MANAGEMENTUL SERVICIILOR

LUCRARE APLICATIVĂ
PRIVIND CREŞTEREA EFICIENŢEI SERVICIILOR

PRIN REABILITARE ŞI MODERNIZARE

Cazaciuc Mariana

Facultatea de Management A.S.E.

Grupa- 175 A
 Cuprins :
1. ANALIZAPRESTĂRII SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE
CANALIZARE ÎN MUNICIPIUL MORENI

1.1 Caracteristici generale ale operatorului.

1.2 Caracteristici tehnico-economice ale operatorului.

2. REABILITAREAŞI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU

APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI

2.1 Oportunitatea şi obiectivele lucrărilor de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a

sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni.

2.2 Fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului public

de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni.

2.3 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare

cu apă şi de canalizare.
2.3.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare și modernizare.
2.3.2 Eșalonarea investițiilor.

2.4 Parametrinecesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a reabilitării şi

modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare.

3. EFICIENŢA
REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE
ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI.

3.1 Indicatori
de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare şi modernizare.
3.2 Indicatori
de performanţă specifici serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
3.3 Indicatori
pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare şi
modernizare în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

4. EFECTE
ALE REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE
ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI.

4.1 Efecte cantitative şi calitative ale reabilitării şi modernizării sistemului public de

alimentare cu apă şi a celui de canalizare.
4.2 Efecte colaterale ale investiţiilor din infrastructura locală asupra altor sectoare economice.
 1. ANALIZA PRESTĂRII SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI
DE CANALIZARE ÎN MUNICIPIUL MORENI

Sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare sunt parte componentă a infrastructurii

tehnico-edilitare a unităţilor administrativ-teritoriale, sunt bunuri de interes şi folosinţă publică şi
aparţin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-
teritoriale, fiind supuse regimului juridic al proprietăţii publice sau private a acestora (Legea nr.
51/08.03.2006).
Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este furnizat/prestat prin intermediul unor
operatori1 sau al unor operatori regionali2, care pot avea următorul statut (OUG nr.
13/20.02.2008):
 compartimente funcţionale organizate în structura aparatului de specialitate al primarului
sau al consiliilor judeţene;
 servicii publice de interes local sau judeţean, fără personalitate juridică, înfiinţate şi
organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-
teritoriale;
 servicii publice de interes local sau judeţean, cu personalitate juridică, înfiinţate şi
organizate prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-
teritoriale;
 societăţi comerciale cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale;
 societăţi comerciale cu capital social privat;
 societăţi comerciale cu capital social mixt.

1.1 Caracteristici generale ale operatorului

Societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa S.A. (S.C.

G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.) este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe
acţiuni. Sediul societăţii este în România, localitatea Târgovişte, judeţul Dâmboviţa. Societatea
are sucursale, filiale, reprezentanţe, agenţii situate în alte localităţi din judeţul Dâmboviţa:
Moreni, Fieni, Pucioasa şi Titu.

În urma privatizării societăţii comerciale Gospodărie Comunală şi Transport Dâmboviţa S.A., în

anul 2000 s-a înfiinţat societatea comercială Gospodărie Comunală Locativă şi
Transporturi Dâmboviţa S.A. (S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A.), iar activităţile de apă şi
canal au trecut în patrimoniul consiliilor locale sau a Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Acestea au
încheiat contracte de concesiune cu S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. pentru activităţile respective.

Obiectul de activitate al societăţii constă în:

 producerea şi distribuţia apei potabile, întreţinerea şi repararea reţelelor aferente;

 colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate;
 administrarea şi întreţinerea fondului locativ de stat;
  colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea resturilor menajere de la populaţie şi a
deşeurilor de la agenţii economici; operaţiuni de vidanjare a foselor septice;
 salubrizarea străzilor şi a altor spaţii publice;
 organizarea, administrarea şi întreţinerea pieţelor şi oboarelor;
 transport de persoane şi de mărfuri în trafic intern şi internaţional;
 lucrări de construcţii-montaj civile, industriale şi agro-zootehnice;
 prestări de servicii în domeniul construcţiilor;
 întreţinere şi reparaţii drumuri şi spaţii verzi;
 activităţi de proiectare şi asistenţă tehnică în construcţii şi instalaţii;
 întreţinerea, repararea şi verificarea tehnică a aparatelor de măsură şi control;
 întreţinerea şi repararea de ascensoare pentru mărfuri şi persoane;
 activităţi de autoservice;
 reparaţii pompe şi obiecte electrocasnice şi bobinaj;
 activităţi comerciale en gros şi en detail de produse şi mărfuri alimentare şi industriale;
 activităţi de import-export produse industriale şi bunuri de consum.

Capitalul social al societăţii este de 120.500 RON, împărţit în 50.000 acţiuni nominative în
valoare de 2,41 RON fiecare.

Managementul societăţii comerciale Gospodărie Comunală Locativă şi Transporturi Dâmboviţa

S.A. este asigurat de:

 Adunarea Generală a Acţionarilor;

 Consiliul de Administraţie;
 Directorul General;
 Directorii executivi: Director Tehnic, Director Producţie, Director
 Economic;
 Şefii de compartimente funcţionale şi operaţionale.

Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor participative de management sunt

evidenţiate în Statutul societăţii şi în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare. Pentru
personalul de management şi execuţie, documentele ce consemnează sarcinile, competenţele şi
responsabilităţile sunt fişele de post.

Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este serviciu de interes general prestat pentru o
mare parte a locuitorilor şi firmelor publice şi private dintr- un oraş, fapt pentru care asigurarea
acestui serviciu presupune respectarea unor reguli, regulamente şi standarde, precum şi
verificarea acestor activităţi de către o serie de autorităţi centrale şi locale. De aceea, în cadrul
analizei S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A., trebuie luate în considerare mai multe autorităţi şi
instituţii publice care joacă roluri diferite în planificarea, controlul, informarea consumatorilor şi
adoptarea deciziilor în zona în care operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare îşi
desfăşoară activitatea. Analizând autorităţile şi instituţiile publice care colaborează cu
operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni, putem
distinge două tipuri:

I - Autorităţi centrale, inclusiv serviciile deconcentrate3 şi instituţiile subordonate sau de

coordonare:

 Ministerul Administraţiei şi Internelor asigură realizarea programului de guvernare, iar,

prin Direcţia pentru Servicii de Interes General, Investiţii şi Dezvoltare Locală, asigură
reglementarea şi monitorizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi formulează
propuneri de îmbunătăţire;
 Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice
(A.N.R.S.C.), este instituţie publică, cu personalitate juridică şi funcţionează pe baza
regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a Guvernului
(OUG nr. 13/20.02.2008). Ea eliberează licenţe, elaborează metodologii şi regulamente
cadru pentru domeniul serviciilor de utilităţi publice din sfera sa de reglementare şi
pentru piaţa acestor servicii şi monitorizează modul de respectare şi implementare a
legislaţiei aplicabile acestor servicii (Legea nr. 51/08.03.2006). A.N.R.S.C. îşi exercită
competenţele şi atribuţiile care îi sunt acordate prin Legea nr. 51/2006 faţă de toţi
operatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, indiferent de forma de
organizare, de natura capitalului, de modalitatea de gestiune adoptată sau de ţara de
origine (Legea nr. 241/22.06.2006);
 Ministerul Sănătăţii aplică strategia şi politica Guvernului în domeniul asigurării
sănătăţii populaţiei, răspunde de realizarea reformei în sectorul sanitar şi are printre
atribuţiile sale şi monitorizarea calităţii apei potabile (H.G. nr. 1718/30.12.2008; Legea
nr. 95/14.04.2006 cu modificările şi completările ulterioare).
 La nivel judeţean, această atribuţie este îndeplinită prin deconcentrarea serviciului unor
instituţii denumite Direcţii Judeţene de Sănătate Publică. Acestea au atribuţii de
monitorizare a calităţii apei potabile şi atribuţii de informare, raportare şi sancţionare;
 Ministerul Mediului (conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al
Ministerului Mediului din anul 2009) elaborează, actualizează şi urmăreşte aplicarea
strategiilor, planurilor şi programelor naţionale sectoriale în domeniile protecţiei
mediului şi gospodăririi apelor (cum ar fi de exemplu, Strategia naţională şi Planul
naţional de acţiune pentru gospodărirea resurselor de apă). Una dintre instituţiile aflate
în subordinea Ministerului Mediului este Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului,
care are competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei din domeniul protecţiei
mediului. La rândul ei, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are în subordine 8
agenţii regionale de protecţie a mediului şi 42 de agenţii judeţene de protecţie a
mediului, cu statut de servicii publice deconcentrate;
  Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale
din unităţile administrativ- teritoriale;

II - Autorităţi locale, care au competenţe exclusive privind înfiinţarea, organizarea,

coordonarea, gestionarea, monitorizarea şi controlul furnizării/prestării reglementate a serviciului
de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor,
precum şi administrarea, exploatarea şi asigurarea funcţionării sistemelor publice de alimentare
cu apă şi de canalizare aferente acestora (OUG nr. 13/20.02.2008). Aceste autorităţi locale sunt:

 Consiliul Local, care are competenţă exclusivă, ce poate fi exercitată şi prin intermediul
asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în tot ceea ce priveşte:
aprobarea strategiilor locale de înfiinţare, organizare, gestiune şi funcţionare a
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare; aprobarea programelor de investiţii
privind înfiinţarea, dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii tehnico-
edilitare aferente serviciului; aprobarea regulamentelor şi a caietelor de sarcini ale
serviciului; adoptarea modalităţii de gestiune şi aprobarea documentaţiilor de organizare
şi derulare a procedurilor de delegare a gestiunii; aprobarea indicatorilor de performanţă
ai serviciului (OUG nr. 13/20.02.2008; Legea nr. 241/22.06.2006);
 Primarul, care este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de
specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, responsabilitatea sa principală
fiind aceea de a pune în aplicare hotărârile Consiliului Local;
 Consiliul Judeţean, care este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel
judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea
realizării serviciilor publice de interes judeţean.

Utilizatorii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni sunt:

 12.500 persoane care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă;

 11.500 persoane care beneficiază de serviciul de canalizare;
 120 agenţi economici privaţi şi bugetari care beneficiază de serviciul de
 alimentare cu apă şi de canalizare.

Operatorul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare cooperează cu agenţi economici,

societăţi cu capital privat, agenţi bugetari şi populaţie. Cooperarea are la bază contractele
încheiate între părţi, contracte care se reînnoiesc anual sau lunar, în cazul în care intervine un
abonat nou. Societatea, care furnizează/prestează servicii de alimentare cu apă şi de canalizare,
îşi poate desfăşura activitatea şi în alte localităţi, pe baze contractuale, participând astfel la
dezvoltarea pieţei libere a operatorilor furnizori/prestatori de servicii.
 În scopul prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, se adoptă decizii de către:

 S.C. G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. – conform contractului de concesionare semnat cu

primăria, adoptă decizii privind funcţionarea operaţională a serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare, în scopul asigurării continuităţii şi calităţii acestuia;
 Consiliul Local –adoptă decizii privind programele de reabilitare, contractarea de
împrumuturi şi de garanţii, aprobarea regulamentelor şi a caietelor de sarcini ale
serviciului etc.;
 Primarul – în calitate de coordonator de credite, urmăreşte îndeplinirea
 prevederilor hotărârilor Consiliului Local Moreni.
 Societatea comercială G.C.L.T. Dâmboviţa S.A. este o unitate economică de sine
stătătoare, cu capital privat, care se conduce după principiul autogospodăririi. Ea este
delimitată din punct de vedere administrativ, tehnic şi economic, dispune de resurse
(materiale, umane, financiare etc.), pe care le foloseşte în mod planificat pentru a-şi
putea respecta contractele cu beneficiarii.
 Pe lângă mijloacele de producţie proprii, societatea are încheiate contracte de prestări
servicii apă distribuită şi canalizare menajeră cu mai multe consilii locale din judeţ.
Pentru a putea respecta aceste contracte de concesiune, societatea este structurată pe
compartimente funcţionale, care asigură funcţionarea în condiţii normale a serviciilor
prestate în oraşele beneficiare ale acestor servicii.

Organizarea, exploatarea şi gestionarea serviciilor de utilităţi publice trebuie să asigure (Legea

nr. 51/08.03.2006; OUG nr. 13/20.02.2008):

 satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor,

 corespunzător prevederilor contractuale;
 sănătatea populaţiei şi calitatea vieţii;
 protecţia economică, juridică şi socială a utilizatorilor;
 funcţionarea optimă, în condiţii de siguranţă a persoanelor şi a serviciului, de
rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor şi
dotărilor, corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi caietelor de sarcini, cu
instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele serviciilor;
 informarea şi consultarea comunităţilor locale beneficiare ale acestor servicii;
 introducerea unor metode moderne de management;
 introducerea unor metode moderne de elaborare şi implementare a strategiilor,
politicilor, programelor şi/sau proiectelor din sfera serviciilor de utilităţi publice;
 dezvoltarea durabilă, protejarea şi valorificarea domeniului public şi privat al
unităţilor administrativ-teritoriale şi protecţia şi conservarea mediului;
 respectarea principiilor economiei de piaţă, asigurarea unui mediu concurenţial,
restrângerea şi reglementarea ariilor de monopol.
 Funcţionarea optimă în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă economică a
construcţiilor, echipamentelor, instalaţiilor şi dotărilor, corespunzător parametrilor
tehnologici proiectaţi şi conform caietelor de sarcini presupune o organizare funcţională la
nivelul fiecărei secţii prestatoare de servicii în fiecare oraş beneficiar. Aceste secţii
(subunităţi) ale societăţii sunt dotate cu depozite de materii prime şi materiale, mijloace de
transport (autocontainere, automăturătoare), sedii administrative, mijloace fixe în dotare,
echipamente de lucru şi protecţie necesare.
Aprovizionarea tehnico-materială a societăţii se efectuează prin Compartimentul
Aprovizionare constituit la nivel de societate, acesta planificând necesarul de materii prime,
materiale, combustibil pentru fiecare subunitate în parte.
Principala sarcină a Compartimentului Aprovizionare este aceea de a asigura în mod
ritmic cantităţile necesare de materii prime, materiale, combustibil, în aşa fel încât să nu
afecteze desfăşurarea în bune condiţii a producţiei, prestaţiei sau planului financiar al
societăţii. În acest sens, societatea are contracte încheiate cu o serie de furnizori, după cum
urmează:
 furnizori de materii prime, materiale etc.:
- Baza Aprovizionare Floreşti Prahova
- S.C. Detubări S.A.
- S.C. Comat S.A.
- S.C. Rigamo S.A.
 furnizori de combustibil:
- S.N.P. PETROM S.A.
 furnizori de energie electrică:
- S.C. Electrica S.A.
 furnizori de apă cumpărată:
- Administraţia Naţională Apele Române – Direcţia Apelor Ialomiţa Buzău ESZ –
sucursala Prahova
 furnizori de servicii:
- S.C. Magic Electronic 94, Bucureşti

În baza contractelor economice încheiate cu beneficiarii (populaţie, agenţi economici

privaţi, agenţi economici bugetari), societatea facturează lunar contravaloarea serviciilor
prestate, prin Compartimentul Producţie. În Tabelul nr. 2.1 se prezintă principalii clienţi
ai societăţii şi ponderea acestora în totalul vânzărilor.
Tabel 2.1 Beneficiari

Nr. Beneficiari Pondere în totalul vânzărilor (%)

crt.
1. Agenţi bugetari, din care: 15,3
Penitenciar Mărgineni 4,01
Liceul I.L. Caragiale Moreni 3,01
Sanatoriu T.B.C. Floreşti 2,51
Liceul nr. 2 Moreni 2,02
Spitalul Orăşenesc Moreni 2,00
Primăria Municipiului Moreni 1,75

2. Agenţi economici privaţi, din care: 25,8

S.N.P. PETROM S.A. Moreni 4,33
S.C. Recunoştinţa S.A. Moreni 4,28
S.C. Foraj S.A.Moreni 3,59
S.C. Romarm S.A.Moreni 2,86
S.C. Romarm S.A. Mija 2,50
S.C. Como S.A. Moreni 2,17
S.C. Cristim S.A. Moreni 2,14
S.C. Principal Construct S.A. Moreni 2,09
S.C. Petrom Service S.A. Moreni 1,84
3. Populaţie + Asociaţii de locatari şi proprietari 58,9

Tarifele pentru plata serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se fundamentează

pe baza costurilor de prestare şi exploatare, a costurilor de întreţinere şi reparaţii, a
amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, a
obligaţiilor ce derivă din contractul de delegare, incluzând cote pentru plata dobânzilor şi
restituirea creditelor, pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor
tehnico-edilitare, precum şi profitul operatorului, cu respectarea anumitor condiţii prevăzute
de lege.

