Sunteți pe pagina 1din 57

ENTEROBACTERII PATOGENE

Salmonella

Shigella

Yersinia

ENTEROBACTERII CARACTERE GENERALE

cea mai larga grupare taxonomica cu implicatii medicale

putin pretentiosi

triburi, genuri, specii, serovar

bacili gram negativi

glucozofermentativi cu producere sau nu de gaz

aerobi, facultativ anaerobi

mobili majoritatea (exc. Shigella, Klebsiella, Yersinia 37 o C, Salmonella gallinarum/pullorum)

unele specii au capsula (Klebsiella)

nesporulati

catalaza pozitivi

oxidaza negativi

reduc nitratii in nitriti

Ag O (LPS) (endotoxina), Ag H (cele mobile) Ag K, Vi

Unele elaboreaza exotoxine (Shigella, E. coli – verotoxina)

ENTEROBACTERII CONDITIONAT PATOGENE PATOGENE LACTOZO LACTOZO LACTOZO LACTOZO NEGATIVE POZITIVE POZITIVE NEGATIVE
ENTEROBACTERII
CONDITIONAT
PATOGENE
PATOGENE
LACTOZO
LACTOZO
LACTOZO
LACTOZO
NEGATIVE
POZITIVE
POZITIVE
NEGATIVE

E.COLI

ENTEROPATOG

UROPATOGENE

SALMONELLA SHIGELLA YERSINIA
SALMONELLA
SHIGELLA
YERSINIA
 

PROTEUS

PROVIDENCIA

E.COLI

MORGANELLA

KLEBSIELLA

CITROBACTER

ENTEROBACTER

EDWARDSIELLA

HAFNIA

SERRATIA

SALMONELLA

arizonae, bongori, choleraesuis, enterica, enteritidis, paratyphi, subterranea, typhi, typhimurium ……. (~ 2500 serovar)

SALMONELLA

Genul a fost numit astfel la propunerea lui J. Lignières in 1900, in onoarea lui Daniel Elmer Salmon

Lignières in 1900 , in onoarea lui Daniel Elmer Salmon - medic veterinar american - prima

- medic veterinar american - prima diploma de doctor in medicina veterinara acordata in SUA, in 1876)

!! Descoperita de fapt de Theobald Smith,

un cercetator asistent al Dr. Salmon, care

a izolat pentru prima data, in 1885, bacteria

cunoscuta astazi drept Salmonella cholerae suis.

Daniel Elmer Salmon

1850 - 1914

CLASIFICARE

Genul

Specia

Subspecia

Serovar

Gazda

Salmonella

enterica

enterica

≈ 2500

Om si mamifere

salamae

Pasari si animale cu sange rece

arizonae

diarizonae

houtenae

indica

bongori

Le Minor si Popoff

SALMONELLA - CARACTERE GENERALE

Habitat - animale, pasari, om, reptile, insecte (S. Typhi numai la om)

morfotinctoriale - BGN L (-), Mobili, nesporulati, necapsulati

de cultura - cresc pe medii simple, colonii S, R

biochimice:

Glucoza (+), Gaz (+) exceptie S. typhi

H 2 S (+) INDOL (-) UREE (-) CITRAT SIMMONS (+)

rezistenta: 5 min -100 0 C, 4 ani in pulbere de oua, 0,5-2 h - dezinfectante

Date epidemiologice

1,2 milione imbolnaviri si 450 decese / an in USA (salmoneloze non tifoidice)

In 2012 – in USA 106 focare de toxiinfectii alimentare produse de Salmonella

In 2015 – in UE – aprox 95000 cazuri raportate

In Romania – aprox. 1000-1500 cazuri/an

Trend descrescator

Frecventa mai mare in lunile de vara

Mai multe sisteme de raportare nationala, regionala (ex. TESSY – in UE) si mondiala (la nivel OMS)

Rapoarte comune cu domeniul veterinar

Caractere biochimice

Caractere biochimice Prin amabilitatea colegilor de la UMF Tg Mures Catedra Microbiologie
Caractere biochimice Prin amabilitatea colegilor de la UMF Tg Mures Catedra Microbiologie

