TUM'

Digitally signed by
Library TUM Reason: I
attest to the accuracy
and integrity ofthis

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

document

Economia construcţiilor

Argumentarea eficienţei economice a

proiectului investiţional
de construcţii
Îndrumar metodic
privind elaborarea compartimentului economic
al proiectului de licenţă

Chişinău
2016
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA INGINERIE ECONOMICĂ ŞI BUSINESS

CATEDRA ECONOMIE ŞI MANAGEMENT ÎN

CONSTRUCŢII

Economia construcţiilor

Argumentarea eficienţei economice a

proiectului investiţional
de construcţii 9

Îndrumar metodic
privind elaborarea compartimentului economic
al proiectului de licenţă

Chişinău
Editura”Tehnica-UTM'
2016
 Indicaţiile metodice sunt consacrate însuşirii aspectelor
practice privind argumentarea eficienţei economice a proiectului
investiţional de construcţii în cadrul compartimentului economic
al proiectului de licenţă.
Lucrarea cuprinde recomandările privind conţinutul şi
structura compartimentului, consecutivitatea calculelor, precum
şi cerinţele faţă de oformarea şi prezentarea compartimentului.
În anexe sunt prezentate informaţiile necesare argumentării
eficienţei economice a proiectului.
Îndrumarul metodic este destinat studenţilor facultăţii
UA, specialităţilor 581.1 Arhitectură şi 581.2 Urbanism şi
Amenajarea Teritoriului pentru elaborarea compartimentului
economic al proiectului de licenţă.

Autori: conf.univ.,dr.
L.Novicov conf.univ.,
dr. A.Stratila lector
univ. L.Usturoi

Redactor responsabil: lector univ. L.Usturoi

Recenzent: conf.univ., dr. N.Ţurcanu

© UTM, 2016
 CUPRINS

1. Generalităţi ............................................................................... 4
2. Conţinutul compartimentului economic al proiectului de
licenţă .................................................................................. 5
3. Cerinţele privind perfectarea lucrării ..................................... 12
Bibliografie............................................................................... 14
Anexe ....................................................................................... 15

3
 1. GENERALITĂŢI 9

Indicaţiile metodice conţin recomandările privind argumentarea

eficienţei economice a proiectului investiţional real în cadrul
proiectului de licenţă.
Practica modernă de evaluare a eficienţei economice a
proiectelor investiţionale se bazează pe rezultatele investigaţiilor
Centrului Internaţional de Cercetări Industriale UNDO (United
Nations Industrial Development Organization, UNIDO), principalele
concepte ale căruia sunt: conceptul fluxului de numerar şi conceptul
valorii banilor sub influenţa factorului timp.
Metodica evaluării eficienţei proiectelor investiţionale reale
presupune utilizarea tehnicii de actualizare (discontare) a fluxurilor de
numerar.
Esenţa discontării constă în comensurarea cheltuielilor şi
rezultatelor din diferite intervale de timp. Valoarea cheltuielilor şi
veniturilor trebuie readusă la o anumită perioadă de timp, adică să fie
actualizată.
Evaluarea eficienţei proiectelor investiţionale se efectuează cu
ajutorul următorilor indicatori:
- valoarea netă actualizată totală a proiectului (Net Present
Value, NPV);
- indicele de profitabilitate (Profitability Index, PI);
- rata internă de rentabilitate (Internal Rate of Return, IRR);
- perioada actualizată de recuperare a investiţiei (Discounted
Payback Period, DPP).

Pentru luarea deciziei privind oportunitatea investirii

capitalului, valoarea de calcul a indicilor trebuie să corespundă
cerinţelor eficienţei.

4
 2. CONŢINUTUL COMPARTIMENTULUI ECONOMIC
AL PROIECTULUI DE LICENŢĂ 9

Compartimentul ”Economia construcţiilor” este partea

componentă a proiectului de licenţă şi cuprinde următoarele capitole:
1. Aspectele teoretice ale eficienţei proiectului investiţional.
2. Calculul-argumentare a cheltuielilor investiţionale.
3. Calculul-argumentare a fluxurilor nete de numerar viitoare.
4. Evaluarea eficienţei economice a proiectului investiţional.
5. Concluzii.

