisa. Dupes una, legea, cu ca- si pe viitor asemenea intdmplari, nu ale Pastilor (nrul 3).
racter divin, se deseopere prin rege, o vom anunta deccit materie importanta In chestiuni de arta si infortnatie
persoana sfa,nta si ea, iar cet'ateanului primita deja la redactie si care neapci- artistica revista noastra si-a esigurat
nu-i ramane dec'at sa, se supuna. dupa rat va aptirea in numarul indicat. colaborarea d-lui Emil Isac.
cea de a doua, legea, de origine omene- Incepcind cu numarul viitor "om
a,sca, tinde sa exprime cat mai fidel Casele de editura si domnii au-
vointa poporului *i sa ooraspunda in- publica o prea interesantd serie de tori cari vor sa li se facet dari de sea-
observatiuni ortografice si lexicale sub
tereselor acestuia. Dincodo suveranita- titlul Cum sa scriem?" datoritcl disf in-
ma impartiale in revista noastrd, sant
tea e a regelui, loctiitorul zeilor; din- sului om de litere d. Sextil Puscctriu, invitati a ne trimite scrierile i2 dublu
coace a colectivitatii, care i,i creaza directorul muzeului Limbei roman din exemplar.
organele de executie. Cluj. Publicul va fi recurtosecitor dlor
Para la biruinta cre*tinisrnului, nu se Domnii colabaratori cari vor sa
Sextil Puscariu si Axente Darwin pen- aibe sansa a li se imprima neapcirat
cunoaste alt sistem de guvernare. Chiar try pretioasele contributiuni 1a o limbii
imparatii romani 1,$i deriva puterea de- manuscrisele in numarul saptaincinii
corecta mai ales in Ardeal. respective, sa ni le trimita pans cel mai
la popor, si nu dela zei. Inteadevar,
imparatia se na*te printr'un cumul de Scriitorul de atata finete si duio- tarziu luni seara.

www.dacoromanica.ro
34
CONFEDERATIUNEADUNAREANA s'ar compune dupa Danilevski, din
urmatoarele state :
Inteo conferinta rostita in Bucu- economics mie mi se pare mai reali- 1. Regatul cehesc, cu Boemia, Mo-
resti, la Institutul social", d. Andrei sabila qi mai vrednica de urm aril. ravia pi partea de Nord-Vest a Un-
Corteanu, barbat cu carte §i simt Primirea bund, facutA lui Seipd1 la gariei, cu 9 milioane de locuitori.
politic-real, a aruncat o privire asupra Bucuresti, este o dovadA cA factorii 2. Regatul sarbo-croat, cu : Serbia,
isolsrii poporului roman In mijlocul responsabili ai tarii gandesc tot ast- Muntenegru, Bosnia, Hertegovina, Al-
slavismului §i a crezut cA, pentru feliu. bania de Nord, Banatut, Croatia, Sla-
viitor, este necesar sa se alba In ve- Dar : pe cat timp ? ; pans cand vonia, Dalmatia, Carintia, Stiria, pand
dere §i idea confederatiunei dunarene. Austria va deveni germana ? Caci la Drava, cu 8 milioane locuitori.
Idea aceasta ne este noun ; au idea nationals-unitara nu se va opri 3. Regatul Bulgariei.
sustinut-o odata si Ungurii ; InsA, de In loc niciodata ! ; pans cand units - 4. Regatul .Romaniei, cu : partea
cate bri s'a ivit, a cazut repede in tile care au Inlecuit Austria nu se
Intunerec : Se pare cs din cauza vor mai simti avisate unele la altele
de sus a Bucovinei, Transilvania pant
la Mure?
Austriei, care o socotia realisata prin chiar In masura de acum ? ; pans seasca. Pentru si parte din Basarabia ru-
fiinta sa de fats. aceasta cesiune Rusia
cand cine slit ce prevazut sau ne- s'ar c mpensa cu Delta dunareana si
Existenta Austriei s'a Intemeiat pe prevAzut eveniment va pune cal:tat cu Dobrogea.
cloud necesitati : Inaintand spre Sud- eventualei intelegeri ? La ce, !ma, 5. Regatul grecesc, cu : Tesalia, E-
Est si Nord- Est, menirea ei a fost sa atatea Intrebari ? Cuminte gandim si pirul, partea de Sud -Vest a Macedo-
tina In loc on sA nimiceasca douA facem dacA ne gandim Ia moment si niei, insulele Arhipelagului, tarmurii
puteri despotice Turcia §i Rusia. facem, pentru nevoile lui, tot ce el Asiei mici ai marii Egeice,
Candia,
Turcia este acum departe ; Rusia cere, mai mult chiar decat cere. FA- Rodos si Cipru.
(provizoriu impotenta) urla, dar nu cand aceasta, plecAm sigur spre 6. Regatul maghiar, consistand din
atacd si asteaptA (probabil) momentul dorita societate de maine. pArtile acelea ale Ungariei si Tran-
-
sA fie muta, dar sa. atace ; Rusia se Dar, dacA vestul fost-austriac nu silvaniei cate sunt locuite de Maghiari
va feri sa devie o Turcie, sl fim recere mai multA grijA, cleat cea pi cate vor rAmanea dupa impartirea
siguri de aceasta. economics, Estul rusesc ne cere.
Retragerea Turciei in regiunile din Neamul romanesc", cu vreo doua intre Boemia, Serbia si Romania.
care ne-a venit, trebuia sA fie fatala articole (unul chiar despre panslavis- 7. Teritorul rarigradului, cu par-
Austriei. Acest lucru noi 11 intelegem mul filosofilor slavi), d. A. Corteanu tile din Rumelia, termurii asiatici ai
si cu inima ; Nemtii bleep a-1 Intelege pi altii au Inceput a vedea cum se Bosforului, ai math de Marmara si
cu ratiunea, de sigur in contrazicere reinflAcareaza idei vechi, panslave, ai Dardanelelor, peninsula Galipoli pi
cu inima lor. Dar, dintre Nemti, eu contra carora noi avem nevoie de-o insula Tenedo.
voiu cita numai un scriitor ; pe un Intarire mai completA decat cea numai Paul aid merse Danilevski, In ex-
profesor dela universitatea din Berlin : economics. Ideile vechi, care nu vor trasul lui Eminescu. Acura asemanati
Walter Vogel, Das neue Europa and muri de dragul nostru suit rezultatul rdzboiului mondial cu
ideile cererile de acum 50 de ani ale pan-
seinehistoris ch- geographischeri Grund- panslave. Ele au aparut In forme
la gen (1921, vol. II, p. 383): Cu dare Inainte de 1848 si la 1848: slavismului si prindeti minte toti
deed derea Turciei Austria pierduse Slovacii si Cehii le-au cantat Intaiele ceice ati perdut-o de bucurie ca, In
motivul propriu al indreptatirei exis- imnuri calde si agresive ; de teama sfarpit, ne-am vAzut uniti. Trebuia sa
ten fri sale. Dupci ce menirea ei, ca for s'a conglomerat germanismul si ne unim ; era firesc ; era logic ; era
apciratoare a Europei contra barba- a Incercat o solutie, care, precum fatal ; voiam ; dar pe langa unirea
riei asiatice s'a sf emit, Austria nu vedem, nu a reusit. noastra au rasarit §i acele state care
se mai putea sustine decat castigand erau gandite ca 'pall din confedera-
sau recaptigand civilizatiei europenesti Pentru a dovedi cetitorilor nostri tiunea slava I Si Inca au rasarit
popoarele pi franturile de popoare ca rasboiul mondial a Inaintat, prin aproape asa cum le calcula faimosul
anexate in cursul implinirei problemei resultatele sale, si ideile panslave, scriitor panslav, care, ati vAzut, pe
sale; dar prin aceasta ea ajunse a aduc aminte de o publicatie, In timpul noi, Romani, ne reducea sub limitele
le educa $i spre proprie viatd natio- sAu sensationald. D. A. Sturza a firesc impuse de Intinderea noastra
nals; deoarece statul national este citat-o la noi In cunoscutul studiu reald, etnica.
forma proprie, caracteristica a vietii despre Romania, Rusia $i Europa!; 'raffle confederatiei, care nu s'a Mut
europene. Problema aceasta a Austriei Mihail Eminescu a studiat-o Inteun sau nu s'a fAcut... IncA? nu sunt
i-a fost inlesnita prin faptul ca teri- articol din acea buns serie de scrieri tarate §i regate, ci sunt si republice,
toriul statului ei era, grosso modo, o politice, la care este folositor sA ne care nu vor fi avand chiar inclina-
unitate de comunicatie, un Stat du- Intoarcem cat mai des. Publicatia lui tiunile politice si teoretice de pe Ia a-
narean" (Donaustaat), cu centrul de Danilewski, in Cluj, nu se af IA (0, nul 1871: repubilca nu poate fi ne-
gravitatie In hasenul vienez." Fortele la nici-o bibliotecA ; bucuros as fi dreapta, cum Danilevski era dispus
.

stimulate cultural de Austria, iar po- citat-o aici direct ! neaflandu-se, o sa fie din partea Rusiei tariste ; tarile
litice§te de inaintarea generals a vietei citez dupa M. Eminescu (Editia A. eventualei confederatiuni respirA as-
europene, au spart asadar vechia C. Cuza p. 514). tazi libertate §i nu vor mai fi dispuse
forma habsburgicA si au inlocuit-o cu Cartea lui N. I. Danilewski (Rusia sA §i-o fats dependents de-o repu-
ce privim acum, la acea cotitura isto- $i Europa) s'a publicat la 1871, blicd comunista, care nu tine la ideate
rid minunata, care ne-a dat si noua cativa ani Inainte de rasboiul nostru nationale, ci mai ales la cele econo-
unitatea nationals. de independenta. Privitor la Orient, mice-socialiste ; tarile eventualei con-
Din ruinele Austriei se ridica, deo- generalul rus sustinea ca Orientul federatii tutelate de Rusia au si gasit
camdata, o singurt nevoie ; cea eco- cade In sfera Rusiei, care ar dirige o forma de conlucrare care este
nomics, cerand par'ca sa fie recla- din Constantinopol o contederatie Mica antant 'd, tot un fel de confede-
ditA, acuma prin 1nvoeli, a§a cum, slava. Duna desfacerea Imparatiei ratie dunareana trunchiata ; cei cinci-
cu oarecare succes, Incearca cance- austriace si a celei turcesti, Rusia ar zeci de ani au semanat si realizat idei,
larul austriac Seipel. Confederatia alcAtui confederatia aceea slava, care care par mai productive pi mai ms-

www.dacoromanica.ro
36
gulifoare amorului propriu national
decat oferta veche ruseasca, a .lui
SERBARILE DELA CHIA.NAU
Danilevski. Ziva aniversara a Unirii Basara- 0 serbare a Unirii fara Pelivan,
Totu§i ideile odatA utile, pot sA biei, a fost sarbatorita In acest an Halippa, Ciuhureanu, Alexandri,
reapard In imprejurari in care sa mai pretutindeni In cuprinsul Intregei Crihan, Codreanu, Tanfu, Buzdugan,
fie utile. 0 idee de acestea este §i Romanii Mari. Aceasta unanima Bogos, q. a., poate sa fie oricat
aceea a confederatiei panslave. DacA manifestatie a sufletului romanesc de stralucita, ea n'are nici o va-
ea se va realiza vre-odatA, Romania de pretutindenea valoreaza cel putin Mare, dimpotriva, ea dovedeste o
n'ar avea Incotro ar pica in ea. cat un plebiscit ca acela pe care stare de lucruri Ingrijitoare, peste
Cum, insa, Romania nu este un stat fl dorese vecinii nostri de peste cari oamenii cu raspundere n'ar
lipsit de energie §i curaj ; cum dra- Nistru. Ea este o dovada ca che- trebui sa treaca Elsa de usor, cum
gostea ei de independenta ii este mare, stiunea Basarabiei nu mai este tree de fapt.
ea nu face rau sa se cugete la toate astazi, cum putea fi socotita acum De asemeni n'ar fi trebuit sa
formele care o pot garanta azi, mane, cease ani, o simpla chestie ba- lipseasca dela aceasta manifestatie,
in viitor. Confederatia dunareana ar sarabeana, ci este o chestiune ge- niei reprezentantii celorlalte natio-
fi o astfel de formA ; §1 numai cu neral-romaneasca, pe care, chiar nalitati din Basarabia, cari prin
folosul aratat ar fi o forma de chib- data basarabenii ar mai voi s'o prezenta si mai ales prin declara-
zuit on de dorit ; §i de opus odata rezolve dupa asteptarile celor dela tiile lor ar fi trebuit sa aduca un
cine poate bAnui cand ? preventiv Moscva, ceeace, din fericire, nu aport esential la Insasi ideea Unirii.
confederatiei slave. este cazul, ei n'o mai pot. Ba- Cu prilejul deschiderii Sfatului TArii,
Vazutd din punctele de vedere ara- sarabia este de ani de zile o parte acest moment esential n'a fost dat
tate mai sus, discutia reluatA de d, integranta a Romaniei Intregite si uitarii. Au vorbit atunei nu numai
A. Corteanu este un fragment impor- soarta ei nu poate fi hotarita decat delegatii autorizati ai Ovreilor de
tant din chestiunile In fata cArora Ro- de intreaga tarn. toate nuantele, ci si reprezentantii
mania de maine, societatea roma- ** Ucrainenilor ei e bine sa ne
neasca de maine se vor vedea puse. De astfel Basarabia si-a aratat aducem aminte ca atat d. Lutenco,
A cugeta asupra lui, a cugeta ca po- punctul ei de vedere fat'a de atitu- cat si ofiterul Gramada i-au numit
por, nu ca diplomat, (ori ca pretin§i dinea Sovietelor, prin grandioase pe Moldoveni stapanii tarii" si
diplomati), ca natie intreaga, nu ca Intruniri cari au avut be acuma stapani de msg." (hazoin01) ai
politiciani izolati (ori ca pretinsi po- doua saptamani atat la Chisinau, Polonilor, ai Grecilor si ai Bulga-
liticians), este o datorie. Ideile au ori- cat si In celelalte orase, Intruniri rilor si Gagauzilor.
cand rost ; numai realizarile sunt ori In cari a fost destula spontaneitate, Astazi, dupa Rase ani $i ju-
nu sunt oportune ; Mica antanta face, bleat pentru once om obiectiv ele matate, solidaritatea basarabeana
poate, neoportund discutia intre di- sä poata fi socotite ca eoncludente. n'o mai reprezinta deck partidul
plomati, de§i nu vAd de ce ei ar 0 noud manifestatie a Basarabiei guvernamental destul de redus
rAmanea numai in marginele tratate- nu mai era neeesara, deck In cazul ca aderenti si marele rabin Ti-
lor §1 de ce nu ar ciocAni si la porti cand ea ar fi putut sa Intreaca cu rel son I
Inca nedeschise spre viitor. Dar facA mult proportiile intrunirilor ante- Deci, si aici, mai putin ca la
ei ce cred ca trebue sa facd; asculte rioare, Band dovada unei perfecte 1917 sau la 1918.
ori nu glasul natiei ; scriitorii natiei, consecvente si solidaritati a tuturor Dar cu ocazia serbaril or dela
sgandaritori ai instinctelor de conser- acelora cari, cu 6-7 ani In urma, Chisinau s'a mai uitat Inca un mo-
vare, lamuritori ai actin nil for core- au pus temelia Basarabiei de azi, ment de o insernnatate foarte mare,
spunzAtoare instinctelor, sunt datori sa precum $i a acelora cari atunci an care, utilizat in mod inteligent, ar
sufere inaterialul de chibzuire. stat In rezerva, si daca ea ar fi fi putut sa dea Intregei manifestatii
De aceea §1 not vom mai spune, putut fi o dovada si despre soli- o greutate politica internationala
altdclatA, cate ceva despre confede- daritatea nationals a intregului ro- cu totul deosebita.
ratia dunareana. manism, mai presus de provincii Se kite, adeca stiu cei cari au
G. BOGDAN-DUIPA si de partide. participat cu tot sufletul la misca-
Dar o astfel de manifestatie ofi- rea nationals basarabeana chiar din
cialitatea de astazi, din nenorocire, primele saptamani ale revolutiei
n'a fost In stare sa ofere. rusesti, ca In cursul celor doi ani
NUMARUL 3 AL Dimpotriva : serbarile dela Chi- de lupte pentru emanciparea ro-
sinau au dat dovada unei solidari- manismului de peste Prut, chestiu-
,,SOCIETATII DE MAINE" tati basarabene profund zdrunci- nea basarabeana n'a fost o chestiune
(de sfintele Past) nate si a unei solidaritati romanesti pur teritoriala, ci o chestiune na-
cuprinde o bogata tot asa de regretabile ca si aceea tionala care depasia geograficeste
pe care viata publics de fiecare zi si Nistrul. In programul Partidului
materie semnata ni-o atesta de ani tntregi. national moldoveneso din Martie
de domnii: Vasile In loc de unanimitatea sufletu- 1917 se zicea ca acest partid, gratie
lui basarabean dela 1918, am avut principiului autpdeterminarii, se
Goldin, dr. Iuliu la serbarile din Chisinau o dure- simte dator a pasi pe ealea doban-
Moldovan, Sextil roasa si acuta divizare a putinelor dirii drepturilor cetatenesti si na-
Puscariu, I. Agar- forte rationale; In loe de mai multa tionale pentru Moldovenii din Ba-
unire deck acum 6 ani, incompa- sarabia qi de dincolo de Nistrua
biceanu, Al. Ciura rabil mai putina I Dintre luptatorii Pentru acestia din urma progra-
etc_ etc. moldoveni pentru Unire, cei mai mul partidului prevedea la-punctul
etc. Insemnati au lipsit, Intocmai 1) Yezi G. Tofan : Insemndri dela deschiderea S fa-
cum au lipsit ardelenii In 1922 dela t idea rdrii", in gazeta Ardealul" din Chieinan,
Nr. 9 din 1917 ei broeura : Gerbatoarea Baearabiei,
Alba-Iulia, cu prilejul incoronarii. Chigiu&u, 1917, pg. 114 41 116.