Prin amabilitatea colegilor de la UMF Tg Mures Catedra Microbiologie

STRUCTURA ANTIGENICA

Ag O – LPS – termostabil – grup antigenic – antigen somatic

Ag H – proteic (flagelina) – termolabil – tip antigenic – antigen flagelar

Ag Vi – S. Typhi si S. Paratyphi C – polizaharidic – de invelis, de virulenta, receptor pt fagi Vi

Ag O

Ag O

Ag O

Ag O

Ag O

- Antigen somatic

- LPS

- termostabil, rezistent la alcool, inactivat de formol

- 67 factori antigenici - majori (determinanti de grup) - minori (comuni, de asociere)

singuri sau asociati determina grupul serologic A … Z, O51 … O67

- aglutinare granulara

- se modifica sub actiunea fagilor convertizori

- rol in patogenitate (endotoxina)

Ag H

- Antigen flagelar

- natura proteica (flagelina)

- termolabil, distrus de alcool, rezistent la formol

- determina incadrarea de tip antigenic – 2 faze:

- I (specifica) > 90, notati a … z, apoi z 1 , z 2 , …(unul sau mai multi) - II (nespecifica) , notati cu cifre arabe de la 1 la 7

- o celula bacteriana poate fi doar intr-una din faze

- o cultura poate fi mono sau bifazica (celule in faze diferite)

- un serotip poate fi

- monofazic - ex. S. Typhi (H: d; -)

- difazic (ex. S paratyphi B (H: b; 1,2)

- aglutinare floconoasa

- rol in mobilitate

Ag Vi

- Antigen de invelis

- polizaharidic

- de virulenta – Vi

- incalzit la 60 o C, 1 h, nu mai este aglutinabil si antigenic, rezistent

la alcool si formol, distrus de fenol

- aglutinare granulara

- mascheaza Ag O (impiedica aglutinarea O)

-receptor pt fagi Vi – Lizotipie - leucopenie, scaderea complementului - induce in organism Ac anti Vi – protectori si utili in urmarirea purtatorilor

SCHEMA KAUFFMANN-WHITE

EXEMPLE

Serotip

Grup

Ag “O”

Ag “H”

faza I

Ag “H”

faza II

Ag”Vi”

Paratyphi A

A

1,2,12

a

/1, 5/

-

Paratyphi B

B

1,4,/5/,12

b

1, 2

-

Paratyphi C

C1

6,7

c

1, 5

Vi

Typhi

D1

9,12

d

-

Vi

Typhimurium

B

1,4,/5/,12

i

1, 2

-

Enteritidis

D

1,9,12

g,m

/1, 7/

-

Anatum

E

3,10

e,h

1, 6

-

PATOLOGIE

ANTROPONOZE / ANTROPOZOONOZE / ZOONOZE

LA OM

SALMONELOZE ENTERICE (TIA)

SALMONELOZE SISTEMICE (FEBRE ENTERICE – febra tifoidă și febrele paratifoide A, B, C)

SEPTICEMII SALMONELOZICE

LA ANIMALE

SALMONELOZE SPECIFICE (tifoza aviara, porcina, puluroza, avorturi)

SALMONELOZE NESPECIFICE (enterite, septicemii)

PATOGENIE

PATOGENIE

Invazie a mucoasei epiteliale

Invazie a mucoasei epiteliale

Factori de patogenitate

Virulenţă

Ataşare

Internalizare

Multiplicare intracelulară

Plasmide de virulenţă

Siderofori (enterochelina)

Antigen Vi

Toxigenitate

Exotoxine

- Enterotoxina – termolabilă – blochează mecanismele energetice ale celulei gazdă

- Citotoxina – termolabilă – inhibă sinteza proteică a celulei gazdă Endotoxine (LPS) - Activare Complement citoliză

- Eliberare TNF

- Efect pirogen

MANIFESTARI CLINICE

Forma clasica

Forme usoare severe

Forme atipice

forme cu debut necaracteristic

la vaccinati

sub influenta tratamentului cu antibiotice

MANIFESTARI CLINICE

(forma clasica, netratata cu antibiotice)