În cadrul primului capitol este necesar a descrie aspectele

teoretice ale activităţii investiţionale; a expune noţiunile şi
clasificările investiţiilor, proiectelor investiţionale, precum şi rolul
acestora în dezvoltarea economiei naţionale a statului.
În acest capitol studentul expune principiile de bază de evaluare
a eficienţei proiectelor investiţionale, precum şi metodele de calcul al
indicilor de bază ai eficienţei proiectului investiţional.
La utilizarea desenelor, formulelor, textului şi tabelelor din
literatura de specialitate, în mod obligatoriu, se face trimitere la
această sursă de informaţie în corespundere cu [1].
În cadrul capitolului doi studentul descrie esenţa proiectului
investiţional şi anume: denumirea obiectului şi scopul investirii
capitalului, amplasarea obiectului, capacitatea de producţie a
întreprinderii, sortimentul produselor (serviciilor prestate), efectul
aşteptat de la exploatarea obiectului, sursele de finanţare a investiţiilor
etc.
Specificaţiile proiectului după zonele funcţionale sunt
prezentate în formă tabelară cu indicarea suprafeţelor şi volumului
constructiv al fiecărei zone indicate.1

1 Dacă proiectul este multifuncţional şi elementele sale componente pot funcţiona

independent, atunci pentru simplificarea calculelor, după coordonarea cu consultantul, se
admite evaluarea eficienţei proiectului investiţional doar pentru un element component
separat din cadrul complexului (zonei).
5
 Această informaţie este necesară pentru determinarea
volumului cheltuielilor investiţionale care se determină în
corespundere cu recomandările expuse în Regulamentul privind
fundamentarea proiectelor investiţionale în construcţii [2].
În corespundere cu acest document pot fi aplicate următoarele
metode de determinare a cheltuielilor investiţionale:
- pe baza întocmirii documentaţiei de deviz;
- prin utilizarea obiectelor reprezentante (a analogilor);
- utilizând indicatorii comasaţi ai valorii de bază a construcţiei.
Calculul cheltuielilor investiţionale se efectuează în valută
naţională cu excepţia cazurilor, când realizarea proiectului este
prevăzută peste hotare. Cursul mediu al valutei naţionale faţă de
valuta străină se stabileşte în corespundere cu [3] pentru perioada
(anul), stabilită de către consultant (în continuare - perioada
respectivă).
Pentru determinarea volumului cheltuielilor investiţionale în
cadrul compartimentului economic se recomandă a aplica metoda care
se bazează pe utilizarea indicatorilor comasaţi ai valorii de bază şi
anume, utilizarea normativelor investiţiilor capitale specifice (ICS).
Valoarea acestor normative se eliberează de către consultant sau
se determină în baza altor surse de informaţii [4].
În cazul realizării proiectului investiţional de reconstrucţie a
obiectului existent, valoarea ICS trebuie corectată în dependenţă de
starea obiectului (de exemplu, 20-30 % de la costul construcţiei noi
(conform recomandaţiilor consultantului).
Dacă proiectul investiţional nu poate fi realizat fără a demola
nişte obiecte existente, atunci cheltuielile privind demolarea
(demontarea) lor trebuie incluse în suma totală a cheltuielilor
investiţionale. 2

2ICS poartă un caracter orientativ şi reflectă cheltuielile după obiectele de construcţie de

bază.
6
 La proiectele investiţionale ce prevăd cheltuieli pentru
amenajarea teritoriilor, acestea sunt incluse în suma totală a
cheltuielilor investiţionale.
După determinarea cheltuielilor investiţionale totale, în cadrul
capitolului doi se efectuează calculul amortizării activelor imobilizate
(activelor materiale pe termen lung) pentru fiecare perioada de calcul
(anul) şi se determină valoarea reziduală a proiectului investiţional -
ca elemente componente ale fluxului net de numerar.
Pentru calculul amortizării activelor imobilizate cu diferite
perioade de utilizare, în suma totală a cheltuielilor investiţionale se
evidenţiază cheltuieli pentru (structura tehnologică a investiţiilor):
- lucrări de construcţii-montaj (execuţia clădirilor şi
edificiilor);
- utilaj, unelte, inventar, mijloace de transport;
- alte lucrări şi cheltuieli capitale.
Cota fiecărui element component al structurii tehnologice a
investiţiilor se adoptă la nivelul mediu pe economia naţională pentru
perioada respectivă [5]. Informaţia privind structura tehnologică a
investiţiilor pentru perioada anilor 2012-2014 este prezentată în anexa
1.
Amortizarea activelor imobilizate se determină prin metoda
liniară, care presupune repartizarea uniformă a valorii amortizabile în
decursul perioadei de utilizare a obiectului [6]. Suma amortizării
pentru fiecare perioadă de calcul (amortizarea anuală) se determină ca
produsul dintre valoarea amortizabilă a activului imobilizat cu norma
de amortizare:

A = (VA • Na) : 100 %, (1)

unde: A - suma amortizării anuale a activului imobilizat;
VA - valoarea amortizabilă a activului imobilizat;
Na - norma de amortizare.

7
 Norma de amortizare este o mărime fixă în decursul întregii
perioade de utilizare a activului şi se calculează cu formula:

Na = 100 % : Tu , (2)

unde: Na - norma de amortizare;

Tn - perioada de utilizare.
Norma de amortizare a activelor imobilizate se calculează
pornind de la durata de utilizare a acestor active. La rândul său, durata
de utilizare este stabilită în Catalogul mijloacelor fixe şi activelor
nemateriale [7].
În cadrul proiectului de licenţă norma de amortizare a clădirii
(LCM) se admite la nivelul 2,0-5,0 %, iar pentru utilaj, unelte,
inventar, mijloace de transport - 10,0-20,0 %.
Valoarea reziduală a proiectului investiţional se determină cu
formula:

VR = I - (A • n), (3)
unde: VR - valoarea reziduală a proiectului investiţional;
I - suma totală a cheltuielilor investiţionale;
A - amortizarea anuală a activelor imobilizate; n -
perioada de calcul de funcţionare a proiectului
investiţional.

Valoarea reziduală la fel, ca şi fluxurile de numerar, trebuie

actualizată.

În capitolul trei se efectuează prognozarea fluxurilor nete de

numerar, provenite de la exploatarea previzibilă a proiectului, precum
şi actualizarea ulterioară a acestora.
Principalele elemente ce formează fluxul net de numerar sunt:
- profitul net;
- amortizarea activelor imobilizate;

8
 - valoarea reziduală a proiectului, prognozată la finele
perioadei de exploatare a proiectului.
Profitul net se determină prin parcurgerea consecutivă a
următoarelor etape:
- determinarea venitului brut potenţial;
- calculul venitului brut efectiv;
- determinarea profitului până la impozitare;
- calculul profitului net.

Determinarea profitului net se efectuează în următoarea ordine

[8]:
a) Venitul brut potenţial se determină reieşind din
capacitatea potenţială de producţie a obiectului (volumul producţiei,
lucrărilor, serviciilor) şi preţul de piaţă al unităţii de produs la
momentul elaborării proiectului de licenţă:

VBP = 1(0 • Pun), (4)

unde: VBP - venitul brut potenţial;
O - volumul producţiei, lucrărilor, serviciilor;
Pun - preţul de piaţă al unităţii de produs.

b) Venitul brut efectiv consideră neuniformitatea utilizării

utilajelor (obiectului) după capacitatea de producţie în decursul
perioadei de calcul de utilizare:

VBE = VBP • Kn, (5)

unde: VBE - venitul brut efectiv;
Kn - coeficientul de neuniformitate al utilizării capacităţii de
producţie a obiectului (se admite în limitele 0,700-0,950).

c) Profitul până la impozitare se determină reieşind din

nivelul mediu de rentabilitate a vânzărilor pe tipuri de activităţi pentru
perioada respectivă (anexa 2).

9
 Profitul până la impozitare se determină prin următoarea relaţie:

Ppi = VBE • Rmed, (6)

unde: Ppi - profitul până la impozitare;

Rmed - rentabilitatea vânzărilor pe tipuri de activităţi (index).
d) Profitul net se determină ca diferenţa dintre profitul până la
impozitare şi suma impozitului pe venit, determinat conform
legislaţiei în vigoare:
Pn = Ppi • (1 - Tiv), (7)

unde: Pn - profitul net;

Tiv - taxa impozitului pe venit (index).
Determinarea amortizării activelor imobilizate şi a valorii
reziduale a fost prezentată în cadrul capitolului doi al
compartimentului economic al proiectului de licenţă.
Pentru comensurarea fluxurilor de numerar prognozate, cu
cheltuielile investiţionale, este necesar a readuce toate fluxurile de
numerar (pozitive şi negative) la o anumită perioadă de timp (de
o

regulă, la începutul procesului de investire a capitalului) .

