Sunteți pe pagina 1din 64

CURS DE COSMETICA

2015
CUPRINS:

 Aplicarea normelor
normelor de protectie
protectie a muncii si PSI
Igienizarea locului de munca
Pregatirea profesionala
Pregatirea materialelor cosmetice
Intocmirea bonurilor de materiale
Intocmirea bonurilor de plata
Programarea
Programarea clientelei
Promovarea serviciilor unitatii
Realizarea cadrului ambiental
 Acordarea consultantei
consultantei clientele
Executarea epilatului
Executarea estetizarii si vopsitului genelor si sprancenelor 
Executarea retusurilor si macia!elor 

COSMETICA – NOTIUNI INTRODUCTIVE

1|Page
CUPRINS:

 Aplicarea normelor
normelor de protectie
protectie a muncii si PSI
Igienizarea locului de munca
Pregatirea profesionala
Pregatirea materialelor cosmetice
Intocmirea bonurilor de materiale
Intocmirea bonurilor de plata
Programarea
Programarea clientelei
Promovarea serviciilor unitatii
Realizarea cadrului ambiental
 Acordarea consultantei
consultantei clientele
Executarea epilatului
Executarea estetizarii si vopsitului genelor si sprancenelor 
Executarea retusurilor si macia!elor 

COSMETICA – NOTIUNI INTRODUCTIVE

1|Page
Cosmetica este o disciplina completa de medicina curativa" anatomie
si igie
igiena"
na" care
care are
are ca scop
scop infr
infrum
umus
uset
etar
area
ea corpu
corpului
lui"" pent
pentru
ru a past
pastra
ra
prospetimea pielii si aspectul de tinerete#
Este totdata o arta care corecteaza imperfectiunile" le
infrumuseteaza" iar tenicile folosite pe langa aportul lor de mentinerea a
organismului in bune conditii de igiena si sanatate" a!uta la a da stralucire si
a scoate in evidenta unele trasaturi si caracteristici proprii#

Aplicarea normelor de sanatate si securitate in munca, PSI

Cosmeticiana este obligata sa cunoasca in totalitate normele de


protectie a muncii si PSI" asigurandu$se de respectarea lor la locul de
munca pentru a oferi conditiile de siguranta necesare desfasurarii activitatii#
Normele de SS% sunt insusite si aplicate conform specificului locului
de munca si a situatiilor periculoase ce pot surveni#
&oate
ate subs
substa
tant
ntele
ele si produ
produse
sele
le toxi
toxice
ce sunt
sunt iden
identitififica
cate
te"" util
utiliz
izat
atee
conform instructiunilor producatorului si depozitate conform reglementarilor 
locului de munca" limitand accesul la ele a persoanelor neautorizate#
Situatiile periculoase vor fi identificate imediat" rezolvate cu maxima
precizie si raportate superior" conform reglementarilor locului de munca#
Prevederile
Prevederile legislative
legislative in domeniul
domeniul protectiei
protectiei muncii si reglementaril
reglementarilee
specifice locului de munca sunt insusite prin participarea la instructa!ele
periodice sau prin literatura de consultanta#
Normele PSI sunt insusite si aplicate conform specificului fiecarui loc
de munca#

2|Page
Instrumentele si ecipamentele electrice sunt utilizate in conformitate
cu instructiunile producatorului si cu indicatiile specialistilor care au
experienta in exploatarea acestora# In nici un caz nu se ignora
reglementarile legale in vigoare#
Se va face regulat controlul substantelor si a preparatelor cimice
periculoase#
 Anumite substante si preparate cimice periculoase folosite in
practica trebuie sa fie insotite de fisa de siguranta a produsului" eliberata
de catre producator#
Substantele' produsele inflamabile" potential periculoase sunt
identificate " utilizate si depozitate in concordanta cu instructiunile
producatorului si reglementarile locului de munca#
Pericolul de incendiu este identificat si raportat cu promptitudine
persoanelor cu raspundere in domeniu#
Sistemele de avertizare in caz de incendiu sunt activate si utilizate in
corelatie cu normele PSI" de asemenea se verifica periodic normalitatea
functionarii acestora#
Prevederile legislative in domeniul PSI sunt insusite prin participarea
la instructa!ele periodice#
Specialistul trebuie sa ia cunostinta de conditiile de munca" riscurile
la care se expune la locul de munca si masurile de prevenire a accidentelor 
de munca#
El trebuie sa ia la cunostinta ca" la prezentarea la serviciu trebuie sa
fie odinit" in stare normala de sanatate" sa nu fie sub influenta bauturilor 
alcoolice si nici sa paraseasca locul de munca nemotivat#
Procedurile de urgenta sunt insusite si aplicate in corelatie cu tipurile
de situatii critice posibile si cauzele producerii acestora#

3|Page
Situatiile critice sunt anuntate cu promptitudine persoanelor cu
atributii in domeniu#
(iecare lucrator este obligat sa anunte orice defectiune tenica sau
alte situatii care constituie un pericol si sa aduca la cunostinta
conducatorului locului de munca orice accident suferit de el sau de ceilalti
membri ai ecipei#
)etaliile privind situatiile de urgenta sunt inregistrate corect" in
concordanta cu reglementarile specifice locului de munca si reglementarile
legale generale#
Evacuarea in caz de urgenta se efectueaza in conformitate cu
planurile afisate la loc vizibil# *rice specialist este capabil sa acorde primul
a!utor imediat" independent de tipul accidentului" folosind materialele
sanitare necesare# &rebuie sa se asigure de existenta tuturor materialelor 
sanitare si de valabilitatea acestora# Anga!atul trebuie sa ia la cunostinta ca
nerespectarea sau neluarea masurilor de protectie a muncii constituie
infractiune sau contraventie de la normele de protectie a muncii#

Iieni!area locului de munca

Cosmeticiana este obligata sa respecte normele igienico$sanitare la


locul de munca#
Igienizarea la locul de munca se face cu produse adecvate" in functie
de natura spatiului si obiectul de igienizat#
%obilierul" ecipamentele" aparatele de lucru" instrumentele sunt
tinute in ordine si curatenie" sunt igienizate corect si periodic" in functie de
tipul si caracteristicile acestora#
Instrumentele sunt sterilizate cu responsabilitate conform prevederilor 
legale in vigoare" utilizand metodele si aparatele adecvate necesare#

4|Page
*btinerea starii de sterilitate" precum si mentinerea ei pana la
momentul utilizarii reprezinta o obligatie permanenta in cadrul cabinetului
de cosmetica#
&oate dispozitivele si materialele care urmeaza a fi sterilizate trebuie
curatate si dezinfectate" inainte de a fi supuse unui proces de sterilizare
standardizat# Serviciul de sterilizare din cabinet trebuie sa fie amena!at intr$
un spatiu special destinat#
*rganizarea activitatii serviciilor de sterilizare cuprinde:
• Circuitul de colectare a recipientelor si a instrumentelor murdare"
nesterile
• +erificarea starii de functionare a aparaturii
• Spatiul curat pentru inventarierea si impacetarea instrumentelor 
• Sterilizarea propriu$zisa si sistemul de control al procesului
• Procedurile de control si marcare a produselor finite
• Instruirea personalului
• Ecipamentul de protectie a personalului

Instrumentarul care necesita sterilizare trebuie sa fie impacetat


individual in ambala!e aprobate pentru sterilizare sau in seturi care sunt
folosite pentru o singura procedura#
 Ambala!ele trebuie inscriptionate cu data sterilizarii si numele
persoanei care a efectuat sterilizarea#
 Ambala!ele cu instrumentele sterilizate trebuie mentinute fara accesul
persoanelor straine in locul de pastrare a obiectelor si ecipamentelor 
curate" sterile sau dezinfectate#
Persoana responsabila cu sterilizarea instrumentarului trebuie sa
demonstreze in cadrul inspectiei ca procedurile de sterilizare au fost
executate corect si optim#
Se inregistreaza data" metoda sterilizarii" numele sau initiala
persoanei care a sterilizat instrumentarul#

5|Page
Instrumentarul sterilizat si depozitat conform prevederilor legale in
vigoare" care nu a fost folosit in decurs de ,- de ore de la data sterilizarii
trebuie resterilizat inainte de folosire" exceptie facandu$se pentru
instrumentarul nou presterilizat#
Sterilizarea se realizeaza numai cu aparate de sterilizare autorizate si
avizate conform prevederilor legale in vigoare#
Curatenia la locul de munca este obligatorie si se asigura zilnic" la
sfarsitul programului de munca prin aplicarea unor metode specifice in
functie de natura si accesibilitatea spatiului de curatat#
Curatenia este asigurata utilizand unele instrumente" substante si
materiale specifice" in functie de natura murdariei de inlaturat si tipul
suprafetei de curatat#
Se asigura:
• Pastrarea ecipamentului" instrumentarului si a articolelor curate"
dezinfectate si sterile" in dulapuri separate si incise" in spatii lipsite
de praf si umiditate" la care au acces numai persoanele autorizate"
depozitarea ecipamentelor si materialelor utilizate pentru curatenie
Norme tenice privind intretinerea" curatarea si dezinfectarea incintei"
a suprafetelor si ecipamentelor de lucru:
• Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de
curatare
• Curatarea se realizeaza cu detergenti" produse de intretinere si
produse de curatat
• In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare trebuie
respectate anumite reguli:
o Respectarea tuturor recomandarilor producatorului
o Respectarea normelor generale de Securitate si sanatate in
munca

6|Page
o Produsele se distribuie la locul de utilizare in ambala!ul originar 
primar sau in recipiente destinate" eticetate cu identificarea
produsului
Urmarirea si controlul implementarii programului de curatare" parte
inte
integr
grant
antaa a planul
planuluiui propr
propriu
iu al cabi
cabinet
netul
ului
ui revi
revine
ne opera
operato
torul
rului
ui care
care""
conf
confor
orm
m legi
legisl
slat
atie
ieii in vigo
vigoar
aree este
este resp
respon
onsa
sabi
bill cu supr
suprav
aveg
ege
ere
reaa si
controlul indeplinirii normelor de igiena
)epo
)epozizita
tare
reaa prod
produs
usel
elor
or si a uste
ustens nsililel
elor
or folo
folosi
site
te la efec
efectu
tuar
area
ea
curateniei se face respectandu$se urmatoarele:
• In cabin
cabinetet treb
trebui
uiee sa exis
existe
te spat
spatiiii spec
special ial dest
destin
inat
atee depoz
depozititar
ariiii
produselor si ustensilelor aflate in stoc" precum si aflate in rula!"
pentru pregatirea activitatii propriu$zise
• Spatiile trebuie sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor 
pana la utilizare
Intret
Intretiner
inerea
ea ustens
ustensile
ilelor
lor folosi
folosite
te pentru
pentru efectu
efectuarea
area lucrar
lucrarilo
ilorr se face
face
zilnic" dupa fiecare operatiune de curatare si la finalul zilei de lucru"
ustensilele utilizate se spala" se curata" se dezinfecteaza si se usuca#
Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza in functie de
recomandarile producatorului
Curatenia trebuie efectuata la finalul sau la inceputul programului de lucru"
precum si ori de cate ori este necesar#
)ezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare si se
realizeaza cu produse si substante cimice autorizate'inregistrate" conform
prevederilor legale in vigoare#
Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor antiseptice sunt
urmatoarele:
• Un produs antiseptic se utilizeaza
utilizeaza numai in scopul pentru care a fost
autorizat
• Se respecta intocmai indicatiile" concentratia si timpul de contact
precizate in autorizatia'inregistrarea produsului