1. SDR. FEBRIL - febra prelungita

2. SDR. DIGESTIV

- diaree / constipatie

- greata

- varsaturi

- meteorism

- dureri abdominale

- hepatosplenomegalie

3. SDR. NEUROLOGIC

- stare tifica (prostratie, soc ← endotoxina)

- cefalee

Recaderi

Complicatii :

- osteomielita

- colecistita

- abcese hepatice si splenice

4. SDR. CUTANAT – eruptii lenticulare pe abdomen si flancuri

SDR. CUTANAT – eruptii lenticulare pe abdomen si flancuri 7-21 zile       Deces Convalescenta
SDR. CUTANAT – eruptii lenticulare pe abdomen si flancuri 7-21 zile       Deces Convalescenta
SDR. CUTANAT – eruptii lenticulare pe abdomen si flancuri 7-21 zile       Deces Convalescenta

7-21 zile

     

Deces Convalescenta → vindecare → purtator

incubatie

Sapt I

Sapt II

Sapt III

Sapt IV

DIAGNOSTIC DE LABORATOR

TIA SI SEPTICEMII - BACTERIOLOGIC

Febre enterice

- BACTERIOLOGIC

1. Recoltare

2. Transport

3. Ex microscopic

4. Izolare si identificare Salmonella / Tipizare

5. Antibiograma

- SEROLOGIC (in dinamica)

1. Analiza serica calitativa (Widal) - Ac anti “O”, “H”

2. Seroreactia de aglutinare “Vi”

Produse patologice

TIA

 

FEBRE ENTERICE

 

SEPTICEMII

Materii fecale

Sange

Sange

(COPROCULTURA)

ALIMENTE

(HEMOCULTURA,

(HEMOCULTURA)

SER – pt. dgn. serologic)

Fragmente de

 

Maduva hematogena

organe, continut intestinal, biliar, urinar, sange din cord (PROBE NECROPTICE)

Materii fecale

Urina (UROCULTURA)

Bila (BILICULTURA)

Exsudate din pete lenticulare

 

Fragmente de organe,

continut intestinal, biliar, urinar, sange din cord (PROBE NECROPTICE)

Frecventa examenelor pozitive in diferite stadii evolutive ale febrei tifoide la bolnavi, convalescenti si purtatori

   

Bolnav

     

Examen

       

Conva-

Purtator

s.1

s.2

s.3

s.4

lescent

Hemocultura

+++

++

++

±

-

-

Medulocultura

+

+

+

±

x

x

Coprocultura

+

++

+++

+

±

±

Urocultura

-

±

+

+

±

-

Bilicultura

x

x

x

x

±

±

A.S.C.

±

++

+++

+++

+++

x

Seroreactia Vi

x

x

x

x

+++

+

Interpretare: +++ > 75%, ++ 50-75%, + 25-50%, ± < 25%, x - nu se face

DGN. TIA

• standardizat ISO 6579 /

1995

• metode alterne rapide

– Metabolice

Conductanţa

CO2 marcat radioactiv

– Imunologice

IF

Imunoadsorbţie

ELISA

Imunosenzori

• Conductanţa • CO2 marcat radioactiv – Imunologice • IF • Imunoadsorbţie • ELISA • Imunosenzori
• Conductanţa • CO2 marcat radioactiv – Imunologice • IF • Imunoadsorbţie • ELISA • Imunosenzori

ANALIZA SERICA CALITATIVA (A.S.C.)