www.dacoromanica.ro
36
10 sa li-se cliezasluiasca aeeleasi drul serbarii, mci eine sa-si aduca fost lasati pe dinafara si Romanii
drepturi nationale pe taram cultu- Cu un cavant aminte de ei 1 Dnii din celelalte provincii. Pentru cei
ral, bisericesc, politic si economic, Schmidt, Crupenschi si Tiganco din vechiul Regat reprezentati
pe can le vor avea In Basarabia au putut sa se faca simtiti la doar prin guvern si prin un nu-
locuitorii de alt neam". Viena, cu prilejul tratativelor de mar de ye() 50 de parlamentari
Drept urmare a acestei constiinte daunazi, iar la not conducatorii liberali transportati la Chisinau
a unitatii nationale a tuturor Mol- celor aproape un milion de frati cu tren special (dela Iasi n'am
dovenilor din fosta Rusie, la con de peste Nistru n'au gasit nici o mai vazut pe nimeni) s'au
gresul din Octomvrie 1917, In care solicitudine si prezenta for n'a fost gasit, ce e drept, cateva cu-
s'a declarat autonomia Basarabiei, exploatata nici din punct de ve- vinte de dragoste si de recuno-
au participat si ostasi de peste dere general romanesc, nici din stinta din partea dlui S. Nita, fost
Nistru, can prin glasul lui Toma punct de vedere basarabean. ministru averescan, dar pentru Ar-
Jalba au cerut, cu o miscatoare °and m'am Intalnit In gara Chi- deleni, can se stie, ca au avut si
insistenta ca si pamantului roma- sinaului cu T. Jalba, cea din- la Chiev, si la Chisinau si la 0-
nesc de peste Nistru sa i-se asi- lid ebare pe care mi-a pus-o desa un oarecare _rcl In miscarea
gure aceeasi soarta ca si Basarabiei. _acest taran simplu din cea mai basarabeana, nimeni n'a aflat de
Scena aceasta n'a fost un sim- Inapoiata provincie, a fost : Cand bine sa spuie un cuvant, nici chiar
plu epizod brie, ea a avut ur- trimisii Sovietelor au spus la Viena dupace un deputat liberal ardelean
man politice practice imediate : In ca unirea Basarabiei s'a facut pe a adus Basarabiei salutul Ardea-
Sfatul Tani au fost alesi si cativa urma presiunei armatei romane, lului si a facut aluzii destul de
deputati de peste Nistru, printre de ce Romania n'a raspuns cu transparente la ajutorul dat de a-
cari eel dintai fu Insus T. Jalba, desbaterile congreSului nostru dela cesta Basarabiei. Tot astfel, nici o
,apoi St. Bulat, care peste mai Tiraspol ? Acolo nu era nici o ar- vorba despre Bucovina, cu toate
putin de doua luni avea sa con- mata romans si Moldovenii totus ca In istoria renasterii Basarabiei
duct' congresul national al Roma- au vorbit pentru unirea for cu contributia acestor doua provincii
nilor transnistrieni, tinut la Tiras- Moldova, pe care ar fi si votat-o a precedat-o si a covarsit-o pe a-
pol, in zilele de 17 si 18 Decem- Intreg poporul, daca n'ar fi venit ceia data de Vechiul Regat.
vrie 1917. Comunitatea acestor pe neasteptate bolsevicii peste ei. Si au mai fost si alte greseli,
doul ramuri ale romanismului s'a Pacat ca reprezentanth oficiali can nu pot fi trecute cu vederea.
putut vedea foarte limpede la acest al Romaniei de astazi n'au avut Astfel : dece nu i s'a dat dlui
congres, la care Sfatul Tani basa- Intelepciunea, prevederea si cura- Marghiloman, sub care s'a Mout
rabean a fost reprezintat prin vi- jul fratelui nostru transnistrian, unirea, posibilitatea de-a lua parte
cepresedintele lui, dl P. Halippa, pentru a utiliza punctul de vedere
,
la serbari si de a rosti discursul
si prin trei delegati (A. Crihan, al acestuia atat pentru chestiunea anuntat Inainte, prin care Linea
G. Mare si N. Grafencu) si care basarabeana, cat si pentru cea a fra- sa raspunda printre altele, si unor
a vrut sa declare chiar unirea po- ,tilor de peste Nistru, astazi din nou afirmatiuni gresite si tendentioase
litica a pardantului romanesc de data uitarn cu desavarsire. Ce ra- ale domnului Crestinschi ? Si, mai
peste Nistru cu Moldova". sunet ar fi avut In Intreaga lume cu seama, dece n'a fost invitat
Dupa declararea independentei politica, daca la Chisinau ar fi ra- Alteta Sa Regale Principele Carol,
sunat din
Republicei Moldovenesti", cu Ca- al lui T. Jalbanou strigatul de alarms a carui prezenta" ar fi avut 'o im-
teva zile Inainte de unirea aces- nistru al tarii ar si dach primul mi- portanta politica cu total deosebita
teia cu Romania, a intervenit, pe auda si dnii delafiMoscova
declarat ca sa
si cei
si ar fi neutralizat si efectele po-
langa legaturile de pans aci cu dela Liga Natiunilor, cari poarta liticianismului de partid ?
Transnistrienii, o noua legatura, atata grije minoritatilor din cu-
de astadata de ordin biserieesc: prinsul tarii noastre, ca vom res- **
Comisia bisericeasca a Basara- Asa cum au fost serbarile dela
biei" a adus, In sedinta ei dela 13 pecta drepturile acestora In ma- Chi$inau,cu toata multimea
Martie 1918, trei membri de peste drepturilecare
sura In vor fi respectate si de oameni adusi de administratie,
Nistru,l) intentionand ca, dupa a- Nistru, pentru cari nostri
fratilor de peste eel putin pentru mine, care
cest Inceput, Biserica de dincolo, chiar chestia plebiscitului. pune
s'ar putea am lost martorul ocular al tuturor
a carei nationalizare o hotarise evenimentelor man din Basarabia
conpresul dela Tiraspol,2* sa fie, Dace primului ministru i-a sca- anilor 1917 si 1918, evenimente
cu timpul, Inglobata la cea din pat din vedere aceasta chestiune, strabatute de o unitate de simtire
Basarabia. ma mir cum n'a avut cuiajul s'o cu adevarat facatoare de minuni
Ei bine, la serbarile din Chisi- ridice batranul diplomat, dl Phe- ele au lost un prilej de Intris-
nau nu s'a mai dat chestiunei na- rekyde, care la 13 Tunic 1919 nu tare.
tionale de dincolo de Nistru nici Numai atata poate da Romania
o atentiune, ca si cand ea n'ar s'a dat Indarat de a releva, la Si- Mare, dupa case ani dela unirea
exista In nici un chip. biiu, in calitate de prim-ministru tuturor provinciilor ei ?
Ce e drept, cei doi luptatori de ad-interim, chestiunea Romanilor Dar atunci, Basarabia era mai
frunte, dd. Bulat si Jalba, erau si din Banatul sarbese, chiar In pre- tare cand era singura, cad atunci
ei la Chisinau, dar ei n'au fost ba- eel putin avea un suflet, 'Ana cand
gati In seama. Nu s'a gasit ni- zenta Maiestalii Sale R gelui, cu azi se pare ea nu-1 mai are.
meni care sä le dea un rol In ca- prilejul banchetului oferit de Con- Detestabil examen da, cu fie-
siliul Dirigent. care prilej, politicianismul roma-
1) Cf. ziarul Romania Noutt" din Chi-
t:oh:au, 16 Martie 1918. Dar. n'au fost uitati cu prilejul nesc...
2* Vezi 0. Ghibu: Desteptarea Moldo- serbarilor dela Chisinau numai Cluj, 12 Aprilie, 1924.
venilor de peste Nistru, Chisinau, 1917, Basarabenii can au facut Unirea,
pair. 6t. si Romanii de peste Nistru, ci au Onisitor Ghibu,
www.dacoromanica.ro
37
NEOROM ANTISM rile romanesti, vom reproducte unna-
torul pasagiu din cartea d-lui N. Iorga,
Tocrnai In timpul and la Paris apa- Gandirea ea in d-1 Lucian Blaga s'a lstoria literaturiti religioase a Romani-
rea cartea d-lui N. Iorga, Leg tituri ,n- revoltat fondul nelatin", dupa pro- tor OW la 1688, pasagiu pe care, de-
tre Orient qi Occident in evul-mediu, pria sa marturisire; cum s'ar putea sigur, d-1 Seicaru 1-a cunoseut can('
carte menita sa Incorporeze la Occi- face, numar de numar, elogiul cultu- s'a grabit sa-si insuseasca, vederile
dentul latin teritoriul romanase, pe rei ruse, ceeace rezuma d-1 Seicaru: d-lui Nichifor Crainic: Dad, a fost o
baza unor socotinte istorice comune aster -zi literatura eta-oilmn/1 este en- inraurire rusea,sca, asupra culturii ro-
romanitatii medievale, tocmai in acel cerita, stapanita de literatura ru- manesti de atunci, trebuie sa nu se
timp, la Bucuresti, cati-va scriitori au sea.sca"; si cum propaganda pentru Rite ca venia din Rusia polona, si nu
intreprins sa, ne convinga ca suntem nouile idei mantuitoare hemate sa ne din Rusia Tarului, care era cuiundata
deadreptul din Orient si ca apartinem, salveze dela neinlaturabilul apes al Inc a in adanc Intuneric, si dela o Mi-
culturaliceste, slavilor. Organul ace- Oecidentului?" Deci fondul istoric al tropolie ruseasca, unde un Roman
stei noui teorii este revista de dupa problemei, baza de operatii a acestui ajunsese tea dintaiu lumina a constiin-
razbodu Gdndirea, large in ingaduinta fdoslavism vag si unduitar, care mai td, a invataturei, a lucrului eu min-
curentelor si parerilor cat un magazin mult transpira, dec'at se afirma, se g6,- tea. Set' n'o uitam nici noi si sd n'o
englez, jar scriitorii cari si-au pas in se§te in urmatoarea propozitie a poe- uite nici altii" (pag. 132). Aceste cu-
slujba apologiei orientalismului roman tului Nichifor Crainic: Un larg fluviu vinte, publicate in 1904, se vede ca
taientul liric sau epic, ziaristic sau de orientalism a curs deci in matca stint uitate in 1924, deco potriva, uitata
diletantistic, sunt d-nici Nichifor sufletului nostru popular. Bizantul si starea Rusiei, zugravita in imagines
Crainic, Pamfil Seicaru si Lucian Kiewul au lost pentru noi vareile pe d-lui N. Iorga, ca si inraurirea, ru-
Blaga. Mai departe, ca, imitarea dis- unde s'a strecurat, pe dedesuptul or- seasca", de provenienta romaneasca,
putei dintre slavofilii si occidentalistii todoxiei, aeest import ce s'a disolvit exercitata in Muntenia si Moldova de
Rusiei sa, fie cat mai aproape de mo- cu vremea in rezervoriul fortelor noas- eatre Petru Movila.
del, asemanator eterodocsilor can au tre primitive." Si dupa ce aflarn ca el A Inlocui faptele cu produsele ima-
patat campul pravoslavnic aI Rusiei,. face parte din avutia noastra, popu- inatiei, este, dealtfel, o lature speei-
cineva a venit intre ortodoesii dela lara si alcatueste Inca o putere de di- flea, a neoromanticului. peci poate in
Gandirea sa-i combater, sustinand o eat ferentiere si de rezistenta" a tnentali- el sa, se revolte fondul nelatin", dar
mai large europenizare" a Romaniei. tatii patriarhale, a geniului autohton aceasta n'are aface cu realitatea isto-
In trecut nu este rar cazul °and fates de curentul civilizatiei europene", rica, clupa, cum n'are afaca nici para-
scriitoriiartisti s'au pus in slujba in acelas stil fugaret 'ii se pune ca lelismul tras de d-nii Nichifor Crainic
unor curente de idei, mai ales dupil problems romanea,sca: Problema Au- si Pamfil Seicaru intre Rusia si Ro-
ce au ajuns la o maturitate artistica. siei in raport cu eivilizatia europeana mania moderns; eel dintaiu: ,Se
si in urma dovedn-ii talentului for real e problama tutaror popoarelor de ,.e- poate urmari si la noi, ca, in Rusia,
intr'un gen literar, cum este poetul gim patriarhal din sanul ortodoxir'i." firul de occidentalizare al unui petri-
Nichifor Crainic. Dar seriitorul care-si Lasam, deocamdata, in o parte in- re.sm care a inceput teu un veac mai
is o astfol de sarcina in fata istoriei trulocarea religiei cu natiunea, a filo- tarziu"; eel de-al doilea, schimband
culturei, inainte de a pasi impetuos in sofiei istoriei cu starea socials, inma- putin epocele istorice, o deplasare de
scris, are sa se intrebe: intrucat se nunchiate inteun avant retoric yr-Pit-- nimica toata, in timp: Ceeace ne in-
potrivesc ideile cu faptele, *I dace se Mc de admirat din punct de vedere dreptateste sa facem o apropiere in-
acorda, intrucat nu trebuiese de pus artistic, si ne oprim In egalarea pc care tre evolutia Rusiei si evolutia noas-
'tare pareri raporturi logice pe care o face Chievului cu Bizantul. Ce ne-a tra, este ca aceeas rupture a continui-
obiectele, in care ele se raporte,aza, nu venit dela Chiev, ea sa face parte din tatii istorice s'a intamplat aproape si-
It cuprind? Caci din moment ce nu avutia noastra populara," *i, adlogilm multan (Petru eel Mare in Rusia, iai
sunt respectate aceste cerinte, pe eat noi, chiar culturala culla'? D-1 Nichifor in noi odata, cu domnia fanariotilor).
de elementare pe atat de streine poe- Crainic citeaza cartile populare de
siei, seriitorul artist eade deadreptul origine asiatica sau balcanica, bogo- Am subliniat innadins impereche-
in romantism, si ni se pare ca, scrii- mill", ori d-sa *tie ca 'bogomilismul rea ciudata de cuvinte aproape si-
torii cari au plecat dela admiratia li- vine de peste Dunare, si nu de peste multan", pentru ca sä ajungem la ul-
teraturei ruse si au ajuns cu formarea Nistru. Tot de peste Dunare ne-au '7e- tima caracteristica a romanticului: ne-
cultutei romane la Chiev, repeta, in nit monahismul, limba cartilor bison- socotirii faptelor positive ii corespun-
mic si, sa speram! in mod trecar, cesti, dela sud-vest tiparul, iar marile de detronarea categoriilor spiritului.
tor, romantismul istoricilor nostri refonme culturale, traducerea cartilor Inteadevar, unde domneste respeetul
de pe vremuri can ne purtau in re- bisericesti in limba roma* numai de- lor, contro1u1 positivist, se stie ca o
giuni tot atat de departate; ei de- la Chiev n'au veldt, ci dins-pre Occi- categoric absolute, ea simultan, nu su-
vin neorornantici. dentul, fate de care, asemanator Ru- fera comparativ, dupa cum nu se poa-
Dela sine inteles a nu In aceste siei, ne indeamna sa rezista,m." Sau te spune niei mai putin succesiv" sau
pagini si nu cu lipsa noastra, de corn- s,4ie d-sa vre-o influents, inedita pentru mai mult altemativ." Dar asa este
petenta vom desbate aici data popo- noi, care sa, fi venit de-acolo? Bun struotura romantismului celui ram p1a-
rul roman este, suf1eteste sal cultural, inteles ca data d-sa vorbeste de im- sat: siluirea faptelor este insotita de
mai oriental" decat occidental" sau port", el trebuie A. fie rnarcat istori- pierderea sau transfigurarea proprie-
mai" occidental cleat oriental: -- lu ceste, trecut la rabojul culturei noas- tatii cuvintelor. Intrulorearea procese-
cradle de istorie critics si le filologie tre stiuta, de noi toti, asa cum stim cu lor istorice deosebite a putut admite
tax destula lumina. Ceence carte arum totii de-o inraurire, una singura, venita si simultanitat,ea... aproximativa, fa-
in vorbire, este afirmatia axiomati-a dela ChieV: aceea a lui Petru Movila. fa ca autorul sa mad poata, olaserva ea
a poetului Nichifor Crainie, insusita si Si pentru ca, neoromanticii nostri cul- aproape" simultan este, deadreptul,
de d-1 Pamfil Seilaaru, ca toata cultura Ova, poate, mai mult cartea lui Masa- succesiv.
noastra este strabatuta de influents ryk despre Rusia, in care se In-
orientala ruse,asca in aceeas masura in seamna si canfessio ortodoxa Mogilas Romanticii nostri de pe vremuri
care este strabatuta de eel sud-orien- (Zur russischen Geschichts- and Reli- aveau ingaduinta ea le lipsea si spi-
tala. Altfel cum s'ar putea afirma in g;onsphilosophie, I, 54) ducat lucra- ritul critic Inca, neevoluat indestulator,