7|Page
• Pe flacon se noteaza data desciderii si data limita pana la care
produsul poate fi utilizat
• .a fiecare utilizare" flaconul trebuie descis si inscis correct
• )upa aplicare" antisepticul
antisepticul nu se indeparteaza
indeparteaza prin clatire"
clatire" deoarece
se pierde efectul remanent
• (lacoanele trebuie pastrate la adapost de lumina si departe de surse
de caldura
Suprafetele si ecipamentele trebuie curatate" dezinfectate conform
preve
revede
deri
rillor legal
gale in vigoar oare" respe
especctand
andu$se
$se recoecomanda
ndaril
rile
producatorului
Pentru curatare si dezinfectare se utilizeaza doar produse biocide"
autorizate
Ecipamentul electric care nu poate fi imersat in licid" trebuie curatat
prin stergere si pulverizat cu un produs biocid#
)eseurile rezultate in timpul executarii procedurilor de ingri!ire sunt
indepartate imediat" pentru mentinerea conditiilor adecvate de desfasurare
a activitatii#
Colectarea" depozitarea" transportul si neutralizarea deseurilor se fac
conform prevederilor legale in vigoare#
Cabinetul trebuie sa fie dotat cu mi!loace pentru precolectarea si
colectarea deseurilor periculoase" precum si a celor mena!ere: recipient cu
capac" pubela" containere si saci colectori de unica folosinta/ colectarea"
depo
depozi
zita
tare
rea"
a" tran
transp
spor
ortu
tull si neut
neutra
raliliza
zare
reaa dese
deseur
urililor
or se fac
fac confo
onform
rm
prevederilor legale in vigoare#
Spatiul de depozitare trebuie sa existe in fiecare unitate#
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente
si anume:
• Un compart
compartime
iment
nt pentru
pentru deseuri
deseurile
le pericu
periculoas
loasee 0daca
0daca este
este cazul1
cazul1
prevazut cu dispozitiv de incidere care sa permita numai accesul
persoanelor autorizate
8|Page
• Un compartiment pentru deseurile asimilabile celor mena!ere

)urata depozitarii
depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil" iar conditiile
conditiile
de depozitare vor respecta normele de igiena in vigoare#
Pentru
Pentru deseuri
deseurile
le pericul
periculoas
oasee 0daca
0daca este
este cazul1
cazul1 durata
durata depozit
depozitari
ariii
temporare nu trebuie sa depasesca 2, de ore" din care -3 de ore in incinta
cabinetului si ,- de ore pentru transport si eliminarea finala#
)ese
)eseur
urililee prod
produs
usee in cabi
cabine
nett treb
trebui
uiee elim
elimin
inat
atee prin
prin proc
proced
edee
ee
autorizate specifice fiecarei categorii de deseuri#
Se accepta
accepta amena!area
amena!area a cel putin unui spatiu
spatiu sau a unei incaperi
incaperi
pentru curatarea" dezinfectia" sterilizarea instrumentarului si a materialelor 
refolosibile" in camera de desfasurare a procedurilor#

Iiena si starea de sanatate a personalului

Sunt obligatorii pentru afisarea zilnica la locul de munca#


Controalele medicale periodice sunt efectuate conform graficului stabilit#
In caz de simptome de boala se anunta persoanele abilitate in
vederea asigurarii continuitatii activitatii#
Cosm
Cosmetetic
icia
iana
na treb
trebui
uiee sa poar
poartete un eci
ecipa
pame
mentnt de luc
lucru cura
curat"
t"
confectionat special pentru a fi purtat in timpul executarii procedurilor#
Norme de igiena privind persoana care efectueaza serviciile:
9|Page
• Specialistul trebuie sa poarte alate sau ecipamente de lucru
lavabile" curate" de culoare descisa" confectionate special pentru a fi
purtate in timpul executarii procedurilor 
•  Asigurarea igienei mainilor cosmeticienei se face respectandu$se
urmatoarele regului:
o Spalarea mainilor se face cu sapun antibacterian si apa curenta
potabila
o Uscarea se face cu prosoape sau servetele de unica folosinta
sau prin folosirea unui aparat de uscare a mainilor" este
interzisa folosirea prosoapelor textile de multifolosinta
o )ezinfectia mainilor se face prin spalare sau frecare" utilizandu$
se un produs biocid" destinat dezinfectiei mainilor 
Procedeele de spalare a mainilor se efectueaza conform informatiilor 
furnizate de producator pe eticeta produsului#
)ezinfectia igienica a mainilor se face utilizand un produs antiseptic
Igiena mainilor este obligatorie in urmatoarele situatii:
• Inainte si dupa efectuarea procedurii
• Cand se contamineaza accidental cu sange" fluide corporale
sau secretii
• )upa indepartarea manusilor de protectie
• )upa folosirea toaletei
• Inainte si dupa servirea mesei
• )upa efectuarea unor operatiuni care duc la contaminarea
mainilor 
Ungiile cosmeticienei vor fi tinute curate#
In situatia in care operatorul prezinta la nivelul mainilor leziuni" iritatii
sau orice alta afectiune dermatologica se interzice practicarea procedurii
pana la vindecarea acestora#
Specialistul trebuie sa frecventeze cursuri periodice de instruire"
conform reglementarilor %inisterului Sanatatii Publice si %inisterului
Educatiei" Cercetarii si &ineretului" astfel incat prin activitatile desfasurate
de el sa nu fie afectata sanatatea lui si a clientilor#

10 | P a g e
Cosmeticiana trebuie sa efectueze controale medicale la anga!are si
controale periodice" conform prevederilor legislatiei in vigoare/
documentele care dovedesc efectuarea acestor controale medicale se pun
la dispozitia inspectorilor sanitari" in timpul actiunilor de inspectie#
Cosmeticiana trebuie sa cunoasca toate reglementarile domeniului
sau de activitate si sa demonstreze competenta in folosirea materialelor si
a procedurilor" in conformitate cu responsabilitatile atribuite" astfel incat sa
previna orice pericol pentru sanatate#
Pentru acordarea primului a!utor in caz de accidente cosmeticiana
trebuie sa aiba la indemana trusa de prim a!utor" si sa fie instruita pentru
acordarea primului a!utor#

Preatirea materialelor cosmetice" Intocmirea #onurilor de


material" Intocmirea #onurilor de plata" Proramarea
clientele"Promo$area ser$iciilor unitatii"Reali!area cadrului
am#iental"Acordarea consultantei clientele

Un specialist bun este gata permanent sa depuna efort pentru a$si


dezvolta calitatile profesionale si pentru a$si insusi altele noi#
Necesitatile proprii de perfectionare sunt identificate in mod realist si
obiectiv" prin autoanaliza si autoevaluare#
Necesitatile proprii de perfectionare sunt identificate in corelatie cu
cerintele de la locul de munca si cu obiectivele personale#
 Autoinstruirea este un proces continuu si de initiativa" utilizand toate
resursele de informatie accesibile#

11 | P a g e
 Autoinstruirea se desfasoara conform insuficientelor si lipsurilor 
identificate prin autoevaluare" cosmeticiana este interesata sa studieze si
sa evalueze optiunile initiale in cariera si oportunitatile de cariera" sa$si
dezvolte totodata calitati personale cum ar fi: respectul de sine" initiativa"
increderea" simtul responsabilitatii#
Pregatirea profesionala in meseria de cosmetician se realizeaza prin
participarea la cursuri de specializare acreditate" organizate de institutii
abilitate in domeniu#
Specializarea in aceasta meserie se face continuu" participarea la
expuneri teoretice si seminarii demonstrative" targuri de produse cosmetice
si'sau aparatura cosmetica fiind necesara in conditiile in care" apar mereu
noutati privind tratamentele faciale si corporale#

*bligatiile pe care le are cosmeticiana fata de agentul economic pentru


care lucreaza sunt urmatoarele:
$ Sa desfasoare activitati conform programului de lucru" respectand
durata si perioada impusa de unitate
$ Sa fie prezenta la toate orele de instruire practica organizate de
superiori si imbunatatirea calitatii muncii si a eficientei
$ Sa participe activ la activitatile desfasurate de unitate
$ Sa respecte regulamentul de ordine interioara" precum si normele de
protectie a muncii si de aparare impotriva incendiilor" specifice activitatii
desfasurate#
(recventa cursurilor" seminariilor de perfectionare se realizeaza in
functie de necesitatile stabilite individual sau la indicatia standardelor 
locului de munca si a asteptarilor superiorilor#
Prezenta si implicarea la diferite evenimente de specialitate
urmareste descoperirea noilor servicii" produse" tenici de lucru care ar 
putea fi implementate cu success mai tarziu#

12 | P a g e
Cosmeticiana trebuie sa detina toate cunostintele necesare pentru
identificarea" insusirea si promovarea gamelor noi de produse si
servicii#
Produsele si si serviciile de promovat sunt identificate in corelatie cu
politica de mar4eting a locului de munca#
Produsele si serviciile noi sunt identificate prin analiza atenta a
ofertelor pentru satisfacerea nevoilor clientilor si fidelizarea acestora#
Produsele si serviciile noi sunt lansate prin aplicarea unor tenici de
promovare specifice" utilizarea unor instrumente de promovare
specifice" utilizarea unor instrumente de promovare adecvate#
Promovarea de noi servicii si produse se face utilizand reviste si
pliante de specialitate" cu politete si profesionalism#
Cosmeticiana mentine relatiile cu furnizorii#
In mod constant actualizeaza gama de produse pentru a fi la curent
cu noutatile de pe piata#
 Aceste relatii sunt mentinute in functie de performantele acestora si in
corelatie cu politica de firma si reglementarile locului de munca#

In ceea ce priveste pregatirea materialelor cosmetice acest lucru se


realizeaza in functie de volumul" de activitate zilnica" iar amplasarea
materialelor si ustensilelor se face cat mai comod cosmeticienei#
)e fiecare data cand este necesar se intocmesc bonurile de consum #
5onul de consum serveste ca document de eliberare din magazie" la
consumul de materiale" fiind totodata document !ustificativ de scadere din
gestiune" document !ustificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in
contabilitate#
)e regula se intocmeste intre responsabilul de unitate si lucrator#

In ceea ce priveste intocmirea bonurilor de plata trebuie mentionat


faptul ca diferitele tipuri de lucrari se identifica corect cu prestatia efectuata#

13 | P a g e
Costul unei operatii prestate se calculeaza in functie de tipul de lucrare
si pretul corespunzator acelei activitati prestate#
Este foarte important ca bonurile sa fie scrise corect si citet" pe bon
trebuie sa apara numarul bonului" data" valoarea si ora#
5onurile de plata se predau la sfarsitul perioadei de lucru si in baza lor
se preda si remuneratia incasata#

)*&AREA CA5INE&U.UI SI REA.I6AREA CA)RU.UI A%5IEN&A.