Fundamentarea preţurilor şi tarifelor serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se

face de către operator, astfel încât structura şi nivelul acestora să acopere costul justificat
economic al furnizării/prestării serviciului, să asigure funcţionarea eficientă şi în siguranţă a
serviciului, protecţia şi conservarea mediului, precum şi sănătatea populaţiei, să descurajeze
consumul excesiv şi să încurajeze investiţiile de capital, să garanteze respectarea autonomiei
financiare a operatorului, să garanteze continuitatea serviciului (Legea nr. 241/22.06.2006).
 Stabilirea, ajustarea sau modificarea preţurilor şi tarifelor se aprobă prin hotărâri ale
autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau prin hotărâri ale adunării
generale a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de apă şi de canalizare, în baza avizului
de specialitate eliberat de A.N.R.S.C. şi în condiţiile respectării următoarelor cerinţe (OUG
nr. 13/20.02.2008; Legea nr. 241/22.06.2006):
 asigurarea furnizării/prestării serviciului la nivelul indicatorilor de performanţă
stabiliţi de autorităţile administraţiei publice locale şi precizaţi în hotărârea de dare în
administrare sau în contractul de delegare a gestiunii serviciului;
 realizarea, pe perioada angajată, a unui raport calitate-cost cât mai bun pentru
serviciul furnizat/prestat şi asigurarea unui echilibru între riscurile şi beneficiile
asumate de părţile contractante;
 asigurarea exploatării, întreţinerii şi administrării eficiente a infrastructurii aferente
serviciului şi a bunurilor aparţinând domeniului public sau privat al unităţilor
administrativ-teritoriale.
Tariful pentru apa potabilă cuprinde în principal cheltuielile pentru captarea apei din
râuri, tratarea acesteia pentru a deveni potabilă, pomparea în reţelele stradale şi către
consumatori. Tariful pentru canalizare cuprinde în principal cheltuielile pentru colectarea
apelor uzate şi pluviale în reţeaua stradală, precum şi pentru transportul şi epurarea acestora
pentru a putea fi redate mediului natural.

Tariful serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Moreni (acelaşi

pentru consumatori casnici şi pentru societăţi comerciale) este de 0,25 euro/mc, inclusiv TVA,
din care 0,20 euro/mc pentru apă rece şi 0,05 euro/mc pentru canalizare.
Principalele componente ale tarifului serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare din Municipiul Moreni sunt:
 operare – 63,82%;
 întreţinere – 5%;
 resurse umane – 31,18%.
În ceea ce priveşte resursele umane, încadrarea în muncă a salariaţilor se realizează prin
încheierea unui contract individual de muncă între persoana care prestează munca şi persoana
juridică, reprezentată de Directorul General al societăţii.
În contractul individual de muncă sunt stipulate drepturile şi obligaţiile angajatului şi
angajatorului. Încadrarea cu resurse umane a structurii organizatorice este prezentată în
tabelul nr. 1.2.
Tabel 1.2 Încadrarea cu resurse umane a structurii organizatorice

Nr. Pondere
Resurse umane Număr
crt. (%)
1 Management 11 6,47
2 Execuţie 89 52,35
3 Muncitori: 70 41,18
3.1 - direct productivi 64 91,43
3.2 - indirect productivi 6 8,57
4 Cu studii superioare: 25 14,70
4.1 - tehnice 17 68,00
4.2 - economice 4 16,00
4.3 - juridice 1 4,00
4.4 - alte specialităţi (chimie, fizică) 3 12,00
5 Cu studii medii: 74 43,53
5.1 - tehnice 52 70,27
5.2 - economice 22 29,73
6 Cu pregătire generală 71 41,77
7 Total 170 100

În desfăşurarea procesului de producţie/prestare al societăţii un rol important revine

resurselor umane întrucât, cu ajutorul mijloacelor de producţie, acestea acţionează asupra
materiilor prime şi materialelor în vederea prestării unor servicii de calitate.
Resursele umane existente necesită o instruire adecvată în scopul cunoaşterii modului
de operare cu sisteme moderne automatizate. Planul de măsuri privind instruirea
personalului se va face concomitent cu introducerea noilor tehnologii.
În procesul desfăşurării activităţii curente este necesară o evidenţă tehnic- operativă şi
primară a muncii prestate, respectiv a timpului de muncă utilizat. În acest scop societatea,
prin angajaţii săi, întocmeşte pontaje, bonuri individuale şi colective de lucru, raportul zilnic
de control şi salarizare, fişa individuală de salarizare. Datele sunt apoi prelucrate şi
centralizate în statul de plată, în care se regăseşte fiecare angajat până la concurenţa fondului
efectiv de salarizare, descompus individual pe elemente ce formează salariul brut (salariu de
bază, adaosuri, sporuri, indemnizaţii etc.) şi pe categorii de reţineri legale din totalul brut.
Salariile plătite personalului sunt:
 salarii de bază – cuvenite pentru munca prestată, timpul de lucru, funcţia exercitată
conform contractului individual de muncă;
 salarii suplimentare – cuvenite conform prevederilor specifice ale legislaţiei muncii
şi ale contractului colectiv de muncă (spor de vechime, de toxicitate, de noapte, de
fidelitate).
Pe lângă salariile de bază şi suplimentare, angajaţii mai beneficiază pe parcursul
anului de prime acordate (prime de Paşte, de Crăciun), precum şi de dividende la finele
anului, în raport cu numărul de acţiuni deţinute în cadrul societăţii.

1.2 Caracteristici tehnico-economice ale operatorului

Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare se furnizează/prestează prin

exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice, denumită sistem public de
alimentare cu apă şi de canalizare (OUG nr. 13/20.02.2008).
Reţelele de distribuţie apă şi de canalizare fac parte din domeniul public al Consiliului
Local Moreni, pentru exploatare şi funcţionare fiind încheiat un contract de concesiune cu
societatea comercială G. C. L. T. Dâmboviţa S.A.
Sistemul public de alimentare cu apă reprezintă ansamblul construcţiilor şi terenurilor,
instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se
realizează serviciul public de alimentare cu apă (Legea nr. 241/22.06.2006). Sistemul public
de alimentare cu apă potabilă include următoarele componente:
 captări;
 aducţiuni;
 staţii de tratare;
 staţii de pompare, cu sau fără hidrofor;
 rezervoare pentru înmagazinarea apei potabile;
 reţele de transport şi distribuţie;
 branşamente până la punctul de delimitare.
Reţeaua publică de transport al apei este o parte a sistemului public de alimentare cu
apă alcătuită din reţeaua de conducte cuprinsă între captare şi reţeaua de distribuţie (Legea
nr. 241/22.06.2006).
Reţeaua publică de distribuţie a apei este o parte a sistemului public de alimentare cu
apă alcătuită din reţeaua de conducte, armături şi construcţii anexe, care asigură distribuţia
apei la doi sau mai mulţi utilizatori independenţi (Legea nr. 241/22.06.2006).
Branşamentul de apă este partea din reţeaua publică de alimentare cu apă care asigură
legătura dintre reţeaua publică de distribuţie şi reţeaua interioară a unei incinte sau a unei
clădiri.
Alimentarea cu apă a Municipiului Moreni, ce are o populaţie de 21.500 locuitori, se
realizează prin mai multe surse, cele mai importante fiind:
a) sursa Paltinu – este o sursă de suprafaţă amplasată pe râul Doftana, judeţul Prahova.
Municipiul Moreni este racordat la această sursă printr-o conductă de aducţiune cu o
lungime de 17,3 km. Apa este înmagazinată în două rezervoare cu o capacitate totală
de 5000 mc (2 x 2500 mc), amplasate în punctul Bana. De la rezervoarele Bana apa
este distribuită gravitaţional spre consumatorii din Municipiul Moreni. Această sursă
asigură 90% din necesarul de apă al municipiului, iar calitatea apei este foarte bună;
b) sursa Iedera – este o sursă formată din două puţuri de mare adâncime (peste 70 m),
amplasată pe malul stâng al râului Cricovul Dulce. Apa extrasă este pompată spre
 Municipiul Moreni printr-o conductă din oţel cu o lungime de 7,4 km.
Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 21,4 km, prin aceasta
asigurându-se necesarul de apă pentru 12.500 persoane, precum şi pentru mai mult de 120
agenţi economici privaţi şi bugetari. Reţeaua de distribuţie a apei potabile cuprinde conducte
din oţel, fontă, PVC, azbest şi beton cu diametre cuprinse între Φ50 şi Φ600.

Sistemul de alimentare cu apă potabilă a Municipiului Moreni are următoarele caracteristici

tehnice:
 asigură apa potabilă pentru 58,14% din populaţia Municipiului Moreni;
 asigură apa potabilă 24 ore/zi, 7 zile/săptămână;
 staţiile de pompare şi reţelele sunt uzate fizic şi moral (multe componente au timpul de
viaţă expirat), sunt supradimensionate comparativ cu actualul consum şi sunt ineficiente
din punct de vedere energetic (consumurile energetice sunt de cca. 0,5-0,75 kWh/mc apă,
adică dublu comparativ cu sistemele moderne);
 starea de degradare a reţelei de distribuţie conduce la pierderi de apă estimate la 43%;
 pierderile de apă din conducte şi ţevi conduc la creşterea riscului de alunecare a
terenurilor în zonele locuite;
 nivelul contorizării este de 90% pentru societăţile comerciale şi de 47% pentru
consumatorii casnici;
 apa potabilă corespunde din punct de vedere fizico-chimic şi bacteriologic legislaţiei în
vigoare.
Sistemul public de canalizare reprezintă ansamblul construcţiilor şi terenurilor aferente
instalaţiilor tehnologice, echipamentelor funcţionale şi dotărilor specifice, prin care se realizează
serviciul public de canalizare (Legea nr. 241/22.06.2006). Sistemul public de canalizare cuprinde
următoarele componente:
 racorduri de canalizare de la punctul de delimitare şi preluare;
 reţele de canalizare;
 staţii de pompare;
 staţii de epurare;
 colectoare de evacuare spre emisar;
 guri de vărsare în emisar;
 depozite de nămol deshidratat.
Reţeaua publică de canalizare este o parte a sistemului public de canalizare, alcătuită din
canale colectoare, cămine, guri de scurgere şi construcţii anexe, care asigură preluarea,
evacuarea şi transportul apelor de canalizare de la doi sau de la mai mulţi utilizatori
independenţi.
Racordul de canalizare este partea din reţeaua publică de canalizare care asigură
legătura dintre instalaţiile interioare de canalizare ale utilizatorului şi reţeaua publică de
canalizare, inclusiv căminul de racord. Părţile componente ale unui racord se precizează în
regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare. Racordul de la cămin spre reţea, inclusiv căminul de racord, aparţine reţelei
publice de canalizare (Legea nr. 241/22.06.2006).

Reţeaua de canalizare a Municipiului Moreni are o lungime totală de 20,2 km, la

această reţea fiind racordate 11.500 persoane şi 120 agenţi economici privaţi şi bugetari.
Configuraţia terenului nu permite racordarea la reţeaua de canalizare a tuturor locuitorilor.
În perspectivă, până în anul 2015 s-au realizat programe ce au în vedere extinderea reţelei de
canalizare pentru toţi locuitorii municipiului.
Epurarea apelor uzate se realizează într-o staţie de epurare cu o capacitate de 160 l/s şi trei
trepte: mecanică, biologică şi chimică. Deversarea apelor uzate epurate se realizează în
receptorul natural Cricovul Dulce.
Sistemul public de canalizare din Municipiul Moreni are următoarele
caracteristici tehnice:
 asigură canalizarea pentru 53,49% din populaţia Municipiului Moreni;
 staţiile de pompare a apelor uzate şi reţelele de canalizare sunt îmbătrânite;
 capacitatea staţiei de epurare este de 160 l/s, iar epurarea se realizează conform
legislaţiei în vigoare.
Gestionarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv exploatarea şi
funcţionarea sistemelor aferente, se organizează astfel încât să asigure respectarea
condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare privind calitatea apei potabile şi epurarea apelor
uzate şi în funcţie de:
 nevoile comunităţilor locale;
 mărimea, gradul de dezvoltare şi particularităţile economico-sociale ale localităţilor;
 starea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare existente;
 posibilităţile locale de finanţare a exploatării şi funcţionării serviciului, respectiv a
înfiinţării sau dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente;
 raportul cost-calitate optim pentru serviciul furnizat/prestat utilizatorilor (Legea nr.
241/22.06.2006).
Scopul principal al societăţii comerciale G. C. L. T. Dâmboviţa S.A. este să asigure
populaţiei şi agenţilor economici calitatea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare,
precum şi eficienţa acestui serviciu, securitatea serviciului, tarifarea echitabilă, care să
permită adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor.