www.dacoromanica.ro
88
si le lipseau si cereetarile cu care se un document moral al intelectualitatii si vatamator de-ar fi fost, tot prie-
simte azi imbogatita stiinta romana. Ei noastre care vrea sa sparga incercui- teni am fi ramas.
erau inceputul, card simtamartul de rea in care sa conplacut pima, arum DAN SCRISOARE"
neam impiedica libera operatie a jade- scriitorul, largindu-i sfera de imbrati-
etitei nepartenitoare. Dar neorornanti- sare intelectuala. Sub acest aspect ei Nu, simturile nu ne in,ala. In creie-
cilor, ce ingaduinta sa, le gasim? Lipsa pot fi primiti, dar servind le injoit rul nostru toate vibratiile, toate per-
de fecunditate in domeniul artei? 0 in dreptar. turbarile moleculare ale nervilor no4-
epuizare timpurie? Sau, poate, ei sunt Radu Dragnoa. tri, *e reprefac exact in realitatea ex-
terna, care le-a pricinuit.
In siguranta aceasta astept sa me
DIS CU TII LITER ARE
IOAN AL. BRATESCU-VOINE§TI: RATACIRE"
intaresti tu, prietene draga., care esti
profesor de intelepciune. Spune-mi ca
maretia tainei puterii noastre de a ea-
(Pretul 40 lei)Editura ,.Culturei Nationale" noaste nu trebuie sa ne duca la scep-
ticism, ci la incredintarea ca mintea
Sa presuPunern ca acest volum ar fi cial, ducand lupta cnx egoistnul lacom, noastra e cea mai mare comoara ce
intaiul al antorului; *i ca cetitorii ne rapitor; sunt satira volumului. putem visa, de vreme ce e cea mai
intreaba: Cetim sau nu cetim? Eu zic: Stilul, stapanit tot cu vechie pute- mare minune din cute cunoastem. Spu-
Cetiti! re, ofere Ardealului numai cateva par- ne-mi ca maretia acestei tame trebuie
Cele doua Scrisori descoper un gan- tic.ularitati muntenelti: fitecine, domoi sa ne faca, sa intelegem ca foamea de
ditor, care se rasvrateste contra filo- (plural!), incailea; se scrie conseevent: a cunoaste e cea mai de capetenie deo-
sofiei ce-1 desparte de siguranta reali- impetire, imbolnavit, intprimavareaza; sebire dintre noi si oelelalte vietuitoa-
tatilor resfrante in ereer; *i ne servesc se repreface, format logic, suns rat'. re; ca, satisfacerea ei e o datorie sfanta
date noun, de teorie poetizata, la ca- Citatul din Eaninescu, la pagina 110 pentru aced care are infatisarea de om.
racteristica realismului nobil al auto- trebue rectificat asa: Spune-mi ca nu e adevarat ca simtu-
rului. Pentru el viata ce-o cauta se- Deci cum voesti tu poti urma drama rile ne in,ala, ca, nu e adevarat a nu
tos este; este cum o vede §i o descrie. Fii bun qi mare on pa,tat de crime, putem ,ti nimic. Imi trebuie aceasta, si-
In acest volum o vede astfel: Iutr'o Acelas praf, aceeasi addncime guranta. Fara, de ea shut ca, se naruie
suprafata oarecare de fete i de far mottenirea to §i -a tot. Uitarea. si lumea si mintea mea cu dansa. Ce
mtamplari obieinuite se deschide deo- judecata imi mai pot face eu despre
data in (om cate o adancime Altfel, in toata cartea o singura ce e frumos si ce e urat, despre ce
sufleteasca, ce ni se desfasura cu ve- eroare de tipar (la p. 118); ceice ti- e bine si ce e eau, despre ce e drept si
chie maestrie. parim de ... departe, simtim inviDa ce e nedrept, despre ce e adevar si ce
Mai simpatic, mai interesant, mai profe*ionala! G. Bogdan Duicd. e minciuna, dad, prin simturile mele
etic In lspita, vazuta dramatic, cu pa- FRAMENTE DIN RATACIRE4 4 nu pot cunoaF,,te nimic? Ce valoare mai
tru caractere complet prinse, desi sunt DIN V I OLONCELLJL" poate avea mintea, mea data in ea am
numai schitate. Nu-i doresc, insa, n- Si, cu toate astea, a lost o fiinta ca- inmagazinat minciuni? Ce pret mai are
olo dramatizare, de frica sa, nu se stin- re rabda, ba chiar pretuia cantatul ratiunea mea, dad are o asemenea
g& fluturatorul farmer care invalue pe meu. 0 lighioa,na, un gandacel mic cat obarsie? Mai bine nebunia
Lenuta. Cu putinul for foarte evoca- un bob de grail. De unde se prasise,
tiv cele patru caractere fac o perla de unde venia, nu stiu. II Outran de DIN FARIZEU"
de poveste, care si-ar perde luciul prin multe on cu tot dinadinsul si cu dea- A! e Inspaimantator glndul ea, din
concretizarea ,dramatica. mantmtul prin toata casa O. nu dam toata framantarea evolutiei, din toata
Este caracteristic ca usurinta cu de urmele lui de loc. 8i cum incepeam vadit necontenita perfectionare a vie-
care incape lspita se repeta, in alt cu violoncelul, se ivia, aici, alaturi, tuitoairelor, dela tea dintaiu pasia, la
gen, §i in Rdtdcire, *i in Mache Dam - langa, mine. Am crezut, intr'un rand, om, a iesit ratiunea, ca, aceasta ra-
brdveanu. Este par'ea, autorul ar fi voit ca poate isi avea locuinta chiar in vio- tiune a devenit acum si ea un factor
sa ne spina: Viata noastra pare usoa- loncel, si el, din pricina cantatulai al evolutiei cm se va urma de aci in-
ra; cauta-i insa cuprinsul de supt fe- meu, isi lua campii si-mi da tarcoale, colo, i ca totus aceasta framantare
tele-i treeatoare *i vei da de duios *i aiteptand sa ispravesc, ca sa se in- a dus va duce la o eterna nee,unoas-
de tragic. Duiosul apare intelw in toarca acask. Dar nu locuia In violon- tere... Mai bine moartea.
Mache Dumbra'veanu, tragicul delica- eel, ci, pe semne, in sc'anduri, undo- tii sunt roman-neaos,, dar eu cred ea
tetei in Rcitacire; in dota nuvele va- va; iar sunetul violoncelului, departe nu e alt neam in care sa fie mai multi
zute in toata undularea sufleteasca, pe de a-I goni, it atragea. Venia, se in- farisei ca la noi; nu e alt neam la care
ease poetul acesta o tie priude fare Nartia imprejurul piciorului violonce- sa fie mai multi intelepti si sfinti cu
munca si cu alegere instinctive de lului, on sta pe lot, ascultand cu ma- vorba, *i secaturi si misei cu fapta. 8i
amammt vorbitor totdeauna cu lirn- re luare aminte. E drept eä uncle note dad ar fi numai in treburile for parti-
pezime. nu-i plateau nici lui. Era mai cu cam culare, ealea-valea; dar sunt si in tro-
Cine-i nepriceputul, care a uitat on ana un mi bemol, care hordia rau de bile tarii *i asta crez c'o sa ne dud
a volt sa uite ca a.cesta, este tot vechzul tot si pe care, de cate on it auzia, se de rape. Pe care-1 auzi vorbind, iti vine
maestru? Maestru cabra si lua o atitudine de vadita prp- sa -1 saruti, a*a, vorbeste de frumos *i
Tot el este, si in analitiea spoveda- testare. de cinstit; f apoi, cand to uiti la fap-
nie Violoncelul, terminat gingas eu In general insa, nu incape indoeala, tele lui, sa-1 pui la zid sa,-1 impusti,
idilismul gandacelului care singur ca muzica mea ii placea. Un gandacel nu alteeva. Eu cred ca, teama grozava
asoulta canteeul mesterului nepriceput. cafeniu, cu pete negre, bland, asezat. de nesiguranta in care fl pune *i de in-
Fariseu, Cauza speculei si Focal pu- Vorba mamei: it molesia rnuzica. Nu tunericul pe care i-1 prieinueste in min-
rified, schitele, nu aspira, la veeirncie; se sfia, se rasa sa-1 iau in mama si-mi te acea§ta nepotriVire Intro vorbe ii
dar sunt -tot suflete precis desghiocate umbla cuminte prin degete. M'am ui- fapte, a facut pe bietul taranul nostru
din coaja omeneasca ce le ascunde; si tat cu lupa la el. N'av,a nici ghiare sa zisa: Ori to poarta cum ti-e vorba,
ofera acela§ fel matur de povestire, ascutite, nici mandibule taxi: nu pu- on vorbette eum ti-e portul". Ca cu-
prin care transpare insa criticul so- tea sa fie vatamator. Nu e vorba cs vintele astea in gura lui nu sunt nici
www.dacoromanica.ro
93
0 povata, nici o amenintarea, ci un apel
rugator la sinceritate Si la bunk ere-
Discuvr iN JURUL TEORI8I RELATIVITA.TII
dina: Ori vorbe*te cum ti-e portul, on Discutiile in jurul teoriei lui Ein- Fata, de aceasta aparare, cu Inuit
to poarta cum ti-e vorba, si nu ma stein au avut intre altele *i acest re- succes alui Reschevsky, de fapt inimici-
ameti, sa nu mai *tiu nici ce sa fac, zultat: s-a pus pe tapet !was che,stia lor lui Einstein nu le ramane ala arms,
nici ce sa crez. existentei eterului. Einstein cu teoria decat metoda savantului german Dii-
relativitatii ne-a crest cea mai frumo- ring care ataca, conceptia lui Einstein
asa constructie fenomenologica a fizi- din punct de vedere metafizic, si al teo-
cei teoretice de astazi. Fara de a intra riei cunostintei; aci, de fapt, teoria re-
CRONICA ARTISTICA in domeniul cauzalitatii, ne-a pus la lativitatit este atacabila.
TURNEELE dispozitie un aparat *tiintific admira- Autorul acestor randuri a avut oea-
In anul acesta mai mult cleat ori- bil, cu ajutorul caruia am aflat relatii ziunea sa, arate in o canferinta tinuta
cand publicul clujan a putut apiau- noui intre agentii naturei. Este prima inaintea, societk,tii filozofice universita-
da o serie numeroasa de spectacole data in stiinta, ca fenomenul gravita- re din Cluj, ca teoria lui Einstein duce
date pe scena Teatrului National de tiunii a putut fi coordinat in mod orga- de fapt la un absolut superior si puter-
diferite trupe dramatice din Bucuresti. nic cu alte fenomene, si tot in baza, nic. Si in adevar, Einstein, ca sa -si sal-
Fara indoiala ca cele mai impozante acestei noui conceptil, am avut in fine Neze principiul fizic al relativitatii, tre-
evenimente teatrale an fast reprezen- curajul a ne da seams, deocamdata in- bue sa, admits anumite forme invarian-
tatiile extraordinare ale marei noas- tr'un mod numai aproxinaativ, *i de te ale legilor naturii, invariance fat& de
tre tragediane Agata Barsescu *i de- constructia universului. Teoria once transforonare matematica, si in-
savarsitului artist Ion Manolescu. lad Einstein fiind numai o te0rie varianta acestor forme este un princi-
In 12, 14 si 15 Apri lie an avut lac fenomenologica, coordoneaza numai fe- piu pentru teoria, relativitatii; mai bine
reprezentatiile companiei Bulandra din nomenele, dar nu explica, si cauzele lor. zis aceasta invariants este un postulat
Bucuresti. S'au pueat tragediile Maria In acest ordin de idei, Einstein, data, efectiv al-lui Einstein.
Stuart de Schiller si Othello de Sha- nu neaga, expresis verbis existenta arab tii acum vs intreb: nu este acest
kespeare si Farina, piesa in 3 acte de . ului, eel putin nu are lipsa de el. postulat al invariantei legilor naturei un
Lengyel. Primele doua piese facand Dar nu-i asa la cellalti fiziciani! Sunt postulat mai formidabil al absolutului
parte din marele repertoriu clasic mon- multi *i distin*i fiziciani, earl nu-si jert- decat toate postulatele si teoriile file-
dial ne dispensaa, de once comentar fesc eterul cosmic de dragul lui Ein- zofice ale lui Spencer? Si notati bine,
analitic. Tarim" este o creatie mo- stein. Altii iara discuta, chiar bazele postulatul invariantei se bazeaza pe
derns a dramei maghiare. Autorul lui matematice ale conceptiei lui Einstein cea mai reala, stiintk,, pe fizica si pe un
Taifun trebuie sa fie recunoscator ima- este adevarat ca, nu cu mult rezultat instrument puternic al fizicei: pe mate-
ginatiel generoase, care 1-a, ajutat sa Iar altii s'au ambitionat *i an ajuns matical Nu vi se pare curios ca admi-
realizeze o figures asa, de vibrana *i apropape yes, toate rezultatele lui Ein- 'sand relativitatea din punctul de vedere
de sugestiva .a marei imparatese, dar stein, obtinute in baza, teoriei relativi- al fenomenelor fizice, postulezi tu, in
fara, indoiala ca e dator cu acceas re- tatii, far& ca sa admit& cat de putin creerul au, majestosul principiu al in-
cunostina, d-nei Lucia Sturza-Bulandra ideia relativitatii. variantei legilor naturei? Si invaranta
pentru mareata interpretare, prin care In sirele urmatoare vom analiza aceasta, nu este ea un eflux al absolu-
a valorificat cu prisosinta creatia ar- aceste idei si coneeptii, fireste, numai tului? Distinsul fizician Hamel ajunge
tistica o autorului dramatic: Notele in mad stunar. Conceptia relativitatii si el la acest rezultat, ins& in baza alter
fundamentele ale caraeterului tarinei: isi are originea in rezultatul negativ al consideratiuni; si el postulewa, tocmai
temperamental violent al femeii pasio- experimentului lui Michelson, experi- bazandu-se pe teoria relativitatii gene-
nate si prestanta majestimasa, a mo- ment prin care trebuia sa se mate mis- rale, un spatiu absolut si timp abso-
narhei autoritare nu-si putea gasi o in- carea pamantului fat& de eter; *i dacil lut, ambele insa, de un ordin superior
terprets mai desavarsita decat d-na aceasta miscare a pamantului fats de al cugetatrii. Speculatille lui Hamel
Lucia Sturza-Bulandra. eter ar exista, experimentul lui Michel- n-au fost sl nu pot fi contrazise.
D-lui Tony Bulandra i s'a rezervat son ar trebui sa ne arate anumite Iata data cum dela principiul fizic al
un personaj, (contele Czerny) pentru a franze de interferenta. Rezultatul lui relativitatii am ajuns la un absolut me-
carui interpretare nu exista posibilitati Michelson obtinut in laborator, notati tafizic, bazati pe speculatil absolut re-
de realizare scenica mai perfecta nici bine! a fost negativ. Incercarile ale, fizico-matematice. SA nu ne mi-
chiar in cea mai indrasneata imagi- care ale lui Michelson si Morley, apoi ram de faptul, ca, catolicii din Germa-
natie. ale lui Michelson *i Miller au dat ace- nia se hateleg de minune cu sionistul
In Othello s'a reliefat indeasebi d-na las rezultat negativ, in laborator. Iar Einstein! Dar sa revenim la luerurile
Gina Landry (Desdemona); d-sale i-a rezultatul acesta a avut ca alt rezultat mai re,ale. Intre timp s-a discutat mult
fost incredintat si rolul Elisabetei din celebra rtransformatie slut Lorenz, iar despre experimentul lui Morley, in anii
Maria Stuart", piesa al carui rol titu- *i mai tarziu interpretarea *i preluarea din urma s-a incereat iaras acest expe-
lar a fost interpretat cu o rara natu- acestei transformatiuni prin Einstein, riment, nu in laborator ci in liber; si
raleta, mid& si impresionanta de d-na cu teoria relativitatii. Multi sustin 3e i anume in America pe Mount Wilson.
Lucia Sturza. ca numai cu rezultatul negativ alui St. John, care lucreaza, demult pe acest-
In genere spectacolele oferite de Michelson, este admisibil principiul re- teren, deocamdata a publicat cateva
compania Bulandra an avut darul sa lativitatii. Fata de acesti multi in ulti- notice in Observatory". Experimentul
produces o adevarata satisfactie artis- mii ani, s-au ivit insa alti fiziciani, cari facut in liber, la inaltime de 70 metri
tica. Mai ales ca rolurile secundare au sustin ca teoria relativitatii este a*s de deasupra nivelului marii, nu a dat un
fost interpretate in mod con*tiicios, elastics, incest si atunci cand experi- efect pur negativ, ci un mic efect pozi-
fapt putin obisnuit la unele trupe de mentul ar da un rezultat mult-putin pozi tiv. Experimentele repetate tot acest
turneu, care s'au perindat prin Cluj *i tiv, tutus aceste experimente s-ar putea rezultat 1-au dat. Asupra acestui re-
care afara de irepro*abilii protago- interpreta in baza postulatelor relativi- zultat curg inca, dis tutu. Putem deci
nisti erau Incadrate cu elemente de tatii, fireste ea mid concesii *i eorec- zice ca deocamdata nu se poate vorbi
o valoare artistica insuficienta, pentru turi. Acest curent de idei este foarte nici de un efect pozitiv, nici de un efect
gustul unei parti a publicului clujan. bine reprezentat prin N. Reschevsky negativ al experimentelor lui Michel-
Alfa. din Praga. son.