Cabinetul trebuie sa fie amena!at intr$o camera spatioasa de min# 7,m,


cu geamuri mari ce se descid oblic inauntru0daca este posibil1" asigurand
o buna aerisire a camerei#
Este de preferat sa fie orientat spre nord" asigurandu$se o luminozitate
suficienta si sa se evite soarele care ar deran!a la lucru si ar supraincalzi
atmosfera#
Peretii se vor vopsi in culori pastelate" descise" renuntandu$se la
culoarea alba care da o impresie de spitalizare prea austera#
&rebuie sa existe un loc special amena!at pentru vestiar" unde clienta isi
lasa imbracamintea si va imbraca alatul cu care va sta pe durata
tratamentului#
Instalatiile sanitare prevad o ciuveta cu apa calda si rece iar in
apropierea cabinetului trebuie sa existe o incapere mica prevazuta cu cu
dus" 8C" ciuveta" sapun" prosop#
%obilierul principal il reprezinta patul cosmetic" iar daca spatiul permite"
este ideal sa existe doua paturi" in aceeasi incapere sau in incaperi diferite#

14 | P a g e
  %ai sunt necesare: ,$9 taburete" un dulap vitrina pentru pastrarea
ustensilelor si produselor cosmetice" o masuta pe rotile" o lampa proiector"
un ventilator" un minicasetofon$ cd plaer" un fotoliu pentru macia!" o
oglinda din trei parti in fata acestuia#

US&ENSI.E SI PR*)USE C*S%E&ICE NECESARE IN&R$UN CA5INE&


C*S%E&IC
 $ o cutie din plastic pentru pastrarea discetelor demaciante $ o cutie
pentru pastrarea feselor de tifon" a compreselor sterile $ o cutie cu
servetele moi de artie
 $ sticlute in care se pastreaza alcool" lotiuni dezinfectante" tonice" diferite
infuzii" emulsii demaciante" uleiuri vegetale" etc
 $ diferite borcanase cu argila alba" verde" pudra cu antibiotic" creme de zi"
creme de oci" antirid" creme de masa!" goma!" etc $ un bol mic pentru
prepararea vopselei de gene si sprancene
 $ ,$9 boluri pentru prepararea mastilor 
 $ o cutie in care se tin pensulele pentru masti" spatule pentru creme"
foarfece" lingurite de plastic" extractor de comedoane" etc $ o cutie in care
se tin acele de seringa
 $ o cutie cu produsele necesare pentru macia!#

 APARA&E E.EC&RICE NECESARE IN&R$UN CA5INE& C*S%E&IC


$ un vapozon
 $ un aparat de inalta frecventa tip electroderm

15 | P a g e
 $ un pulverizator 0spra1
$ un galvanoderm
 $ un vacuum0sebaspir1
 $ o lampa cu U+
 $ o lupa cu lumina rece
$ un decantor' incalzitor de ceara
 $ un sterilizator cu U+" etc#

16 | P a g e
17 | P a g e
18 | P a g e
PIE%EA" ANATOMIA SI STRUCTURA PIE%II

Pielea este un organ con!unctivo$ epitelial ce imbraca in intregime


corpul cu exceptia orificiilor naturale 0gura" nas" uretra" vagin" anus1 unde
exista mucoase#

19 | P a g e
 %orfologia pielii:
 $ suprafata : 7";$9 m, 0adult" talie medie1
$ cel mai mare organ al corpului
 $ greutate : <= din greutatea corpului
 $ grosime : >";$ - mm
 $ culoarea rezulta din amestecul mai multor culori :
a# galbena datorata stratului cornos
 b# alba datorata 4eratoialinei
c# bruna$incis" datorata melaninei
d# rosie data de vasele de sange
 $ relieful pielii : proeminente si cute
 $ orificiile pielii
 $ elasticitatea : , cm de piele suporta o greutate de , 4g fara a se rupe
 $ p?$ul pielii : ;";

?istologia pielii
Pielea prezinta 9 straturi :
7# epiderm
,# derm
9# ipoderm

20 | P a g e
EPI)ER%U.
Este stratul periferic al pielii" epiteliu pluristratificat#
Este alcatuit din < zone suprapuse :
 a# stratul bazal0germinativ1
 b# stratul filamentos

21 | P a g e
 c# stratul granulos
 d# stratul lucid
 e# stratul cornos
 f# stratul exfoliativ

)ER%U.
 Este alcatuit din tesut con!unctiv " format din celule" o substanta
fundamentala si fibrile 0de colagen" elastina si reticulina1#
Prezinta , straturi :
a# stratul papilar 
 b# corionul 0dermul propriu$ zis1#

?IP*)ER%U.
Este stratul profund al pielii" format din tesut con!uctiv lax#

(ormatiunile anexe pielii 0fanerele1


UN@?IA

22 | P a g e
 Este o lama cornoasa dura" ce acopera fata dorsala a extremitatii unui
deget" iar din punct de vedere structural este alcatuita dintr$ un epiteliu
pluristratificat ale carui celule sunt complet 4eratinizate" strans unite intre
ele#
PARU.
 Reprezinta o formatiune epiteliala" cornoasa" filiforma" cilindrica" flexibila"
care se implanteaza intr$o cavitate denumita folicul pilo$ sebaceu# In folicul
se mai afla o glanda sebacee si musciul erector al firului de par#

@landele pielii
 @.AN)E.E SE5ACEE
Secreta sebum bogat in fosfolipide" colesterol" trigliceride" acizi grasi
nesaturati#
Secretia acestuia este influentata de o serie de factori:
 $ activitatea sistemului nervos central
$ ormonii androgeni si estrogeni
 $ temperatura mediului ambient
$ razele ultraviolete#
)ispunerea glandelor sebacee pe suprafata corpului este diferita de la o
zona la alta#
 @.AN)E.E SU)*RIPARE

23 | P a g e
Se gasesc pe toata suprafata pielii" au forma de tuburi cu o zona secretorie
si o zona excretoare#
@landele sudoripare sunt de doua tipuri :
$ glande apocrine
 $ glande ecrine#
Produsul de secretie al acestor glande este sudoarea" licid limpede"
cu miros caracteristic" care variaza in functie de regiunea corpului" rasa"
individ" varsta / ea contine = apa si 7= substante0uree" acid uric"
creatinina" amoniac" glucoza" acid lactic" vitamine : C" 57" 5," PP" saruri
minerale de sodiu" potasiu" magneziu" etc" acizi volatili1#
 Secretia sudorii depinde de numerosi factori :
 $ temperatura mediului ambiant
 $ sistemul nervos
 $ efortul muscular
$ adrenalina
 $ atropina#

 (UNC&II.E PIE.II
7# BERA&IN*@ENE6A$ procesul de sinteza a 4eratinei" care incepe la
nivelul 4eratinocitelor si se termina prin formarea celulelor stratului cornos#
Beratina este o proteina bogata in sulf" care confera pielii o mare
rezistenta#

24 | P a g e
 ,# %E.AN*@ENE6A$ procesul de sintetizare a melaninei" realizat de catre
melanocitele din stratul germinativ al epidermului" de unde este transferata
celulelor incon!uratoare# %elanina este o proteina ce contine cupru si are
rol de protectie impotriva radiatiilor U+ si luminii#
 9# (UNC&IA )E 5ARIERA$ indeplinita de stratul lucid" care are p? acid#
 -# PI.*@ENE6A$ procesul de formare a firelor de par la nivelul foliculilor 
pilosi#
;# PR*&EC&IA %ECANICA SI C?I%ICA
<# &ER%*RE@.AREA$ pielea este intermediar al scimburilor de caldura
intre organism si mediul ambiant / procesul este controlat de ipotalamus#
2# PER%EA5I.I&A&EA CU&ANA&A$ absorbtia diferitelor substante se
realizeaza prin porii pielii#
3# RESPIRA&IA PIE.II$ capteaza oxigen atmosferic si elimina dioxid de
carbon rezultat din metabolismul celular#
# PIE.EA$ *R@AN )E SI%&$ pielea deserveste urmatoarele sensibilitati :
$ tactile
$ termica
$ presionala
$ vibratorie
$ dureroasa

EA%ENU. C*S%E&IC
Examenul cosmetic reprezintD o etapD premergDtoare n tratamentul
cosmetic#

25 | P a g e
Prin examenul cosmetic cDutDm sD obFinem o serie de date" informaFii Gi
observaFii n vederea stabilirii diagnosticului de ten# &oate acestea" le
culegem ncD de la intrarea clientei n cabinetul cosmetic" atHt prin
observaFii" cHt Gi printr$ o discuFie liberD" dega!atD Gi plinD de tact" care sD
nu se transforme ntr$un interogatoriu" dar sD ne conducD la scopul final 
stabilirea diagnosticului de ten#
Este foarte important cHt de corect se stabileGte diagnosticul de ten"
deoarece numai astfel vom obFine rezultate optime n efectuarea
tratamentului cosmetic#
Un diagnostic greGit determinD aplicarea unor produse Gi procedee
neadecvate" ce pot nrDutDFi mai mult aspectul tenului#
&rebuie sD diferenFiem examenul cosmetic de examenul dermatologic#

Examenul cosmetic:
$ observD imperfecFiuni care nu exprimD o stare de boalD" ncercHnd ca"
prin diferite procedee cosmetice aplicate" sD redDm tenului un aspect cHt
mai estetic#
Examenul dermatologic:
$ depisteazD anumite boli de piele" anumite leziuni elementare sau
erupFii cutanate" face investigaFii clinice Gi de laborator" n scopul stabilirii
diagnosticului Gi precizDrii tratamentului n vederea vindecDrii#
Examenul cosmetic se desfDGoarD n douD etape:
$ examenul cosmetic preliminar/
 examenul cosmetic propriu$zis#
7#7# Examenul cosmetic preliminar 

26 | P a g e
Se efectueazD de la intrarea clientei n cabinetul cosmetic" la luminD
obiGnuitD" pe faFa nedemaciatD" cu ociul liber#
In cadrul acestui examen preliminar vom cDuta sD observDm Gi sD aflDm o
serie de aspect generale ce privesc nu numai tenul" ci Gi organismul n
totalitate#
(aFa este consideratD JoglindaK ntregului organism Gi cea mai nensemnatD
dereglare sau dezecilibru intern va determina apariFia unor imperfecFiuni"
pe care va trebui sD Gtim precis sD le interpretDm# n vederea exactitDFii
diagnosticului Gi a recomandDrilor ce le vom da clientei pentru acasD" la
sfHrGitul tratamentului#

Se vor observa urmDtoarele:


LMinuta clientei  receptivitatea faFD de modD# Ne intereseazD felul cum
este mbrDcatD" coafatD" dacD respectD linia modei Gi o adapteazD corect
persoanei sale#
L%acia!ul $ In privinFa macia!ului vom observa:
 dacD urmDreGte linia modei Gi dacD este adecvat personalitDFii sale/
 modul n care Gi aplicD fardurile/
 cantitatea fardurilor/
 armonia culorilor/
 dacD este adecvat ocaziei n care poartD acest macia!/
 dacD este adecvat vHrstei#
In caz cD nu se maciazD" la sfHrGitul tratamentului o vom sfDtui" cum sD se
macieze"eventual fDcHnd ciar o demonstraFie#

27 | P a g e
L+Hrsta $ o apreciem fDrD sD ntrebDm direct# Este importanta pentru
tratament" deoarece vom Gti ce aparate sD folosim" ce produse sunt
necesare Gi durata masa!ului facial#
LStarea de sDnDtate $ importantD pentru diferitele imperfecFiuni de formD Gi
culoare ce pot apDrea pe faFD n diverse afecFiuni interne# Astfel" vom Gti n
ce fel sD facem tratamentul cosmetic" mai ales ce produse cosmetice
putem folosi sau nu 0exemplu: n alergii" eczeme etc#1 Gi vom recomanda
neapDrat control medical de specialitate#
LStarea psiicD $ este bine reflectatD pe faFD# Este necesar sD o cunoaGtem
pentru a adapta ct mai corect miGcDrile de masa! Gi etapele de tratament"
obFinind o relaxare" o stare de optimism Gi ncredere#

L%ediul de lucru Gi cel de acasD $ are o mare influenFD n aspectul exterior"


 n starea de sDnDtate" psiicD Gi nervoasD# Ne vom interesa dacD lucreazD
 n mediu toxic" n umiditate" cDldurD sau frig" n zgomot# &oate acestea au
mare importanFD n alegerea procedeelor Gi a produselor cosmetice
necesare#
LRegimul de viaFD $ are o mare importanFD n aspectul tenului# Regimul de
viaFD trebuie sD fie ecilibrat" cu ore suficiente de somn" cu plimbDri n aer 
liber" cu activitDFi recreative Gi distractive" pe lHngD activitatea zilnicD
obligatorie# Este de preferat sD se facD recomandDri" decHt sD se punD
 ntrebDri pentru a nu fi indiscrete#
LAlimentaFia $ este importantD pentru sDnDtatea ntregului organism" deci se
recomandD o alimentaFie raFionalD Gi variatD/ la anumite tipuri de ten 0de
exemplu la tenul gras asfixiat Gi acneic1 va trebui sD se respecte un anumit
regim alimentar#

28 | P a g e
LSensibilitatea sau starea alergicD faFD de anumite produse cosmetice"
alimente" medicamente este importantD pentru evitarea folosirii acestora n
cadrul tratamentului cosmetic sau n ngri!irile de acasD#

Lngri!irile de acasD $ trebuie cunoscut modul cum se ngri!eGte clienta


acasD" ce produse foloseGte# Se va Fine seama de acest lucru cHnd se vor 
da recomandDrile pentru acasD" Gi anume ngri!irile de acasD trebuie fDcute
zilnic" corect" cu produse adecvate tipului de ten#

Intervalul de tratament#
&rebuie sD se explice importanFa periodicitDFii tratamentului cosmetic" legat
de vHrstD Gi de tipul de ten" pentru obFinerea unor rezultate favorabile Gi
pentru a ntHrzia apariFia semnelor de mbDtrHnire#
RetuGurile sunt necesare n cadrul tratamentului" Gi anume: pensat" vopsit
gene Gi sprHncene" epilat n general Gi aplicarea unui macia!
corespunzDtor#
7#,# Examenul cosmetic propriu$zis
Se efectueazD pe faFa demaciatD 0curDFatD superficial1" la lampa proiector"
prin urmDtoarele metode:
a1 vizual/
b1 prin palpare" ce poate fi: superficialD Gi profundD/
c1 cu a!utorul aparatelor#
7#,#7# Examenul vizual
 n cadrul acestui examen observDm:
&ipul morfologic al feFei care poate fi: oval" pDtrat" rotund" diamant" lung"
triungi cu vHrful n sus" sau triungi cu vHrful n !os# Aceasta este necesar 

29 | P a g e
pentru alegerea macia!ului corespunzDtor Gi pentru eventualele corecturi
0mai ales la sprHncene1#
Relieful ridurilor#
Ridurile pot fi:
$ fine" superficiale" de expresie" cum sunt ntHlnite mai ales la tenul
normal:
 superficiale" liniare  caracteristice uscDciunii" ntHlnite la tenul uscat/
 superficiale" n reFea O cauzate de desidratarea superficialD"
caracteristicD tenului desidratat superficial/
 profunde" adHnci" sub formD de cute sau pliuri" datoritD desidratDrii
profunde" ntHlnite la tenul desidratat" profund/
 definitive" multiple" ce brDzdeazD faFa" datoritD vHrstei#

 Aspectul pielii" care poate fi: uGor lucioasD" netedD" caracteristicD tenului
normal/
 matD sau cu descuamDri  caracteristicD tenului uscat Gi desidratat
superficial/
 lucioasD  ntHlnitD la tenul gras uleios/
 matD" mbHcsitD cu deGeuri cutanate Gi cu numeroase comedoane"
specificD tenului gras asfixic#

&ot legat de aspectul pielii ne intereseazD aspectul porilor" care pot fi:
 invizibili  ca la tenul normal/
 mici  cu comedoane subFiri" ca la tenul uscat/
30 | P a g e
 desciGi  cu sebum licid sau pDstos" ca la tenul gras uleios/
dilataFi  cu comedoane" ca la tenul gras asfixie/
prezenFa pustulelor acneice  ca la tenul acneic#
ColoraFia pielii# Pielea normalD are o coloraFie uGor rozD# AceastD culoare
poate fi modificatD datoritD mai multor cauze:
 grosimii stratului cornos/
 unor afecFiuni interne/
 oboselii" surmena!ului/
 tulburDrilor n irigaFia sanguinD/
 tulburDrilor de ordin pigmentar#

)in cauza acestor tulburDri care modificD culoarea normalD a pielii"


deosebim patru tipuri de piele cu modificDri din punctul de vedere al culorii:
spDlDcitD" pDmHntie" palidD Gi ntunecatD#
ImperfecFiunile inestetice" care pot fi:
 de naturD pigmentarD 0efelidele" cloasma gravidicD" melanoza lui Rie4le"
etc1
 de naturD vascularD 0eritrozD" cuperozD1/
 de alte origini 0cicatrice" arsuri" elemente de ipertricozD" cearcDne1#

@radul de senescenFD#
 Se observD elementele de mbDtrHnire pe care le suferD pielea feFei#
31 | P a g e
)in acest punct de vedere putem clasifica tenul" legat de etapele principale
ale vieFii" Gi amintim:
 tenul copilDriei/
 tenul la pubertate/
 tenul ntre ,; Gi 9; de ani  tenul tHnDr/
 tenul ntre 9; Gi ;> de ani  tenul matur/
 tenul dupD ;> de ani  tenul senil#
7#,#,# Examenul cosmetic prin palpare
Palparea poate fi: superficialD Gi profundD#
Palparea superficialD#
Se constatD:
 granulaFia pielii  sau gradul de finete# Se cerceteazD printr$o alunecare
uGoarD cu pulpa degetelor pe toatD suprafaFa feFei" Gi anume: granulaFia
poate fi normalD  adicD cu piele finD" netedD" catifelatD 0n cazul tenului
normal1" sau granulaFie modificatD/ spre exemplu: asprD datoritD
uscDciunii sau descuamDrilor 0ca n cazul tenului uscat sau desidratat1/
grasD  din cauza excesului de sebum 0ca n cazul tenului gras uleios1/
durD  datoritD sclerozDrii/ neregulatD  determinata de prezenFa
comedoanelor" a cisturilor sebacee" a pustulelor acneice" a porilor 
desciGi sau dilataFi Gi a tuturor imperfecFiunilor inestetice/

 elasticitatea pielii se constatD printr$o apDsare uGoarD cu pulpa degetului


mediu n regiunea frunFii sau n regiunea genianD# In acest caz se formeazD
un uGor godeu 0adHnciturD1# )upD ridicarea degetului" dacD acest godeu
revine uGor la normal" nseamnD cD elasticitatea este bine pDstratD" iar 
dacD revine mai greu la normal" nseamnD cD elasticitatea este diminuatD#
@radul de elasticitate este determinat de calitatea fibrelor elastice din

32 | P a g e
dermD Gi de suportul plastic al pielii" acesta la rHndul lui fiind format din
cantitatea de apD Gi de grDsime din piele#
Palparea profundD#
Printr$o palpare mai profundD putem constata urmDtoarele:
 grosimea pielii se cerceteazD prin prinderea pielii Gi uGoara $ rularea ei
 ntre police Gi index la nivelul maxilarului inferior" n dreptul gonionului
0porFiunea de maxilar din dreptul GanFului nazogenian1#
)in punctul de vedere al grosimii deosebim: piele #normal de groasD"
subFiatD sau ngroGatD# Pentru a ne da seama mai bine de grosimea pielii
feFei o vom compara cu grosimea pielii de la nivelul porFiunii anterioare a
antebraFului persoanei respective/
 aderenFa pielii de straturile profunde# Cu pulpa degetului mediu se
executD o uGoarD apDsare Gi deplasare circularD a pielii din regiunea frunFii#
)acD pielea este fermD" nseamnD cD aderenFa este bine pDstratD" iar dacD
se deplaseazD cu uGurinFD pe straturile profunde" nseamnD cD aderenFa
este diminuatD# AderenFa pielii o mai putem observa Gi cHnd cercetDm
grosimea pielii" Gi anume cHt de uGor putem desprinde pielea de straturile
profunde pentru rularea ei#
  AderenFa este determinatD de calitatea fibrelor elastice din dermD" de
suportul plastic Gi de tonusul muscular/
 turgorul 0cantitatea normalD de apD din celule Gi spaFiile inter$celulare1#
Se prinde ntre police Gi index pielea de la nivelul pleoapei inferioare
formHnd o cutD transversalD Gi apoi se elibereazD rapid# )acD cuta formatD
revine imediat la normal nseamnD cD turgorul este normal" adicD pielea are
o cantitate suficientD de apD" dacD cuta persistD Gi revine ncet cDtre
normal" nseamnD cD turgorul este diminuat Gi cD pielea are un deficit de
apD" deci o desidratare profundD#
 irigaFia sanguinD se constatD ndepDrtHnd pleoapa inferioarD Gi privind
coloraFia con!unctivei#