Din analiza prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni de
către operator se pot desprinde principalele puncte forte, puncte slabe, oportunităţi şi
ameninţări, după cum urmează:
1. puncte forte:
- suficiente rezerve de apă, debite mari la sursele existente de apă (capacitatea de a transporta
cantităţi foarte mari de apă);
- alimentarea cu apă potabilă este continuă (24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână);
- contorizarea consumatorilor este de 90% pentru societăţile comerciale şi de 47%
pentru consumatorii casnici;
- există personal calificat pentru prestarea serviciului de alimentare cu
apă şi de canalizare;
- implicarea autorităţilor din administraţia publică locală şi judeţeană în atragerea de fonduri
europene necesare reabilitării şi modernizării infrastructurii sectorului de apă şi canalizare;
- sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni asigură apa
potabilă şi epurarea apelor uzate la parametrii de calitate prevăzuţi de actele normative în
vigoare;
- creşterea încrederii populaţiei în serviciile prestate de operatorul
S.C. G.C.L.T. S.A.;
- sprijin al guvernului, prin măsuri economice şi legislative, pentru dezvoltarea serviciului de
alimentare cu apă şi de canalizare (atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ);
- folosirea pe scară redusă a substanţelor chimice în agricultură, ceea ce conduce la reducerea
poluării surselor subterane de apă;
- existenţa organizaţiilor non-guvernamentale interesate în domeniul
serviciilor prestate către cetăţeni.
2 . puncte slabe:
- operarea cu reţele şi instalaţii învechite;
- ca volum pluviometric, râul Cricovul Dulce se caracterizează prin ape mari primăvara
datorate topirii zăpezilor şi viituri de vară provocate de ploile ce au un caracter torenţial,
nivelul record fiind atins în anul 1991 – 550 cm. Debitul multianual este de 2,60 mc/s;
- instalaţii supradimensionate, care conduc la creşterea accentuată a
costurilor specifice;
- lipsa unui sistem de evaluare şi comparare a calităţii serviciului prestat cu servicii
similare din alte zone ale ţării;
- lipsa unor instrumente de măsură la nivelul consumatorilor existenţi (restul de 10%
societăţi comerciale şi 53% consumatori casnici care nu sunt contorizaţi) şi a
echipamentelor de automatizare pentru monitorizare şi control în timp real al proceselor
tehnologice;
- costul ridicat al materialelor necesare pentru reparaţiile curente şi
capitale;
- dificultăţi în reducerea consumurilor tehnologice şi a pierderilor de apă;
- promovarea scăzută a investiţiilor în infrastructură;
- diferenţe de nivel între zonele inferioare şi zonele superioare ale oraşului5, fapt care creează
dificultăţi în alimentarea cu apă şi racordarea la reţeaua de canalizare a tuturor
consumatorilor;
- finanţare redusă în domeniul cercetării şi dezvoltării;
- cooperare redusă între sectorul academic, instituţiile de cercetare şi dezvoltare şi operatorii
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, fapt ce conduce la un transfer redus de
tehnologie şi inovaţii în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.
3. oportunităţi:
- posibilitatea de a obţine granturi/cofinanţări de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea
sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare;
- armonizarea legislaţiei privind apa şi mediul cu directivele Uniunii
Europene;
- relansarea economică a zonei cu implicaţii directe asupra creşterii numărului de consumatori;
- dezvoltarea sectorului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor cu impact puternic asupra
transferului de date necesar pentru calculul şi compararea indicatorilor de performanţă;
- interes sporit din partea autorităţilor locale pentru promovarea
parteneriatului public-privat în domeniul protecţiei mediului.

4. ameninţări:
- întârzierea plăţii serviciului prestat;
- scăderea consumului de apă potabilă;
- în sezonul de iarnă, marile cantităţi de zăpadă sunt un obstacol important în cazul
intervenţiilor programate/neprogramate la sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare;
- poluarea mediului ambiant;
- slaba securizare a instalaţiilor;
- interferenţe externe negative, cum ar fi întreruperile de curent electric;
- migraţia tineretului din Municipiul Moreni către alte oraşe din ţară şi din străinătate, unde pot
găsi mai uşor un loc de muncă.

Necesitatea asigurării calităţii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, a îmbunătăţirii

calităţii mediului, a asigurării continuităţii serviciului, a reducerii pierderilor de apă şi a
consumurilor energetice sunt numai câteva dintre elementele care impun efectuarea unor lucrări
de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni
 2. REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA SISTEMULUI PUBLIC DE
ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL
MORENI

2.1. Oportunitatea şi obiectivele lucrărilor de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a

sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

Oportunitatea lucrărilor de reabilitare şi modernizare reiese şi din luarea în considerare a

următoarelor elemente:

- prin extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile se va obţine creşterea numărului de

ore de funcţionare şi de clienţi serviţi;
- îmbunătăţirea performanţelor energetice ale staţiilor de pompare şi instalaţiilor anexe va
conduce la creşterea randamentului;
- după realizarea lucrărilor de modernizare se va reduce numărul personalului de
exploatare;
- cu ocazia reabilitării se vor elimina punctele slabe la toate subansamblele staţiilor de
tratare a apei, ale staţiilor de pompare şi instalaţiilor anexe, se vor înlocui echipamentele uzate
moral, se vor introduce sisteme de comandă, automatizare, protecţie, control şi diagnoză la
nivelul tehnologic actual, se vor efectua lucrări de reparaţie capitală cu modernizare la toate
echipamentele în vederea unui ciclu complet de funcţionare.

Strategia de creştere a calităţii producţiei şi serviciilor societăţii comerciale G. C. L. T.

Dâmboviţa S.A. are în vedere realizarea următoarelor obiective:

1. asigurarea apei potabile la nivel compatibil cu directivele Uniunii Europene;

2. creşterea fiabilităţii echipamentelor şi implicit, a coeficientului de disponibilitate a
sistemului, care este în scădere;
3. eliminarea tuturor punctelor slabe la toate subansamblele sistemului şi instalaţiilor
auxiliare;
4. retehnologizarea echipamentelor pentru un ciclu complet de funcţionare de 25 de ani;
5. reducerea pierderilor de apă pe reţele şi pe branşamentele interioare şi reducerea
consumurilor specifice de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor şi al contorizării
tuturor branşamentelor utilizatorilor;
6. reducerea consumurilor energetice din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare de
la 0,35 kWh/mc apă la 0,20 kWh/mc apă;
7. îmbunătăţirea stării de funcţionare a echipamentelor printr-un control sistematic şi un
sistem adecvat de întreţinere şi reparaţii;
8. promovarea unor soluţii tehnice şi tehnologice performante;
9. promovarea investiţiilor în infrastructura municipiului şi modernizarea acesteia
prin stimularea soluţiilor performante, a iniţiativei şi inovaţiei în domeniu;
10. îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant prin utilizarea raţională a resurselor naturale
de apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene.
 În vederea realizării obiectivelor propuse compania a efectuat o serie de studii tehnico-
economice privind posibilităţile de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare
cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni.

În tabelul nr. 2.1 sunt centralizaţi principalii parametri tehnico-economici ai proiectului de

reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul Moreni.

Tabel 2.1 Parametri tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a

sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni

Nr.
Specificaţie U.M. Valoare
crt.

1 mc/om/an 2,449
Sporul debitului mediu anual la 1.000.000 euro
Investiţii

2 Creşterea numărului de persoane care beneficiază Persoane 4361,187

de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare la
1.000.000 euro investiţii

3 l/om/zi 160
Debit mediu asigurat înainte de reabilitare şi
Modernizare

4 Populaţia rezidentă care beneficia de serviciul de alimentare Persoane 12.500

cu apă înainte de reabilitarea şi
modernizarea sistemului

5 Populaţia rezidentă care beneficia de serviciul de Persoane 11.500

canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea
sistemului

6 Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile înainte de Km 21,4

reabilitarea şi modernizarea sistemului
de alimentare cu apă

7 Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile Km 25

după reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu
apă

8 Lungimea reţelei de canalizare înainte de reabilitarea şi Km 20,2

modernizarea sistemului de
Canalizare

9 Km 25
Lungimea reţelei de canalizare după reabilitarea
şi modernizarea sistemului de canalizare
2.2 Fundamentarea investiţiilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului
de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni.

Demersurile legate de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare necesită o dimensionare şi implicit, o eşalonare calendaristică realiste, în funcţie de
potenţialul financiar al societăţii.

În valoarea investiţiei totale, pentru reabilitarea şi modernizarea echipamentelor sistemului

de alimentare cu apă şi de canalizare se includ:

 costurile eliminării sursei de apă Podei;

 costurile pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a municipiului Moreni;
 costurile înlocuirii pompelor uzate în staţia de epurare Moreni;
 costurile contorizării apei la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici;
 costuri pentru demontare, remontare şi management pentru modernizarea reţelei de apă a
municipiului Moreni;
 costurile lucrărilor de montaj al contoarelor la blocurile de locuinţe;
 costuri pentru proiectare şi engineering aferente lucrărilor de modernizare a reţelei de apă
a municipiului Moreni;
 costul de transport al echipamentelor noi şi retehnologizate până la locul exploatării
acestora.

În mod sintetic, costurile pentru reabilitarea şi modernizarea echipamentelor se regăsesc în

tabelul nr. 2.2.

Tabel 2.2 Costurile aferente lucrărilor de modernizare şi reabilitare a echipamentelor

din sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare

Nr. Cost total

Specificaţie
crt. (€)
1. Cost pentru eliminarea sursei de apă Podei 14 722

2. Cost pentru modernizarea reţelei de apă potabilă a 1 039 679

Municipiului Moreni
3. Cost pentru înlocuirea pompelor uzate în staţia de
3 603
epurare Moreni
4. Cost pentru contorizarea apei potabile la blocurile de
42 034
Locuinţe
5. Cost pentru contorizarea apei potabile la consumatorii
100881
Casnici
6. Cost total pentru reabilitarea şi modernizarea 1 200 969
Echipamentelor
 Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru rezervoarele în
care este înmagazinată apa :

C rezervoare= (11,76/ 100 )x 167947 = 19750 €

C montaj rezervoare= (80 / 100) x 19800 = 15800 €

C management rezervoare = (20 / 100) x 19800= 3950 €

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru rezervoarele în

care este înmagazinată apa este de 19750 €, din care activităţile de montaj au valoarea de 15800
€, iar managementul, asistenţa tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de
3950 €.

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru conductele de

aducţiune :

C conducte= (70,59 / 100) x 167947= 118554 €

C montaj conducte= (80 / 100) x 118554= 94843 €

C management conducte=(20 / 100) x 118554= 23711 €

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru conductele de

aducţiune este de 118554 €, din care activităţile de montaj au valoarea de 94843 €, iar
managementul, asistenţa tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de
23711 €.

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru pompe:

C pompe= (17,65 / 100) x 167947= 29643 €

C montaj pompe=(80 / 100) x 29643= 23714 €

C management pompe=(20 / 100) x 29643= 5929 €

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru pompe este de

29643 €, din care activităţile de montaj au valoarea de 23714 €, iar managementul, asistenţa
tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 5929 €.
 Tabelul nr. 2.3 Costuri pentru demontare, remontare şi management :
Nr. Cost al
Specificaţie
crt. lucrărilor
(€)

1. Montaj – total, din care:

134357
1.1.
pentru rezervoare de înmagazinare a apei 15800

1.2.
pentru conducte de aducţiune 94843
1.3.
pentru pompe 23714

2. Management – total, din care:

33590
2.1.
pentru rezervoare de înmagazinare a apei 3950
2.2.
pentru conducte de aducţiune 23711
2.3.
pentru pompe 5929
3. Total
167947

Pentru desfăşurarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi

de canalizare sunt necesare următoarele activităţi de proiectare şi inginerie:

- studii şi analize pentru verificarea noilor soluţii prevăzute, precum şi pentru verificarea
funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor în noile condiţii (debite majorate, schimbarea
condiţiilor termice, schimbarea condiţiilor dinamice etc.);
- proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului, cuprinzând soluţiile de reabilitare şi
modernizare;
- documentaţii tehnice privind lucrările de organizare, demontare şi remontare;
- documentaţii de execuţie (detalii de execuţie) pentru echipamente şi instalaţii;
- manuale de exploatare şi întreţinere;
- programe pentru verificările şi probele ce se vor efectua la societăţile producătoare şi la
amplasament (teste în timpul şi după terminarea montajului, teste de punere în funcţiune, teste de
garanţie şi teste finale) etc.
 Având în vedere experienţa specialiştilor români dobândită ca urmare a executării unor lucrări
similare, pentru activităţile de proiectare şi inginerie pentru lucrările de modernizare a sistemului
de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare numai o valoare de 36094 €.

Tabel 2.4. Investiţia totală pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu

apă şi de canalizare din Municipiul Moreni

Nr. SPECIFICAȚIE Investiţie

crt totală
(€)

1. Cost pentru proiectare şi inginerie

36094
2. Cost pentru activităţi de management
33590
3. Costul altor lucrări din perioada de proiectare
1473
4. Total cost în perioada de proiectare (1+2+3)
71 157
5. Cost pentru echipamente, inclusiv transport
1 200 969
6. Cost montaj echipamente
134 357
7. Costul altor lucrări din perioada de realizare a investiţiei
66 737
8. Total cost în perioada de realizare a investiţiei (5+6+7)
1 402 063
9. Total investiţie (4+8)
1 473 220

Efortul investiţional total este de 1 473 220 €, din care suma de 1 402 063 € este
destinată achiziţionării de echipamente, incluzând transportul şi montajul acestora. Ponderea
acestor costuri în totalul investiţiei va fi:

PCe = (1 402 063 / 1 473 220) x 100= 0,951 x 100= 95,14 aprox. 95 %

Ponderea costurilor de achiziţionare a echipamentelor (inclusiv transport şi montaj) în totalul

investiţiei este de 95%, restul de 5% revenind activităţilor de proiectare, inginerie şi
management.
2.3. Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare.

2.3.1. Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare:

Ţinând cont de experienţa dobândită de specialiştii români pentru lucrări similare, perioada
pregătitoare luată în considerare (care cuprinde proiectarea, engineering-ul, procurarea
materialelor, lansarea comenzilor şi începerea execuţiei pieselor cu ciclu lung de fabricaţie), este
de 4 luni.
Perioada de execuţie efectivă a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă a fost estimată la 10 luni pentru fiecare segment al reţelei (segmentul 1:
sursa Paltinu – municipiul Moreni, segmentul 2: sursa Iedera – municipiul Moreni), în condiţiile
în care lucrările de reparaţii se execută succesiv la câte un singur segment, iar lucrul se
desfăşoară în două schimburi, şase zile pe săptămână.
În această perioadă sunt incluse şi lucrările necesare reabilitării staţiilor de tratare a apei brute
şi a staţiilor de pompare a apei potabile la consumatori.
Lucrările necesare eliminării sursei de apă Podei se execută în paralel cu cele de modernizare
a celor două segmente de reţea. De asemenea, în aceeaşi perioadă se vor executa şi lucrările de
contorizare a consumului de apă potabilă la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici.
Perioadele de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu
apă din Municipiul Moreni sunt prezentate în tabelul nr. 3.5.