www.dacoromanica.ro
40
in baza teoriei generale a relativitAtii son cu lumina extra &Gail, va sa zicb," si desvoltat in mod elementar, in
trebue sa admitem i o deplasare a li- cu lumina provenitA dela stelele fixe. baza unei teorii direct opuse relativi-
niilor din spectrul solar cltre rosu; din Rezultatul nu concardl nici in cavil tAtii, si admitand absolutul" fizic.
toate incerelrile flcute pe acest teren, acesta cu prevederile cantitative ale RImane al treilea, efect: deplasarea
si mai ales si din acelea ale lui St. John lui Einstein; si chestia aceasta se discu- liniilor speotrale spre rosu, sub influin-
se vede, ca acestA deplasare, seta ascun- tA mult in Germania. ta, unui carp gravifie. Acest efect a
sA, este acaperitA si de alte efecte. ho- In randurile precedents am schitat fast calculat In mod elementar de Mo-
larea acestui efeet nu a reusit deplin in mod foarte general rezultatele teo- horovicic in anul 1921, admitand exis-
pan& acum. $i aid trebue sg, asteptAm riei generale a relativitAtii i incercA- tenta eterului. Formula lui Mohorovicic
rezultatul cercetArilar viitoare. Teo- rile de a verifica prevederile ei. Ein- este exact alui Einstein, door este obti-
ria general a relativitAtii mai pretinde stein in teoria sa nu are lipsA, de
nutA, fara teoria relativitatii.
si o deplasare a periheliului lui Mercur. eterul cosmic. Dar Bunt multi si ce- Tot cam In acelas timp Forsterling
Deplasarea a fost cantitativ calculatg lebri fizicani sari nu voesc a jertfi ete- (1920) si Bucherer (1922) au obtinut
de Einstein. Astronomul Grossmann a rul, si nu jertfesc nici conceptia ab- aeelas rezultat al deplossAril liniilor
declarat in ultimul timp, si cu multA. solutului. Acesti fizicani cu un elan spectrale, bazandu-se pe teoria cyan-
insistentl, c& aceastA deplasare calcu- vrednic de toatl lauda s'au pus pe trio, lark in mod elementar. lath
latA, este cu mult mai mare decat tea munch si lucru eludat au ajuns dar cum si al treilea efeet fundamen-
observatl; iarl Astronomische Gesell- tal prezis de Einstein se poate
schaft" din Germania, a instituit o co- in mare parte la rezultatele lui Ein- calcula in bozo, absolutului."
stein, flea% a admite prinoipiul relati- S-au mai calculat si alte elects mai
misie specials, prin urmare nici vitAtii.
din partea aceasta nu s-a spus ultimul neimportante ale relativitAtii, tot fu ba-
cuvant. Unul dintre cei mai aprigi contrari za absolutului." Autorul acestor ran-
ai lui Einstein este fld, indoialit ce- duri, bazandu-se pe teoria evantelor, a,
Einstein mai pretinde in baza teoriei lebrul Lenard din Heidelberg. Spre tea
sale si o anumitA, deviare a razelor lu- aflat relatia intre temperatura unui
mai mare mirare a fizicianilor, Lenard corp gravifiv si mosso, corpului bazat
minoase, ce tree in apropierea unei exhumeaa& o veche lucrare de o suta
corp de o puternicA, actiune gravitird pe teoria evantelor.
de ani publicatA de I. V. Soldner in Trebue sa mai rernarcAm Inc& oeva:
cum este soarele. Masurarile din ultimii Berliner Astronomisches Jahrbuch" in
ani admit o anumitl deviare in sensul Stiinta de astAzi dispune de un princi-
anul 1804. Soldner in baza unor cal- piu non, de un postulat, si anume pos-
lui Einstein, dar cereetAtorii cei mai cule foarte elementare, calcule pe cari
distinsi Inca nu sunt de acord in ce tulaitul inertiei energiei", In baza cl-
le poate face si un licean de al nostru, rula unei masse ii corlspunde o ann-
priveste partea cantitativ& a acestei de- aratlse ea o stea fixa, care sta In do-
vieri, cum o pretinde Einstein. S-a ob- mitA energie, iara, unei cantitb,ti date
std soarelui, isi emite razele dealun- de energie Ii corAspunde o anumit&
servat gi faptul a aceasta deviare dile- gul unei curbe in ochii nostri. Aceastl
rA, dupA mArimea stelelor, dela cari yin massa. In baza acestui larineipiu Abra-
curbl este dataritA, efectului gravitic ham si Bucherer au ajuns la toate re-
razele respective, rezultat in desacord al soarelni. Formula matematicA, prin
cu prevederile lui Einstein. S-au obser- zultatele 1ui Einstein, fare a admite re-
care se paxafrazeaza, aceasta curburA, lativitatea.
vat si uncle fenomene care maschead este exact aceea, pe care a dat-o Ein-
mult putin deviatia lui Einstein. Si acum in ultima analiza ajungem
stein o sut& de ani in urmA. Mai tar- la urmAtorul rezultat: teoria relativi-
Sommerfeld si Bohr au dat de alt& ziu Einstein a adaus acestei formule si tAtii prezice anumite rezultate, si isi
parte o explicatie frumoasl matemati- factorul 2". Iat1 cum unul dintre cele dA seama perfect de rezultul negativ
d a structurii fine observate in liniile mai esentiale rezultate ale lui Einstein, al experimentului lui Michelson, si al
spectrului. AceastA explicatie s-a dat a fast calculat si prezis In mod ele- ain't experiments cu rezultat negativ,
in baza teoriei relativitatii. MAsuraxile mentar, Inc inainte de aceasta cu o executate In acelas stop.
foarte precise ale profesorului Gehrcke sutA de ani fb,r6, teoria relativitAtli, si In mod calitativ aceste fenomene,
din Berlin, sunt Insa in desacord cu flea calculul complicat al lui Einstein, prezise de teoria relativitstii, existi;
prevederile relativitAtii; si Gehrcke admitand pur si simplu existenta ete- verificarea cantitativi astizi Inca Iasi
sustine ca m'asurAxile sunt in acord cu rului. mult de dorit. Tot aceste fenomene se
teoria absolutA." Discutille continua Am amintit mai sus, a un rezultat pot calcula §i prezice $i In baza altar
si in aceasta directie. $i in cazul acesta esential al teoriei relativitAti este si ipoteze can nu apartin domeniului re-
efectul exists, dar nu In senzul canti- prezicerea preeesiunei deplaslrii lativitAtii. Augustin A. Maior,
tativ calculat in baza relativitAtii. periheliului planetelor. Cand diesutiile profesor la Universitatea din Cluj.
Rezumand rezultatul cereetArilor si erau mai aprinse in jurul acestui fe-
m&surArilor acute spre a verifica in nomen prezis de Einstein, iatA, a trlz-
mod cantitativ, fenamenele prezise de neste ca o bomb& o noun exhumare, Partidele politice si Basara-
teoria relativitAtii reese a ele nu con- din partea lui Gehrcke din Berlin. bia. Solidaritatea partidelor po-
cord& a,stAzi 'Inc pe deplin cu Gehrcke prezinta fizicianilor o lucrare litice in jurul Basarabiei a fost
prezie,erile teoriei. Dar dad vrem sit a lui Gerber publicata, la anul 1898, in obiectul uneia dintre cele mai
fir deplin nepArtinitori, atunci suntem Zeitschrift fiir Mathematik and Physik. impundtoare- sedinte din Came-
totusi constransi a admite, ca efectele Li aceastA lucrare, Gerber, un profe- ra Romani. D-1 N. Iorga in nu-
prezise, exists in mod ealitativ si a le sar de liceu din Germania care a murit mele partidului nationalist -de-
nega, nu se poate. Partea eantitativl o destul de tanAr, ne da formula exacta mocrat, d-1 I. G. Duca in numele
va decide viitorul. In cadrul acestei a precesiunei periheliului planetelor, guvernului, d-1 N. Lupu in nu-
white nu-mi este permis a ml intinde tocmai asa cum ne o dl Einstein mai mele partidului tardnesc si d-1
asupra modului cum Michelson doreste tarziu. $i =east& lucrare alui Gerber Al. Vaida in numele partidului
sa reface experimentul franeezului se bazeaza pe existenta eterului. Ad- national-roman, cu fdcut cite -o
Sagnac; lumea staintificA se asteaptA miratorii lui Einstein In ortodoxismul declaratie de stransd legdtura
la frumoase rezultate in directia acea- for au strambat din nas, dar n-au avid in jurul Basarabiei. Cu aceasta
sta. Trebue sl .anaintesc aci $i cerce- ce sa zicA. Faptul nu se poate nega. manifestare s'au spulberae mul-
tArile lui Tomaschek din Heidelberg IatA dar al douilea efect fundamental, te din banuelile si sperantele
care a refloat experimentul lui Michel- prezis de Einstein in baza relativitartii, dusmanilor.
www.dacoromanica.ro
41
ATOIVIUL $1 LEGEA SINGtJLATIEI nomaneie radioactive. Rutherford
aratat, a la randul lor, razele alfa sfa-
a
11. herfordBohr, in care se armonizea.za rarna, riuoleul azotului (nitrogen) si des-
De aici unneaza ea spectral este teoriile veehi cu teoria relativitatii $i pica atomii de hidrogen, can se ga-
produs de atom si legat indisolubil de a evantelor. sesc incorporati in el.
acesta. E clar, ca,, pe langa ipoteza Atomul lui RutherfordBohr se Ca incheiere amintesc, ca hidrogenul
massed pline a atomului, fiecare ele- aseamana sistemului solar. Isbindu-se are o sarcin pozitiva pe sambure si
ment, b. o. fierul, ar avea o singura succesiv, de doi electroni negativi isi un electron asezat pe un inel; heliul
linnie colorata in spectru. Inteadevar pierde incarcarile si ramane atom are doi electroni, ce se rotesc diametral
n'am pricepe, cum ar punea genera o neutru de heliu. De aici taierea brusca opus pe acela* crug in jurul sambure-
massy plina, omogena, diferite linii? a drumurilor. Cand, insa, o astfel de lui cu doua sarcini pozitive; oxigenul
Experienta arata contrarid. Cele mai particula trece pe langa sambure, elec- are patru electroni pe prima orbitA., doi
multe elemente au o sumedenie de linii tricitatile pozitive ale eentrului *i ionu- pe crugul urmator *i alti doi pe al
spectrale, asa ea atomul trebue socotit lui de heliu se rasping puternic. De treilea inel; acesti opt electroni sunt
ea un aglomerat de partici& infinitesi- aici carligul dela extremitatile unor compensati prin cele opt sarcine po-
male, fiecare generatoare de linie spec- traiectarii. zitive ale nucleului.
trall. Analiza spectrala duce, fatal, la Tot asa fenomenul inmladierii razelor Massa plina a atomului lui Demo-
porozitatea atomului. alfa si beta, prin foite de metal, se in- crit s'a singulat in mici electroni. Le-
2) Atomizarea eleettheitatii nu se telege prin influintarea for de catre gea singudatiunei este valabila $i in lu-
produce numai la catodul tuburilor cu sarcinele electrice ale electronilor si mea atomilor, precum legea integranii
vid. Celebrele cercetari ale lui: Bec- samburelui. este valabila $i in universul instelat.
querce si sotii Curie au descoperit si Samburele material al atomilor nu De aceasta imagine a atomului vom
izolat un nou element, care proiectea- este omogen. Iu nucleul atomului de lega viitoarele expuneri din regiunea
'za electroni. E radiul, la care s'au radiu sugt atomi de heliu; doar chiar radisatiunei si electricitatii.
adaogit $i alte corpuri radioactive. Din ae,e*ti atomi ionizati produc razele alfa
grauntele sclipitor de radiu tasnese Teodor Ne.?
si gazul heliu, care intovarkeste fe- prof. Oradea-Mare
trei soiuri de raze: a) un manunchiu
este format din Boni, adeca atomi de
heliu (gaz) in,carcati cu electrieitate
pozitiva (razele alfa") b) o jurubita FIGURI REPREZENTATIVE: DR. ION $ENCHEA
este alcatuita, din electroni liberi: In vremurile de sbucium si framan- eupetit in sentimentele lui romanesti,
atomi de electricitatea negativa, (raze- tare ale rgsboiului, cand se faureau zi- sa ia conducerea tuturor miscitrilo na-
le beta") c) in sfarsit al treilea soiu lele de maine ale neamului nostru in tional° din Tara Oltului. Glasul sou se
s'a dovedit asamanator razelor lumi- uriasele uzine de foe ale fronturilor de ridica taios si aspru cand spunea ade-
noase, ava,nd insa vibratiunile foarte pretutindeni, cand vigoarea roma- varuri asupritorilor *i era neincluple-
iuti si mici: sunt razele Roentgen (ra- neasca se spulbera pe intinsul campu- icat and arata ca e timpul ea, puhoiul
zele gama"). rilor de bade, istoria si-a cerut jert- de nedreptati sa se opreasea,...
Toate aceste raze strabat prin foite fele si dintre putinii, can au ramas i data era firesc, ca Senchea sä fie
de metal apace pentru rata luminoa- acasa. a*a, ne pit-team a$tepa tot atat de fi-
sa, $i impresionesaa placa fotagrafica. Lipsit de energia banbateasea stran- resc, ca el sa fie trecut pe lista neagra
Isbindu-se de anume materii b. o. pla- sA cu arcanul pentru a Ii aruncata in a celor sortiti sa piara. Momentul a
tinoeianura de bariu, produc un viu joe prima linie a focului pagan, neainul veldt odata cu trecerea primului gra-
de lumina: fosforeseenta, si fluoresoon- nostru din Ardeal era lasat in grija nicer petite hotarul 'dela Predeal. Ion
ta. Experienteie arata, ca ionii gaze- catorva incaruntiti de ai no*tri can Senchea, a fast prins si judecata, nu i
lor la scadere de temperature, conden- aveau chernarea sag apere dreptal la s'a facut, ci a fast dat, plmantului ca-
seada vaporii de ape din atmosfera, carted romaneasca si sa se lupte aprig re-i era atat de drag...
devenind in chipul acesta nuclee de pentru fiecare centimetru de libertate.
eeata. In baba acestei proprietati, fizi- Noaptea, pe nestitute a fast aus pe
Intre acesti luptatori darji si nein- malul Oltului raul-martor al stator
cianul Wilson a fotografat drumul ra- duplecati, calauziti de adanca intele- suferinte ramanessti
zelor alfa. Aceste raze, isbindu-se in si dupOce 1-au
gere a dragostii de neam si patrunsi lasat sa si priveasca cioclii cum ii sa-
drumul for de moleculele aerului, le de uriasa raspudere a anon vreini in pa groapa, a fast ucis si ingropat ca
despica in ioni, can cu scaderea tern- can se cumpanea Socictatea romitais-
peraturei vor inehiega vaporii de apI nn caine. Plinantul a lost niv.hrt ;i
mului de pretuindead, avocatul dr. Ion brazdat ca $i eel dealaturi, ea nici ur-
in ceata. Drumul razelor Alfa se de- Senchea dela Fagaras era eel dint i. nia sa ramaie
seneaza printr'o at de negurl, imple- Rasarit. din umbra Pietrii Craiului, la platit cu prisasinta, Senchea a lost a's-
tio, in jurul ionilor aerieni; se poate pentru cele ce a
Zarnesti, crescut aproape, do glie in facut si desperarea aprinsa a cutropi-
deci fotografa. Din fotografiile acestor dragostea *i inchinarea pamantului $i
raze se constata, a la unele drumul se in atmosfera cinstita a vietii patniar- torilor de veacuri a fost alinata cu in-
ea nu strop de sange romanesc.
terming In carlig, la allele e taiat chale romanes,ti, Ion Senchea a ramas
brusc. viata intreaga acelas indragostit al ogo- Acum, Mitropolitul Primat al Roma-
3) De alto parte s'a dovedit, ca dru- rului stra,mosesc. Viata petrecuta la niei, a lansat apel pentru ridicarea
mul razelor radiudui, ce patrund prin $colile unguresti, la fA,ent sa simta aph- unui monument lui Senchea, in plata
fake metalice, se inmladie unduios in sarea ce se punea ipeste orrice ince- Fagaras,ului. Acolo, unde a trait si a
interiorul acestara. Aceste doua fapte: eare de progres a romanilar ardeleni si munch o viata, de om, acolo unde si-a
incarligarea drumului (traiectoriei) si mai pe urn* and s'a stabilit in con- saris osanda in cursul aprigelor lupte
undvierea in foitele metalice, dovedesc trul Fagara$ului ca advocat *i intelec- pentru dreptate, se va ridica, modest
neindoios porositatea atomului si ne tual roman, a simtit cat de grozav e dar trainic, bronzul doctorului Ion Sen-
indica $1 forma constitutiei lui. procesul ce se poarta, intre neamul sau chea. Sarbatoarea ce i se va face, va
Local atomului plin, sferic si omo- si al stapanilor de atunei fi prinosul si inehinarea intregului
gen al lui Demerit it ia atomul po- Era firesc, ca el, barbatul desehis neam, aduse muceniciei sale.
ros, constelat din electroni, al lui Rut- la chip ca $i la suflet, cinstit *i nepre- Tiberiu Vornk.