Actualizarea fluxurilor de numerar se efectuează cu ajutorul
coeficientului de discontare, valoarea căruia depinde de rata de scont
şi numărul de perioade.

Kd = 1 / (1 + r)n, (8)
unde: Kd - coeficientul de discontare; r - rata de scont,
index; n - numărul intervalului de timp. 3

3 Pentru a facilita calculele convenţional se acceptă că investiţiile capitale au loc la începutul

intervalului de timp, iar fluxurile viitoare de numerar apar doar la finele perioadelor
respective.
10
 Esenţa ratei de scont constă în măsurarea ritmului de descreştere
a valorii mijloacelor băneşti sub influenţa factorului timp. Rata de scont
reflectă nivelul profitabilităţii minimal acceptabil pentru investitor [2].
Valoarea ratei de scont se recomandă a fi acceptată la nivelul
ratei medii ponderate a dobânzilor la creditele noi acordate şi (sau) ale
depozitelor noi atrase în bază la [9]. Valoarea ratei de scont rămâne
neschimbată în decursul perioadei de calcul.
Calculul şi actualizarea fluxurilor nete de numerar se recomandă
a se efectua în formă tabelară (tabelul 1).

Tabelul 1. Calculul fluxului net de numerar actualizat

anul anul anul
Indici
1 2 n
1. VBP, mii lei
2. Kn
3. VBE, mii lei (1x2)
4. Nivelul mediu de rentabilitate a vânzărilor
pe tipul de activitate, %
5.Profitul până la impozitare, mii lei (3x4)
6. Impozitul pe venit, mii lei
7. Profitul net, mii lei (5-6)
8. Amortizare, mii lei
9. Valoarea reziduală, mii lei
10. Fluxul net de numerar, mii lei (7+8+9)
11. Kd, la r = ... %
12. Fluxul net de numerar actualizat, mii lei
(10x11)
Sursa: elaborat de autor.

În cadrul capitolului patru al compartimentului economic

studentul apreciază eficienţa economică a proiectului investiţional
propus. Pentru aceasta este necesar a calcula şi a analiza următorii
indici:

11
 1. Valoarea netă actualizată totală a proiectului (Net Present
Value, NPV);
2. Indicele de profitabilitate (Profitability Index, PI);
3. Rata internă de rentabilitate (Internal Rate of Return, IRR);
4.Perioada actualizată de recuperare a investiţiei (Discounted
Payback Period, DPP).
Modalitatea de calcul a indicilor sus-numiţi este prezentată în
anexa 3.
Dacă rezultatele obţinute confirmă nivelul insuficient de
profitabilitate a proiectului, atunci se recomandă a revizui condiţiile
de realizare a proiectului cu scopul sporirii eficienţei acestuia.

În cadrul capitolului cinci sunt prezentate concluziile privind

oportunitatea economică a investiţiilor, precum şi indicii economici
de bază ai proiectului investiţional (anexa 4).
Concluziile privind eficienţa economică a proiectului servesc
drept bază pentru raportul studentului la susţinerea tezei. Valoarea de
calcul a indicilor economici de bază se recomandă a fi prezentată în
forma tabelară.

3. CERINŢELE FATĂ DE PERFECTAREA LUCRĂRII

9 9

Cerinţele privind perfectarea compartimentului economic al

proiectului de licenţă corespund regulilor de redactare a proiectului /
tezei de licenţă, reflectate în [1].
Proiectul de licenţă se redactează în limba română.
Tipărirea se va face pe format A4, doar pe prima pagină (faţă)
a fiecărei foi.
Se recomandă ca lucrările să fie scrise/tehnoredactate cu
caractere „Times New Roman”, 12 pt, la 1,5 linii.
Titlurile capitolelor şi paragrafelor pot fi scrise cu caractere mai
mari (13 ^ 14 pt.) şi, după necesitate, cu caractere aldine (bold).
Denumirile figurilor, pozelor, schemelor se scriu sub acestea
(centrate) fiind numerotate.