Tabelul nr. 2.5 Perioade de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a

sistemului de alimentare cu apă:

Durata
Nr. Durata faţă de termenul modernizării
Denumire activitate
crt. de referinţă1 (luni) (luni)

1. Segmentul 1 0 10
- scoatere din funcţiune 10
- predare în exploatare

2. Segmentul 2 10
- scoatere din funcţiune 11
- predare în exploatare 20

3. TOTAL 20 20
 Astfel, perioada totală de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă este de 20 luni, începând din momentul demarării lucrărilor (momentul 0 =
începerea lucrărilor).
Lucrările de reparaţie cu modernizare a instalaţiilor auxiliare se execută în perioada de
reabilitare şi modernizare a reţelei de alimentare cu apă, cu excepţia lucrărilor care trebuie
executate în perioada premergătoare începerii reparaţiei primului segment de reţea (reabilitarea
infrastructurii platformei montaj şi acceselor).
Înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni se realizează în două etape a câte cinci luni
fiecare, paralel cu lucrările de reparaţie şi reabilitare a celor două segmente de reţea din cadrul
sistemului de alimentare cu apă potabilă.

Tabel 3.6 Graficul de execuţie a modernizării sistemului public de alimentare cu apă şi

de canalizare :

PERIOADA
Nr. (luni)
crt. ACTIVITATEA
- 0 1 20
4 0
1 Semnarea contractului - 0
4
2 Modernizare primul segment de reţea (sursa Paltinu- 0 1
municipiul Moreni) 0

3 Modernizare instalaţii auxiliare segment de reţea 0 1

(sursa Paltinu-municipiul Moreni) 0

4 Înlocuire pompe uzate în staţia de epurare 6 1

Moreni – etapa 1 0

5 Modernizare cel de-al doilea segment de reţea 11 20

(sursa Iedera-municipiul Moreni)

6 Modernizare instalaţii auxiliare segment de reţea 11 20

(sursa Iedera-municipiul Moreni)
Înlocuire pompe uzate în staţia de epurare
7 Moreni – etapa 2 16 20

8 Modernizare instalaţii auxiliare sistem de alimentare 0 20

cu apă
Graficul de execuţie a lucrărilor de reparaţie a instalaţiilor auxiliare ale sistemului de
alimentare cu apă potabilă se suprapune peste graficul lucrărilor de modernizare a segmentelor
de reţea, rezultând graficul de execuţie a tuturor lucrărilor necesare efectuării reabilitării şi
modernizării sistemului de alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni.
 Totodată, se ia în considerare şi graficul de execuţie a lucrărilor de înlocuire a pompelor
uzate în staţia de epurare Moreni, rezultând graficul de execuţie a modernizării sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare (tabelul nr. 2.6).

2.3.2. Eşalonarea investiţiilor

Pe baza graficului de execuţie a lucrărilor se poate face eşalonarea investiţiilor pe luni (tabelul
2.7), considerându-se luna zero momentul de începere a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni.
În perioada [- 4-0] se vor lua în considerare următoarele costuri:
- valoarea totală a lucrărilor de proiectare şi inginerie (36 094 €);
- 20% din costul total pentru activităţi de management (20%din 33590= 6 718 €);
- valoarea altor lucrări (1 473 €).
Astfel, costul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare din Municipiul Moreni pentru perioada [- 4 ; 0 ] va fi de 44 285 €.
Pentru perioadele [0-10] şi [11-20], perioade în care costurile sunt egale, se iau în considerare
următoarele costuri:
- 50% din costul achiziţionării şi înlocuirii echipamentelor, inclusiv transportul şi montajul
acestora ( 50% din 1 402 063= 701 031,5 €);
- 40% din costul total pentru activităţi de management (40% din 33 590=13 436 €).
Rezultă că atât în perioada [0-10], cât şi în perioada [11-20] costul lucrărilor de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni va fi de
714 467,5 €.

Tabel 2.7 Eșalonarea investiției totale

Luna INVESTIŢIA TOTALĂ

(€)

(- 4) - 0 44 285

0-10 714 467,5

11-20 714 467,5

Total 1 473 220

În concluzie, investiţia necesară pentru realizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a

sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni începe cu 4 luni
înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului (demararea efectivă a
lucrărilor) şi are o valoare de 1 473 220 €, eşalonată în doi ani, astfel:
 4 luni (înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului): 44 285 €;
 10 luni (durata lucrărilor pentru primul segment de reţea): 714 467,5 €;
 10 luni (durata lucrărilor pentru al doilea segment de reţea): 714 467,5 €.

2.4 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a

reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare

Investiţia necesară pentru reabilitare şi modernizarea sistemului de alimentare cu

apă potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni are o valoare totală de 1 473 220 €,
eşalonată în doi ani (tabelul nr. 2.8).

Tabel 2.8 Investiţia necesară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare în Municipiul Moreni
Valoarea
Perioada de realizare a
Nr. investiţiei
investiţiei
crt. (€)

1. Anul 1 615 859

2. Anul 2 857 361

3.
TOTAL 1 473 220

În valoarea investiţiei din primul an se include investiţia aferentă lucrărilor efectuate

înaintea scoaterii din funcţiune a unor componente ale sistemului (44 285 € investiţi în primele
patru luni), la care se adaugă investiţia aferentă celor opt luni rămase până la sfârşitul anului. Se
consideră o valoare medie a investiţiei de 71 446,75 €/lună (714 467,5 €/10 luni), rezultând astfel
o valoare a investiţiei pentru cele opt luni de 571 574 € ( 71 446,75 x 8= 571 574)

În cel de-al doilea an, valoarea investiţiei va fi de 857 361 € (diferenţa dintre investiţia
totală şi cea aferentă primului an de realizare a investiţiei).
Durata de viaţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi modernizare
este estimată la 25 de ani.
Tabel 2.9. Analiza indicatorilor de eficienţă tehnico-economică se va realiza pornind de la
premisa că investiţia se finanţează din surse proprii şi fonduri nerambursabile, astfel:
Valoarea
Nr. Specificație investiției (€) Sursa de finanțare
crt
1 Modernizarea rețelei de apă potabilă a municipiului Moreni 1 039 679 Fonduri structurale
Consiliul Local Moreni
2 Înlocuirea pompelor uzate în stația de epurare Moreni 3 603 Consiliul Local Moreni

3 Contorizarea apei potabile la blocurile de locuințe 21 017 Consiliul Local Moreni

4 Contorizarea apei potabile la consumatorii casnici 100 881 Consiliul Local Moreni
5 Total investiție finanțată din alte surse 1 165 180 -
5 Total investiție finanțată din surse proprii 308 040 -
6 Total investiție 1 473 220 -

! Observație ! Din valoarea totală a lucrărilor de contorizare a apei potabile la blocurile de

locuinţe (42 034 €), 50% se finanţează de către Consiliul Local Moreni ( 21 017 €) şi 50% din
surse proprii (21 017 €).

Cheltuielile anuale de exploatare în perioada de desfăşurare a lucrărilor de reabilitare şi

modernizare, precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare
sunt centralizate în tabelul nr. 2.10.

Tabel nr. 2.10. Cheltuieli anuale de exploatare

Specificaţie
Nr. Cheltuieli anuale de exploatare
crt. (€)
Perioada de realizare a investiţiei:
1. Anul 1 20 036
Anul 2 14 732

Perioada de funcţionare a sistemului

2. după reabilitare şi modernizare – 30 938
25 ani
Veniturile anuale obţinute în perioada de desfăşurare a lucrărilor, precum şi în perioada de
funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizate în tabelul nr.2.11.

Tabel nr. 2.11. Venituri anuale :

Nr. Specificaţie Venituri anuale (€)

crt.

1. Perioada de realizare a investiţiei:

Anul 1 128 170
Anul 2 125 224

2. Perioada de funcţionare
a sistemului după reabilitare 256 340
şi modernizare – 25 ani

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare (tabelul nr. 1.1)
se cunoaşte faptul că la 1 milion € investiţie se obţine un spor al debitului mediu anual de
2,449 mc/om/an (ΔD/1mil.) şi un plus de 4361,187 persoane care beneficiază de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare (ΔPra/1mil.).
Debitul mediu asigurat înainte de reabilitare şi modernizare (D0) este de 160 l/om/zi, adică
58,4 mc/om/an
(160 l/om/zi x 365 zile / an = 58.400 l/om/an = 58,4 mc/om/an ).
Numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului se determină conform relaţiei:
Pra1 = Pra 0 + ΔPra /1mil. x I = Pra 0 + 4361,187 x I ,
în care:
Pra1– numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului
Pra0– numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
ΔPra/1mil. – sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului
I– volumul investiţiei

Pentru proiectul analizat, numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de

alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi:
Pra1  12 500  4361,187 x 1,473220  12 500  6 425 18 925 persoane
Cantitatea de apă furnizată în sistemul de alimentare cu apă după reabilitarea şi
modernizarea sistemului (Af1) se determină utilizând următoarea relaţie de calcul:
Af1  Af0  Af ,

Unde:
Af1 – cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului.
Af0 – cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului.
ΔAf – sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului.
Cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af0) se
calculează conform relaţiei:
Af0  D0  Pra 0 ,
unde:
Af0 – cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului;
D0– debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului;
Pra0. – numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului;

În cazul proiectului analizat, cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea

sistemului va fi:
Af0 160 l/om/zi x 365 zile/anx 12 500 persoane 
 58 400 l/om/anx 12 500 persoane

Af0  730 000 000 l / an 730 000 mc / an

Sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului (ΔAf) se

determină folosind următoarea relaţie de calcul:

Af  D0   Pra /1mil.  I  D /1mil  I  Pra1

unde:
ΔAf – sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului;
D0 – debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului;
ΔPra/1mil. – sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi
de canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea
sistemului;
I– valoarea investiţiei;
ΔD/1mil. – sporul debitului mediu anual ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru
reabilitarea şi modernizarea sistemului;
Pra1 – numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului.
 În cazul proiectului analizat, sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi
modernizării sistemului se calculează astfel:

Af  58,4  4361,187 1,473220  2,449 1,473220 18 925  375 219, 294+ 68 279,806

Af  443 499 mc/an

Prin însumarea cantităţii de apă furnizate înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

(Af0) cu sporul de apă furnizată, ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului (ΔAf) rezultă
cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af 1):

Af1  730 000  443 499  1 173 499 mc / an

În mod sintetic, parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei reabilitării şi

modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt prezentaţi în tabelul nr. 3.12.

Tabelul 2.12. Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei proiectului

Perioada de realizare a
investitiei
Nr. Perioada de funcţionare a
crt. Specificaţie 1 2 sistemului

1. Investiţii (€/an) 615 895 857 361 0

Cheltuieli de
2. exploatare 20 036 14 732 30 938

(€/an)
Cheltuieli totale
3. (€/an)(1+2) 635 931 872 093 30 938

4. Venituri anuale (€/an) 128 170 125 224 256 340

Profit anual (€/an)(4-
5. 2) 108 134 110 492 225 402

Aceşti parametri se vor utiliza pentru calculul indicatorilor de eficienţă economică a proiectului
de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
municipiul Moreni.
 3. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE
ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI

Evaluarea atentă a eficienţei oricărei activităţi economice implică o abordare sistemică,

globală, ce presupune reliefarea aspectelor economice, dar şi a celor politice, sociale sau
ecologice, ţinându-se cont de multiplele efecte create în avalul sau amontele domeniului
respectiv.

Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor de utilităţi publice şi în special a serviciului de

alimentare cu apă şi de canalizare, particularităţile şi interdependenţele cu celelalte sectoare ale
vieţii economice şi sociale justifică abordarea eficienţei acestora într-o viziune sistemică şi
dinamică, ce implică luarea în considerare a premiselor utilizării raţionale şi protecţiei resurselor
de apă, păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de sănătate a oamenilor.

Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare are un impact deosebit asupra mediului: pe de

o parte reprezintă un important factor poluator, iar pe de altă parte participă în mod esenţial la
limitarea gradului de poluare (epurarea apelor uzate). De aceea, respectarea exigenţelor de mediu
pe parcursul întregului ciclu de viaţă a infrastructurii serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare dobândeşte o importanţă deosebită în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă.

Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea realizării de

obiective noi, reabilitării şi modernizării celor existente se calculează o serie de indicatori
tehnico-economici care fundamentează eficienţa economică a investiţiilor. Deoarece aceste
calcule se efectuează în vederea obţinerii unor împrumuturi (credite) şi aprobări ale diverşilor
factori de răspundere (factori de mediu, consilii locale, consilii judeţene etc.), ele se numesc note
de fundamentare sau calcule economice de fundamentare.

Metodologia de evaluare a eficienţei sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă şi de

canalizare trebuie să urmărească aprecierea exactă a tuturor eforturilor investiţionale, dar mai
ales a multiplelor efecte economice, directe şi propagate. Tocmai de aceea, evaluarea eficienţei
economice se realizează prin apelarea la un sistem complex de indicatori, ce include indicatori de
bază în abordare statică şi dinamică, la care se adaugă o serie de indicatori de performanţă
specifici serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
3.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare şi modernizare

Literatura de specialitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995; Topală, 1996;
Vasilescu et al., 2000) propune o serie de indicatori de bază (în abordare statică şi dinamică) ce
pot fi adaptaţi şi utilizaţi în scopul evaluării eficienţei proiectelor de reabilitare, modernizare, şi
dezvoltare din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. În acest sens, se
recomandă aprecierea eficienţei economice pe baza următorilor indicatori: investiţie specifică,
termen de recuperare a investiţiei, coeficient de eficienţă economică a investiţiilor, cheltuieli
totale actualizate, cheltuieli totale actualizate specifice, randament economic al investiţiei.

Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional, pe de o parte şi efectul
obţinut sub forma capacităţii de servire, pe de altă parte (Românu & Vasilescu, 1997). Relaţia de
calcul este următoarea:

s = It / Cs
în care:
It – investiţia totală;
CS – capacitatea de servire, exprimată în număr de clienţi serviţi;

În cazul reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor obiective existente, investiţia

specifică (sm) se calculează astfel (Raţiu-Suciu et al., 2002):

sm =I m / (Cs1 –Cs0)
în care:
Im – volumul investiţiilor pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare;
CS1 – capacitatea de servire după reabilitare, modernizare, dezvoltare, exprimată în număr de
clienţi serviţi;
CS0 – capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării, dezvoltării, exprimată în
număr de clienţi serviţi;

Calculat astfel, indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe o unitate fizică
spor de capacitate de servire (pe client) rezultată în urma reabilitării, modernizării, dezvoltării.

În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din

Municipiul Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitare şi modernizare este de 12 500 de
persoane, iar după efectuarea lucrărilor va fi de 18 925 persoane.
Rezultă că investiția specifică va fi :
s m =1 473 220 / (18 925- 12 500)=1 473 220 / 6 425= 229, 30 €/locuitor
Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/sau a studiilor de fezabilitate aprobate au
rezultat următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru modernizarea şi reabilitarea
unor capacităţi existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare (Asociaţia
Română a Apei, 2003):

- pentru instalaţii de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor;

- pentru instalaţii de distribuţie şi transport apă potabilă: 140 €/locuitor;

- pentru reţele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor;

- pentru staţii de epurare a apelor uzate: 220 €/locuitor.