33 | P a g e
 n funcFie de intensitatea coloraFiei putem vorbi de o irigaFie bunD sau
deficitarD# In anumite afecFiuni interne" cum iar fi anemia" con!unctiva are o
coloraFie palidD# IrigaFia sanguinD are o importanFD deosebitD" avHnd rol n
rDnirea Gi oxigenarea pielii/
 tonusul muscular se determinD prinzHnd pielea Gi Fesutul subcutanat
 ntre police Gi index" sau printr$o uGoarD lovire de !os n sus cu dosul
falangelor# Se constatD un tonus normal pDstrat" cu o piele fermD" sau un
tonus diminuat" cu o piele flascD# Se mai poate constata ciar o atonie#
muscularD" mai ales n anumite afecFiuni 0parezele1/
 funcFia glandelor sebosudorale# Aceasta se poate observa Gi vizual: un
uGor luciu" un luciu mai accentuat al pielii" aspecte pe care le putem
cerceta Gi prin palpare# Se aplicD o foiFD de FigarD sau o lamelD de sticlD ce
se va deplasa uGor pe suprafaFa pielii# )acD se constatD o uGoarD urmD de
grDsime" nseamnD cD funcFia glandelor sebosudorale este normalD" dacD
urma este accentuatD" funcFia glandelor este n exces" iar dacD aceasta
lipseGte" funcFia glandelor este diminuata#

 demografismul 0reacFia pielii la o excitaFie mecanicD1#


 Se va trasa cu o bagetD de sticlD sau plastic o linie pe gHt" decolteu sau
frunte# )upD cHteva secunde va apDrea la locul respectiv o linie roGie sau
albD 0dupD cum au reacFionat vasele sanguine prin vasoconstricFie sau
dilatare1" care ne determinD gradul de sensibilitate a pielii la acFiunile
mecanice n felul acesta vom Gti cu ce intensitate trebuie sD lucrDm n
cadrul tratamentului 0mai ales la demaciere" la extragerea comedoanelor 
Gi la masa!ul facial1#
Este bine sD se ia n consideraFie sensibilitatea pielii" n general" precum Gi
faFD de agenFii fizici Gi microbieni#
&enurile uscate care au cantitate scDzutD de secreFie sebacee" iar mantaua
acidD$este diminuatD" deci nu au o protecFie naturalD" sunt sensibile la

34 | P a g e
agenFii fizici 0vnt" soare" frig1" ceea ce duce la o accentuare a uscDciunii
pielii Gi la desidratare#
&enurile grase" n general" care au o secreFie crescutD de sebum" deci un
p? alcalin" au o sensibilitate la agenFii microbieni 0streptococi" stafilococi1"
mergHnd pHnD la apariFia infecFiei" cum este n cazul tenului acneic/
 culoarea pielii# Cu a!utorul unei lamele de sticlD se face o uGoarD
presiune pe piele n regiunea genianD# Se va observa coloraFia pielii prin
transparenFa lamelei# Prin presiunea exercitatD de lamela de sticlD se
determinD o uGoarD vasoconstricFie a capilarelor Gi se observD culoarea
pielii" deci neinfluenFatD de desenul sanguin#

7#,#9# Examenul cosmetic cu a!utorul aparatelor 


)intre aparatele folosite la examinarea feFei se cunosc:
 lupele/
 lampa 8ood/
 p?$metrul#
Examenul cosmetic cu a!utorul lupelor ne a!utD la observarea
imperfecFiunilor de formD Gi culoare# Se folosesc lupe simple" luminoase
sau fluorescente#
.upele simple#
Cu a!utorul lor examinDm faFa la lumina zilei n bune condiFii" dezavanta!ul
cD studiem o porFiune limitatD" n funcFie de diametrul lupei#
.upele luminoase sunt superioare celor simple" datoritD becului cu care
sunt prevDzute" a!utHnd astfel Gi la luminarea porFiunii examinate" avHnd
deci o vizibilitate mai bunD#

35 | P a g e
.upele fluorescente sunt mari" prevDzute cu un tub fluorescent pe margine/
a!utD la examinarea n totalitate a feFei" luminHnd$o n acelaGi timp# Sunt
cele mai indicate pentru examenul cosmetic#
Examenul cosmetic cu lampa 8ood a!utD la observarea imperfecFiunilor de
grosime Gi de structurD ale pielii" precum Gi a gradului de idratare#
.ampa 8ood" cunoscutD Gi sub numele de JluminD neagrDK" este o bandD
de ultraviolete obFinutD de un generator obiGnuit de ultraviolete" filtratD apoi
printr$un ecran# AceastD luminD are proprietatea de a provoca fluorescenta
substanFelor sau corpurilor care nu sunt luminoase sau fluorescente n mod
natural# Examenul la lampa 8ood se face ntr$o camerD obscurD#
Se lasa lampa sD se ncDlzeascD ,9 min Gi se plaseazD la o distanFD de
7;,> cm de faFa clientei# Pe faFD apar diferite fluorescente n funcFie de
grosimea stratului cornos Gi de gradul de idratare:
 fluorescentD albicioasD  la un ten gras cu iper$ceratinizarea stratului
cornos/
 fluorescentD ntunecatD  la un ten uscat cu o uGoarD ceratinizare a
stratului cornos/
 fluorescentD violacee  la un ten normal/
 fluorescentD intense  la un ten idratat/ #
 fluorescentD slabD  la un ten desidratat#
Examenul cosmetic cu p?$metrul# p?$ul este gradul de aciditate sau de
alcalinitate al unei soluFii#
+alorile p?$ului se nscriu pe o scarD de la >7-/
> 2  reprezintD zona de aciditate/
27-  reprezintD zonD de alcalinitate/
2  este punctul neutru#

36 | P a g e
p?$ul normal al pielii are valoarea ntre -"; Gi <";" adicD uGor acid#
+aloarea p?$ului nu este fixD" fiind influenFatD de agenFii externi"
alimentaFie" digestie" diferite afecFiuni ale pielii Gi" binenFeles" de tipul de
ten##
)eterminarea p?$ului se face dimineaFa" pe nemHncate" pe faFa spDlatD de
seara Gi nedemaciatD dimineaFa# Se mDsoarD p?$ul n diferite regiuni ale
feFei" se noteazD valorile Gi apoi se face media" care reprezintD valoarea de
p?#
In tratamentele cosmetice" valoarea p?$ului este importantD" deoarece
constituie un indiciu n alegerea produselor ce trebuie folosite pentru a
aduce p?$ul cDtre valorile normale#
.a suprafaFa pielii existD mantaua acidD  o peliculD formatD din: acizii
graGi din sebum" transpiraFie" celule moarte descuamate" praf# Acesta
reprezintD puterea$tampon care apDrD pielea de infectarea cu microbii
banali de pe piele#
Puterea$tampon reprezintD proprietatea pielii $ de a restabili valoarea
iniFialD a p?$ului#
Pielea poate reacFiona singurD la variaFiile p?$ului provocate de produsele
alcaline" Gi de a restabili p?$ul iniFial# )upD rapiditatea cu care pielea Gi
restabileGte valoarea iniFialD a p?$ului puterea$tampon poale fi normalD sau
diminuatD#
Pentru determinarea puterii$tampon se procedeazD astfel: se determinD
valoarea p?$ului Gi apoi se spalD faFa cu apD Gi sDpun" se clDteGte bine" se
usucD Gi se determinD din nou valoarea p?ului#
)acD aceasta este sub 2" nseamnD cD pielea va suporta uGor produsele
alcaline" iar darD este peste 2" puterea de apDrare a pielii este scDzutD"
deci se vor folosi produse acide#
&oate procedeele folosite n cadrul examenului cosmetic au o importanFD
deosebitD#
37 | P a g e
)eci examenul cosmetic se va face cu multD atenFie" folosind toate
metodele de cercetare pentru a stabili un diagnostic corect de ten Gi n felul
acesta se va aplica un tratament adecvat" obFinHnd rezultate optime#

&oate datele obFinute prin examinarea feFei n cadrul examenului cosmetic"


vor fi sistematizate Gi trecute n fiGa cosmeticD 0aGa cum este prezentatD
mai !os1# (iecare clientD va avea astfel de fiGD iniFialD" la GedinFele
urmDtoare de tratament se vor face anexe" ce vor cuprinde procedeele de
tratament gDsite n GedinFa respectivD" aparatele Gi produsele respective# n
felul acesta se va aplica un tratament variat" cu produse diferite" care n
fiecare GedinFD va ndeplini un alt scop" cDutHnd sD$i dea tenului tot ce are
nevoie" prin diferite procedee#

38 | P a g e
&isa indi$iduala de inri'ire cosmetica

Nr# fiseiQQQQ###
Examinat deQQQ##
)ataQQQQQQ#

&ISA C%IENTEI

NumeleQQQQQQQQQQ#PrenumeleQQQQQQQQ
ProfesiuneaQQQQQQQQ#
 Adresa: strQQQQQQQQ##nrQQQQlocalitateaQQQQQQQQQ
telQQQQQQQQQ
)ata nasterii: anulQQQQ##lunaQQQQ##ziuaQQQQQQ##
)IA@N*S&IC
 Aspect morfologic
(orma feteiQQQQQQQQQ##
Culoare:
$ par
$ oci
$ ten
@ranulatia pielii:
$ normala
$ granuloasa" aspra" cu scuame" iper4eratoza
$ neregulata
&emperatura:QQQQ#
Pilozitatea 0buza superioara" barbia" etc#1QQQQQQQQQQ##

39 | P a g e
Secretiile 0iersecretie'iposecretie sebacee" secretie normala1QQQQQQQQQ
CONC%U(IE: &ipul de tenQQQQQQQQQQQ##
Palpare superficiala 0catifelat" aspru" rugos etc#1 QQQQQ##QQ#QQQQQQQQQ##
Palpare profunda 0suplu" elastic" flasc etc#1####QQQQQQQ#QQQQQQQQQQQ##
Imperfectiuni inestetice 0pori dilatati" comedoane" acnee" etc#1 QQQQQQQQQQQ#
&onicitateaQQQQQQQQQQQ###QQQQQQQQQ
&ulburari ale pielii:
$ vasculare
$ pigmentare )iverseQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ
Cute:
(runte *ci @ura *bra!i @at
Expresie
Riduri
&ratamente recomandate:
$ mi!loace fiziceQQQQQQQQQQQQQ##
$ mi!loace cimiceQQQQQQQQQQQQ##
$ mi!loace mecaniceQQQQQQQQQQQQ##
$ tratament indicat acasaQQQQQQQQQQQ#
$ durata tratamentuluiQQQQQQQQQQQQQQ#

CARACTERISTICI%E TENURI%OR
40 | P a g e
 Studiind pielea prin diferitele metode de examinare" se pot observa o
serie intreaga de caracteristici care fac posibila incadrarea tenului
respectiv intr$o categorie anumita#
I# Clasificarea tenurilor in functie de tulburarile metabolismului
lipidelor 
&enurile se pot clasifica astfel :
7# ten normal
,# ten uscat
9# ten gras
&ENU. N*R%A.
  Reflecta o stare de sanatate a organismului" glandele sebacee
secreta atat cat este nevoie" existand un ecilibru intre asimilatie si
dezasimilatie# Acest tip de ten se intalneste la copii inainte de
pubertate si uneori si dupa ,> de ani la persoanele cu un organism
perfect sanatos#
&ENU. USCA&
 Este caracterizat prin ipofunctia glandelor sebacee# Insuficienta de
apa determina si pierderea de apa din straturile superioare ale pielii"
ceea ce face sa apara si o desidratare superficiala# Acest tip de ten
se datoreaza fie unei predispozitii congenitale sau este dobandit0 un
ten normal se poate transforma cu timpul intr$un ten uscat fie prin
ingri!iri necorespunzatoare" fie inaintarii in varsta" fie unor cauze
interne etc#1#
Pielea este mata cu pori mici" uneori cu riduri fine superficiale"
datorita desidratarii# Culoarea este stearsa" uneori se vede o
descuamare furfuracee#
&ENU. @RAS