12
 Denumirile tabelelor se scriu deasupra acestora fiind aliniate la
dreapta şi numerotate.
Ecuaţiile / formulele vor fi centrate, iar numerotarea acestora se
va plasa la sfârşitul rândului.
Toate formulele (ecuaţiile), tabelele şi elementele grafice
(figuri, poze, scheme) vor fi numerotate în ordine crescătoare pentru
fiecare capitol: prima cifră va indica numărul capitolului, iar a doua -
numărul de ordine al elementului în respectivul capitol (anexa 5).
Pentru figurile, formulele, fragmentele de text sau tabelele
preluate din literatura de specialitate în format electronic (copiere,
scanare), este obligatoriu să se facă trimiterea la literatura de
specialitate folosită, în locul în care apar în lucrare.
Raportul va fi scris în stil impersonal, cu utilizarea unui limbaj
simplu şi clar. Informaţiile vor fi comunicate într-o manieră directă şi
inteligibilă, într-o structurare logică şi coerentă.

13
 BIBLIOGRAFIE

1. Ghid privind elaborarea şi susţinerea tezelor / proiectelor de

licenţă. Coordonator: Ion Bostan. - Chişinău. UTM. 2010.
2. NCM L.01.07-2005. Regulamentul privind fundamentarea
proiectelor investiţionale în construcţii. Ediţie oficială, Chişinău,
2005.
3. Banca Naţională a Moldovei, Baza de date interactive, Cursul
oficial de schimb. http://bnm.md
4. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor. Proiectul
Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Indicatorilor de cost
pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice.
http://mdrc.gov.md
5. Biroul naţional de statistică al Republicii Moldova, Banca de date
«StatBank», Investiţii în active materiale pe termen lung, Structura
tehnologică a investiţiilor în active materiale pe termen lung,
2000-2014. http://statistica.md
6. Standardul naţional de contabilitate «Imobilizări necorporale şi
corporale», Monitorul Oficial Nr. 233-237 din 22.10.2013.
7. Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale. Aprobat prin
HG R.M. nr.338 din 21 martie 2003. Monitorul Oficial Nr. 6266
din 04.04.2003.
8. Usturoi L., Vascan G. Economia întreprinderii. Curs universitar. -
Chişinău, U.T.M., 2006. - 163 p.
9. Banca Naţională a Moldovei, Baza de date interactive, Ratele
medii ponderate ale dobânzilor la creditele noi acordate şi ale
depozitelor noi atrase. http://bnm.md
10. Biroul naţional de statistică al Republicii Moldova, Statistici pe
domenii, Antreprenoriat, Unii indicatori ce caracterizează
rentabilitatea agenţilor economici, pe tipuri de activităţi
(20102014). http://statistica.md

14
 ANEXE

Anexa 1

Structura tehnologică a investiţiilor în active materiale pe

termen lung (procente^
Elementele structurii 2012 2013 2014
Investiţii în active materiale pe
termen lung - total 100,0 100,0 100,0
Lucrări de construcţii-montaj 51,2 51,6 52,3
Utilaj, unelte, inventar, mijloace
43,4 42,3 43,1
de transport
Alte lucrări şi cheltuieli capitale 5,4 6,1 4,6
Sursa: [5].

15
 Anexa 2

Rentabilitatea vânzărilor agenţiloreconomici, pe tipuri de

activităţi4 ( procente)
Tipuri de activităţi 2012 2013 2014
Agricultură, economia vânatului şi
15,9
silvicultură 18,6 21,6
Pescuit, piscicultură 27,1 27,8 27,4
Industrie extractivă 30,7 33,5 35,7
Industrie prelucrătoare 19,7 20,3 20,6
Energie electrică şi termică, gaze şi
8,5 7,5 4,3
apă
Construcţii 17,4 17,1 17,5
Comerţ cu ridicata şi cu
14,1 14,4 14,4
amănuntul1
Hoteluri şi restaurante 45,9 44,5 41,5
Transporturi şi comunicaţii 22,1 23,0 20,8
Activităţi financiare 9,3 10,1 11,0
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi
activităţi de servicii prestate 39,9 38,5 38,7
întreprinderilor
Învăţământ 48,9 22,8 23,3
Sănătate şi asistenţă socială 10,3 10,4 11,2
Alte activităţi de servicii colective, 26,9 29,5 33,8
sociale şi personale
1Inclusiv repararea autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice şi
personale.
Sursa: [10].