Astfel, investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor existente din

sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630 €/locuitor. Rezultă că în
cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul
Moreni investiţia specifică este eficientă din punct de vedere economic (229,30 €/locuitor, faţă
de 630 €/locuitor).

Termenul de recuperare a investiţiei în abordare statică sau dinamică (T, Ta) reflectă
timpul în care se poate recupera investiţia realizată din profitul anual obţinut (Raţiu-Suciu et al.,
2002; Românu & Vasilescu, 1997).

În abordare statică, relaţia de calcul este: T= It / Ph

în care:
It – investiţia totală
Ph – profitul anual
T= 1 473 220 / 225 402= 6, 54 ani
Astfel, pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada
de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari
6,54 ani.
În viaţa economică reală nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile
nu evoluează liniar în timp şi ca urmare, profitul anual va înregistra valori diferite.
Explicaţia decurge din faptul că după intrarea în funcţiune a obiectivului este necesară o perioadă
de atingere a parametrilor proiectaţi, profitul obţinut în primii ani fiind astfel mai mic decât cel
proiectat.
În consecinţă, termenul de recuperare a investiţiei se va calcula după
următoarea formulă : T = (It + P P’ ) / Ph
în care:
It – investiţia totală
Ph – profitul anual
ΔP – diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere
a parametrilor proiectaţi
P’ – profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor capacităţi
parţiale de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului

În primul an de realizare a investiţiei profitul este de 108 134 € , iar în cel de-al doilea an de
realizare a investiţiei are o valoare de 110 492€. Rezultă că în perioada de realizare a investiţiei
se va obţine un profit total de 218 626 € (P’ = 108 134 € + 110 492 €).
Se presupune că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare
cu apă şi de canalizare au fost efectuate probe, încercări, verificări şi simulări astfel încât
perioada de atingere a parametrilor proiectaţi nu se ia în considerare (ΔP=0). În acest caz,
termenul de recuperare a investiţiei va fi:

T = (It + P P’ ) / Ph = (1 473 220 + 0 - 218 626) / 225 402= 1 254 594 / 225
402 = 5,57 ani

Situaţia reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor sisteme de alimentare cu apă potabilă şi
de canalizare existente implică sintetizarea corelaţiei dintre efortul investiţional şi efectul generat
de adoptarea uneia dintre măsurile propuse. În acest sens, literatura de specialitate (Raţiu-Suciu
et al., 2002; Românu& Vasilescu,1997) propune determinarea termenului de recuperare (Tm)
conform relaţiei:
Tm = Im / Ph1 - Pho
în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare.

Tm =Im/Ph1-Pho=1 473 220 /225 402–131 306= 1 473 220 / 94 096= 15,66 ani
Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial), obţinut ca urmare a funcţionării unor
capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de recuperare va fi:

T= 1 473 220- 218 626 / 225 402-131 306= 1 254 594 / 94 096=13,33 ani
 În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, perioada de recuperare a
investiţiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare este de obicei de 15-16 ani. De aceea,
se poate afirma că proiectul analizat poate fi acceptat, întrucât termenul de recuperare a
investiţiei de 15,66 ani se încadrează în limitele considerate a fi normale.
Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop reducerea
costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca urmare a investiţiei concretizându-
se într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de recuperare se poate calcula şi după
relaţia (Raţiu-Suciu et al., 2002):
Tm = Im / C0 - Cm
în care:
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare,
C0 – costul de prestare/furnizare a serviciului înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare.
Cm – costul de prestare/furnizare a serviciului (mai mic) după reabilitare, modernizare,
dezvoltare.

În cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor este

însoţită totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmare a creşterii calităţii serviciului
prestat şi a tarifului. De aceea, calculul termenului de recuperare conform relaţiei de mai sus nu
este relevant în acest caz.

Termenul de recuperare dinamic (Ta) indică durata de recuperare a investiţiei din profitul
anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare (Topală, 1996; Vasilescu et al.,2000). Pentru calculul indicatorului se pleacă de la
relaţiile1:

în care:
Ita – investiţia totală actualizată
Ih – investiţie anuală
Ph – profit anual
d – durata de realizare a proiectului
a – rata de actualizare
În cea de-a doua relaţie s-a considerat că profitul este constant pe întreaga perioadă de
funcţionare a obiectivului, aplicându-se formula sumei unei progresii geometrice. Prin utilizarea
relaţiilor de mai sus se va determina termenul de recuperare dinamic astfel:

Prin logaritmarea relaţiei de calcul rezultă:

Rezultă că termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul relaţiei:

în care:
Ita – investiţia totală actualizată;
Ph – profit anual;
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.

Un proiect este cu atât mai eficient, cu cât termenul de recuperare calculat static sau dinamic este
mai mic. În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare în mod
convenţional o rată de actualizare de 10%.

Ita = 615 895 X [ 1/ (1+0,10) 1 ] + 857 361 x [ 1 / (1+0,10) 2 ]

= 615 859 x 0,909 + 857 361 x 0,826

= 559 815, 831+ 708 180,186

=1 267 996,017 €

Ta =[ lg 225 402 - lg[225 402 – 1 267 996,017x (1+ 0,10)2 x 0,10] ] / lg (1+0,10)

= (lg 225 402 -lg 71 974,469) / lg 1,10

=( 5,352958 - 4,857179) / 0,041393

= 0,495779 / 0.041393

= 11,97 ani
Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 11,97 ani. Se poate aprecia că
proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
din Municipiul Moreni este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele
considerate normale pentru sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.
Dacă în perioada de realizare a investiţiei funcţionează capacităţi parţiale de servire şi se
obţine profit, atunci acesta trebuie luat în considerare la calculul termenului de recuperare.
În acest caz, relaţiile de calcul utilizate sunt cele prezentate în continuare:
 Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca urmare a funcţionării
unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de recuperare
dinamic va fi:
Ta =[ lg225 402- lg[225 402- ( 1 267 996,017 – 98 303, 636 - 91 315, 702) x (1
+0,10)2 x 0,10] ] / lg( 1+ 0,1)

= [lg 225 402- lg[ 225 402-(1 078 346, 679 x 1,21 x 0,10) ] ] / lg 1,10

= [ lg 225 402- lg[225 402- 130 479, 948] ] / lg 1,10

= lg 225 402 – lg 94 922,052 / lg 0,10

= 5,352958 - 4,977367 / 0,041393= 0.375591 / 0,041393

=9,07 ani
Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 9,07 ani. Se poate aprecia că
proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate
normale pentru sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Dacă se compară
termenul de recuperare calculat dinamic (9,07 ani) cu cel calculat static (5,57 ani) se constată că
în cazul actualizării datelor rezultă o perioadă de timp mai mare necesară recuperării investiţiei.
Tocmai de aceea, în evaluarea proiectelor este necesară folosirea calculelor de actualizare, care
permit o mai bună apreciere a eficienţei economice a proiectelor de reabilitare, modernizare, sau
dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e) sintetizează corelaţia dintre profitul

anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de capital investit, calculându-se de obicei
numai în formă statică, după relaţia (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995):

e = Ph / It
Ph – profit anual;
It – investiţie totală.
Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o unitate monetară
capital investit, indicând o eficienţă cu atât mai mare, cu cât nivelul său este mai ridicat.

e = 225 402 / 1 473 220= 0,153 € profit la 1 € investit

În cazul reabilitărilor, modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor publice de alimentare cu apă şi
de canalizare indicatorul exprimă profitul suplimentar faţă de situaţia iniţială obţinut la fiecare
unitate monetară investită şi se calculează conform relaţiei:

e = ( Ph1 – Pho ) / Im
Im – volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare.
Ph1 – profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării.
Ph0 – profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare.

e = ( Ph1 – Pho ) / Im = (225 402 – 131 306) / (1 473 220 -218 626 )

= 94 096 / 1 254 594

= 0,075 € profit suplimentar la 1 € investit

Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (Ct, Cta) cuantifică efortul total (cu
investiţia şi cu exploatarea) pe întreaga durată de execuţie şi exploatare a obiectivului, din punct
de vedere static sau dinamic.

În abordare statică, relaţiile de calcul sunt:

Ct = It+Ch x De sau Ct = It+ Ch x T

It – investiţia totală
Ch – costurile anuale de exploatare
De – durata de funcţionare a obiectivului
T – termenul de recuperare a investiţiei
 Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi în perioada realizării
investiţiei, care vor fi luate în considerare la calculul indicatorului.

Ct = It+Ch x De = 1 473 220+ (20 036+14 732) +(30 938 x 25) =

= 1 473 220+ 34 768 + 773 450

= 2 281 438 €
În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizate sunt foarte mari şi există
riscul denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea celei de-a doua relaţii pentru
determinarea cheltuielilor totale.

Calculate astfel, cheltuielile totale în abordare statică pentru proiectul analizat vor avea valoarea:

Ct = It+ Ch x T = 1 473 220+ (20 036+14 732) +(30 938 x 13,33)

= 1 473 220 + 34 768 + 412 403,54

= 1 920 391,54 €
Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei, cheltuielile totale în
abordare statică vor fi mai mici (1 920 391,54 € ) decât în cazul în care sunt calculate în funcţie
de durata de funcţionare a sistemului (2 281 438 € )

În abordare dinamică, indicatorul se calculează conform relaţiei:

Ih – investiţia anuală
Ch – costurile anuale de exploatare
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d – durata de realizare a obiectivului
a – rata de actualizare

Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va ţine cont de costul pierderilor în

reţelele de distribuţie a apei potabile, precum şi de eventualele daune.
În principiu, pentru toate variantele de proiect analizate se adoptă un orizont de timp de
aceeaşi mărime, în scopul asigurării comparabilităţii în timp a proiectelor.
Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite cu eforturi minime,
astfel încât variantele de proiect se vor ordona crescător, pe primul loc situându-se varianta cu
cheltuieli totale minime, statice sau actualizate.
 Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat perioada de realizare a investiţiei este de
doi ani, iar durata de funcţionare după reabilitare şi modernizare este de 25 de ani, cheltuielile
totale actualizate se vor calcula astfel :

Cunoscând că suma unei progresii geometrice cu n termeni şi raţia q este:

atunci cheltuielile totale actualizate sunt :

Pentru proiectul analizat, prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai sus, la o

rată de actualizare de 10%, rezultă:

Cta = 635 931 x 0,909 + 872 093 x 0,826 + 30 938 x 0,826 x 9,077 

= 1 530 708, 3 €

Cheltuieli totale actualizate specifice (Ctas) exprimă efortul total actualizat, cu investiţia şi cu
prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de servire.
Se determină prin utilizarea următoarelor relaţii matematice:
Cta – cheltuieli totale actualizate
qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual
prin zona respectivă de reţea (exprimată în mc)
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d – durata de realizare a obiectivului
Qh – cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual
prin zona respectivă de reţea (exprimată valoric) (tabel 2.11)
a – rata de actualizare

Calculând acest indicator pentru mai multe variante de proiect, va fi preferată varianta în
cazul căreia cheltuielile totale actualizate specifice sunt minime.
Relaţiile de calcul prezentate sunt valabile în ipoteza că în perioada de realizare a reabilitării
şi modernizării nu funcţionează capacităţi de servire. Având în vedere faptul că pentru proiectul
analizat în perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare funcţionează capacităţi
parţiale de producţie/prestare, la calculul cheltuielilor totale actualizate specifice se vor lua în
considerare şi aceste capacităţi.
La calculul indicatorului în funcţie de cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă purată
produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea exprimată valoric (sub forma
veniturilor anuale) se va utiliza relaţia:

întrucât:

Prin aplicarea aceluiaşi raţionament utilizat la calculul indicatorului cheltuieli totale

actualizate rezultă că indicatorul cheltuieli specifice actualizate se va determina după relaţia:

În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de

canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale actualizate specifice vor fi:
Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică (R, Ra) arată câte
unităţi monetare profit final se vor obţine la fiecare unitate monetară investită, după recuperarea
investiţiei (Raţiu-Suciu et al,2002; Românu & Vasilescu, 1997).
Relaţiile de calcul se prezintă astfel:

Pf – profit final;
It – investiţie totală;
Pt – profit total;

Pta – profitul total actualizat;

Ita – investiţiile totale actualizate;
Ph – profitul anual; Ih – investiţiile anuale;
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.
 Pentru proiectul analizat, prin luarea în considerare a profitului din perioada de funcţionare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a profitului din perioada de realizare a
lucrărilor de reabilitare şi modernizare se vor obţine următoarele valori ale indicatorului:

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

sau, calculat mai riguros, prin luarea în considerare a sporului de profit:

unde P0 – profitul obţinut înainte de reabilitare şi modernizare.

 Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de reabilitare şi modernizare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este eficient, poate
fi acceptat de către decidenţi şi pus în aplicare.
În continuare, pentru a detalia analiza eficienţei proiectului, este necesar să se calculeze o serie
de indicatori de performanţă specifici sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Evaluarea atentă a eficienţei serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare implică şi

calculul unor indicatori care să exprime siguranţa în funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor
sub aspectul continuităţii, datorită faptului că întreruperea alimentării cu apă poate avea efecte
negative asupra populaţiei şi a economiei naţionale.
Asigurarea unui grad înalt în alimentarea cu apă, menţinerea în timp a debitului între anumite
limite etc sunt principalele probleme care necesită atenţie în alimentarea cu apă a consumatorilor.
O importanţă deosebită în aprecierea eficienţei economice a proiectelor de reabilitare şi
modernizare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare o au consumurile
specifice, întrucât nivelul redus al acestora, în condiţiile realizării unei prestaţii corespunzătoare
din punct de vedere cantitativ şi calitativ, reflectă un grad înalt de tehnicitate a instalaţiei.

Indicatorii de performanţă sunt folosiţi ca instrumente de lucru în toată lumea în multe sectoare
economice, fapt pentru care potenţialul acestora în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de
canalizare este indiscutabil. Pentru a-şi realiza obiectivele, operatorul serviciului de alimentare
cu apă şi de canalizare trebuie să atingă grade înalte de eficienţă şi eficacitate. Eficienţă
înseamnă situaţia în care resursele operatorului sunt utilizate optim pentru prestarea serviciului.
Eficacitate înseamnă situaţia în care obiectivele declarate (definite în mod specific şi realist)
sunt îndeplinite.
Un indicator de performanţă este o măsură cantitativă a unui aspect particular al performanţei
operatorului sau al standardului serviciului. Indicatorul de performanţă asistă la monitorizarea şi
evaluarea eficienţei şi a eficacităţii operatorului, simplificând astfel o evaluare complexă.
Indicatorii de performanţă sunt împărţiţi în şase categorii (Alegre et al.,
2000), în concordanţă cu structura organizaţională a operatorului:
- indicatori ai apei;
- indicatori de personal;
- indicatori fizici;
- indicatori operaţionali;
- indicatori de calitate a serviciului;
- indicatori financiari.
 Interpretarea performanţei unui operator nu poate fi evaluată fără a fi luat în considerare
propriul context, precum şi cele mai relevante caracteristici ale sistemului şi ale regiunii.
Contextul informaţional este organizat după cum urmează: profilul operatorului, profilul
sistemului şi profilul regiunii.
 Profilul operatorului depăşeşte cadrul organizaţiilor.
 Profilul sistemului se axează în principal pe volumele de apă, pe bunuri fizice, pe
mijloacele tehnologice folosite şi pe consumatori.
 Profilul regiunii este relevant pentru realizarea comparaţiilor între operatori, deoarece
acesta permite o mai bună înţelegere a contextului demografic, economic, geografic şi de
mediu.