“O” – 18 h la 37 o C “H” – 2 h la 52 o C si 16 h la 37 o C

INTERPRETARE

Subiecti

Aglutinine “O”

Aglutinine “H”

BOLNAVI NEVACCINATI

1/250- 1/1000

1/250 – 1/5000

Din a II-a sapt de boala

Din a II-a sapt de boala

SANATOSI VACCINATI

1/200 – 1/500

1/500 – 1/1000

Scad repede in 2- 3 luni

persista luni

 

AO 1/40 BO 1/80 DO 1/160

a 1/40

SANATOSI NEVACCINATI

b 1/80

c 1/160

 

Valori normale

Valori normale

SEROREACTIA “Vi”

ATITUDINE in corelatie cu COPROCULTURA si BILICULTURA

Rezultat Coprocultura + + - - - Seroreactia “Vi” + - + + - Bilicultura
Rezultat
Coprocultura
+
+
-
-
-
Seroreactia “Vi”
+
-
+
+
-
Bilicultura
+
-
SCOATERE
ATITUDINE
EVIDENTA
EVIDENTA
REPETARE +
BILICULTURA
EVIDENTA
DIN
EVIDENTA

TRATAMENT

TIA - Reechilibrare hidrominerala - Antibioterapie (copii, batrani, organisme cu imunitate scazuta), dupa testarea sensibilitatii prin antibiograma

FEBRE ENTERICE

- Antibioterapie

- Chirurgical

PROFILAXIE NESPECIFICA

Igiena Educatie sanitara Apa potabila si canalizare

PROFILAXIE SPECIFICA

IMUNIZARE ACTIVA (VACCINARE)

In colectivitati cu conditii de igiena precare, calamitati, calatori in zone endemice Vaccin corpuscular

- inactivat

- caldura / formol - (vaccin I.C.) (TAB) 50-75%

- acetona 55-94% - efecte secundare, scump

- atenuate (Ty21a) (1 cps. oral - 7 zile) - 43-96% - mutanta galactoepimeraza negativa

ani si la calatori, DA in zone endemice frigider

- NU < 6

- dezav. mentinut la

Vaccin solubil (Ag Vi) – adm. i.m., 75%, stabil la temp. camerei

SURSE/CAI DE TRANSMITERE

Păsări

Carne

TIA

- fainuri furajere

- abataj

Ouă- transovarian – prelucrare Porcine

Carne

- abataj

Bovine / ovine

Carne

Lapte

- abataj

- prelucrare

Peşte - prelucrare, transport Vegetale - irigaţii, spălare, transport, preparare

FEBRE ENTERICE transmitere fecal orala – predominent hidrica, import, purtatori

Genul SHIGELLA

Numele genului a fost dat in onoarea lui Kiyoshi Shiga care a descoperit S. dysenteriae in 1897

Produce dizenteria bacilara

Habitat – intestin om bolnav, apa, alimente contaminate

Epidemiologia genului SHIGELLA

ECDC 2016 – Annual Epidemiological Report - 5691 cazuri raportate in 29 tari din UE

Anumite grupe populationale vulnerabile – persoane institutionalizate, cu reguli deficitare de igiena

Putine studii la nivel global – se estimau in 1999 cca 165 milioane imbolnaviri/an din care sub 1% in tarile dezvoltate, restul tarile in curs de dezvoltare

- Cel mai frecvent Shigella flexneri 2a

- Mortalitate mare mai ales la copii sub 5 ani

SHIGELLA – CARACTERE GENERALE

BGN, imobili, necapsulati, facultative intracelulari Caractere de cultura : cresc pe medii simple, colonii lactozo (-) S, Biochimic: fermenteaza glucoza fara producere de gaz H2S (-) Indol (-) LDH (-) Phenilalanina (-)

Uree (-) Citrat Simmons (-)

(-) LDH (-) Phenilalanina (-) Uree (-) Citrat Simmons (-) manita diferentiaza subgrupele A-D Rezistenta :

manita diferentiaza subgrupele A-D

Rezistenta :

10 min la 60 o C

2 luni in gheata sensibila la antiseptice

CLASIFICARE

Criterii biochimice si antigenice (Ag O)

4 subgrupe

Subgrupa A – Shigella dysenteriae - 10 tipuri tip I – Sh. Shigae (exotoxina neurotropa) tip 2 (Sh. Schmitzi) tipurile 3,4,5,6,7 (Sh. Large-Sachs) tipurile 8,9,10 Subgrupa B - Shigella flexneri tip 1 (1a, 1b) tip 2 (2a, 2b) tip 3 (3a, 3b, 3c) tip 4 (4a, 4b) tip 5 tip 6 var X var Y