www.dacoromanica.ro
42
SPICUIRI DIN DICTIQNARUL GRELILOR NOASTRE DE LIMBA
ORTOGRAFICEAFURISITUL DE APOSTROF
Dintre toate greselile ortografice E, Lovinescu: Potrete literare (B. fi, i,1, si, spre a indica lipsa sune-
care schilodese serisul romanesc, p. t.n. 15-17) ('an Intampinat (p. 41); tului 1, e o gresala.
nici una nu e atat de frecventa ca l'a cucerit (p. 44), l'am cautat (p. Corect, deci, constructible de mai
Intrebuintarea gresita a apostrofu- 60) l'a tinut (p. 62), l'a' fi avut (63) sus se vor scrie asa: zvarle-1, 1-oiu
lui. Si, daca ai Intalni-o numai la l'am cucerit (64), l'am cunoscut (68) zvarli, scoate-1, daca-i fi, a triceput
incepatori si In ziarele de a doua Al. Busuiocianu: Figuri si carti" a-i striga, sa,-mi copere, sa-i adu-
sau a treia mans, treaca-mearg'a I.. Pam luat (p. 11) l'am avea (190..) ne, Aga -si lash, sa-si lepede, ti-am
O Intalnesti Insa si In revistele si 1. Simionesou: Oameni alesi I. eerie etc., cu trasura de unire.
In ziarele eels mai cu Ingrijire re- Pau calauzit (122), Pau tnapoiat Mult mai mare ignoranta decat
dactate si, ceeace e mai suparator (123) l'au due (124), l'a acoperit acestia, dovedesc cei care scriu
dai de ea Si In manualele de scoala (126) etc. mi's dragi, Fg1.9 bolnav etc. fiindca,
si In serisul atator scriitori de seams. D. Anghel. Poezii. Ed. Cartea In cazul acesta, n'au mbar scuza
Sdht greseli care, acoperite de Rom. l'as lua (185), Pas fi'nchinat celot dintaiu: de a fi crezut ea e
autoritatea revistelor si a scriitori- lui Dumnezeu (195), l'a nine, Pa fireso ca formele mai scurte sit fie
lor la care se gasesc tree din con- miruit (5) l'aduce (139) etc. considerate ca formate din eele
dei In condei, fare sarsi mai bate Si am putea continua la infinit mai lungi (mi din imi etc). S fiind
lumea capul cu ele, deli faptul ca aceste spicuiri. forma scurte a lui sunt, lipsa carui
la alti scriitori aceleasi constructii sunet o indica apostroful pus Ina-
Dar nu numai In constructii de
se gasesc astfel scrise, ar trebui sa felul intea lui s? Tar cei care I i moti-
dea de gandit. acesta dam de tntrebuintarea veaza felul de a eerie ea mai sus,
Exemple : gresita a apostrofului. Tata si alte cu forma is, ar trebui sa stie ca
exemple.
Bibl. p. tog. nr. 28 I. Creanga. aceasta
Viata Rom." no. 1. 1923 : l'a pre- nu e o forma literara.
ocupat (p. 114) l'a pus (p. 114) etc. Tot atat de ignoranti sunt si cei
Ramuri-Drum drept" no. 3-4 Opera complete. Ia zvarle'l si to care Intrebuinteazit apostroful dupa
1923: l'a sustinut (p. 49), l'au ga- acuni. L-oi zvarli eu, dar scoate'l formele scurte ale pronumelor In
sit (p. 51) etc. mai intaiu (p. 78) daca'i fi mester chestie, ca In exemplele: l'am va-
Sburtitorul" an I. no. 44: i'a (p. 79) '1-a ajuns, 'i-a fost Boris, zut, l'aq lua, i'as da, i'am spus,
facut (p. 329) etc. (80) a Inceput a'i striga (81) etc. etc. fiindca In cazurile acestea
, Cele trei Crisuri" no dela 5 Maiu: Anghel: Poezii: sa'mi copere, apostroful Intr'adevar nu indica
Pa auzit, pe care l'a gandit la fel, ceti poate da iubirea, dea, decat lipsa cunostintei de cauzit,
Pa rostit '(p. .72) etc. sa'i adune, ce gura'i surade acum, caci altceva nu lipseste aici. Cored
Laniura" 1922 (Oct.) : Pa redus si'i vorbeste, care'! chiama, Aga nu se vor putea eerie deci aceste
'si lase musafirii, brazde's
(p. 21), l'a strapuns (1). No. 3-4 sapate, mi's stilt* ochii si's alb ici, colo constructii decat In chipul acesta:
1924: Par aduce (p. 102) etc. l-am, 1-ai, 1-a vazut
Bev. gen. a inv." no. 4, 1924: albe's mandrele garoafe' WO le-
1-am, 1-ati, 1-au vazut
Pam urmarit (p. 242), l'au discutat pede, etc. 1-as, 1-ai, 1-ar vedea
si l'au votat (p. 241). Din Apararea Nationally: cea 1-am, 1-afi, 1-ar vedea
Ap. Nat." no. 10. 1922: l'au Yalta, i s'au deschis portile, au
plimbat, l'au rastignit (p. 7), l'au practicat'o, a primit'o, sag con- Tot asa, In combinatie cu cele-
umplut, l'auaruncat,l'a suit (p.9) etc. stranga (nr. 12. 1922) 'i-am spune, lalte pronume: mi-am, ti-ai, si-a
Flacdra", no. 9. 1923: l'ai nu- si impun, 'i-au gonit 'llncovoaie, '1 vazut de lucru etc.
ruineaza, 'si-au pus ochii, pe cari,
trit (p. 164 col. 1) daca l'ai auzi ; 'i le adreseaza De plans tntr'adevar sunt 'Lisa
cum '1 arata numele, greseli ca v'om plange, (viitorul)
(col. 2) Pa lacut (166), Pa cantat unde'si atarna palaria
(153), l'a ajuns, Pa luat (154 col. 3) care'l primise, seeqi (nr. 10 1922) citat mai sus, sau: eine% ager la
duel, 'ti -am copita (dintr'un volum de poezii),
Furnica" no. 15. 1923: l'am scris, sa'/ modifica' m, sa'i cunosc,
cumparat (3). unde i Insemneaza este, etc.
'i-se pare, i-au fa' cut un serviciu,
,N. Born." 10 Apr. 1924 p. 1 nu v'om plange dupa ei etc. etc. Dace am 'amintit si numele ca-
col. 5: ra dat torva scriitori In legatura eu aceste
Adevarul" no. 11975. 1923 (8 (nr. 9. 1922). greseli de ortografie si as fi
Martie) : l'a dat (p. 1 col. 2) l'a putut Insira Inca foarte multi
vazut, l'au cunoscut, l'a facut l'a Cu nemiluita se intalnese gre- n'am facut-o pentru a scadea ceva
acoperit (p. 3). selile de felul acestora. din valoarea formei scrisului lor,
Dimineafa" 1922. 12/X : Pa ho- Si de unde pro vin ele? fiindca stiu cate din astfel de gre-
tarlt etc. Din pclrere gresitd ca formele seli trebuie puce In saroina cube-
Gaz. Trans." no. 240. 1922: nu scurte ale pronumelui personal gatorilor si a corectorilor. 0 stiu
l'a validat, /'a sarutat etc (p. 3.) (mi, ti, i, 1) si a pronumelui reflexly din propria-mi experierita. ziar,
col. 1. 2). dela dativ (4) derive din formele: la care colaboram Intr'o vreme,
Lupta" no. 349. 1923: l'a asi- imi, iti, pecand adevarul tmi Inlocuia consecvent trasura de
gurat, Pam strange etc. (p. i) e ca cele din urma s'au format unire cu apostrof. Corectorul, chi-
Badu Rosetti: Amintiri I: Pam din cele dintaiu. Initialul I nu e purile, Imi Indrepta greselile".
cunoscut (o. 194), l'am uitat (220) dada un sunet sprijinitor, o carje Le-am amintit totusi, fiindca
l'a ridicat (246), l'au dus (283) etc.de care se folosesc cele dintaiu astfel de greseli, trecute cu vederea
A. Vlahufa: La gura sobei. 1912 on de cate on au nevoie de un la revizia corecturilor si semnate
Ed. Al. Baer. /'a impresionat (p.119) razim. de scriitori apreciati, sunt luate de
l'au Inceput (p. 197) l'au mustrat. Prin urmare, Intrebuintarea apo- bani touni si fac scoala".
l'au %sat (p. 207). strofului Inaintea pronumelor : mi, A xente Band*

www.dacoromanica.ro
43
C'RONICi OARISTENk
T late/ scumpd fi decrete-legi Babilonul modern Nebunia sporturilor
until record, c,alitati desvoltate si is-
vorizate prin sporturi.
7ristefe . . primdvard Primul si care va fi mai mult atins
Inarmat cu decrete-legi, casi anti ;u1 tuzeste. Negri senegalezi, Japonezi dintre toate centrele lumei pe urma
Jupiter cu fulgere, d. Poincare a reu- agili si discreti, Chineji cu fizionomie acestor simptome de desinferesare in-
sit din inaltimile Canapiilor Elisee" de antropopiteci, Americani falcosi, telectuala in aportul sau pentru crea-
ay imprastie banda international& a Rusi visgtori si adormiti, Italieui ga- tia sufleteasca a atator generatii, este
speculantilor si s& opreasca deprecie- !Agee Spanioli man,dri, Greci insi- desigur Parisul. Oh les siecles, les
rea vertiginoasa si nemotivatg a fran- nuanti, Bulgari sba,rliti si Romani siecles sur cette ville!" exclama unde-
cului. Panica a trecut, ins& au ramas c'ocheti si bgeti frumosi; toate rasele va Verhaeren; Atata comoara de arta,
consecintele. Profitul it trag tot c,ei si limbile globului le auzi si le intal- atatea monumente plastice si arhitec-
bogati. Supt motivul caderii francului nesti. Proportia numgrului strainilor tonice, atatea suveniruri istorice, &tato,
restaurantele, hotelele, cafenelele si este in crestere continua de 2 ani. efort intelectual si artistic an aglome-
toate localele de consumatie au urcat Acum un an insa to surprindea, cand rat in Paris secolele, care pentru acesti
preturile. DacA Irma deprecierea Iran auziai nemteste sau ungureste, limbile tineri oteliti nu se vor mai impartasi
.cului a lost urinata imediat si fara ezi- invinsilor", azi to isbesti frecvent pe de aka' atentie, decat doar o privire
tare de urcare,a, preturilor, cresterea repede dintr'o cursa de automobile in-
bulevarde, in tramvaie, in autobuse de tre doug matchuri". Notre Dame,
lui implicg doar mentinerea pe mai de- acesti obisnuiti ai ghettoului" Buda-
parte a vietei scumpe. Raportul nu e Louvrul, Tuileriile, St. Germain-l'
pestei.
valabil, decat unilateral. Pe langa, du- Auxerrois, de uncle, porni signalul pen-
bla decima di noile impozite, contri- Aglomeratia este crescinda; ea va tru noaptea St. Bartolomeu; Sena man-
buabilul amarat trebue astfel sa supoar-
deveni curand insuportabill. Jocurile dra cu nenumaratele-i poduri, si mai
olimpice se apropie. Deasemeni se pre- ales Cartierul latin cu Sorbona, Colle-
te si oscilarile speculei. Deci viata s'a gateste o expozitiei universal& de arte
scumpit cu un sou" cu doi la, paine, ge de France, cu marile scoli, cu
la metru, la, afea, la zarzavaturi, care decorative pentru mai tkrziu. Statis- Luxembourgul, centrul invatamantului
toti sou" adunati apasa bugetul ce- ticele arata, a toate marile expozitii mondial, unde din secolul al XII-lea
si coneursuri internationale au lasat discipoli si olerici din Jumea intreaga
tateanului francez. Iata o arms in ma- viata mai scumpa cu 30% la Paris.
na opozitiei pentru viitoarele alegeri se adunau si forfotiau pe stradutele
generale, fixate la 11 Mai ziva feeioa- Vrednic subject de meditatii pesimiste in jurul colinei St. Genevieve, unde
rei Jeanne d'Arc. Istoria, ne povestoste pentru lumea functionary si salariata! astazi se ridica Pa,ntheofful si biblio-
patriotismul acesteia si ura ei contra Putin importg. Scumpirea va veni pe teca cu acelosi mime, pierzind nopti
strainilor de dincolo de canalul Mane- urma deocamdata placerea. Cad intregi in discutii vehemente si de-
eel. Ziarele opozitiei, nu uitA sa ap:o- sporturile printr'o vogg, frizand nebu- monstratii dialectice; Cartierul latin,
pie invazia istorica, de invarzia actual& nia, au ajuns pentru tinerimea zilelor unde au cugetat cele mai eelebre ca-
a fiilor si ficelor Albionului. Doar pe noastre o ratiune de-a fi. Cred ca nu pets de savanti si au suferit oei mai
Coasts de azur si la earnevalul de la trebue sä insist &supra necesitatii si subtili poeti, Cartierul latin alui Taine,
Nice un modern Diogen zadarnic ar binefacerilor exercitiilor sportive mai Sainte-Beuve, Renan, alui Baudelaire,
fi cauta cu felinarul aprins ziva... un ales pentru intelectuali si toti aceia Verlaine si Paul Fort, Cartierul latin
Francez! Trenurile de lux, statiunile care au o viata sedentary. Aberatia in- al bohemilor din toata vremea si toa-
climaterice si placerile Parisului to cepe insa, cand sportul ineceteaza sa ta lumen, al sentimentalului Rudolf si
tezaurul sau de arte si minunatele achi- mai formeze numai o necesitate de al sburdalnicei Mimi Pinson; toate
zitii ale civilizatiei secolului al XX-lea recreatie trupe,asca o just cultura re- aceste aminitiri istorice si monumente
nu mai sunt accesibile, decat fericiti- generatoare a organismului, pentru a artistice nu le vor spune lucru mare
lor posesori de livre-sterline si dollari. deveni mai ales o necesitate de ordin atletilor internationali dela jocurile
Vorba vine ... ale sunt accesibile tu- psihologic, eseluzand once alty lade- olimpice, admiratori de stadii si avizi
turor bogatilor lumei si deopotriva letnicire literary, artistica' sau stiinti- de sampionate.
Pierre Morgan si Hugo Stinnes hi scal- ficg. dacg, pentru multimea tinerilor In ultimul timp din cauza mizeriei
d& yaehturile in Mediteranee. uvrieri, care in orele de distractie ce- de camera municipalitatea, s'a adresat
Dar Parisul, eel mai frumos oral al tesc absorbiti jurnalele de sport si ur- particularilor pentru gazduirea sporti-
lumei si eel mai ispititor nu atrage lu- mare,sc cu patima reoordurile bgtute vilor strain. Astfel spune o veohe
mai aurul, ci si o multirne anonima de si pariiurile castigate lucrul este scu- zicall precum odinioara fiecare fa-
aventurieri, cabotini si expatriati. Pre- zabil dintr'un motiv sau altul, pentru milie burgheza, avea poetul ei, care era
cum odinioara ktoma In apogeul glo- studentimea universitara desinteresul casi viermele in fruet, astazi toate ea-
riei trezea prin stralucirea ei poftele aproape general pentru altceva, decat sel° Ysi vor avea atletii lor. Surat dese
barbarilor, care au reusit s'o cur.e- sportul, insemneaza, o vgdita si trista si facile spiritele cu aceasta ocazie. De
reasca seducandu-i spiritul auster Ii degradare intelectualg. Tinerii de as- sigur recorduri, neluate in program,
national, Parisul imbraca, tot mai Inuit tazi nu mai stiu ortografia, sunt lipsiti vor fi batute si rasa va fi regeneracy,
un earacter cosmopolit. Fluctuat nee de-o culturg filozofica si artistica si nu deli unele rezerve se impure din acest
mergitur totusi nu far& o nuantg de au cleat un mediocru interes pentru punot. Indoelnic este ins claca pentru
regret' constata unjurnal de seara in- Mere si stiinte. Ne indreptam pe toate femeie este de preferat atletul poetu-
trusiunea elementului strain, a acestor terenele spre o americanizare." In se- lui. Caci sporturile tind prin resortul
expatriati (Heimatlose) in toate dome- colul automobilului si al boxului, al for simplific,ator de once viata sufle-
niile si curentele artistice si sociale, averilor repede castigate si al indus- teasca, de once sentimentalism visa-
si care perverteste traditionalul spirit trializarii nebune, ce insemnatate mai tor, de once complex interior sa faca
francez. Mai ales cartierul Mont- pot avea artele si stiintele pentru acea- sa' piara tot mai mult farmecul si naiste-
martre" si eel latin, cele mai oxig-inale sta generatie de sportsmani" pasio- rub ei. Exaltarea femeii se datoreste
si mai parisiene, sunt pline pang la nati? De altfel viata moderns insasi nu doar geniilor artistice si rafinamentu-
debordare de strgini. Nu sunt rare lo- le care altceva, decat exaltarea spiri- lui filozofic. Cert, de se vor bucura de
calurile, unde in afaxl, de personalul tului de initiativg, a curajului excen- tot luxul si confbrtul civilizatiei, vor
de serviciu, nimeni nu vorbeste fran- tric si a staruintei obstinate in baterea deveni insi pentru sexul tare simple

www.dacoromanica.ro
44
recreatoare *I distractive. Va
papuz,Ai sunt reactiunile secundare. Insusi Ca- zenta. Astfel toga, explicatia de °di-
dispare rasa visatorilor poeti *i a gin- vantul con§tiinta nu tontine altceva nioara a unei melancolii bolnave, a
ga*elor amante, uitate vor fi s- deck, un ansamblu de reactiuni inter- unei sentiraentalitati exagerate, ase-
tele analize suflete*ti §1 spiritualele ne, reflexe inbibate *i regularizate manatoare cu cea a plantelor de sera,
causeries" de saloane; iar femeia ca- prin instinetul vital §i instinctele s-o care nu pot suporta intemperille na-
re a fast reging in Franta, regina a oiale. Faptura omene,asca acumul3a- turei, cr vedem Supt adevarata lumi-
sentimentului Gi cugetarei artistice, va za *i oheltue*te energii *i forte. Senti- na: o diminuare a fortelor suflete*ti.
pierde tot mai mult din putere.a ei, mentele nu sunt alteeva decat reguh- Romanticii au fost psichastenici.
degradata intr'o patroana de eke, eu toare si controale ale cheltuellii de Interesant este mai ales aspectul pe
nobila chemare de-a da primele ingri- forte (oonceptie vadit utilitarista). Uri care I" imbraca le ei amoral. El nu este,
jiri barbatului, e'ofat in conoursuri individ vesel este cheltuitor, un risi- deeat suferinta; yi dad, chiar au fost
sportive. pitor de energie sufleteasel, iar triste- momente de ferieire, ale nu an valoa-
ta este o economic de forte, o stram- re, decat pentru a evidentia cu atat
Poezie amor, termeni insepara- tare a vietii. Viata cere efort continue, mai mult contrastul intre trecutul fe-
bili. Nu cred sa, fi fost insa o genera- ea obosete, in special viata ricit *(i prezentul trust. De asemeni
tie de poeti mai selava femeii, deck materiall, cere o continua agitare, o exaltarea, impetuoasa *i exuberant a
generatia romantics. Ace*ti tri*ti vi- continua degajare de forte. E bine dad vietii primavaratice cu trezirea instiA-
satori erau osanditi, s& sufere marti- a avea la un moment dat un refugia, telor *i a fortelor naturei ii ofenseaza
riul dragostei. Paul pi primavara cu o retragere eat de modest/. De aoeia, $i-i face sa caute refugiul in amintiri.
trezirea la vista a intregei naturi le in- nu fara o nuanta de ironic, recomanda Si astfel putem intelege de ce prima-
spira sentimente triste. Paradoxal lucru! doctorul Janet, viata sufleteasck lu- vara, evocatoare a fericirilor si dare-
Cum se poate ca primavara sa inspire mea spirituala, refugiul tuturor rani rilor trecute, treze*te coarde melanco-
melancolii §i tristeti? Voi ineenca, sa tilor existentei *i a psiehastenicilor. lice in sufletele for sdrobite Totu*i
dau o lamurire, conform srugestiilor Obosealk inactiune moroasa, hid., de sa le multumim de-a fi imbogatit co-
doetorului Pierre Janet. In magistra- orioe efort, groazi de viata: iata trep- moara sentimentla a omenirei Cu nesti-
lul curs flout anul aceste la College tele patologice ale tristetei. mata delicatei amintiri. Cad realita-
de France", doctorul Janet a pus baza Fara a trece intr'o generalizare tea vietii este un vis lark' consisten-
unei teorii a psihologiei sentimentelor riscata, este tou*i tentant a asiraila t/. Total trece: fericire, nenorociri;
cu totul deosebita de cea traditional /. poetii romantici aoestei categorii de singers amintirea ne ramana tovara,*e
El porne,Ae dela chestitmea de metoda, raniti ai vietii; raniti sinceri, sau ipo- credinoioask amintirea duke a feri3i-
ea, psihologia nu poate fi inglobata ca criti, numai ca artisji, sau *i ca oa- rei *i cea, poate mai suava, a neno-
*tiintele fizice *i nu poate fi intelea,sa meni obi*nuiti, chestiunea este subtill, rocirei." 1
fara, notiunile de utilitate si finalitati *i de astfel fata important/ in proble- Le seul bien qui me rests an monde
si *i pune intrebarea: ce rol au senti- ma puss. Principalul este el toata ati- Est d'avoir quelkuefois pleura.
mentele in viata sufleteasca? Abanc13- tudinea for in fata vietii estel cea a Paris, 1 Aprilie 1924.
nand cu totul vechea explicatie a send- tri*tilor. De uncle refugiul in trecut, Petre Drtighk i.
mentului simply oglinda, a unei stari intr'o lume idealk intr'o viata rusti-
fiziologice sau patologice, precum *i
teoria periferica i visceral/ alui
c, simplificata, in amintiri; Si oroarea 1 G. Lamson: Hist. de litterature
pentru vulgaritatea ai banalitatea pre- francaise. A. de Musset.
James, el pare sa incline mai malt
spre *coala americans{ din Chicago *i
spre o explicatie a sentimentelor prin
actiuni si conduite. Totus,i, *i aceasta
interpretare se dovecle*te, la un exa-
SPENGLER BSI GERMANII
men critie, unilateral/ si superficiala. Odata cu dezastrul armatelor pu- ordin, ca sy zicem asa, particular.
Ea poate sa explice emotirunile, nu la- terilor centrale a Inceput sA face Luerarea lui Spengler, def3i ter-
sh' sentimentele. Iata exemplul ursu-
valvA curand aparuta lucrare a lui minate in 1917, a ajuns sA fie
lui! Cineva intalne*te un urs pe nea*- Oswald Spengler Untergang des rAspAndita in vremea &Ind poporul
teptate intr'o padure. Instinctul vital Abendla nde s". german traia cele mai grele zile
de conservare ii va trezi imediat De atunci tncoace cartea ce au urmat uriasei prabusiri a
tiunea de salvare *i conduita fugei de care cuprindea invatatura filoso- imperialismului prusac. In acele
uncle Mai de inima spaima. Emo- fului german a ajuns O. fie As- momente de desperare ale germa-
tia pare astfel, provocata de-un exci- pandity in peste 50.000 de exem- nilor credinta lui Spengler in pra-
tant extern, o dizordine momentana, o plare, un tiraj remarcabil chiar busirea civilizatiei intregei lumi
cireumstanta complex/ *i anormala, &Ind e vorba nu de greoaie studii apusene, a fost mingaierea ase-
eareia, nu ne putem adapta. In senti- filosofice, ci de romane sensatio- mAnAtoare cu bucuria omului ne-
mente este insa ceva mai mult; e,le nu nale. Ideile lui Spengler, cu toate norocit and constatA si la seme-
raspund numai unor actiuni externe, aceste, nu an ajuns populare prin nul sau acelap neajuns. Filosofia
ci si unor actiuni secundare, care por- acele 50.000 carti tipArite si des- lui Spengler a ajuns o filosofie
nese din internal individului. Actul de facute. Opera de rAspandire a idei- nationala, a Germaniei de dui:A
a fugi *i combate nu poate explica lor sale au racut-o brosurile de razboiu. Si totusi, intentiile lui
tristetea. Jepurele, care la eel mai mic popularizare aparute si foiletoanele Spengler pi gandurile lui au fost
sgomot o is razna poste campuri, nu ziarelor. Dar aceasta nu este impor- altele. El a pornit dela presupune-
este impiedecat, ea °data motivul ex- tant. Ce ne intereseaza este, CA rea unei victorii a Germaniei, tars
tern Ineetand, s& pasta mai departe li Spengler a ajuns un filosof de o careia, peste cateva sute de ani.
nitistit *i fata nici o nuanta de tristete. extraordinary popularitate abia in i-ar reveni rolul de civilizatoare a
Tot aka sportivul zilelor noastre, dupe cativa ani. Popularitatea lui. a luat apusului" decazut in felul cum 11
strasnicele emotii ale unui match" ma cele mai mari proportii in Germa- proroceste el. Cel putin acest lucru
indoesc, ca va avea melancolii si tri,- nia, dar nu pentruca mediul de ni-1 destAinuieste un capitol dintr'o
teti inexplicable. Ce formeata deei aici ar fi fost mai copt pentru a-1carte a lui M. Schroeter scum
adevaxatul substrat al sentimentelor, intelege, ci dintr'un mic motiv de apArutti la Mi,inchen.