Indicatorii de performanţă sunt mijloace de măsurare a factorilor importanţi pentru

durabilitate, precum şi a îmbunătăţirilor aduse sistemului prin reabilitare.
Evaluarea performanţelor se poate realiza cu ajutorul unor date istorice, calculate pentru cel
puţin doi ani. Pentru realizarea proiecţiilor se recomandă calculul datelor pentru cel puţin cinci
ani, pentru a acoperi perioada de după terminarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare. Pentru
a demonstra durabilitatea proiectului, în cazul în care finanţarea implică şi credite, această
perioadă trebuie să acopere începerea rambursării creditului.

Calitatea informaţiilor pe baza cărora se calculează indicatorii este foarte importantă.

Utilizarea unor date sigure, generate printr-un control riguros dă mai multă valoare acestor
indicatori decât nişte simple estimări sau extrapolarea tendinţelor din trecut.
În acest sens, este necesară stabilirea unor valori ţintă pentru măsurarea performanţei pe baza
experienţei unor proiecte similare.
Literatura de specialitate(Alegre et al,2000) propune o serie de indicatori de performanţă pentru
serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare,care să exprime:
- acoperirea serviciului;
- consumul şi producţia de apă;
- apa nejustificată;
- practicile de contorizare;
- performanţele sistemului;
- costuri şi personal;
- calitatea serviciilor;
- facturarea şi încasarea;
- performanţele financiare;
- investiţiile de capital.
Tabelul 3.1.Indicatori de performanţă pentru serviciile de alimentare
cu apă şi de canalizare
În continuare se vor calcula pentru proiectul analizat doar unii dintre indicatorii de
performanţă specifici sectorului de alimentare cu apă şi de canalizare. Populaţia asigurată
cu apă potabilă şi canalizare înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni (Paa0 şi Pac0) şi după efectuarea
lucrărilor (Paa1 şi Pac1):

P aa 0 =(12 500/ 21 500)x 100= 58,14 %

Pac0 = (11 500/21 500)x100= 53,49 %

Paa 1 =(18 925/21 500)x100= 88,02 %

Înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare,
58,14% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi
53,49% din populaţia Municipiului Moreni beneficia de serviciul de canalizare.

După reabilitarea şi modernizarea sistemului, 88,02 % din populaţia Municipiului Moreni

beneficiază de ambele servicii.

Producţia de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Qa) va avea următoarea

valoare:
Qa = 1 173 499 (mc / an) /18 925 (persoane) x 365 (zile/an)= 0,170 (mc /om/zi)

= 170 (l/om/zi)
Din calcul rezultă că debitul mediu asigurat va fi de 170 l/om.zi, valoare care corespunde
standardelor europene. Cantitatea totală de apă vândută anual reprezintă 90% din cantitatea
de apă furnizată anual:

Av = 90%x Af
Av = 90%x 1 173 499 mc / an = 1 059 149,1 mc / an
În aceste condiţii, consumul de apă după reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă (Ca) se determină astfel:

Ca = 1 059 049,1 [mc/an] / ( 18 925 [persoane] x 365 [zile/an] )= 0,153

[mc/om/zi] = 153 [l/om/zi]
Consumul de apă contorizat se determină luând în considerare cantitatea anuală de apă
consumată de populaţia contorizată, care reprezintă 90% din cantitatea totală de apă
furnizată şi populaţia contorizată, adică 90% din populaţia asigurată cu apă.

Ca cont =1 059 049,1 [mc/an] / ( 90% x 18 925[persoane]x 365 [zile/an])

= 1 059 049,1[mc/an] / ( 17 033 [persoane] x 365[zile/an])

= 0,170 [mc/om/zi] = 170 [l/om/zi]

Apa care nu aduce venituri (Afv) se calculează conform relaţiei:

Afv = (Af1 - Av) x 100 / Af1 = (1 173 499 - 1 059 049,1) x 100 / 1 173 499

= 9,75 %
Rezultă că din totalul apei furnizate, 9,75 % nu aduce venituri, reprezentând pierderi în
sistem în sumă absolută de 114 416, 152 (9,75% x Af1 mc/an). Raportate la lungimea reţelei
de distribuţie (25 km), pierderile de apă vor fi de:

Pa = 114 416,125 [mc/an] / 25[km] = 4 576, 65 [mc/km/an]

Proporţia din apa vândută care este contorizată va fi:

PAv cont =(1 059 049,1 / 1 059 049,1 ) x 100 = 100%

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte consumul specific de
energie de 0,20 kWh/mc, ceea ce înseamnă o reducere cu 42,86% faţă de situaţia iniţială
(0,35 kWh/mc), fapt care se apreciază favorabil.

Pentru determinarea ponderii costului anual al energiei electrice în costul apei se

calculează costul energiei electrice în funcţie de cantitatea de apă furnizată (Af), consumul
specific de energie electrică (e) şi tariful energiei electrice (T = 0,08 €/kWh):

Ce = Af1 x e x T = 1 173 499 x 0,20 x 0,08 = 18 775, 984 €/an

În aceste condiţii, ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei va fi:

Pce = (18775,984 / 30 938) x 100= 60,69 %

Este de remarcat faptul că ponderea costului anual al energiei electrice în costul apei este
ridicată (60,69%), ceea ce înseamnă că o creştere a tarifului energiei electrice va influenţa în
mare măsură tariful serviciului de alimentare cu apă din Municipiul Moreni.

Costurile unitare de operare (Cou) calculate în funcţie de cantitatea de apă furnizată, pe de

o parte şi de cantitatea de apă vândută, pe de altă parte, vor avea următoarele valori:

C ou = 30 938 / 1 173 499 = 0,026 €/mc produs

Cou = 30 938 / 1 059 049,1 = 0,029 €/mc vândut

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni se cunoaşte faptul că din totalul
costurilor anuale de operare 31,18% reprezintă costul total al forţei de muncă, incluzând
primele şi participarea la beneficii.

Costul mediu pentru apă şi canal se determină ca raport între totalul veniturilor anuale şi
totalul anual de apă vândută la consumatori:

CM = 256 340 / 1 059 049,1 = 0,242 €/mc/an

Costul mediu pentru apă şi canal este superior costului unitar de operare calculat în funcţie
de cantitatea de apă vândută, fapt care se apreciază favorabil, întrucât prestarea serviciului
de alimentare cu apă şi de canalizare conduce la obţinerea de profit pentru S.C. G.C.L.T.
S.A.

Investiţia unitară:

Iu = 1 473 220 / (1 059 049,1 x 25) = 0,0556 €/mc

Investiţia pentru înlocuirea activelor:
Ia =( 1 402 063 / 1 473 220) x 100= 95,169 %
Investiţia unitară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare a municipiului Moreni este de 0,0556 €/mc, din care 95,169% se utilizează pentru
înlocuirea activelor existente.

Indicatorii de performanţă care exprimă performanţele sistemului, calitatea şi continuitatea

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nu pot fi calculaţi decât după predarea în
exploatare a sistemului reabilitat şi modernizat de alimentare cu apă şi de canalizare. Aceşti
indicatori se calculează începând din cel de-al doilea an de funcţionare, pe baza datelor
statistice colectate de operatorul serviciului pe parcursul primului an de exploatare.

3.3 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare

şi modernizare în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare

Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiţii pentru reabilitare,

modernizare sau dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile obţinute în urma realizării
proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare şi eforturile totale făcute în acest scop.

Pe baza cash-flow-ului proiectului de reabilitare, modernizare sau dezvoltare a

sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare se pot calcula indicatorii raportul
venituri actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat şi rata internă de rentabilitate,
indicatori utilizaţi frecvent în cadrul studiilor de fezabilitate (Românu & Vasilescu, 1997;
Staicu et al., 1995; Topală, 1996; Vasilescu et al., 2000).

Importanţa incontestabilă a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi

starea tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor conduc la necesitatea realizării unor investiţii
apreciabile pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare.
În condiţiile în care sursele interne de finanţare a acestor acţiuni sunt insuficiente, se
apelează la organisme şi fonduri internaţionale, cum ar fi: Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BIRD), Banca Europeană de Investiţii (BEI), programe ISPA, SAPARD,
SAMTID etc.

Aceste instituţii dispun de metodologii proprii de evaluare a eficienţei proiectelor de

investiţii, utilizate frecvent în practica economică românească. O sferă largă de aplicabilitate
a cunoscut metodologia BIRD, care a fost adoptată de toate tipurile de organizaţii din
România (publice, private, parteneriat public-privat) în scopul aprecierii eficienţei
economice a investiţiilor, indiferent de sursele de finanţare care vor fi utilizate. Această
metodologie se bazează pe cash-flow-ul proiectului şi implică determinarea indicatorilor mai
sus menţionaţi.
 Analiza cost-beneficiu utilizează indicatorul raportul dintre veniturile totale actualizate
(Vta) şi costurile totale actualizate (Cta), calculat conform relaţiei:

Vh – veniturile anuale;
Ch – cheltuielile anuale;
Ih – investiţia anuală;
D – durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);
d – durata de realizare a obiectivului;
a – rata de actualizare.
Pentru determinarea acestui indicator este necesar să se calculeze în prealabil indicatorii
venituri totale actualizate şi cheltuieli totale actualizate. Se consideră a fi cea mai eficientă acea
variantă de proiect care asigură o valoare maximă a indicatorului.
Sensibilitatea indicatorului la mărimea ratei de actualizare determină importanţa
dimensionării cât mai corecte a acesteia pentru a evita fie acceptarea de proiecte neeficiente, fie
respingerea unor proiecte rentabile.
Principala limită a aplicării unui astfel de criteriu constă în faptul că poate conduce la
considerarea ineficientă a unui proiect caracterizat prin cheltuieli de investiţii sau de exploatare
ridicate, generate de nivelul ridicat al performanţelor tehnico-economice şi calitative
(Topală, 1996).

Venitul net actualizat (VNA) caracterizează, în valoare absolută, aportul de avantaj

economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se porneşte de la venitul net anual
(VNh), determinat ca diferenţă între volumul anual al veniturilor (Vh) şi volumul costurilor
anuale totale – de investiţii (Ih) şi de exploatare (Ch) – conform relaţiei:
VN h = V h – (I h + C h)
Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor de execuţie a obiectivului se
obţine venitul net actualizat:

Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în care venitul net actualizat
înregistrează valori pozitive (VNA > 0), iar în situaţia comparării mai multor proiecte va fi ales
cel cu VNA maxim.
Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare, a sectorului
serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare cu ajutorul acestui indicator prezintă o serie de
avantaje: ia în considerare toate informaţiile relevante pentru o oportunitate de investire, inclusiv
evoluţia în timp a fluxurilor de numerar estimate şi costul finanţării investiţiei, furnizează
rezultate clare, uşor de interpretat şi derivă direct din obiectivul financiar al firmei, acela de
maximizare a profitului.
Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care
valorile actuale ale cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este
rentabilitatea capitalului investit în proiect. La rata internă de rentabilitate a unui
proiect se ajunge atunci când venitul net actualizat al acestuia este egal cu zero.
VNA( a= RIR ) = 0 şi V ta / C ta = 1

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul net

actualizat pentru diferite rate de actualizare alese în mod aleator, din aproape în
aproape ajungându-se la stabilirea acelei rate de actualizare care conduce la
anularea venitului net actualizat. În final se utilizează relaţia:

a min – rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic;

amax – rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ.

În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi

de canalizare din Municipiul Moreni rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat
pozitiv cel mai mic (28 510.081 €) este de 16%, iar rata de actualizare corespunzătoare primului
venit net actualizat negativ (- 30 168.549 €) este de 17%. Ca urmare, rata internă de rentabilitate
va fi:

RIR = 0.16 +(0.17-0.16) x { 28 510.081 / (28 510.081+ 30 169.549)}

= 0.16 + 0.01 x {28 510.081 / 58 679.63}
= 0.1748 aprox. 17.48 %
În condiţiile economiei de piaţă, rata internă de rentabilitate are semnificaţia şi funcţia de criteriu
fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiţii în modernizarea, dezvoltarea sau
reabilitarea infrastructurii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi formularea
opţiunilor. Indicatorul se calculează atât în cazul analizelor financiare, cât şi al celor economice,
după aceeaşi formulă matematică, deosebirea constând în elementele incluse în componenţa
veniturilor şi cheltuielilor.
Analiza financiară se realizează la nivelul operatorului serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare şi urmăreşte reliefarea avantajelor proiectului din punctul de vedere al acestuia. Astfel,
conceptele de venit sau cost se limitează la încasările şi plăţile proiectului respectiv, iar
exprimarea lor se va face în preţurile pieţei, pe durata de viaţă a sistemului public de alimentare
cu apă şi de canalizare.
Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea investiţiei pentru reabilitarea,
modernizarea, dezvoltarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare de a asigura
venit net în perioada de calcul analizată, prin luarea în considerare a tuturor cheltuielilor
efectuate (investiţii, exploatare, fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei.
Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea proiectului pentru societate în
ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea economico-socială prin luarea în
considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale
economiei, absorbţia de forţă de muncă aflată în şomaj, intensificarea activităţii comerciale sau
industriale într-o anumită zonă etc.
Urmare a investiţiilor în sisteme publice de alimentare cu apă şi de canalizare, pe lângă
furnizarea serviciilor către populaţie şi agenţi economici, se asigură relansarea economică a unor
sectoare importante ale economiei naţionale (construcţii de maşini, producţia de materiale de
construcţii şi instalaţii etc.), se asigură condiţiile de bază ale unui trai civilizat, precum şi ale
prezervării stării de sănătate a populaţiei. Astfel de aspecte se concretizează în venituri şi
cheltuieli anuale secundare, ce nu au legătură directă cu proiectul de reabilitare, modernizare,
dezvoltare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare, dar sunt generate de acesta.
Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa reabilitării, modernizării,
dezvoltării sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul economiei naţionale
şi exprimă rentabilitatea medie a tuturor cheltuielilor efectuate în perioada de funcţionare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare.
Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un proiect de investiţii în
sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează cu dificultate, acest tip de
analiză se justifică, mai ales dacă se are în vedere faptul că alimentarea cu apă potabilă a unei
zone, spre exemplu, contribuie decisiv la intensificarea activităţii economice în zona respectivă,
cu toate beneficiile ce decurg din aceasta. Nu de puţine ori, proiectele de investiţii în
modernizarea sau reabilitarea componentelor sistemului public de alimentare cu apă şi de
canalizare apar ca ineficiente tocmai datorită faptului că nu sunt estimate aceste efecte secundare
ale proiectelor.
Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienţă economică (raportul venituri actualizate
/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat – VNA, rata internă de rentabilitate – RIR, raportul
beneficiu/cost) pe baza datelor tehnice şi economice existente este prezentat în anexă.
Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune dimensionarea cât mai corectă
a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect ineficient, fie respingerea unui proiect
rentabil. Tocmai de aceea, la calculul indicatorilor s-au utilizat diferite rate de actualizare (10%,
12%, 14%, 15%, 16%,17%, 19%). Nu de puţine ori, în sectorul serviciilor de alimentare cu apă
şi de canalizare se utilizează o valoare a ratei de actualizare de 10%, considerându-se că
investiţiile din acest sector nu se caracterizează prin riscuri şi rentabilitate mari.
Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului
public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni (tabelul nr. 2.12) se
calculează în manieră dinamică indicatorii: cheltuieli totale, venituri totale, investiţie totală,
profit total.
Aceşti parametri intermediari necesari pentru analiza eficienţei proiectului de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni sunt
preluaţi din anexă şi centralizaţi în tabelul 3.2.
Tabel 3.2.