Subgrupa C - Shigella boydii – 15 tipuri Subgrupa D – Shigella sonnei S sau R

MANITA NEGATIV

MANITA POZITIV

MANITA POZITIV MANITA POZITIV, lactoza (+) tardiv

PATOGENITATE

• Multiplicare

• Invazivitate – testul Sereny (keratoconjunctivita purulenta cobai)

• Toxigeneza

• Exotoxina (Sh. Shigae) - neurotropa, proteica, termolabila

• Endotoxina - LPS, Ag O

DIZENTERIA BACILARA

2-5 zile incubatie

Diaree cu scaune frecvente mucosanguinolente

febra

deshidratare

Tenesme

Dureri abdominale

Stare generala alterata soc, deces (Sh. Shigae)

Imunitate

- predomina cea locala, de scurta durata

- anticorpii circulanti nu confera protectie

Tratament

- curativ – reechilibrare hidroelectrolitica, Atb

- preventiv – VADIZEN (vaccin viu atenuat oral, tulpina T32 Istrati)

Profilaxie – igiena, control surse de apa, deseuri, control purtatori, educatie sanitara

Diagnostic

BACTERIOLOGIC (coprocultura, apa, alimente)

Materii fecale (sonda Nelaton / portiuni mucosanguinolente) Transport rapid – mediu Cary Blair Ex. Coprocitologic – leucocite PMN si hematii

Cultivare pe medii selective si diferentiale - Salmonella Shigella (SS), Istrati Meitert (IM), Leifson (ADCL), McConkey, AABTL

Colonii Lac (-) triaj biochimic (TSI, MIU) triaj serologic - aglutinare pe lama cu seruri neabsorbite

polivalente si absorbite, apoi monovalente, - aglut in tuburi

test Sereny

test de evidentiere a exotoxinei Shiga (pe soarece alb)

sectoare de cultura pe mediul IM (Istrati Meitert) pt. tipizare

Tipizare (lizotipie, biochemotipie, serotipie, bacteriocinogenotipie, bacteriocinotipie)

Antibiograma

Nivelul Ac – in artrite reactive

Prin amabilitatea colegilor de la UMF Tg Mures Catedra Microbiologie

Prin amabilitatea colegilor de la UMF Tg Mures Catedra Microbiologie

Genul Yersinia

Dupa numele bacteriologului franco-elvetian Alexandre Yersin (1863-1943), discipol al lui L. Pasteur A descoperit Yersinia pestis in 1894

A studiat si descoperit impreuna cu E. Roux toxina difterica

Fondator si primul director al Scolii de Medicina din Hanoi (cetatean de onoare postmortem al Vietnamului – in 2014)

Yersinia pestis Yersinia pseudotuberculosis Yersinia enterocolitica

aldovae, aleksiciae, bercovieri, enterocolitica, frederiksenii, intermedia, kristensenii, massiliensis, mollaretii, pestis, philomiragia, pseudotuberculosis, rohdei, ruckeri, similis

Epidemiologie

PESTA

Intre 2010 si 2015 - 3248 cazuri raportate cu 584 decese – raport OMS

Endemic in Madagascar, R.D. Congo, Peru

ENTEROCOLITA

In 2014 – 6839 cazuri raportate in UE, mai ales in tarile nordice, rata cea mai mare la copii 0-4 ani

YERSINIA - CARACTERE GENERALE

Habitat - Y. pestis - animale (sobolan), - Y. pst. si Y. ent. - intestin om bolnav

Morfologie: Cocobacili gram negativi, coloratie bipolara pe frotiu din produs patologic, nesporulati, imobili la 37 o C, mobili la 22-30 o C

Caractere de cultura: cresc pe medii obisnuite, avantaj pe medii triptozate, si cu sange (Y. pestis), colonii mici (0,5-1 mm), rotunde, margini regulate, translucide, nehemolitice), tulbura mediile lichide uniform cu formare de depozit (Y. pestis pelicula la S)

Caractere biochimice:

(+) glucoza fara gaz, manita (-) lactoza, inozita, H 2 S, LDC, ADH, PhADA, citrat Simmons, malonat, VP si RM la 37 o C