www.dacoromanica.ro
44
ORGANIZATIILE INDUSTRIEI BSI COMERTULUI
Am Insemnat deja In primul Ne grabim sa recunoastem ca nu recurga la supterfugii sau sa devina
numar al revistei, vorbind asupra lutreaga vina este a conducatori- paturi calde pentru interese oblice
Reformei agrare" a, atilt in vechiul lor acestor organizatii din initiative sau corectate cu fel si fel de mij-
Begat cat si In nouile tpinuturi, particulars. loace In folosul unora si In detri-
vom avea Inca multa vreme la 0 mare parte din raspundere mental tarii si al economiei ratio -
temelia economiei nationale sta- cade asupra politicei economice a nale. Vona avea adeseori prilej sa
panirea problemelor agrare si agri- guvernelor, cari au lasat, ba chiar talmacim pe larg aceasta teza de
cole chiar. au ordonat ca organele executorii baza in ce priveste industria si
In acelas timp frisk nu retacem In materie de politica economics a comertul de azi din Cara Intregita
convingerea ca preponderen(a cu- Statului, sa se substituie factorilor si atunci speram sa fim bine In-
rentd, in afirmarea si Irf stapanirea economici. telesi atilt de cei In cauza cat mai
efectiva a vietii noastre economice, Amestecul Statului cu reglemen- ales de marile masse ale cetateni-
o pot esploata cu multi sorti de iz- tarile, maximarile, contingentarile, lor, ce sufera in aceasta Ora sa-
banda comertul si industria cu urmaririle flu% canostinte de Ca 11Za raca In bogatia ei.
deosebire acum In epoca de transitie ale speculei etc. etc. si mai ales Cu titlu de material de studiu,
a agriculturii jenata In productie regimurile nenorocite de export atragem atentia asupra raportului
si in espansiunea de executarea pi import, schimbate de la o zi la Uniunii marilor industriasi din Cluj,
reformei agrare, mai ales asa cum alta cu tarife vamale si cu con- asupra activitatii altor Uniuni si
se face azi. ventii ticluite cu Inconjurarea fac- In ce priveste lancezeala asupra
Cand la acestea mai adaugam si torilor economici au condamnat activitatii pi adunarii generale a
faptul ca majoritatea reprezentan- la lancezeala unele din organiza- Camerii de Convert si Industrie
tilor comertului si industriei, In tiile initiativei particulare, in vreme din Cluj tinuta Dumineca trecutti.
urma originei si cresterii for streine, ce pe altele le-au Inpintenat sa Vasile C. Osvadet.
nu se pot Inca gasi In nouile tran-
sformari pi nu se pot Ingloba In
primele randuri de luptatori, con-
vinsi si stapaniti de o omogenitate
IMPERIALISMUL ECONOMIC
de teluri, in cadrele natiunei alca- Imperialismul pluteste in insus spi- conferinti de dou'a ore d-sa n'a putut
tuitoare de stat chiar si numai ritul vremii noastre. Putiui sunt as- fi complect: n'a aplicat vederile sale
sub report economic datoria tazi, fie si Intre profani, acei care sg, *i la economia romans, ceia, ce i-ar fi
noastra este sa dam tea mai mare nu stie oricat de vag, ca exists o eco- ftleut conferinta dug, aceasta era
atentie, In deosebi acestor factori nomie imperialistA, pe care se altoe*te cu putinta,MCA mai interesanta.
economici, ca sa le cunoastem or- o politica imperialists, ca si o doctri-
ganizatiile puterea, ca si posi- nA imperialists. In schimb insa noi mu Cum concepe d-1 Madgearu imperia-
bilitatile de colaborare si de cor- avem prea multi speciali*ti eram lismul?
donare a muncii, pentru-ca pro- sa zicem ca au avem de lee care ip-sa nu s'a oprit in parerea obis-
ductia for directs sau mediate sa sA-si dea limpede seam& ca exists si nuitA, cum a economia *i politica im-
fie inglobata In bogatia si in pu- un imperialism al statelor mid; mai perialists ar data de prin ultimzul sfert
terea statului Intregit. mult: cA, insasi econamia romans pre- al veacului din urn* sau mai expli-
zintA, de pe la 1906, un caracter im- cit, de la 1879. In convingerea sa, eco-
* ** perialist, din care trebuie inteleas1 atilt nomia imperialists se infiripeaza de la,
Industria si comertul sunt re- politica noastrg, in genere, cat si poli- asa zisa revolutie industriall" (1760-
prezentate la noi prin sutele pi tica economics in deosebi. Astfel anul 1830), care consta in introdueerea ma-
miile de fabrici, ateliere, Intreprin- trecut, sand Institutul Social Roman " sinismului in productia industrials si
deri, magazii, pravalii, individuale a organizat un ciclu de prelegeri asupra predominarea vonomicA a industriei
sau formand patrimonial socie- doctrinelor politice, s'a vorbit de toate asupra agriculturii. Acest eveniment
tatilor de diferite forme. Toate doctrinele existente, de uncle chiar ce. de cavamitoare inserrinatate a avut ur-
aceste 15i au sprijinul, indemnarea apartin dent-laity trecutului. Dar des- marea binecunostuta, de a aduna irr
13i controlul prin organele Statului pre doctrina imperialists, in legatura centrele industriale imense masse de
incepand cu Ministerul Industriei cu desvoltarea sociall in streinatate muncitori indurtriali, pentru a cAror
si Comertului si sfarsind cu dife- ca si la noi, nu s'a gait nimenea sä hrana agricultura nationalA era cu to-
ritele autoritati Oat la pritnaria vorbiascA. Tot astfel, iarAs anul tre- tul insuficientA. Mijlocele de a sustinea
celui mai umil sat. cut, cand s'a desbatut en atata pasiu- existents acestui proletariat industrial
In acelasi timp Insa atilt industria ne chestiunea constitutiei noastre, nu se puteau obtine pe dou'a cal: a) pe
cat si comertul i i au si organele s'a gasit nici un specialist cu faimA calea comertului, deci prin schimbul
for chemate la viata pi tinute In consacratb, care sa lumineze publicul produselor rationale industriale cu
activitate de initiativele si jertfele in aceasta privintA, aratandu-i CA in- produsele agriculturii streine, si b) pe
for particulare. In aceasta categorie susirlle esentiale ale acestei. constitutii tales colouizarii, deci prin emigrarea
de organizatie Intik : Uniunile, Cor- hunt expresia structurii financiare im- proletarilor fat% lucru in alte coati-
poratiile, Sindicatele, Sfaturile, Bur- perialiste a societatii noastre. Modeste- nente, cu populatie rara si lac disponi-
sele si mai ales Canterile de comert le noastre incercari in aceasta direc- bil de culturA. Amandoi acesti factori,
si industrie. tie n'au isbutit, de cat sa judispuna pe comertul *i emigrarea, nu mai sunt de
Majoritatea, daca nu totalitatea unii ziarkti. acum inainte o chestiune de economic
acestor organizatii, nici dupe cinci De aceia ne bucura ca un specialist privata, care ar interesa numai pe capi-
ani dela Intregirea neamului n'au cu o complectci pregatire in materie, 101009 particulari: ele sunt o chestiune
putut fi Inglobate de fapt si nu de cum e d-1 Madgearu, a atins in sfar- nationalA, si intereseaza deadreptul po-
formA In patrimonial Statului na- sit aceasta, chestiune si la noi, in vre ll i a (1e stat. De aici alta consecintii,
tional. me ce totu* regretam., ca, in limita unei a revolutiei industriale, gi anume: con-

www.dacoromanica.ro
46
topirea expansiunii economice cu po- tari tinere indeplineste functia de a co- se indrumeze pe baze de organizare, ti
litica externs de stat, inteun tot indi- lecta economiile nationale, a le con- ei si creaza in acest chip o indoita su-
solubil. Deci, daca am inteles bine centra in mari capitaluri, si a le pune prematie, economics si politica.
ideea d-lui Madgearu, d-sa, deduce im- apoi la dispozitia industriei. Astfel ca- 0 pilda caracteristica, In aceasta pri-
perialismul economic din revolutia in- pitalul de Winch' incepe opera de finan- rinta ne da, si Romania de azi. Aici
dustrial& care a adus o prodigioasa tare a intreprinderilor industriale, pe intreaga viata, industrial& si in gene-
desvoltare a metalurgiei, si a ridicat care le subordoneaza, si le organizaza: re intreaga viata eoonomica, tinde a fi
industria inaintea, agriculturii; de aceia el le sile*te sa, inteleaga, sa se uniasca, absorbita complect de douk trusturi
insusirile esentiale ale imperialismului si sa lucreze in buns intelegere. Ince- baneare: acel grupat in jurul Bdncii
economic sunt: expansiunea agresiva . pe deci era cartelurilor; libera concu- Romdnesti", si acel grupat in jurul
in afar& si contopirea acestei expan- renta inceteaza, in locul ei vine mo- Bdncii Marmorosch Blank". E o evo-
siuui cu politica externs aficiall a sta- nopolul. tutio votata cu atatea framantari si
telor industriale. Conferentiarul a ilus- Aceasta revolutie economics, care ceput pe bazele imperialiste ale orga-
trat cu numeroase date aceste insusiri deschide era imperialismului, creaza ei nizarii centralizatoare, sub egida ca-
la toate statele industriale ale vechiu- o noua politica, precum si o noua, ideo- pitalului bancar. Anul trecut, in consti-
lui of noului continent. logie. Cartelurile industriale tind sa-si tutie votata cu atatea framantani *i
Ne e totus paste putinta a impartasi apere piata nationala, de orice concu- sbucium, economia noastra imperia-
vederile sale. Inainte de toate, e o renta din afar& de aceia lupta, impo- lista financial% si-a treat si regimul po-
neexactistate de fapt, de a-si Inchipui triva streinilor: prin aceasta cosmopo- litic cerut de interesele ei proprii.
ca, politica externs s'a pus in serviciul litismul dispare, facand loc nationa-
expansiunii economice abea de la re- lismului economic. Dar lupta, impotri- ,
Ce trebue sa gandim de rolul istoric,
volutia industrial& adica, de la sfar*I- va, concurentii streine is forma inchi- si de perspectivele de viitor ale impe-
tul sec. XVIII si inceputul sec. XIX. ' derii granitilor prin taxe vamale; ast- rialismului economic?
Data d-1 Madgearu ar urmari celebra fel intaia si cea mai de sama manifes-
tare a politicei imperialiste este pro-
D-1 Madgearu nu perde pril3jul d
opera a nu mai putin celebrului istoric a-i trimite sagetile sale: d-sa it cali-
Seely, despre formarea politicei en- tectionismul. Dupa ce insa cartelurile fica de reactionar", din motivul, ea
gleze" (the growth of english policy), satisfac nevoile interne de mull si este dusmanul liberatismului vechiu
s'ar convinge a politica, externa en- capital, ele trebye sa saute pentru pri- burghez, ca si a parlamentarismului.
gleza pa'rasesce ealea traditionala a sos piete externe. De aici alta mani- Marturisim ca nu intelegem senzul
intereselor dinas'tice, si se pune in spri- festare a imperialismului: expansiunea unui asemenea calificativ. Din moment
jinul expansiunii economice, Inca de agresiva in afara, cautarea de sfere ce intreaga economic a vremii se des-
prin sec. XVI. De aceia expansiunea de influenta" pentru a pima in eie voila pe baze imperialiste, rezultii ca
economics agre;iva e mult mai veche prisosul de marfa si capital. tot ceia ce stinpleaza imperialismul, e
de cat imperialismul: ea se regaseste Asa dar esenta imperialismului eco- un factor de progres; tat ceia ce-1 atan-
la imperialism numai ca un simptom nomic este: organizarea productiei in- geneste, este insa un fapt reactionar.
extern; esenta imperialismului trebue terne sub suprema(ia capitalului de Astfel Hilferding, pe care si d-1 Mad-
insa, cantata' in alta parte: bawd; inldturarea anarhiei economice, gearu it utilizeaza cu toata consideratia
prin armanizarea productiel nationale ce o merits, nu s'a shit sa declare, ca,
Paate ca d-1 Madgearu insus ar fi dupd puterea de absorptiune a pietii; de acum liberalismul este un fapr mac-
ajuns la alte incheeri, data ar fi pornit celelalte Insuliri, protectionismul si tionar. A face insa ceia ce face al
la caracterizarea imperialismului de la, expansiunea sunt numai manilestari Madgearu: a judeca actualul imperia-
cercetarea istoriei capitalismului, exterioare. D-1 Madgearu 1,11,911§ a call- .
lism din punct de vedere al vechei po-
de la, cercetarea doctrinelor Etat oolanizarea ca o minciuna, impe- litici liberalist, care apartine defini-
lisfte. rialista", fiindca ea nu absoarbe de eat fly trecutului, si a-1 califica in acest
De la inceputul veac. XVI liana, pe rota ridicola, de unu sau doul la sutia chip de reactionar", aceasta ni se
la Thiele veac. XIX asistam la proce- din comertul tarilor industriale. Data pare o procedare abuziva. Imperialis-
sul de intarire si ridicare la supreme- insa este asa si asa este nu pri- mul trebue inteles in el insus, nu in
tie economica a capitalismulni indus- cepem, de ce d-sa face tutus din ase- comparatie cu forme economice, care
trial. Intre veacul XVIII si XIX, sand menea minciuna" esenta imperialis- ' au murit de moarte buns. Dupa, cele
acest prates se desavanse*te, se des- mului. rise se intelege lesne, ca not nn ve-
chide pe continent o era de liberalism * dem perspectivele de viitor ale rapi-
*i anarhie, de umanitarism *i cosmo- Odata inteles astfel, in esenta sa or- talismului atit de negru, ca d-1 Mad-
politism economic. In regimul indus- ganizatoare, imperialismul economic gearu. D-sa se ridica, in sfera ideilor,
trial al acestor caracterizat se arata cu totul in alta lumina: atat asteapta o revolutionare a convingeri-
prin desavarsita libertate a concureln- rolul sau istoric, cat *i perspectivele lor oamenilor, care ar venapoi sa In-
tii industriasilor individual" e perfect de viitor, devin clam pentru oricine. franeze tendintele de expansiune im-
indiferent pentru un capitalist, daca In adevar, nu statele cele mai ha- perialists, filtrate dupa, rasboiu fine°
concurentul sail e un strein sau un co- trane inainte de toate, nu Anglia, perioada de recrudescent& Dar daca
national: el este pur si simplu um dus- leaganul clasic al industrialismului li- e adevarat ca esenta proprie a impe-
man, earacterul sau national nu are beral sunt cele ce stralucese prin- rialismului este organizarea interns,
rasi o insemnatate. De aceia toti oa- tr'un imperialism mai pronuntat. Ca- aitunci si perspectivele sale de viitor
menii, si toate natiunile, apar atunci riera sa adevarata o are imperialismtill apar altfel. In adevar, expansiunea in
deopotriva de egale, cu acela* dretpft in statele tinere. Caci aici industriile afara are o limits, atat teoretic't eat
la Iibera desvoltare. E umanitarismul nationale nu au capital propriu: ele si practica. Card aceasta, limits va fi
inaltator al acestei ere capitaliste.
Dar din a doua jumatate a veac. XIX
se adreseaza, la band, iar acestea strang
capitalul national, jucand astfel rolul
atinsa *i timpul nu mai e departe
imperialismul se va concentra cam-
incepe o noua desvoltare capitalists, de intermediar intre capitalul national pleot in opera sa, pozitiva *i esentiall:
si de astadala nu in Anglia, ci in Ame- si industria national& De aceia in ta- organizarea perfectl a pietii interne.
rica si in Germania. Este suprefmatia rile tinere bancile subjuga de la ince- E ceia ce, ohiar inainte de rasboiu,
capitalului de band, care in aceste put desvoltarea industrial& o silesc sa propuneau unii econoani§ti germani ca-