4 Rentabilitatea vânzărilor este calculată în baza profitului brut.

16
 Anexa 3

Indicii de bază ai eficienţei economice a proiectelor

investitionale
_________________, _________________________ , _______________ a ________________________________________________, __________
Semne
Denumirea
conven Formula de calcul Condiţia
indicelui
ţionale5 eficienţei
1. Valoarea netă Net Present NPV > 0
actualizată totală a Value - NPV n
proiectului NPV = X NCFa - ICa
i=1
unde: ICa - cheltuielile investiţionale
totale actualizate;
INCFa - fluxul net de numerar; i -
numărul de ordine al intervalului de
timp; n - cantitatea intervalelor de
timp.
2. Indicele de PI > 1
profitabilitate Profitabili- ty n
Index - PI PI = X NCFa / ICa i=l
3. Rata internă de Internal Rate IRR = r1 + (NPV(r1) / (NPV(r1) - IRR > r1
rentabilitate of Return - NPV(r2) )) • (r2 - n)
IRR unde: r1 - rata de scont, la care
NPV(r1)>0;
r2 - rata de scont, la care NPV(r2)<0;
NPV(r1), NPV(r2) - respectiv,
valoarea pozitivă şi negativă a NPV.

4. Perioada Discoun- Se determină în forma tabelară. DPP >

actualizată de ted perioada de
recuperare a Payback recuperare a
investiţiilor Period - DPP investiţiilor,
preferabilă
pentru
investitor
Sursa: tabelul elaborat de autor.

5 Pornind de la aplicarea vastă în practica internaţională a metodelor de discontare la

evaluarea eficienţei proiectelor investiţionale, denumirea indicilor de bază ai eficienţei
economice a proiectului se recomandă a fi prezentaţi în limba engleză.
17
 Anexa 4

Indicii economici de bază ai proiectului investiţional

Denumirea indicelui Valoarea
1. Investiţie, mii lei
2. Valoarea reziduală, mii lei
3. Amortizarea, mii lei
4. Valoarea medie anuală a profitului, mii lei
5. Rata de scont, %
6. Valoarea netă actualizată totală a proiectului (NPV), mii
lei
7. Indicele de profitabilitate a investiţiei (PI)
8. Rata internă de rentabilitate (IRR), %
9. Perioada actualizată de recuperare a investiţiilor (PP),
ani
Sursa: tabelul elaborat de autor.

18
 Anexa 5

Reguli de perfectare a elementelor grafice, formulelor

(ecuaţiilor) şi tabelelor

NPV, mii lei

Figura 5.2 Determinarea IRR prin metoda grafică

Sursa: [8, p. 146].

Norma de amortizare se calculează cu formula:

Na = 100 % : Tu , (5.8)

unde: Na - norma de
amortizare; Tn - perioada de
utilizare.

Tabelul 5.5 Calculul termenului actualizat de recuperare a

investiţiilor
______________ ______________ , _______________ ,________________ , _______ a _______ , ________________ , ________________, _______________ , _______
Indicatori 0 1 2 3 4 5 6 7
NCFa, mii lei
-11360 +1894 +1774 +1553 +1549 +1441 +1492 +4099

Datorii, mii
-11360 -9466 -7692 -6139 -4590 -3149 -1657 +2442
lei
PP, ani - 1 1 1 1 1 1 0,4
Sursa: elaborat de autor.

19
 Economia construcţiilor
9

Argumentarea eficienţei
proiectului investiţional de construcţii

Îndrumar metodic
privind elaborarea compartimentului economic
al proiectului de licenţă

Autori: Liudmila Novicov

Alina Stratila
Liubov Usturoi

Redactor: E. Gheorghişteanu

Bun de tipar 18.04. 16 Formatul 60x84 1/16

Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 50 ex.
Coli de tipar 1,25 Comanda nr. 35

2004, UTM, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 168

Editura „Tehnica-UTM”
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9