Nr. Rata de Specificaţie

crt. actualizare
Cheltuieli Venituri Investiţie Profit total
(%) actualizate (€) actualizate (€) actualizată (€) actualizat (€)

1. 10 1 530 537,911 2 143 210,386 1 267 996,017 1 880 668,492

2. 12 1 456 462,658 1 817 031,792 1 233 357,047 1 593 926,182
3. 14 1 392 496,898 1 564 438,304 1 199 938,643 1 371 880,048
4. 15 1 363 630,620 1 459 084,670 1 183 817,656 1 279 271,707
5. 16 1 336 507,723 1 365 063,731 1 168 071,819 1 196 627,828
6. 17 1 310 927,026 1 280 808,841 1 152 689,042 1 122 570,858
7. 19 1 263 737,291 1 136 551,464 1 122 966,747 995 780,920

Profitul total se calculează ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile de exploatare, fără a
lua în considerare investiţia. În costurile actualizate s-au inclus cheltuielile de exploatare şi
investiţia.
De aceea, profitul total actualizat = venituri actualizate – costuri actualizate + investiţie
actualizată.
Se observă că veniturile actualizate sunt superioare cheltuielilor totale actualizate (cu investiţia şi
cu prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare) până la o rată de actualizare a =
16%. Calculate cu ratele de actualizare a = 17% şi a = 19%, veniturile actualizate devin mai mici
decât cheltuielile totale actualizate, fapt ilustrat grafic în figura nr. 3.1.
În continuare, se calculează indicatorii de eficienţă economică, respectiv raportul venituri
actualizate / cheltuieli actualizate, venitul net actualizat, raportul beneficiu/cost, rata internă de
rentabilitate (tabelul nr. 3.3).

Tabel 3.3. Eficienţa reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare din Municipiul Moreni
Specificaţie
Rata de Raportul venituri Raportul
Nr.
actualizare actualizate /cheltuieli Venit net beneficiu/cost RIR
crt.
(%) actualizate actualizat VNA (€ profit tot./1 € ch. (%)
(€ ven. tot./1 € ch. tot.) (€) tot.)
VNA/Cheltuieli
actualizate
1. 10
1,400 612 443,375 0,400
2. 12
1,248 360 520,824 0,248
16,44
3. 14
1,123 171 894,314 0,123
4. 15
1,070 95 407,548 0,070
5. 16
1,021 28 510,081 0,021
6. 17
0,977 -30 163,549 -0,023
7. 19
0,899 -127 230,104 -0,101
Din analiza raportului venituri actualizate/cheltuieli actualizate reiese că la o rată de actualizare
cuprinsă între 8% şi 17% proiectul de modernizare este eficient, întrucât indicatorul este
supraunitar, ceea ce înseamnă că se obţin efecte (venituri) mai mari decât eforturile (investiţia şi
cheltuielile de prestare/furnizare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare).

Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat), care exprimă profitul total actualizat realizat
în urma reabilitării şi modernizării, permite o comparaţie în cifre absolute între volumul total al
încasărilor şi volumul costurilor totale. Similar interpretării indicatorului precedent, putem spune
că proiectul este eficient dacă este analizat luându-se în considerare o rată de actualizare cuprinsă
între 10% şi 16%, deoarece venitul net actualizat este pozitiv.

Prin prisma raportului beneficiu/cost, care exprimă profitul total actualizat (venitul net actualizat)
obţinut la 1€ efort total cu investiţia şi cu producţia, proiectul de modernizare este eficient până
la o rată de actualizare de 16% (figura nr. 3.2).

Figura nr. 3.2 Variaţia raportului beneficiu/cost în funcţie de rata de actualizare

Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare care egalizează veniturile actualizate cu
cheltuielile totale actualizate (VNA = 0), fiind indicatorul decisiv ce stă la baza alegerii
proiectelor de reabilitare şi modernizare.
Graficul din figura nr. 3.3. evidenţiază variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de
actualizare.
Figura nr. 4.3 Variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare
Se constată că venitul net actualizat este zero pentru o rată de rentabilitate cuprinsă între
16% şi 17%. De asemenea, din calcule a rezultat o rată internă de rentabilitate de 16,44%,
care reflectă eficienţa proiectului de reabilitare şi modernizare, fiind superioară eficienţei
medii pe sector. Din analiza proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni prin prisma celor mai
semnificativi indicatori de evaluare a eficienţei economice a proiectelor, rezultă că acesta
poate fi acceptat, întrucât are o eficienţă peste media pe sector, generând efecte favorabile
atât la nivelul operatorului serviciului şi administraţiei locale, cât şi la nivelul economiei
naţionale.

4. EFECTE ALE REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLI DE

ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI

4.1 Efecte cantitative şi calitative ale reabilitării şi modernizării sistemului

public de alimentare cu apă şi de canalizare

Evaluarea viabilităţii oricărui proiect de modernizare şi reabilitare a unui sistem public de

alimentare cu apă şi de canalizare necesită stabilirea eforturilor şi a eşalonării în timp a
investiţiilor, a surselor de finanţare, precum şi a efectelor de ordin cantitativ şi calitativ
prognozate prin modernizarea tehnologiilor.

Principalii indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare

după reabilitare şi modernizare (debit mediu anual, numărul populaţiei asigurate cu apă şi
canalizare, cantitatea medie de apă asigurată, valoarea investiţiei, cheltuieli anuale totale
după reabilitare şi modernizare în perioada de recuperare a investiţiei etc.) sunt sintetizaţi în
tabelul nr. 4.1.

Indicatorul cheltuieli anuale totale după reabilitarea şi modernizarea sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare în perioada de recuperare a investiţiei se determină prin
însumarea cheltuielilor de exploatare după reabilitare şi modernizare (Ch1) şi a cheltuielilor
anuale de recuperare a investiţiei pentru reabilitare şi modernizare (Chri).

Perioada de recuperare a investiţiei specifică sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de

canalizare este de 15 ani. Astfel, cheltuielile anuale de recuperare a investiţiei pentru
reabilitare şi modernizare (Chri) vor fi:
Chri =1 473 220 / 15= 98 214,66666 aprox. 98 214,67 €/an

Ca urmare, cheltuielile anuale totale după reabilitarea şi modernizarea sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare în perioada de recuperare a investiţiei (Cht1) vor fi:

Cht1 = 30 938 + 98 214,67= 129 152,67 €/an

Costul apei potabile în perioada de recuperare a investiţiei (C1) se determină ca raport între
cheltuielile anuale totale după reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi
de canalizare în perioada de recuperare a investiţiei (Cht1) şi cantitatea medie de apă potabilă
asigurată după reabilitare şi modernizare (Af1):

C1 = 129 152,67 / 1 173 499 = 0.11 €/mc

Tabelul 5.1. Indicatori tehnico-economici ai sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare

după reabilitare şi modernizare

Nr.
Specificaţie U.M. Valoare
crt.
1 Debit mediu anual asigurat înainte de L/om.zi 160
reabilitare şi modernizare
2 Debit mediu anual asigurat după reabilitare şi L/om.zi 170
modernizare
3 Populaţia asigurată cu apă şi canalizare după persoane 18 925
reabilitare şi modernizare
4 Cantitatea medie de apă potabilă asigurată Mc/an 730 000
înainte de reabilitare şi modernizare
5 Cantitatea medie de apă potabilă asigurată Mc/an 1 173 499
după reabilitare şi modernizare
6 Investiţia pentru reabilitare şi modernizare € 1 473 220

7 Cheltuieli anuale totale după reabilitare şi €/an 129 152,67

modernizare în perioada de recuperare a
investiţiei
8 Cheltuieli anuale după perioada de €/an 30 938
recuperare a investiţiei
9 Costul apei potabile în perioada de €/mc 0,110
recuperare a investiţiei (7/5)
10 Costul apei potabile după perioada de €/mc 0,026
recuperare a investiţiei (8/5)
11 Costul mediu al apei potabile în perioada de €/mc 0,084
funcţionare de 25 de ani (9-10)
12 Investiţia specifică (6/5) €/mc/an 1,255

Costul apei potabile după perioada de recuperare a investiţiei (C2) se determină ca raport
între cheltuielile anuale după perioada de recuperare a investiţiei (Ch1) şi cantitatea medie de
apă potabilă asigurată după reabilitare şi modernizare (Af1):

C 2 = 30 938 / 1 173 499= 0,026 €/mc

Costul mediu al apei potabile în perioada de funcţionare de 25 de ani (Cm) se calculează ca
medie aritmetică ponderată a costului apei potabile în perioada de recuperare a investiţiei
(C1) şi a costului apei potabile după perioada de recuperare a investiţiei (C2), după
următoarea formulă:

C m = {(C1 x 15) + (C 2 x10)} / 25 = {(0,11 x 15) + ( 0,026 x 10)} / 25= 0,0764 €/mc

Proiectul de modernizare şi reabilitare a sistemului public de alimentare cu apă şi de

canalizare din Municipiul Moreni conduce la obţinerea mai multor efecte cantitative, cum ar
fi:

 creşterea capacităţii de servire, numărul de persoane beneficiare ale serviciului sporind

de la 12 500 la 18 925, ceea ce înseamnă în termeni relativi un spor de 51,4 %;
 creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare de la 58,14% în cazul alimentării cu apă şi 53,49% în cazul canalizării la
88,02 % pentru întregul serviciu de alimentare cu apă şi de canalizare;
 creşterea debitului mediu asigurat în conformitate cu standardele Uniunii Europene,
acesta ajungând la 170 l/om şi zi;
 reducerea consumului specific de energie electrică prin eliminarea sursei de apă Podei
(reducere cu 6%) şi prin înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni
(reducere cu 15%);
 creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de canalizare prin îmbunătăţirea
performanţelor energetice ale motoarelor la staţia de pompare a apelor uzate şi
înlocuirea pompelor uzate din staţia de epurare Moreni (spor mediu de randament 5%);
 creşterea randamentelor echipamentelor din sistemul de alimentare cu apă potabilă prin
îmbunătăţirea performanţelor energetice ale motoarelor la staţiile de tratare a apei brute
şi la staţiile de pompare (spor mediu de randament 2%);
 creşterea fiabilităţii şi implicit, a indicelui de disponibilitate mediu, acesta din urmă
ajungând la peste 95%;
 creşterea numărului de ore de funcţionare la căderi mai mici, ceea ce implică un spor
de producţie de apă potabilă şi apă epurată;
 reducerea pierderilor pe reţele cu 20%;
 conservarea resurselor de apă ca urmare a reducerii pierderilor pe reţele;
 reducerea pierderilor de apă potabilă pe branşamentele interioare cu cca. 50% la
blocurile de locuinţe şi cu cca. 30% la consumatorii casnici ca efect al contorizării apei;
 reducerea consumului de apă potabilă ca efect al reducerii pierderilor pe branşamentele
interioare în urma contorizării;
 - generarea unui nou ciclu de viaţă pentru echipamente, pentru o perioadă de cca. 25 de
ani;
 creşterea veniturilor obţinute prin mărirea volumului serviciilor oferite şi a calităţii
acestora;
 reducerea cheltuielilor de mentenanţă prin orientarea treptată a personalului de
exploatare excedentar către partea de întreţinere a echipamentelor şi sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare în ansamblul său.

Lucrările de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din

Municipiul Moreni generează şi o serie de efecte calitative, dintre care putem aminti:
 satisfacerea superioară a cererii pieţei;
 creşterea capacităţii de răspuns la schimbările care intervin în mediul extern;
 stabilirea reală a consumului de apă potabilă ca urmare a contorizării;
 creşterea suportabilităţii serviciului;
 îmbunătăţirea relaţiilor cu beneficiarii;
 echiparea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare cu instalaţii de
ultimă generaţie, cu grad înalt de tehnicitate;
 îmbunătăţirea imaginii operatorului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare;
 îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant din Municipiul Moreni prin utilizarea
raţională a resurselor naturale de apă şi epurarea apelor uzate, în conformitate cu
prevederile directivelor Uniunii Europene.