41 | P a g e
 Activitatea glandelor sebacee este strans legata de cea a glandelor 
sexuale# Pielea grasa este caracterizata printr$o ipersecretie de
sebum si o cantitate marita de grasimi in tesutul adipos subcutanat#
?iperactivitatea glandelor sebacee este influentata de : tulburari
nervoase" surmena!" tulburari epatice" endocrine" alimentatie bogata
in proteine si grasimi" etc#
&enul gras se prezinta sub doua aspecte : ten gras uleios si ten gras
asfixic#
a# &enul gras uleios se caracterizeaza printr$o scurgere libera a
sebumului la nivelul pielii" pori descisi" aspect lucios al pielii" de
culoare galbuie# Pielea este ingrosata cu granulatie neregulata#
b# &enul gras asfixic se datoreaza neingri!irii sau ingri!irii
necorespunzatoare a tenului gras uleios# Se observa comedoane"
culoarea pielii este cenusie" pielea find aspra si groasa#

II# Clasificarea tenurilor in functie de tulburarile metabolismului apei


  )in punct de vedre cosmetic este foarte importanta starea de
idratare a pielii" tulburarile ducand la modificarea aspectului tenului#
 Astfel" in functie de cantitatea de apa din piele se contureaza
aspectele a doua tipuri de ten : iperidratat si desidratat" starea
normala oglindind un ecilibru intre apa ce se evapora la suprafata
pielii si cea care provine din straturile profunde#

&ENU. N*R%A. ?I)RA&A&

42 | P a g e
 Se caracterizeaza prin finete" elasticitate" este ferma" fara riduri#
Pielea copiilor este cea mai idratata in comparatie cu cea a adultilor#
&ENU. ?IPER?I)RA&A&
  Are aspect edematiat" datorita retentiei de apa in tesuturi ca o
consecinta a unor boli" in special la persoanele cu afectiuni
cardiovasculare si cardiorenale#
&ENU. )ES?I)RA&A&
 .a un ten desidratat superficial se observa o exfoliere a pielii" ea
fiind usor aspra la pipait# Un ten cu desidratare profunda prezinta
piele flasca" fanata" veste!ita" cu tendinta vizibila de riduri profunde#

III# Clasificarea tenurilor in functie de tulburarile metabolismului


proteinelor si glucidelor 
* dereglare in metabolismul glucidelor duce la cresterea glucozei in
transpiratie si astfel straturile superficiale ale pielii se impregneaza cu
glucide si devine un mediu bun de dezvoltare a unor microbi# In
functie de tulburarile metabolice ale proteinelor si glucidelor se pot
deosebi doua tipuri de ten : pletoric si casectic#

&ENU. P.E&*RIC
Acest tip de ten este caracterizat prin depuneri anormale de
substante si apa#
  Pielea este groasa" carnoasa" congestionata permanent sau se
congestioneaza usor" este grasa" uneori cu pilozitate crescuta

43 | P a g e
&ENU. CASEC&IC
  Ca aspect" pielea este subtire" flasca" uscata" palida" aspect de
pergament#

I+# )iferentieri de ten in punctul de vedere al tulburarilor de ordin


vascular 
Se pot observa la nivelul pielii" uneori" imperfectiuni de ordin vascular"
care fac parte din leziunile incipiente ale unei dermatoze de tipul
rozaceei#
 Apare la inceput ca o roseata difuza" trecatoare dar recidivanta"
0ERI&R*6A1" apoi permanenta 0R*6ACEE1" care cu timpul se
complica cu CUPER*6A#
Pe acest fond pot aparea papule" pustule" seboree" scuame dar 
niciodata comedoane# Atinge in special femeile catre menopauza 0->$
;> de ani1 dar exista si cazuri mai timpurii#
Afectiunea este localizata pe pometi" frunte" regiunea
intersprancenoasa" nas" barbie#

TRATAMENTE%E COSMETICE

 In cursul unei ingri!iri cosmetice se urmareste remedierea prin


diferite mi!loace"a imperfectiunilor existente" prin mi!loace manuale"
fizice si cimice#

44 | P a g e
 Aceste procese de baza sunt:
$ procesul de curatire
$ procesul de ranire
$ procesul de reidratare
$ procesul de tonifiere#
In functie de calitatea tenului si de deficientele sale se va
insista asupra unuia sau mai multor procese#
Procesul de curatire
*rice tratament cosmetic trebuie sa inceapa prin acest proces#
Niciodata un tratament cosmetic nu va da rezultat daca masa!ul"
mastile etc" nu vor fi efectuate pe o piele fara praf" impuritati" surplus
de grasimi" sau celule moarte / impuritatile vor patrunde " in caz
contrar" si mai mult in piele sau impiedica absorbtia produselor care
se aplica#
Procesul de ranire
Pe acest proces se insista indeosebi" la tenurile uscate"
casectice" desidratate#
Prin ranire se intarzie imbatranirea pielii si ea isi pastreaza un timp
mai lung aspectul frumos de la inceput# ?ranirea pielii se obtine
printr$un aflux marit de sange care aduce la nivelul pielii elemente
nutritive" dar si prin aplicarea unor substante ranitoare" grase"
vitaminizate" produse biologic active#
Procesul de reidratare
?ranirea si idratarea pielii$ grasimile si apa$ formeaza suportul
care mentine catifelarea si supletea pielii# Ea este mai importanta
pentru tenurile uscate" desidratate" casectice dar si la unele tenuri
grase#
Procesul de tonifiere

45 | P a g e
Pe procesul de tonifiere si revitalizare se insista " in special la
tenurile uscate" casectice" senile cu pielea lipsita de vitalitate si
elasticitate#

PR*CESU. )E CURA&ARE
Curatirea pielii presupune atat curatirea pe care si$o realizeaza
fiecare persoana seara si dimineata acasa" dar si cea profunda pe
care o executa cosmeticiana in timpul tratamentului cosmetic#
Procesul de curatire este alcatuit din urmatoarele procedee
cosmetice:
$ demacierea
$ vaporizarea calda
$ extragerea comedoanelor 
$ goma!ul
$ dezincrustarea electrica#
 Aceste procedee se executa la inceputul tratamentului cosmetic
si trebuie executate cu foarte mare constinciozitate si atentie" in
special pentru tenurile grase si pletorice#

)E%AC?IEREA
 Prin demaciere se inlatura de pe epiderm praful" impuritatile
si produsele de macia! incrustate in stratul cornos" surplusul de
grasimi etc# )upa demaciere se pot constata perfect imperfectiunile
pielii si calitatea tenului#
Pentru demaciere se folosesc produse specifice tipului de ten
sub forma de creme" emulsii" geluri etc# Emulsia sau laptele
46 | P a g e
demaciant este mai indicat deoarece este gras" dar putin consistent
avand multa apa# El este indicat pentru toate tipurile de ten#
&enica demacierii
 In vederea demacierii" parul clientei se prinde cu o bentita
sau cu o boneta speciala" lasand libera fruntea" iar decolteul va fi
prote!at cu un coltar sau se foloseste un alat# Clienta va sta culcata
pe patul cosmetic" iar cosmeticiana se va pozitiona in spatele ei putin
intr$o parte#
Cosmeticiana se va spala pe maini cu apa si sapun si se va
dezinfecta cu alcool#
*rice demaciere a fetei este precedata de demacierea ocilor si
buzelor#

)E%AC?IEREA *C?I.*R
Se aplica doua tampoane umezite cu apa sub cilii pleoapei
inferioare#Clienta este rugata sa incida ocii iar apoi cosmeticiana
stand in spatele clientei si putin intr$o parte" cu degetul index si
mi!lociul mainii stangi" va sustine tamponul" in timp ce cu mana
dreapta" cu a!utorul unui tampon inmuiat in demaciant special pentru
oci sau ulei de ricin" sterge usor genele prin miscari de sus in !os
pana se curata perfect# Apoi cu degetele mainii stangi se strange
tamponul de sub oci" stergand cu el printr$o miscare circulara
pleoapa superioara si spranceana#Se trece apoi la celalalt oci#

)E%AC?IEREA 5U6E.*R
Se sterg buzele cu un tampon demaciant prin miscari circulare
repetate" in timp ce cu o mana se sustin muscii din regiunea
invecinata gurii#

47 | P a g e
)E%AC?IEREA (E&EI" @A&U.UI SI )EC*.&EU.UI
Se aplica laptele demaciant $ acest lucru se poate face in trei
moduri :
$ se varsa o cantitate mica de emulsie intr$un bol de portelan sau
plastic" pe care cosmeticiana il va tine in mana stanga" iar cu
degetele mainii drepte va executa intinderea lui pe fata si decolteul
clientei /
$ laptele demaciant se poate varsa in mana stanga in loc sa se
foloseasca bolul /
$ un alt procedeu ar fi aplicarea produsului direct pe fata daca
flaconul prezinta un astfel de dispozitiv#
.aptele demaciant se aplica prin miscari de mangaiere" pe fata" gat
si decolteu" in anumite directii :
$ de la motul barbiei spre urece
$ comisura gurii$urece
$ comisura gurii$ungiul intern al ociului
$ de$a lungul arcadei zigomatice pana la tampla#
 Aceste miscari se realizeaza pe un obraz si apoi se repeta pentru
celalalt" se coboara spre decolteu unde intinderea laptelui se face
prin miscari de du$te$vino# Se executa apoi un usor effleurage cu
pulpa degetelor ambelor maini pe toata fata" gat si decolteu pentru a
a!uta amestecareaemulsiei cu impuritatile de pe fata#
Indepartarea laptelui demaciant se va face cu a!utorul a doua
tampoane demaciante cu care se prote!eaza degetele mi!locii ale
ambelor maini# Stergerea se face simultan cu ambele maini urmand
aceleasi directii ca si la intinderea emulsiei# )aca nu s$a indepartat
complet laptele la sfarsitul miscarilor" se reia din nou cu alte
tampoane" pana cand pielea ramane curata# Pentru tenurile grase
demacierea se completeaza cu stergerea fetei cu o lotiune
detergenta#

+AP*RI6AREA
48 | P a g e
 Al doilea procedeu in procesul de curatire al pielii" care completeaza
si perfectioneaza demacierea este vaporizarea calda sau
pulverizarea calda#
 Aparatele de pulverizare proiecteaza vapori sub forma unui nor fin" se
poate proiecta apa simpla distilata" ozonizata sau infuzii de diferite
plante#
Efectele pulverizarii calde :
$ licidele calde inmoaie celulele stratului cornos" antrenand in
picaturile ce se formeazape fata"
deseurile prezente inca pe suprafata pielii /
$ usureaza extragerea comedoanelor prin dilatarea temporara a
porilor cat si absorbtia produselor ce vor fi aplicate ulterior pe piele
$ activeaza circulatia sangvina si metabolismul celular #

