Sunteți pe pagina 1din 2

SCHIȚA LECȚIEI

SPONGIERI & CELENTERATE

Spongierii ( Porifera)
Mod de viață:
 solitare sau coloniale
 fixate
Mediu de viață:
 acvatic dulcicol / marin.
Caractere generale:
- corp didermic alcătuit din celule nespecializate
- corpul e „ perforat” – pori inhalanți – PORIFERA
- un orificiu exhalant = OSCUL
- prezintă ectoderm și endoderm, între ele fiind o pătură gelatinoasă în care se află filamente de SPONGINĂ cu
spiculi de siliciu/calcar-rigiditate.
- endodermul: - prezintă celule numite COANOCITE ( guleraș și flagel) rol în hrănire.Mișcarea flagelilor
antrenează apa în cavitate generală. Prezența celulelor cu flageli dovedește înrudirea spongierilor cu protozoare
flagelate.
Hrănirea se realizează prin pătrunderea apei cu substanțe nutritive prin pori în cavitatea generală ( ATRIUM )
de unde sunt preluate în celule, iar resturile sunt eliminate odată cu apa prin oscul.
Reproducerea
sexuată: - animale hermafrodite – celula ou- larvă ciliată care se fixează – adult.
asexuată: - regenerare – datorită lipsei de specializare celulară.
Reprezentanți: - în funcție de natura spiculilor
spongieri calcaroși : SYCON CILIATUM
spongieri silicioși : Coșulețul Venerei
spongieri cărnoși: buretele de baie
Importanță:
- filtre vii pentru ape
- bureți de baie
- scheletul lor a format silexul
- cercetare
Celenterate ( Cnidaria )
Mod de viață:
 solitare sau coloniale
 fixate – POLIP; libere - MEDUZĂ

Mediu de viață:
 acvatic marin sau dulcicol.
Caractere generale:
- metazoare cu simetrie radiară cu corpul în formă de sac / umbrelă la care apar apar celulele specializate.
- sunt prădători care au cavitate digestivă ( celos = cavitate; enteron = intestin) care comunică cu exteriorul printr-
un orificiu buco-anal înconjurat de tentacule cu ajutorul cărora prinde prada
- animale didermice : - ectoderm – celule de suținere, senzitive și mioepitelilale ( contractile) – cu rol în deplasare
și celule urzicătoare CNIDOBLASTE – cu ajutorul cărora paralizează prada sau se apără.
- MEZOGLEE - pătură gelatinoasă ce conține celule nervoase în rețea care alcătuiesc primul
tip de sistem nervos difuz.
- endoderm – celule glandulare ( care produc substanțe digestive ) și cu flageli
Hrănirea: hrana paralizată cu ajutorul cnidoblastelor și e prinsă cu ajutorul tentaculelor apoi e introdusă prin
orificiul buco- anal; tot pe aici sunt eliminate și resturile.
Reproducerea: - asexuat – înmugurire
- sexuat – sexe separate – ou-larvă ciliată PLANULĂ – adult.
Clasificare:
1) Clasa HIDROZOARE:
- Hidra de apă dulce HYDRA VIRIDIS – polip- se fixează de substrat cu ajutorul unui disc adeziv. Vara se
înmulțește prin înmugurire și toamna prin ouă care se formează în peretele corpului. Cade la fundul apei și rezistă
până primăvara când formează noi hidre.
2 ) Clasa SCIFOZOARE:
- specii marine cu o mezoglee groasă gelatinoasă care se găsesc sub formă de meduză și polip.
- formă de umbrelă, cavitatea gastrică împărțită în 4 buzunare de către 4 septuri
AURELIA AURITA – meduza de apă rece – Marea Neagră
3 ) Clasa ANTOZOARE:
- numai polipi
- anthos – floare; zoon – animal
- actinii ( solitare ) – dedițeii de mare și corali ( colonii ) madreporarul și mărgeanul – mezogleea conține CaCO3 –
scheletul extern – recifele corali.
Importanță:
- adăpost pentru alte animale
- verigi ale lanțurilor trofice

S-ar putea să vă placă și