www.dacoromanica.ro
47
pitalismului imperialist al tarii tor. In-
launtrul natiunii proprii: aici sta, vii-
RASELE BSI POPOARELE
torul imperiaTsmului. Productia natio- Rasele umane §1 unitatile etnice, Poloni, Unguri, Japonezi etc., pretu-
nail ramane sa tie desvoltata si orga- popoarele de azi, nu pot fi confun- tindeni unde rezultatele pot fi grupate
nizata desavamit, in raport eu kievoile date intreolaltd. Caracterul blond de dupd regiuni.
proprii. Aceasta opera de organizare rasa se gase§te §1 in Sud §i Englejii Mai sArac in elementul aziatic este
economics nu e altceva, decal cein ce dau un considerabil numar de bru- centrul muntos al Ardealului, judetele
a propovaiduit Marx. Dar acest slar;it neti. Dolichocefalia de mult nu se mai Turda-Arie§, Hunedoara §i Alba. Spre
nu va fi infaptuit prin ridicarea r-vo- considers caracteristica pentru popoa- periferii, atat inspre pusta magfiiard,
lutionara a masselor proletare, ci prin rele germane, iar originea brachice- cat si spre campia romans §i spre
kisa,si opera pozitiva a burgheziei im- falilor azi nu se mai calla exclusiv Moldova proportia acestei proprietAti
perialiste, pe baza legilor proprii de in Azia. Judecate dui:A caracterul ex- cre§te, ramanand in general populatia
desvoltare a c,apitalismului. tern somatic popoarele se prezintA regiunilor muntoase mai putin bogata
$t. Ze/c tin. neunitare, provenite din amestecul mai in ea, dealt cea din vane §1 §esurile
NOTA. Credem ca In discutia deschisa multor rase. Invecina te.
de d. St. Zeletin asupra necesitAtii si fa- Valoarea determindrii rases in baza Romani regiunilor muntoase sunt
talitatii imperialismului trebuia sit pre- caracterului extern, prin metodele an- de o structura sanguina mai apropi-
mearga conferinta la care D-Sa se refere, , tropometrice, s-a discutat. Deaceea ate de a popoarelor din Balcani. De
a d-lui V. Madgearu. Pana vom raporta in cercetArile asupra structures de rasa o structure asemanatoare sunt §1 o
conferinta, imi ingadui eu o observatie :
Va trebui sa distingem sever 1ntre impe- a popoarelor Romaniei am utilizat o parte a Ungurilor §i Sacuilor din
rialism, dincolo de granitele tarii (popoac metoda a anilor din urtna descoperita Ardeal. Rata de ei locuitorii regiuni-
rele din Apus 1) intre qi granitele nationals. de autori germani, bazatA pe diferen- lor periferice, mai expuse migrarilor
Cel dintai not n'avem cu ce, nu-1 puton tele dintre glohulele de sange in ca- dinspre Orient, sunt mai asemandtori,
practice ; ar fi ciudat chiar ¢i a-1 discuta,
dat End oa 1nsine avem nevoie de aliante drul speciei umane. Diferentele se Romani, Unguri §i Ru§i, fare deo-
mici (aproape) si mars (departe), ca sa no stabilesc prin o reactie biologics a sebire de nationalitate, grupului
sustinem. Pe al doilea 11 incearca capita- tor, prin isoemaglutinare. de popoare din Nord-Ostul Europei.
lismul roman §i pseudoroman (strain-ro- Conform acestor reactii in specia Representantii principali ai acestei
man). El este, pana la un punct, foarte
folositor. Dar protestul aproape unanim umana se disting cloud grupuri de grup din urma, cu proportii asema-
al opiniei publice qi al specialletilor arata globule ro§ii, una mai frecventA In ndtoare a caracterelor sanguine sunt
cä west imperialism prea este peetele eel Nord-Vest, alta in Sud-Est. Leagd- Slavii din Nord-Ost. Lor li-se asoci-
mare care vrea sit se hraneasca cu pe§tii nul primei proprietati sanguine nu- are Romani] tinuturilor invecinate, cu
cei mici. A-i arunca in cale toate piede-
cile teoretice ei practice, care Impiedeca mita. A, trebue cdutat in Europa, al deosebire cei din vai §i §es, cat §i
abuzul covarsitor de imperialism (nume ce celei a doua, numitd B, in Indii. Po- Ungurii din pustd.
abia i se mai potriveqt4 In acest caz) in- poarele s-au produs prin infiltrarea Apropierea in structura sanguind
semneaza a sprijini umauitatea politicei acestor cloud proprietati dela o ex-
economice-interne si a respecta autonomia denote plamadirea din elemente ase-
individuals, pe care o socotim aparata co- ,tremitate spre cealaltd. Cele mai a- manAtoare autohtone ale acestor nea-
lectiv, prin grupari autonome de... pesti propiate de leagdnul proprietatii A muri apropiate. Proportiile de azi ale
mici can nu voeso sa se mai lase a fi in- sunt mai bogate in indivizi de acest celor cloud caractere de rasa sanguina
glaititi de falcile capitaliste. Din critics caracter, invers, cele invecinate cu
d-lui St. Zeletin pare a reeei ea dl V. trebue considerate stravechi in regiu-
Madgearu an are, ca D-Sa, cultul fortei India dau un procent mai mare de nile respective. Migrarile din Orient,
economice, ci al fortei social-economice. persoane de caracter B. can au produs deosebirea intre re-
. Bogdan-Duicit. Aceste cloud caractere de rasa giuni aducand plusul de B proprie-
sanguinA se mo§tenesc conform prin- MO A, pretutindeni constants §i mai
cipiilor legii lui Mendel Si dau_ prin veche la not, nu pot fi numai cele
Comemorarea Basarabiei. Stu- combinatia tor, sau a proprietdtilor semnalate de istorie. Pornite spre
dentimea din Cluj la Univ., recesive, corespunzatoare, Inca alte acelea§i tinuturi mai degchise §i bo-
guvernul la Chisindu, autoritd- cloud grupuri. Ele par a fi mai pro-
funde, mai vechi decat proprietAtile ex-
gate pe aceea§ cei, inceputurile for
trebue cdutate mutt inaintea erelor,
tile si publicul in diferite locuri terne de rash, si au premers proba- can ne-au lasat documente.
ale Wei, an sdrbdtorit Miercuri bil diferentierilor etnice. Deosebirile de rasa In cadrul ace-
6 ani dela Unirea Basarabiei cu Dependenta caracterelor sanguine luia§ popor, documentate astfel §1
patria-mums. Aceasta comemo- de conditiile externe de traiu, climat, prin metoda reactiei de isoemagluti-
rare, concidenta cu ruperea tra- hrand etc., n-a putut fi documentata. nare, §i asemanarile intre nationali-
tativelor romano-ruse la Viena, SingurA provenienta este factorul do- tatile acelea§ regiuni, arata ca pro-
vedit, ca determinant pentru procen- blema de nationalitati nu este o pro-
a lost cel mai fericit avertisment
care se putea da peste granite,
in deosebi Rusiei. Solidaritatea
romaneasca in jurul unitatii na-
tul for la un popor. Astfel Turcii,
Grecii, Tiganii §i alte popoare, cars
au parcurs o distantA mare dela lea-
gdnul tor, arata §i azi dupd secole
de traiu in not conditii, caracterul
rasa ,
blemA numai de rasa. Diferentele
intre popoard se datoresc, alaturi de
§i trecutului deosebit, nazu-
intelor dupd ideal §i intereselor eco-
nomice. antagoniste, orientArilor poli-
tionals s'a dovedit si de data, sanguin al popoarelor de unde au plecat. tice §i culturale divergente.
aceasta ca este cea mai bung In acela§ timp insa s-a vAzut, ca Pap. de alte determindri ale carac-
pavazd pentru pastrarea pe ye- nici sub raportul de rasa sanguind, terele de rasa determinarea biologics
cie o actualelor granite roma- popoarele nu pot fi considerate uni- se poate extinde la un numar In
nesti. tare §i ca amalgamul rezultat din a- comparatie mai mare de cercetdri.
Presa, in unanimitate, a in- mestecul celor cloud rase sanguine, CercetArile pentru Romania cuprind
la acela§ popor prezinta variatiuni de
chinat nuanere comemorative procente dela o regiune la alta. A- un numar de aprox. 16.000 indivizi.
O Insemnata parte a materialului o
Basarabiei. Ca si tara, presa stie semenea deosebiri s-au vazut in ca- dau cei din satele examinate.
Uncle irmeteaza luptele politice.. drul aceluia§ popor la Italieni, Ru§i, Dr. Gheorghe Popoviciu.

www.dacoromanica.ro
48
OB,SERVATIUN I I FAPTE SA PTAMANALE
Noi @i Franta. Raportul cu Franta, ale asezamintelor scolare din valori economice mari, poate pre-
.caracterizat de intaiul reprezentant
Blaj, vor fi cu atat mai traini- dominante, utile celorlalte, putand
al poporului roman, de M. Sa Re- ce, cu cat le cimenteaza dra- sa devie coloana vertebrala a uni-
gele, In cuvantarea rostita la pri- gostea romanilor de pretutin- unei economice. Uniunea ar fr un
maria Parisului deni, Vara osebire. Menirea sco- antidot binevenit contra urilor po-
Suntem fericiti, de-a ne gasi in lilor din Blaj apare In Romania litice dintre thri. Intru cat ne pri-
acest oral ilustru, a carui glorie noud tot atat de insemnata, cum veste, propagarea noului Drang nach
straluceste in lumea intreaga. Po- a fost si panes acum. Si e frumos Osten prin imigrare, ea nu este menita
porul roman, santinela de avant - ca nici o indoiala nu se pune sa ne tack' primitori... grabiti al marei
gardd a civilizatiei latine, a avut tot in calea acestei meniri. idei, care este, In sine, buna si 0
timpul constlinta solidaritatei per- Moartea monseniorului Marcu dela rezerva de viitor 1

manente a intereselor comune din- Blaj. In Blajul batranelor noastre ase- Conferinta anglo-ruses. La 14
tre Franta si Romania, dar a pa- zaminte de cultures, s'a stins fara veste s'a deschis In Londra conferin-
strat orasului Paris o recunostinta Monseniorul Izidor Marcu, doctor in ta anglo-ruses av'and ca obiect
eu totul deosebita, deoarece capitala teologie si preposit capitular al Mitro- contractarea unui imprumut
voastra a avut o influents profunda poliei Unite. Dupes o viata petrecuta din partea Rusiei. Atat din cu-
asupra desvoltarei intelectuale si !etre zidurile scolilor 'Blajene facand vantarea de deschidere a d-lui
politice a Romaniei. De un secol apostolatul cartii si dupace a presarat Macdonald cat si din conditiu-
Incoace, beneficiind de ospitalitatea pulberea de our a sufletului sau de nile pe care be pun finaciarii en-
voastra frateasca tinerile noastre adevarat preot si dascal roman peste glezi, rezulta ca," Anglia pune
generatii, una dupes alta, au venit generatii int; egi de discipoli, acum in Rusiei conditiuni cari nu ca-
la Paris ca sa se inspire de liber- urma ajunse din increderea obsteasca, dreaza de fel cu ildealul bolse-
Ogle voastre, sa studieze institutizle loctiitorul Mitropolitului. I-se deschidea vic. E de observat ca ceeace ce-
voastre dernocratice, sa se instru- o notra carare si urma sä fie con- re Anglia ca gaj juridic si eco-
iasca In scolile si fn universitatile ducatorul archieresc al credinciosilor nomic, este asemanator cu
voastre, sa lucreze in laboratoriile uniti. Moartea insa a venit pe neastep- punctul de vedere pe care 1-a
voastre si sa se adapte la izvorul tate. Cu el dispare unul din repre- sustinut Franta la Genova si
neperitor al ideilor qegOului francez. zentantii generatiei vechi de lupta Lausanne. Pe-atunci d-1 Poin-
Cand a sunat ceasul luptei pentru pentru lumina si dreptate. care avea o puternica opozitie
dreptatea si independenta nationali Drang nach Osten. Oesterreichi- din partea guvernului liberal al
tatilor Romania s'a ridicat, inspirata sche Rundschau" (Ianuarie, 1924), d-lui Lloyd George; acum gu-
de aceleasi idei de dreptate, si In vechia revistil a Vienei, publics un vernul socialist englez se potri-
mod natural a luat loc langa Franta. aticol despre Nemti in strait-rat-ate. veste in pareri cu ace] as guvern
Asa vorbi M. Sa Regele, accen- Raportand d. scrier...ea lui Karl Ren- burghez al d-lui Poincare.
tuand ideile de : libertate, democratic ner Deutschland, Osterreich ?Avid die Jubileul d -Iui Eugen lanovici, di-
si dreptate, idei aka de intime su- Volker des Oatens, raportorul (R. F. rectorul Teatrului Maghiar din Cluj.
fletului francez si, In destule pri- Kaindl) repeteaza ideea de inaintare Teatrul Maghiar din Cluj, a sal-Merit
vinti, straine Inca de sesurile pi spre Orient ; fireste, nu prin cuce- in zilele de 11 si 12 Aprilie impli-
muntii Romaniei. Sa speram ea rire, ci prin uniuni econontice spre nirea alor treizeci de ani de cand
cuvantul regal, zis la Paris, va avea un bine comma. Anglia 15i trimite directorul sau dr. Eugen lanovici a
un ecou adanc In tars. oamenii In colonii ; Franta nu are intrat in elujba culturii maghiare ca
Pentru scolile din Blaj. In- de unde sa trimeata ; raman Ger- artist dramatic 5i implinirea a doua-
treg romanismul, in special in- manii de Est in stare sa exercite, zecisisase de ani decand e director de
teatru. Acum, cand hotararea istoriei
sa Ardelenii au fost rascoliti de nu o misiune imperialists, ci mi-
Apelul Mitroplitului dela Blaj: siunea unui ponor begat in lucra- a facut ca Teatrul de sub conducerea
d-lui lanovici sa fie in Clujul culturii
batranele scoli dela inbinarea teri intelectuali si manuali. De ex.
Tarnavelor sunt in agonie. A la chile ferate romanesti si jugo- romanesti o cetatuie de arta maghiarA
tresarit deodata inima Ardealu- slave etc. Mai milt, Germania in- si cand la spatele directorului sau
lui si Intr'un gand s'au pornit saki ar trebui sa practice o politica treizeci de ani inchinati Thaliei, ne
darurile tuturor spre cetatuia de libera circulatie si comert liber simtim datori sa increstam aci viziunea
cartii romanesti. 0 dovadd noua, urmarind uniunea economics a tu- =rid depuse de un artist pentru
s'a facut, ca vremile de goana turor natiunilor pe care politica co- propasirea culturala a neamului sag,
dupes o paine mai bunk n-au loniala-transoceanica nu le abate privind aceasta viziune prin prisma
amortit pe dea 'ntregul senti- dela o politics continentals drept- larga a respectului a se datoreaza
mentul recunosttntii ce trebue liniara, sincera, exclusives. Ceea ee celor trei decenii de munch. Sa se
pastrata celor mai vechi $i glo- le este chiar de mare nevoie na- dea Cesarului ce e al Cesar ilui"
rioase asezeminte de cultures na- tiunilor acestora este uniunea eco- batrana vorba indrumatoare e linie
tionals. Obolul celor mici a nomics continentals. Ea ar gasi spri- de conduits pe care ne place sa o
prins sa se impleteasca cu dar- jin in Ameri .a, iar limitarea ei la pastram. D. Ianovici a facut pentru
mcia celor marl in buma Inten- continent nu ar jigm d Inc Anglia. culture neamului sau destul pentru
tie de a se Implini cununa de Este clar, Insa ca o astfel de idee a privi acum linistit in spre cei
lauri deasupra scolilor din Blaj. mare are nevoie de doua eonditii, treizeci de ani, c,ri rand pe rand au
Majestatea Sa Regele, a da- pentru ea sa se realizeze : De eel fost pietrele templului sari 1nchinat
ruit 100.000 Lei si membrii gu- putin tin mare om de stat care sa-i culturii.
vernului s'au Inscris alaturi cu dea forme acceptabile pentr i tarile Din prilejul jubileului, D-1 Ianovici
contributiile for Pietrele noi, vizate ; de eel putin doua thri mari, a donat intre altele si zece mii de lei
,cari se pun lanes temeliile vechi bine inteles, care sa insemneze Sindicatului ziaristilor romani.