4.2 Efecte colaterale ale investiţiilor din infrastructura locală asupra

altor sectoare economice

Efortul investiţional prognozat de 1 473 220 € nu trebuie să fie considerat numai ca un

consum de resurse financiare, ci trebuie judecat ca un proces complex în cadrul căruia se
produc bunuri materiale cu o perioadă lungă de utilizare (infrastructura tehnico-edilitară
specifică), se realizează condiţii de viaţă la standarde europene pentru populaţia
Municipiului Moreni şi se îndeplinesc politicile de mediu şi de dezvoltare durabilă pe care
România şi le-a asumat în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Pregătirea şi realizarea lucrărilor de investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului

public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni va avea o serie de efecte
pozitive asupra altor sectoare economice, precum şi asupra ocupării forţei de muncă. O
evaluare sumară a acestora permite evidenţierea următoarelor consecinţe în plan economic şi
social:

 menţinerea în activitate a forţei de muncă din cadrul sectorului serviciilor de

alimentare cu apă şi de canalizare, cu tendinţa de creştere în viitor, ca urmare a
dezvoltării unor noi capacităţi de servire;
 realizarea lucrărilor de construcţii-montaj prevăzute în proiectul de investiţii va
permite crearea de noi locuri de muncă;
  stimularea industriei româneşti producătoare de utilaje, maşini şi echipamente
specifice sectorului;
 producerea echipamentelor şi instalaţiilor care se vor pune în operă în cadrul
lucrărilor de modernizare şi reabilitare a infrastructurii (s-a presupus că 40% dintre
acestea se vor produce de către industria românească) va asigura locuri de muncă
pentru 5000 de salariaţi în industria orizontală;
 din fondul investiţional de 1.490.420 € se consumă cu materiale, manoperă şi
echipamente cca 95%, ceea ce înseamnă şi un aport proporţional la bugetul statului
sub formă de taxe, impozite şi TVA;
 prin intermediul investiţiilor directe, a împrumuturilor rambursabile şi a celor
nerambursabile va intra în ţară monedă convertibilă de peste 1.000.000 €;
 se pot dezvolta oportunităţi pentru companii străine producătoare de echipamente
specifice care să realizeze capacităţi de producţie în România. Prin intermediul unor
proiecte similare, care să asigure nu numai modernizare şi reabilitarea, ci şi
dezvoltarea pe termen lung a sectorului public de alimentare cu apă şi de canalizare
la nivelul întregii ţări se asigură şi piaţa de desfacere necesară pentru astfel de
companii;
 sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare va rămâne deschis pentru
tehnologie şi know-how de nivel internaţional;
 se întăreşte autonomia locală, precum şi capacitatea de decizie şi de administrare a
autorităţilor publice locale în probleme vitale pentru o aşezare umană;
 utilizarea raţională şi protecţia resurselor de apă;
 păstrarea echilibrului ecologic;
 vor fi asigurate condiţiile de bază ale unui trai civilizat şi respectiv, ale prezervării
stării de sănătate a populaţiei.

Astfel de efecte secundare favorabile ale proiectului de reabilitare şi modernizare a

sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni nu au fost
luate în calcul în cadrul analizei eficienţei proiectului, fiind mai dificil de cuantificat.

Cu toate acestea, din calcule a rezultat o eficienţă ridicată a proiectului şi în plus, el

contribuie la dezvoltarea economico- socială, întrucât economia naţională şi întreaga
societate românească vor beneficia de avantajele economice, sociale şi ecologice ale unei
amenajări hidroedilitare moderne.
 Varianta individuală

ANALIZA FLUXULUI DE VENITURI ŞI COSTURI PENTRU MODERNIZAREA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI Anexa nr. 1 (EURO/an)

NR. CRT. INDICATOR Durata de realizare DURATA DE FUNCŢIONARE DUPĂ MODERNIZARE TOTAL

1 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

1 Investitii 615 859 857 361 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 473 220

2 Cheltuieli de exploatare 20 036 14 732 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 808 218

3 Cheltuieli totale 635 931 872 093 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 30 938 2 281 474

4 Venituri anuale 128 170 125 224 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 256 340 6 661 894

5 Profit anual (L4-L2) 108 134 110 492 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 5 853 676

6 Flux de numerar (L4-L3) - 507 791 - 746 869 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 225 402 4 380 390

7 Factor de actualizare pt. a=0.10 0.909 0.826 0.751 0.683 0.621 0.564 0.513 0.467 0.424 0.386 0.350 0.319 0.290 0.263 0.239 0.218 0.198 0.180 0.164 0.149 0.135 0.123 0.112 0.102 0.092 0.084 0.076 -

8 Profit anual actualizat pentru a=0.10 98 239, 806 91 266.392 169 276.902 153 949,566 139 974,624 127 126,728 115 631,226 105 262,734 95 570,448 87 005,172 78 890,700 71 903,238 65 366,580 59 280,726 53 871,078 49 137,636 44 629,596 40 572,360 36 965,928 33 584,898 30 429,270 27 724,446 25 245,024 22 991,004 20 734,984 18 933,768 17 130,552 1 880 445,386

9 VNA a=0.10 -461 582,019 -616 913,794 169 276.902 153 949,566 139 974,624 127 126,728 115 631,226 105 262,734 95 570,448 87 005,172 78 890,700 71 903,238 65 366,580 59 280,726 53 871,078 49 137,636 44 629,596 40 572,360 36 965,928 33 584,898 30 429,270 27 724,446 25 245,024 22 991,004 20 734,984 18 933,768 17 130,552 612 443,375

10 Venituri actualizate(a=0.10) 116 506,530 103 435,024 192 511,340 175 080,220 159 187,140 144 575,760 131 502,420 119 710,780 108 688,160 98 947,240 89 719,000 81 722,460 74 338, 600 67 417,420 61 265,260 55 882, 120 50 755,320 46 141, 200 42 039,760 38 194,660 34 605,900 31 529,820 28 710,080 26 146,680 23 583,092 21 532,560 19 481,840 2 143 210,386

11 Cheltuieli totale actualizate (a=0.10) 578 061,279 720 348,818 23 234,438 21 130,654 19 212,498 17 449,032 15 871,194 14 448,046 13 117,712 11 942,068 10 828,300 9 869,222 8 972,020 8 136,694 7 394,182 6 744,484 6 125,724 5 568,840 5 073,832 4 609,762 4 176,630 3 805,374 3 465,056 3 155,676 2 846,296 2 598,792 2 351,288 1 530 537,911

12 Factor de actualizare a=0.12 0.893 0.797 0.712 0.636 0.567 0.507 0.452 0.404 0.361 0.322 0.287 0.257 0.229 0.205 0.183 0.163 0.146 0.130 0.116 0.116 0.093 0.083 0.074 0.066 0.059 0.053 0.047 -

13 VNA a=0.12 -453 457,363 -595 254,593 160 436,691 143 247,046 127 899,148 114 195,668 101 960,418 91 036,087 81 282,221 72 573,411 64 797,689 57 855,079 51 656,321 46 121,715 41 180,103 36 767,949 32 828,526 29 311,184 26 170,700 23 366,696 20 863,122 18 627,787 16 631,953 14 849,958 13 258,891 11 838,295 10 569,907 360 520,824

14 Factor de actualizare a=0.14 0.877 0.769 0.675 0.592 0.519 0.456 0.400 0.351 0.308 0.270 0.237 0.208 0.182 0.160 0.140 0.123 0.108 0.095 0.083 0.073 0.064 0.056 0.049 0.043 0.038 0.033 0.029 -

15 VNA a=0.14 -445 430,702 574 712,219 152 139,930 133 456,079 117 066,736 102 690,119 90 079,052 79 016,712 69 312,905 60 800,794 53 334,030 46 784,237 41 038,804 35 998,951 31 578,027 27 700,024 24 298,267 21 314,269 18 696,727 16 400,638 14 386,524 12 619,758 11 069,963 9 710,494 8 517,977 7 471,910 6 554,307 171 894,314

16 Factor de actualizare a=0.15 0.870 0.756 0.658 0.572 0.497 0.432 0.376 0.327 0.284 0.247 0.215 0.187 0.163 0.141 0.123 0.107 0.093 0.081 0.070 0.061 0.053 0.046 0.040 0.035 0.030 0.026 0.023 -

17 VNA a=0.15 -441 557,391 -564 760,681 148 205,474 128 874,325 112 064,630 97 447,505 84 736,961 73 684,314 64 073,316 55 715,927 48 448,632 42 129,245 36 634,126 31 855,762 27 700,633 24 087,533 20 945,681 18 213,635 15 837,944 13 772,125 11 975,761 10 413,705 9 055,396 7 874,257 6 847,180 5 954,070 5 177,452 532 415,138

18 Factor de actualizare a=0.16 0.862 0.743 0.641 0.552 0.476 0.410 0.354 0.305 0.263 0.227 0.195 0.168 0.145 0.125 0.108 0.093 0.080 0.069 0.060 0.051 0.044 0.038 0.033 0.028 0.024 0.021 0.018 -

19 VNA a=0.16 -437 750,862 -555 065,398 144 405,521 124 487,518 107 316,826 92 514,505 79 753,884 68 753,348 59 270,128 51 094,938 44 047,360 37 971,862 32 734,364 28 219,279 24 326,965 20 971,521 18 078,898 15 585,257 13 435,566 11 528,385 9 984,814 8 607,599 7 420,344 6 396,848 5 514,524 4 753,900 4 098,190 28 510,081

20 Factor de actualizare a=0.17 0.855 0.731 0.624 0.534 0.456 0.390 0.333 0.285 0.243 0.208 0.178 0.152 0.130 0.111 0.095 0.081 0.069 0.059 0.051 0.043 0.037 0.032 0.027 0.023 0.020 0.017 0.014 -

21 VNA a=0.17 -434 009,402 -545 617,649 140 734,372 120 285,788 102 808,366 87 870,398 75 102,904 64 190,517 54 863,689 46 892,042 40 078,669 34 255,272 29 278,011 25 023,941 21 387,983 18 280,328 15 624,212 13 354,027 11 413,698 9 755,298 8 337,861 7 126,377 6 090,921 5 205,915 4 449,500 3 802,992 3 250,420
-30 163,549
22 Factor de actualizare a=0.19 0.840 0.706 0.593 0.499 0.419 0.352 0.296 0.249 0.209 0.176 0.148 0.124 0.104 0.088 0.074 0.062 0.052 0.044 0.037 0.031 0.026 0.022 0.018 0.015 0.013 0.011 0.009 -

23 VNA a=0.19 -426 715,126 -527 431,679 133 757,111 112 400,934 94 454,566 79 373,585 66 700,492 56 050,833 47 101,541 39 581,127 33 261,451 27 950,799 23 488,066 19 737,871 16 586,446 13 938,190 11 712,765 9 842,659 8 271,142 6 950,540 5 840,790 4 908,227 4 124,560 3 466,017 2 912,619 2 447,579 2 056,789
-127 230,104
24 Venituri actualizate (a=0.12) 114 437,500 99 827,806 182 457,749 162 908,704 145 454,200 129 869,822 115 955,198 103 531,427 92 438,774 82 534,619 73 691,625 65 796,093 58 746,512 52 452,243 46 832,360 41 814,607 37 334,470 33 334,349 29 762,811 26 573,939 23 729,731 21 184,581 18 914,805 16 888,218 15 078,766 13 463,184 12 020,700 1 817 031,792

25 Cheltuieli totale actualizate (a=0.12) 567 795,536 695 227,200 22 021,057 19 661,658 17 555,052 15 674,154 13 994,780 12 495,339 11 156,553 9 961,208 8 893,936 7 941,014 7 090,191 6 330,528 5 652,257 5 046,658 4 505,945 4 023,165 3 592,111 3 207,242 2 863,609 2 556,794 2 282,852 2 038,261 1 819,875 1 624,889 1 450,794 1 456 462,658

26 Venituri actualizate (a=0.14) 112 429,825 96 355,802 173 022,198 151 773,858 133 134,963 116 785,056 102 443,031 89 862,308 78 826,586 69 146,128 60 654,498 53 205,700 46 671,667 40 940,059 35 912,332 31 502,046 27 633,374 24 239,801 21 262,984 18 651,740 16 361,175 14 351,908 12 589,393 11 043,327 9 687,129 8 497,482 7 453,931 1 564 438,304

27 Cheltuieli totale actualizate (a=0.14) 557 834,211 671 047,245 20 882,269 18 317,780 16 068,228 14 094,937 12 363,979 10 845,596 9 513,681 8 345,334 7 320,468 6 421,464 5 632,863 4 941,108 4 334,305 3 802,022 3 335,107 2 925,532 2 566,256 2 251,102 1 974,651 1 732,150 1 519,430 1 332,833 1 169,152 1 025,572 899,624 1 392 496,898

28 Venituri actualizate (a=0.15) 111 452,174 94 687,335 168 547,711 146 563,227 127 446,284 110 822,856 96 367,701 83 798,001 72 867,827 63 363,328 55 098,546 47 911,779 41 662,416 36 228,188 31 502,772 27 393,715 23 820,622 20 713,584 18 011,812 15 662,446 13 619,518 11 843,059 10 298,312 8 955,054 7 787,004 6 771,307 5 888,093 1 459 084,670

29 Cheltuieli totale actualizate (a=0.15) 552 983,478 659 427,599 20 342,237 17 688,902 15 381,654 13 375,351 11 630,740 10 113,678 8 794,511 7 647,400 6 649,913 5 782,533 5 028,290 4 372,426 3 802,110 3 306,182 2 874,941 2 499,949 2 173,868 1 890,320 1 643,757 1 429,354 1 242,916 1 080,797 939,823 817,238 710,641 1 363 630,620

30 Venituri actualizate (a=0.16) 110 491,379 93 061,831 164 226,188 141 574,300 122 046,810 105 212,768 90 700,662 78 190,226 67 405,367 58 108,075 50 093,168 43 183,766 37 227,384 32 092,572 27 666,011 23 850,009 20 560,353 17 724,442 15 279,691 13 172,148 11 355,300 9 789,052 8 438,838 7 274,860 6 271,431 5 406,406 4 660,695 1 365 063,731

31 Cheltuieli totale actualizate (a=0.16) 548 216,379 648 107,164 19 820,667 17 086,782 14 729,984 12 698,262 10 946,778 9 436,878 8 135,239 7 013,137 6 045,808 5 211,903 4 493,020 3 873,293 3 339,046 2 878,488 2 481,455 2 139,185 1 844,125 1 589,763 1 370,486 1 181,453 1 018,494 878,012 756,907 625,506 562,505 1 336 507,723

32 Venituri actualizate (a=0.17) 109 547,009 91 477,829 160 051,148 136 795,853 116 919,533 99 931,225 85 411,303 73 001,114 62 394,114 53 328,303 45 579,746 38 957,048 33 296,622 28 458,651 24 323,634 20 789,430 17 768,744 15 186,961 12 980,308 11 094,281 9 482,291 8 104,522 6 926,942 5 920,463 5 060,225 4 324,979 3 696,563 1 280 808,841

33 Cheltuieli totale actualizate (a=0.17) 543 530,769 637 075,754 19 316,776 16 510,065 14 111,167 12 060,826 10 308,399 8 810,597 7 530,425 6 436,261 5 501,077 4 701,776 4 018,612 3 434,711 2 935,650 2 509,103 2 144,532 1 832,934 1 566,610 1 338,983 1 144,430 978,145 836,021 714,548 610,725 521,987 446,143 1 310 927,026

34 Venituri actualizate (a=0.19) 107 705,882 88 428,783 152 116,210 127 828,748 107 419,116 90 268,164 75 855,600 63 744,202 53 566,556 45 013,913 37 826,818 31 787,242 26 711,968 22 447,032 18 863,052 15 851,304 13 320,424 11 193,633 9 406,415 7 904,550 6 642,479 5 581,915 4 690,685 3 941,752 3 312,397 2 783,527 2 339,098 1 136 551,464

35 Cheltuieli totale actualizate (a=0.19) 534 395,798 615 841,395 18 359,098 15 427,814 12 964,549 10 894,579 9 155,109 7 693,369 6 465,016 5 432,786 4 565,367 3 836,443 3 223,901 2 709,161 2 276,606 1 913,114 1 607,659 1 350,974 1 135,272 954,010 801,689 673,688 566,125 475,735 399,777 335,947 282,309 1 263 737,291