Rezistenta: scazuta 55 o C – 5 min dar 5 sapt materii uscate la temp camerei

Prin amabilitatea colegilor de la UMF Tg Mures Catedra Microbiologie
Prin amabilitatea colegilor de la UMF Tg Mures Catedra Microbiologie

Prin amabilitatea colegilor de la UMF Tg Mures Catedra Microbiologie

STRUCTURA ANTIGENICA

Y. pestis – LPS si ag capsulare – nu are tipuri antigenice Y. pseudotuberculosis – 6 serotipuri (Ag O si H) - tip 1 cel mai frecvent Y. enterocolitica - 43 serotipuri (Ag O si H) - O3 si O9 cele mai frecvente

VIRULENTA / PATOGENITATE

Y. pestis – Ag capsular - f1, Ag V si W; toxina murina, LPS rol secundar Y. pseudotuberculosis – Ag V, W Y. enterocolitica - Ag V, W, LPS

PATOGENEZA INFECTIEI UMANE (PESTA /CIUMA) CU Y. PESTIS

Rezervor rozatoare salbatice (sobolan)

Vector puricele de sobolan / Pulex iritans OM
Vector
puricele de sobolan / Pulex iritans
OM

la 37 o C sinteza factori de virulenta, multiplicare in macrofage

tegumente limfatice ggl. limfatici

epurare imunitate durabila

(Ac anti f1, V, W)

bubon pestos – forma bubonica

sputa raspandire – forma pneumonica

septicemie, CID

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR – Y. PESTIS URGENTA !!! – SECURITATE SPORITA

BACTERIOLOGIC Produse patologice - puroi, sange, sputa, fragm. organe necroptice Frotiu colorat gram / Imunofluorescenta pe amprenta organ (fractiunea f1)

(BGN scurti, bipolar, sg sau perechi) Puroi - insamantare pe geloza sange si bulion Sange – hemocultura

Sputa - geloza sange cu cristal violet sau mediu selectiv Identificare de specie:

- biochimica

- antigenica - aglutinare cu ser specific antipestos IF fata de f1

- liza la fagul pestos

- biologic – inoculare la cobai

SEROLOGIC

-

PROFILAXIE

DERATIZARE / DEZINSECTIZARE

DECLARARE OBLIGATORIE O.M.S.

IZOLARE BOLNAV, CONTACTI – TRAT CU ATB (streptomicina)

VACCINARE SI CHIMIOPROFILAXIE

CARANTINA

PATOGENEZA INFECTIEI UMANE CU Y. PSEUDOTUBERCULOSIS

infectie enterala forma septicemica

ileon prececal, apendice materii fecale limfadenita ggl. mezenterici septicemie

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR Y. PSEUDOTUBERCULOSIS

BACTERIOLOGIC

ggl. mezenterici, continut apendicular, sange, materii fecale insamantare pe geloza sange, bulion triptozat, Mac Conkey incubare la 28-30 o C identificare pe criterii de cultivabilitate, morfologice, biochimice, serologice

SEROLOGIC (tip Widal)

decelare Ac fata de serotip 1

PATOGENEZA INFECTIEI UMANE CU Y. ENTEROCOLITICA

- forma enterica - mecanism enteral (patrundere, colonizare, multiplicare)

- septicemie

- infectii diverse, eritem nodos, artrita

Tratament cu antibiotice in forme septicemice

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR Y. ENTEROCOLITICA

BACTERIOLOGIC

ggl. mezenterici, continut apendicular, sange, materii fecale insamantare pe geloza sange, bulion triptozat, Mac Conkey, IM, SS, ADCL incubare la 28-30 o C identificare pe criterii de

- cultivabilitate

- morfologice

- biochimice (uree (+) la 37 o C, mobilitate (+) la 22 o C, Glu, Zah, gaz (+)

- serologice (aglutinare cu ser anti O3 si O9)

SEROLOGIC (tip Widal)

dgn eritem nodos, artrita, limfadenita mezenterica, dgn retrospectiv al enteritelor