49
www.dacoromanica.ro
Noi qi Ucraina. Deputatul Gh. bucuros un studiu colectiv despre restabilirea autonomiei asigurarilor
Pop (national) face In _Romania din aceasta chestiune in Beius. Ni-I poate cu anume rezerve de control nor
13/IV, o propunere care, deocam- scrie cineva ? ! vom sustine totdeauna orice autono-
data, o retinem In forma ei origi- Muncitorii societatii Regita au tinut mie, deci si pe cea reclamata de-
Data doua Intruniri simpatice. Dupa ce au muncitori si regulamentarea pen-
Romania are datoria de a frnbra- constatat ca seducatorii comunisti (bol- siunilor de batranete si accidente,
tisa cu caldura cauza nenorocitului sevici) raman exclusi din sinul tor, Conferinta a mai cerut ca guvernd
popor ucrainean. Inter ese romanesti muncitorii au hotarit alegerea unui sA is masuri pentru inlaturarea lipsei
superioare cer ca sa ajutam cu toate comitet comun, compus din reprezen- de lucru. Cassele de boala si pensiune,,
mijloacele refacerea veehei Ucraine. tanti ai tuturor breslelor ; au regre- asa cum Statul be planueste prin le-
Daca barbatii de stat ai Romaniei tat lipsa de organizare a lucrAtorilor gea minelor, nu le-au admis. Impre-
ar cunoaste pe vecini tot asa de forestieti, cari duc o viata mizerabila sia totals ce-o lass rapoartele despre-
bine cum cunosc Franta si Coasta si au decis a lua masuri de educatie adunare este ca un spirit de lupta
de azur, ei ar intelege ca una din culturala ; apoi, considerand situatia civilizata isi face loc in socialismd
cele mai importante si vitale pro- precara a asigurarilor sociale, au cerut roman din Ardeal si Banat.
bleme ale politicei noastre externe
ar trebui sa fie constanta urmarire
si sprijinire a nazumtelor ucraniene.
Recent stituirea Statului ucrainean SATE °RASE
BEII4UL
REGIUNI
ar trebui sa fie una din marile
chestiuni ale politicei romanesti de Dorul de a esi din coloanele In- mare de stat, tot atatea focare de cul-
care ar trebui sa se vorbea sea pu- guste create de vitrejia vremurilor a- tura nationala.
tin, dar pentru care ar trebui sa se puse ne cere multe jertfe materiale, Am asistat in timpul din urma la
face en atat mai molt. Si renas- ca pulzatia de viata romaneasca sa nu o frumoasa serbare scolara, aranjltaw
terea Statului ucrainean va trebui lancezeasca, de aceia a fost o idee cu elevele din cl. IV si a V dela Ii-
sa fie si solutiunea cea mai sigura salutara, ca reprezentanta comunala ceul de fete. Am ramas cu totii pia-
a problemei basarabene. la staruintele primarului Traian Cos- cut impresionati de felul cum a fost
Republica greceasca definiti- ma, a largit sala mare a hotelului aranjata serbarea si de felul cum sau
Va. In urma plebiscitului din Central, proprietatea orasului, cu o achitat elevele in rolurile tor. Era un
Grecia, chemat sa se pronunte scene potrivita pentru necesitatile program bogat de cantari, declamari,
asupra republicei, acest stat ra- noastre culturale. cantari la pian, jocuri si o piesa de
mane definitiv in forma, de stat Inaugurarea s'a facut cu mare so- teatru Indreptarea" foarta educative
republicans. Timp de cinci ani lemnita te. Venisera pentru aceasta, de din punct de vedere romanesc, in-
este interzis sa fie atacata repu- la Teatrul National din Bucuresti cei demnandu-ne, cum sa ne iubim limba
blica. Cat-va timp inainte de mai distinsi artisti sub conducerea di- si comorile noastre nationale, datinele
plebiscit, ex-regele George a dat rectorului Sadoveanu. Ne-a distins si si portul.
cunoscuta sa proclamatie dela marele artist Ar:stide Demetriad ju- Piesa e scrisa de d-na prof. Ana
Brasov, prin care n'a vrut sa cand drama sguduitoare Hamlet" si Bucur, care si de asta data ne-a
abdice dela tronul Greciei, men- Vlaicu Voda". surprins cu placute lucrari literpre.
tinandu-si toate drepturile. Ca tin mic tribat de recunostinta La reusita serbarii a contribuit mult
0 coincidenta. Bihorul este o re- scena a si primit numele de Tea- d-na prod. Angela Salagean si d-ra
giune de mare interes national. Se trul Aristide Demetriad ". E primul Tica Butean.
simte i acolo. Tot s4, Benoul (13 teatru, mi se pare, in intreaga tarn, Dar am avut nu numai zile de bc-
IV..), vorbind despre Actiurra roma- botezat dupe numele unui artist si curie ci si zile de durere. S'a stins
neasca" poate sa. scrie : In Beius deci fapta beiusenilor e p delicatA a- din viata vechi,1 dascal roman, Va-
avem vre-o cincisprezece reuniuni si tentie fata de marii nostril propova- site Stefanica, directorul liceului, care
corpora ii sociale culturale si politice, duitori ai Thaliei romane. de 42 de ani a fost Indrumatorul e-
fiecare cu un program ideal. Dar Teatrul nostru, cu modesta lui in- levilor de aici. De aceea durerea fa-
niciuna din arestea nu se manifests ". fatisare e o pretioasa contributie ce miliei a fost si durerea noastre, fiind
Cu alte vorbe : Cele rincisprezece so- datoram de mult culturii tornanesti. ca a.proape toll intelectualii din Be-
cietati lucreaza putin? Lasand la o Dupa Demetriad a venit trupa tas si fur, pans in marile departari
parte idea, de-a intreba cum vor Soreanu cu Institutorii", Ciuta" si ale Maramurasului au exit din scoala
Igcra dupa,ce Actiunea romaneasca" Avarul". Artisti adevarati ne-au dat acestui bun dascal si bun roman.
a trecut pe-acol ar fi o iro ie si arta desavarsita. Neat insa, ca a Vasile Stefanica cunostea doua dru-
actiunea aceasta nu merits ironii treia trupa, cea dela Teatrul Po,pu- muri : scoala si biserica, pe cari le-a
Intrebam numai atata : Pentro ce nu lar al d-lui lorga a venit la timp servit cu credinta si cu devotament
s'ar face un studiu despre activita tea nepotrivit si si cu piese nepotrivite vrednic de consideratia generatiilor
societatilor in a. 1923, p2ntruca sa pentru gusturile noastre, cari incep de acuin. Din aceste doua ai-a Malt
reiasa din el : cauzele lancezelii; mo- sa fie pretentioase and e vorba sa un cult, un suflet mare, suflet curat
dul enm s'ar putea asocia on con- vedem at ti. romanesc, atat de necesat pentru e-
topi unele, contopind munca tor; de- Cand n'avem trupa de teatru ne xistenta liceelor in vremurile de grea
limitarea muncei ; fixarea tuturor da- marginim la festivitati scolare, tot- Incercare si atat de folositor in tim-
tnriilor severe ale membrilor ; stibili- deauna foarte reunite, on la alte ma- purd de fata.
rea rrodului de a raporta, nu numai nifestatiuni culturale ale diferitelor so- Amintirea lui ramane pentru not
membrilor, ci si publicului. Aceasta cietati, dintre cari recordul II are icoana bartatului cu calitati nobile,
ar fi o revizuire a unui centru din Reuniunea Femeilor Romane". intrebuintate cu p; isosinta oentru binele
punct de vedere al activarii sale. Re- Beiusul e un oras de scoli. Avem neamului romanesc pe care 1-a iubi
vizuirea ar putea servi de model si vech le licee, de baeti si fete, scoala asa de mult.
altor centre. S. de m." ar publica normala de invatatoare, scoale pri- Senin.

www.dacoromanica.ro
50
SAPTAMANA ECONOMICA-FINANCIARA
Cluj, 18 Aprilie nei lipse de 4-5 milioane lei, a portului si la urearea taxelor va-
Contractele de arenzi iocheiate intre Incercat sa se sinucida tragandu-si in male. Dr. Schacht a afirmat apoi ca
:stat $i particulari, sau care necesita coasta dreapta un glont de revolver. toate pregatirile sunt facute pen-
o aprobare din partea organelor sta- Ce ne intereseaza pe noi aici este tru punerea in funetiune a Bancii
tului prea adeseori trec calvaruri faptul ca cercetarile se fac §i in di- pentru discontul aur.
neinchipuit de pagubitoare pentru mo- rectia daca Danilescu a dat s'au n'a In ce priveste raportul experti-
ralul si .tiguranta productiei tarii. dat cu ,dobanzile zilei" banii din ca- lor, dr. Schacht a spus cA cifrele
Nenumaratele incheieri §i desfaceri seria Statului diferitilor particulari. cupri ise iu acel rtport sunt insu-
de contracte de arenzi asupra bunu- Oricare ar fi rezultatul cercetarilor portabile pentru Germania. Ori
rilor statului sau ale corporatiilor par- oficiale °data ridicata aceastci ba- cum ar fi insA, el socoate ca acel
ticulare cu administratie suousa con- nuiall, deschide o intreaga serie de report e un pas inainte, deoarece
trolului §i aprobarii organelor de stat intrebari si mai ales de precizari. scoate chestia reparatiilor din at-
in felul cum se fac azi fac De mull §i prea adeseori se $op- mosfera inveninath a politicei.
sau dovada unor u§urinti on inter - te$te ca diferiti casieri $i alti detina- In discutiile parlamentului din Bu-
ventii condamnabile, sau a unei in- tori de valori si numerar apartinator dapbsta asupra imprumutului un-
curii fara seaman, din care se ed- Statului prin diferitele lui organe, in- gar si asanarii economice se fac
dentiaza ciudatui sistem de-a nu se stitutii $i intreprinderi pun acest declaratii sernaificative si se tra-
respecta obligamente luate §i drepturi numerar §i aceste valori la dispozitia de Iza multe einduri ascunse.
castigate. particularilor pentru cateva ore, zile Glivernamentalti explicA Impru-
Pentru azi Insemnam din sutele de sau luni pe langa dobanzi numai de mutul si proiectul de sanare ca o
cazuri numai trei dintre cele mult ei cunoscute §i in acela§ timp intar- salvare in f to sigurului faliment
graitoare : zie intentionat facerea platilor ordo- economic al statului ungar de azi.
Ministerul Domeniilor si agriculturii, nantate pentru satisfacerea obliga- Opozitia si in special ebredistii"
prin organele in compete* a dat in mentelor statului. Se vorbe§te chiar brodeazA atacuri contra guvernului
arenda, cu contracte in regula, CA- de un sistem in aceasta chestiune pe teza so vinismului national.
teva mii de jugare din loturile ex- grava. Marturisim, ca noi nu credem Socialdemoeratii dim& ea, cifra
proprierii ramase la dispozitia Sta- nici §oaptelor nici svonurilor. Dar in minimala a imprumutului ungar
tului Societatilor Tera" si M,- acelas timp, pentru linistirea cetateni- poate eel mult sa amome falimen-
tocultura" din Salonta mare (la gra- lor, stapahi pe aceste averi, ca stat tul, dar de o sanare abia ar pu-
nita noastra vestica) ! alcatuit de ei cerem, fara a for- tea ti vorba. Acuza guvernul ca
Din acela§ minister s'au anulat. mula vreo banuiala, o generald $i in urma gresitei politics ec onomice
aceste arenzi... simultanci scontrare de cassa la toate a facut ca Venn sA fie centrul co-
Comunitatea de avere din Caran- casleiiile de Stat de on ce soiu, fa- mertolui de transit in locul Buda-
sebe§ a fostilor graniceri a dat in cuta in conditii, care sa linisteasca pe pestei.
exploatare in 1922 imense terenuri deplin opinia publics alarmata. Leul nostru, in sAptamina dela
de paduri unui consortiu timisorean,
In vederea sanctionarii legii comer-
10-17 Aprilie a oscilat la Paris
contra unor arenzi de peste 20 mi- Intre 9-8.75, iar la Zurich Intro
lioane anual. cializdrii bunurilor $i intreprinderilor
Statului se fac deja pregatiri in- 2.97-2,94'50. Fats de valuta tA-
Aceste contracte au fost lipsite de rilor in vecinate, e-tri ne priveso
. aprobare vreme de peste doi ani tense de cointeresari, deli pans acum mai deaproape, leul s'a mentinut
in care timp s'au dat §i aprigele lupte proiectul de lege a fost trecut asa cu mici
pentru alegerea presedintelui Comu- cum se Vie, numai prin Camera. Targul de devize, la noi, in stip-
nitatii de avere. Acum ca alegerea s'a Mai trebuie sa fie primit si votat de famlina incheiata, s'a menVnut,
facut asa cum s'a facut con- Senat §i apoi sanctionat de Rege.
a vand tendinte de emancipare din
tractele au fost aprobate. Cu toate aceste, pregAtirile de pu- fluctuatiile cursului cu care leul
Filatura de matasa din Lugoj apar- nere in practica se fac febril. a fost cotat la diferitele burse din
4inand statului a fost arendata unor Directorul Bancii Nationale Ger- strAinAtate.
particulari, in frunte cu Vasile Popa mane, Dr. Schacht vorbind asupra
pentru o arena anuala de 800.000 crizei germane, a spus °A una din Adunarea generals a Camerii de
lei. Acum, in al treilea an de exploatare principalele cauze o constitue fap- Comert vi Industrie din Cluj s'a O-
a arenzii statul fixeazA preturi im- tul &A' Germania dupe lungul raz- mit Domineca trecutA In buns re-
posibile $i uzurare pentru gogo§ile boi purtat, n'a putut ajunge incA gulA si in cadrele ordinei de zi
rascumparate de cAtre Stat $i predate la pace, asa cA Germania nici pima publicata si In numarul nostru din
conform contractului de exploatare saptamitna trecuta.
azi nu si-a recastigat suveranitatea. Intreaga sedintA adunarii gene-
arenda§ului filaturei, pe care even- Acum trebuie sA se &ca. toate
tual 11 pune in imposibilitate de ac- sfortarile pentru procurarea mar- rale a fost ocupata cu rapoarte si
tiune... aprobari de ordin administrativ.
Pentru moment nu comentam, dar,
mlor-renta, care vor servi in tim- Cateva incercari de a pune In dis-
In fata acestor fapte, intrebam cu in-
pul de transitie mijlocul de a se cutie probleme economice din do-
grijorare : care sunt dedesupturile as-
ajunge la valuta de aur. menial Industriei si comertului
torfel de proteguiri" ale productiei Circularea pans la 31 Martie a au ramas incercari infructoase.
nationale sr de corectitate" in ad- Renten-naarcelor a trecut peste 3 Condit cerea Camerii tmpartise a-
ministrarea oficiala a Statului ? miliarde, la care se adaugh si cir- sistentilor concluzele dactilografiate
culatia devizelor streine. Cererile cum eredea el adunarea va sa ho-
Prevericatiuni. Din ziare se cu- de credite au fost numai In mica tarasea. Si nedelicat si curia nu
a§te cazul casierului principal Da- masura satisfacute. Pentru menti- trebuie sa se int:ample. Caci altele
nilescu dela Administratia financiara nerea valutei, guvernul german sunt rosturile Camerelor de Cu-
din Cluj, care in urma constatarii u- poate sa recurga si la oprirea ex- mert si Industrie...

51
www.dacoromanica.ro
Intreprinderile Forestiere Romane S. A. Cluj
ACTIV BILANT GENERAL LA 31 DECEMBRIE 1923 PASIV

Cassa numerar
PAduri
, 438,382 80
40,098.997 53
Capital societar
Fond de rezervA
..... . . 65,000.000
5,379.719 16
Fond de asigurare 197.466 73 70,577.185 89
INVESTITII :
Fabrici . . . . 6,730.708.45 0 Reescont . .
26,699.000 -
AmortizAri . . 330.708.45 6,400.000 - CO. CURENTE :
Creditoare 38,913,928 92
Linii industriale . 12,197.040
AmortizAri .
.

. . 1,23 .040 10,960.000


Avansuri si garantii pt. mate-
rial lemnos
Dividende neridicate
.

.
.
.
.
. .
23,613.553
516.335
--
Marini, material teh- .

nic material ru- Transitorii 10,214.975 38


lant, etc. . . . ." 8,905.314 Beneficiu net . : ,
.
9,771.906 96
Amortizari . . . 918.314 7,987,000 1.
. .

Mijloace de tractiune 159.622 -

Amortizari . . . 15.022 144.600 .

Edificii, locuinte pt. ,


i ,
functionari si anga- .
jati, colonii pt.mun- ' 31 $
citori, magazine, . r ..
remize . . . . 2,055.834'76
.

Amortizari . . 130.834.76 1,9 25.000 27,416.600 V.' F.


.

-
ref
/' \ .

Material lemnos, fasonat. traverse


cherestea, trunchi si lemn de foe 65,850.97" - PP(

Garantii . . .....
Aliment° pt. muncitori .

Avansuri pt. lucrari in padure


. .

.
.

,
24.070 85
40.000
8,806.384 97
- ' ..
. -

Actii si participatiuni . . . . 9,788.500, .....


Debitori 27,061.370 -
Mobilier . . , 128.104 - , 4'
v
Am ortizare 13.504 = A4.600
- .
t 1S0,306.57 I 180,306.885 15
,"

CHELTUIELI iiL PROFIT $1 PERDERE VENITURE


;
Salarii ei platile muncitoril Venit dela material lemnos, fa-
stabili 1,904.989 30 brici linii industriale, efecte,
Cheltuieli generale. dari, impo- participatiuni . .. . . . 22,554.831 14

DobAnzi
Amortizari :
.. ....
zite, taxe la cassa cercuala , 2,022.773 04
6,209.688 63

la investitii 2,631.969 21
la mobiliar 0 18.504 2,645.473 21
Beneficiu net 9,771.906 96
22,554.831 14 22,554.831 14

Director general : Seful contabilitatii


ss. Dr. loan Pop CONSILIUL DE ADMINISTRATIE : ss. Emil Lupea, expert contabil
Dr. Octavian Russu ss. Dr. Alexandru Racotzi ss. Ing. P. Panaitescu ss. G. Domasnianu
ss. presedinte
ss. 1. Agarbiceanu ss Ionel Coma ss. Vasile C. Osvadel ss. Dr. Emil Hafieganu ss. Dr. Nicolae Coma
ss. Dr. Petre _Porufiu ss. ion _Barium.* ss. Dr. Victor Bontescu
1

Subsemnatii censori am examinat contul present Bilant ri Perdere & Profit si le-am aflat in regula
si consonants cu registrele societatii
C E N S 0 R I:
ss. Dominic Rafter, presedinte ss. loan Rebega ss. Iuliu Enescu ss. Valeriu Iferlea

www.dacoromanica.ro
TIPOGRAFIA VIATA CLUJ.