&enica vaporizarii
 )upa demaciere se aplica o crema grasa in !urul ocilor si clienta
este expusa la vapofor 0vapozon1# )urata expunerii este cuprinsa
intre ;$7; min# in functie de calitatea tenului respectiv" ca si
intensitatea vaporilor#
)upa expunere se tamponeaza usor fata clientei cu un tampon"
pentru a indeparta picaturile de apa ce s$au format#

E&RA@EREA C*%E)*ANE.*R
Acest procedeu definitiveaza curatirea fetei si pregateste tenul
pentru masa!ul facial#
Extragerea comedoanelor este foarte importanta pentru tenurile
grase si asfixice" la tenurile uscate care prezinta comedoane in zona
axului facial" extragerea trebuie facuta cu multa delicatete" prin
manevresuple" usoare pentru a nu irita pielea#
&enica extragerii comedoanelor 
49 | P a g e
 Clienta este culcata" se sterge fata usor cu servetele moi fara a o
freca" se aprinde lampa proiector din apropiere pentru a asigura o cat
mai buna vizibilitate a comedoanelor# Se folosesc fie bucati de
tifon 0lungi de ;> cm si late de 3$7> cm1" comprese sterile sau
sevetele speciale pentru extragerea de comedoane $ cu acestea se
prote!eaza degetul index pentru a nu veni in contact cu pielea clientei"
evitand zdrobirea tesuturilor si posibilitatea unei infectii#
Extragerea se face incepand cu zonele unde pielea este mai
sensibila $ regiunea ocilor" nas" frunte"obra!i" barbie#
Se preseaza usor pielea cu indexul ambelor maini" cu partea lor 
laterala si nu cu varful" pentru a nu determina ecimoze sau infectii#
Extragerea pustulelor acneice se face cu a!utorul a doua comprese
sterile care se vor scimba la fiecare pustula in parte" pentru a evita
infectarea zonelor din !ur#
Extragerea comedoanelor se poate realiza manual sau cu a!utorul
aparatului Sebaspir 0vacuum1" cu ventuza mica a acestuia $ se evita
astfel zdrobirea tesuturilor printr$o presiune prea puternica#
)upa terminarea acestui procedeu este obligatorie dezinfectia
perfecta a regiunii pe care s$a lucrat cu o lotiune dezinfectanta si
astringenta ulterior" in acelasi scop" urmeaza o sedinta cu
electrodermul de ,$9 min# peste o pudra cu antibiotic#

@*%AU.
  @oma!ul este un procedeu cosmetic care completeaza curatirea
superficiala a pielii# Se aplica pentru tenurile care prezinta o
descuamare a pielii" cu pori oxidati de culoare neagra" cu piele
cenusie datorita celulelor moarte de la suprafata care nu se elimina
normal#

50 | P a g e
&enica goma!ului
Produsul de goma! se aplica cu varful degetelor" evitand pleopele si
regiunea din !urul ocilor# Se lasa sa se usuce apoi se indeparteaza
astfel : cu degetele usor umezite se executa miscari circulare in
anumite zone ca aripile nasului" barbie# In celelalte regiuni se sustine
pielea cu mana stanga" cu degetul index si mi!lociu in forma de
foarfece" in timp ce cu indexul si mediul mainii drepte se fac miscari
de du$te$vino in foarfecele mainii stangi#&raseul de gomare este oblic
pe fiecare parte a fetei" de la barbie spre tampla si orizontal pe
frunte#
Se poate folosi si periuta de goma! sau peria rotativa existenta in
cadrul combinelor cosmetice#
)upa realizarea goma!ului se pulverizeaza pe fata apa minerala"
infuzii" etc#" pentru a indeparta produsul de goma!#
Se sterge apoi cu comprese de tifon si se trece la operatia
urmatoare#
@oma!ul se aplica de doua ori pe luna la tenurila grase si o data pe
luna la tenurile uscate#
@oma!ul puternic care se executa de catre medicii specialisti" de
obicei" se numeste peeling#
Se indeparteaza mai multe straturi de celule de la suprafata pielii" si
este indicat pentru eliminarea unor pete pigmentare sau cicatrice mai
superficiale ale pielii#

 )E6INCRUS&AREA E.EC&RICA
 Acest procedeu se aplica numai tenurilor grase#Se realizeaza cu
a!utorul galvanodermului si reprezinta degresarea puternica a pielii in
profunzime#Se foloseste o solutie de carbonat de sodiu care
sub actiunea curentului galvanic disociaza si formeaza idroxid de
sodiu ce saponifica sebumul de la nivelul zonei seboreice#Se
indeparteaza astfel" mult mai usor aceasta forma solubila in apa#
Se recomanda sa se realizeze o data pe luna / daca s$ar efectua mai
des ar avea efect invers" accentuand secretia de sebum#

51 | P a g e
In locul in care se aplica electrozii se produce o iperemie" capilarele
sunt stimulate" intensificandu$se procesul de nutritie al pielii" se
mareste si forta de regenerare a tegumentului#

&enica dezincrustarii electrice


 5uretele aparatului 0daca exista" daca nu se umezeste electrodul
metalic" dupa ce in prealabil a fost invelit intr$un material absorbant1
se umecteaza in solutia de carbonat de sodiu in concentratie de
7>g#
Se lucreaza realizand miscari circulare cu buretele pe regiunea de
piele grasa#
Celalalt electrod este tinut in mana de catre clienta#)urata de lucru
este de aproximativ 7> min" in functie de gradul de seboree al fetei#
)upa terminarea dezincrustarii p?$ul pielii este modificat spre alcalin"
deci este necesara reacidifierea pielii#
 Aceasta se face aplicand solutii acide sau masti acide#
Sunt necesare anumite masuri de precautie in timpul lucrului :
$ se incepe cu intensitate mica si se tine cont de sensibilitatea
persoanei respective /
$ buretele trebuie sa fie tot timpul umezit0daca este necesar se mai
imbiba si in timpul lucrului1 /
$ mana persoanei care tine electrodul nu trebuie sa prezinte obiecte
de metal" pentru ca se produc
senzatii neplacute " intepaturi#

52 | P a g e
%ASAU. C*S%E&IC
%asa!ul cosmetic este o combinatie de miscari si presiuni executate
manual" in scop igienic si estetic" pentru a pastra cat mai mult timp
stralucirea pielii" elasticitatea si vitalitatea dermului si muscilor 
pielosi#

C.ASI(ICAREA %ASAU.UI C*S%E&IC


 In functie de scopul urmarit prin masa!:
7# masa! de intretinere a fetei si decolteului
,# masa!ul corector al ocilor" gurii si barbiei duble
9# masa!ul de relaxare ce se efectueaza in regiunea spatelui"
actionand prin terminatiile nervoase din piele asupra SNC" producand
o relaxare a intregului organism#
&ipuri de masa!e speciale :
7# masa!ul pentru intretinerea mainilor 
,# masa!ul pentru intretinerea picioarelor 
9# masa!ul sec al lui acTuet
-# masa!ul decongestiv si anticuperozic
;# masa!ul pielii capului#

%ASAU. )E IN&RE&INERE A (E&EI SI A )EC*.&EU.UI


  %asa!ul se executa manual si numai in anumite conditii poate fi
completat cu a!utorul unor aparate
electrice#

E(EC&E.E %ASAU.UI (ACIA. SI A. )EC*.&EU.UI


53 | P a g e
$ efect mecanic de curatire a pielii de deseurile epidermice" celulele
moarte" surplusul de sebum si
eventualele impuritati existente inca pe piele
$ mentine catifelarea si supletea pielii
$ stimuleaza si activeaza secretia glandelor sebosudoripare"
permitand o gresare normala a pielii si o mai buna eliminare a
toxinelor prin transpiratie
$ activeaza circulatia sanguina si limfatica locala" crescand afluxul de
sange favorizand astfel scimburile nutritive de la nivel cellular" astfel
se obtine o reinnoire celulara
$ efect asupra respiratiei pielii printr$un aport marit de oxigen si
eliminarea dioxidului de carbon in conditii optime
$ mareste si intretine elasticitatea dermului si a muscilor pielosi
$ efect de golire a foliculilor pilosebacei de surplusul de sebum
$ efect asupra SNC" relaxand organismal" masa!ul are actiune
sedativa" linistitoare" antinevralgica ciar#
)ESCRIEREA %ISCARI.*R )E 5A6A CE A.CA&UIESC %ASAU.
(ACIA.
%iscarile de netezire$ se executa lent cu toata fata palmara a mainii
sau degetelorsau doar cu pulpa degetelor" executand miscari
circulare" in zig$zag" spirala" foarfece#
 %iscari energice$ sunt mai de profunzime" adresandu$se dermului si
ipodermului" terminatiilor nervoase" circulatiei sangvine si limfatice si
muscilor pielosi#
)in aceasta categorie fac parte urmatoarele miscari : pianotatul"
frictionatul" tapotatul" ciupitul" palmuitul" framantatul" arpegiul#
 %iscari vibratorii$ se executa fie cu toata fata palmara a degetelor 
unite fie cu pulpa degetelor" vibratii comandate de la distanta din
antebrat#

EPI%ATII%E

54 | P a g e
Cresterea exagerata a firelor de par poarta denumirea de
irsutism si se datoreaza dereglarii glandelor suprarenale" tiroide"
ovarelor" ipofizei#
 El poate fi :
$ irsutism propriu$zis" atunci cand sistemul pilos se dezvolta
exagerat pe tot corpul /
$ ipertricoza" atunci cand sistemul pilos se dezvolta mai mult la
nivelul fetei#
Indepartarea parului de prisos prin epilatii se poate realiza prin
metode :
7# electrice /
,# cimice /
9# mecanice#
EPI.A&II.E %ECANICE
Sunt cel mai des utilizate in cabinetele cosmetice si presupun
indepartarea firului de par prin smulgere din radacina" bulbul" insa" nu
este distrus# Aici se incadreaza epilatia cu penseta si cu a!utorul cerii
de epilat#
EPI.A&IA CU PENSE&A
Se efectueaza in regiunea sprancenelor" unde epilarea cu ceara nu
este indicata" deoarece smulgerea firelor de par cu a!utorul cerii
fierbinti ar slabi tonusul musciului respectiv#
Pensarea sprancenelor se realizeaza dupa vaporizarea calda si
inainte de masa!ul manual#
Se evita pensarea lor inainte de vopsire deoarece" pot aparea alergii
sau infectii#
Se procedeaza astfel : se dezinfecteaza cu alcool pielea in regiunea
sprancenelor" penseta si mana" se sustine bine pielea cu mana

55 | P a g e
stanga" in timp ce dreapta penseaza apucand firul de par de la baza
si tragandu$l in directia sa de crestere#
 )upa pensare se dezinfecteaza regiunea respectiva cu lotiune
dezinfectanta" iar daca pielea s$a inflamat " se aplica apoi" comprese
rece cu infuzie calmanta#
 Sprancenele au trei puncte principale :
$ baza" care se afla la radacina nasului /
$ mi!locul" care este punctul cel mai arcuit /
$ extremitatea" varful sprancenei#
Sprancenele perfecte au forma de virgula" cu baza mai groasa"
mi!locul arcuit si extremitatea mai subtire#
 Pensarea se face" in primul rand" dupa forma fetei :
$ fata rotunda" sprancenele nu trebuie arcuite" pensarea trebuie
facuta spre o linie ascendenta /
$ fata patrata" sprancenele trebuie subtiate si arcuite putin" urmarind
arcada /
$ fata triungiulara cu varful in !os" sprancenele trebuie sa aiba o linie
oblic$ascendenta /
$ fata triungiulara cu varful in sus" sprancenele trebuie distantate
putin" iar punctul cel mai arcuit sa
fie in dreptul centrului pometilor /
$ fata diamant" sprancenele trebuie distantate" arcuite si sa nu fie
foarte subtiri#
EPI.A&IA CU CEARA

Se efectueaza pe diferite regiuni ale corpului : fata" ceafa" intre sani"


axile" gambe" coapse" brate" inginal#
Ceara utilizata poate fi refolosibila sau de unica folosinta#
 Amestecul de ceara se poate prepara" utilizand trei parti colofoniu si
o parte ceara#
 Se incearca caldura cerii pe dosul mainii#
 Este interzis a se lucra cu aceeasi ceara pe corp si in regiunea fetei#

56 | P a g e
&enica epilatiei cu ceara
$ se dezinfecteaza pielea cu alcool alb" se pudreaza cu talc 0daca
transpira1" se aplica benzile de ceara in sensul cresterii firelor de par#
Se sustine pielea din partea de !os" cu mana stanga" iar cu mana
dreapta se smulge fasia" in sens invers cresterii firelor de par#
 )aca nu s$a indepartat complet parul" se aplica o noua banda" dupa
7$, min# Se dezinfecteaza din nou" iar pentru zonele mai predispuse
infectiilor0fata " axile" inginal1" se poate realiza o sedinta cu
electrodermul" peste o pudra cu antibiotic#

VOPSITU% )ENE%OR SI SPRANCENE%OR


 VOPSIREA SPRANCENE%OR

+opseaua se prepara atunci cand se foloseste" deoarece se


poate altera in timp si nu mai lucreaza asupra firului de par#
  Se demaciaza sprancenele" daca au fost creionate" si apoi se
aplica o crema grasa in !urul lor#
Cu aplicatorul se intinde pe sprancene" in directia firelor de par" fara a
depasi forma sprancenei#

57 | P a g e
Se lasa vopseaua sa actioneze 2$7> min" dupa care se sterg cu o
disceta uscata si apoi cu una umeda#
)aca pielea este patata se poate folosi o disceta umezita in apa si
sapun#

 +*PSIREA @ENE.*R
 Se demaciaza ocii#
  Se umezesc doua !umatati de discete care se storc bine" si se
aplica sub genele inferioare" pielea fiind" in prealabil" gresata#
 Se aplica o crema grasa si pe pleoapa superioara#
  Clienta incide ocii si se aplica vopseaua cu un betisor sau un
aplicator" pe gene" de la radacina pana la varf#
Se lasa sa actioneze cateva minute in functie de timpul specificat pe
ambala!ul vopselei respective si apoi se sterge cu discete uscate si
umede#

MAC*IA+U% SIMP%U

%acia!ul simplu cuprinde toate operatiunile fardarii fara


corectari" destinat fetelor ovale" cu trasaturi regulate" armonioase#
*rdinea aplicarii produselor :
$ demaciere
$ aplicarea lotiunii tonice
$ stergerea fetei cu servetele fine
$ aplicarea unei crme de baza" protectoare
$ fond de ten
$ pudra
$ fard de obraz pudra
$ perierea si desenarea sprancenelor 
$ fard de pleoape
$ ee$liner sau creion dermatograf 
58 | P a g e
$ rimel
$ creion contur pentru buze
$ ru!
$ gloss sau luciu de buze
)aca se utilizeaza fard de obraz crema se aplica inainte de pudra" iar 
daca se foloseste fond de ten
compact" fardul crema de obraz se aplica inainte#

MAC*IA+U% CORECTOR

%acia!ul corector se refera la estomparea imperfectiunilor si


evidentierea trasaturilor frumoase" incercand sa ne apropiem cat mai
mult de forma de fata ovala#
(orma fetei se poate corecta utilizand doua nuante de fond de ten si
doua nuante de pudra :
$ cele mai incise decat nuanta pielii estompeaza zonele dilatate /
$ cele mai descise decat nuanta pielii" evidentiaza portiunile
retractate#
Pentru a corecta forma fetei se poate folosi fardul de obraz care se
aplica diferentiat
0vezi anexele1#

C*REC&AREA (*R%EI (E&EI CU AU&*RU. (*N)U.UI )E &EN


SI A. PU)REI
Pentru tipurile Vpatrat" triungi cu varful in sus si rotundW care sunt
latite si dilatate in zona inferioara" corectarea cu a!utorul fondului de
ten urmareste micsorarea volumului obra!ilor si a maxilarului inferior#
Se va aplica intai un fond de ten de nuanta mai incisa decat pielea"
pe o suprafata lunga" fusiform incepand de la marginea urecii si
pana la varful barbiei# Pe partea mi!locie a fetei" pe frunte si varful
barbiei se aplica fond de ten in nuanta pielii estompandu$se discret la
limita dintre cele doua nuante ale fondului de ten# Se aplica ulterior 
doua nuante de pudra similar aplicarii fondului de ten#

59 | P a g e
Pentru tipurile de fata Vlung" triungi cu varful in !os si diamantW care
au forma retractata in zona laterala sau a maxilarului inferior" se
utilizeaza un fond de tem de nuanta pielii si unul de o nuanta mai
descisa# .a tipul de fata lung se aplica fondul de ten mai descis pe
obra!i si maxilarul inferior incepand de la lobul urecii" trecand la o
distanta de cca , cm de oci" se coboara pe langa aripa nasului"
pana la marginea varfului barbiei acoperind in intregime maxilarul
inferior# Cu aceeasi nuanta de fond de ten se vor acoperi si tamplele#
Pe restul fetei se aplica fond de ten in nuanta pielii# In ceea ce
priveste pudrarea se vor respecta nuantele fondului de ten#
.a tipul de fata Vtriungi cu varful in !osW se va utiliza un fond de ten
mai descis pe obra!i si maxilarul inferior aplicat in mod similar celui
anterior iar pe restul fetei un fond de ten de nuanta pielii#
Corectarea prin macia! a tipului de fata VdiamantW urmareste largirea
fruntii si a maxilarului inferior pe care se va aplica un fond de ten mai
descis#

C*REC&AREA (*R%EI (RUN&II" 5AR5IEI" NASU.UI SI A


@A&U.UI CU AU&*RU. (*N)U.UI )E &EN
Corectarea formei fruntii

$ pe o frunte prea inalta si prea lata se va aplica un fond de ten mai


incis fata de restul fetei iar pudrarea se va face intai cu o pudra de
nuanta pielii si apoi cu una cu un ton mai incis /
$ daca fruntea este mica si ingusta fie se poate epila fie se aplica un
fond de ten mai descis decat culoarea pielii si apoi o pudra tot de
nuanta descisa#
Corectarea formei barbiei 

$ barbia proeminenta se va corecta aplicand un fond de ten de o


nuanta mai incisa decat pielea" pe zona proeminenta pudra va fi si
ea mai incisa /

60 | P a g e
$ barbia tesita care de la distanta se confunda cu gatul" se corecteaza
prin aplicarea unei cantitati mici de fond de ten pe varful barbiei" intr$
o nuanta mai descisa decat pielea" estompand cu atentie de o parte
si de alta a maxilarului inferior" pe varful barbiei" pentru efectul de
stralucire si relief se va aplica foarte putin fard de obraz /
$ daca barbia este prea lunga" se corecteaza aplicand pe toata partea
ei inferioara un fond de ten mai incis fata de culoarea pielii /
$ pentru barbia dulbla se va utiliza un fond de ten mai incis" numai
sub maxilarul inferior" pe gat se va folosi fondul de ten care a fost
aplicat pe restul fetei#

Corectarea formei nasului

$ nasul latit si ingrosat poate capata un aspect mai subtiat daca pe


banda mediana a nasului se aplica un fond de ten de nuanta pielii"
iar pe partile laterale un fond de ten de o nuanta mai incisa"
estompandu$se cu gri!a fardul de obraz" in acest caz" nu trebuie sa
fie intins prea aproape de nas /
$ pentru nasul lung" pe varful nasului " pe aripile lui si pe partile
laterale" se va aplica un fond de ten intr$un ton mai incis decat
culoarea pielii" iar pe partea mediana a nasului un fon de ten in
nuanta pielii /
$ nasul VtrompetaW se poate corecta prin aplicarea unui fond de ten
intr$o nuanta incisa pe partea inferioara a varfului nasului#
Corectarea formei gatului
$ un gat scurt si gros se corecteaza utilizand un fond de ten incis la
culoare" aplicandu$l incepand de sub maxilarul inferior si mergand
spre baza gatului /
$ daca gatul este prea lung si subtire" se poate obtine efectul de
ingrosare prin macia! corector" aplicand un fond de ten de o nuanta
mai descisa decat culoarea pielii#

61 | P a g e
C*REC&AREA (*R%EI (E&EI CU AU&*RU. (AR)U.UI )E
*5RA6
Corectarea fetelor rotunde se va face aplicand fardul sub pleoapa
inferioara" incepand de la mi!locul pleoapei" se coboara cu o fasie
verticala de fard lata de cca 7cm si lunga de ,cm# (ardul se
aplica in strat foarte subtire" estompandu$l apoi cu degetul mediu"
fara a se apropia prea mult de nas#
 Corectarea fetei patrate se incepe din cea mai proeminenta parte a
pometilor" sub forma unui triungi oblic cu varful spre tampla"
estomparea se realizeaza cu gri!a spre tampla#
 Corectarea formelor de fata avand forma de triungi cu varful in sus"
se face aplicand fardul incepand de la coltul exterior al ociului" in
forma de mic triungi" estompandu$se spre tampla#
Corectarea fetelor in forma de diamant se realizeaza cu a!utorul unui
fard de obraz pastelat si discret incepand din mi!locul pometilor 
estompandu$se in sus spre tampla fara a se cobara in partea
inferioara a pometilor#
 Aplicarea fardului de obraz pentru corectarea tipului lung se face
incepand din mi!locul pometilor" sub pleoapa inferioara" in dreptul
pupilei" sub forma unui mic cerculet de cca ,cm diametru#
Pentru largirea fetei si micsorarea lungimii ei" estomparea se face
orizontal" pierzandu$se discret#
 Pentru fata in forma de triungi cu varful in !os" se aplica fardul de
obraz pe partea superioara a pometilor" in dreptul pupilei" sub forma
unui mic romb" unul din varfurile acestuia va fi situat la tampla"
iar celalalt" pe mi!locul pometilor#
 Se estompeaza spre tampla#

62 | P a g e