Sunteți pe pagina 1din 86

HEMORAGII DIGESTIVE

SUPERIOARE
principii de diagnostic si tratament
HEMORAGIILE DIGESTIVE
SINDROM CARE REUNESTE UN
GRUP DE BOLI
HDS- DEFINITII

 HEMORAGIE INTERNA
EXTERIORIZATA
 Hematemeza – deasupra unghiului lui
Treitz
 Melena – in amonte de valva ileocecala
 Hematochezie – in aval de unghiul
splenic
Problematica HDS
 problema de sanatate publica: 100-
150/100.000 internari
 mentinerea unei mortalitati ridicate~10%
imbatrinire accentuata a populatiei
 mare varietate etiopatogenica riscuri
de resingerare greu de estimat
PRINCIPALELE CAUZE DE
HDS

 Ulcer duodenal 24%


 Gastrita eroziva 23%
 Ulcer gastric 21%
 Varice esofagiene 10% Variatii
 Esofagita 8% geografice mari
 Sdr. M-W 7%
 Duodenita eroziva 6%
 Neoplasme 3%
DIAGNOSTIC VS TRATAMENT
 Urgenta medico-chirurgicala
 Tratamentul de urgenta se impune
inainte de stabilirea diagnosticului
etiologic
 Secventa
» Diagnostic de HDS
» Tratament de resuscitare
» Tratament empiric
» Diagnostic etiologic
» Tratament specific etiologic
HDS – URGENTA
ORIUNDE VA AFLATI

 EVALUARE DE URGENTA

 TRATAMENT PRIMAR AL
HIPOVOLEMIEI

 ASIGURAREA TRANSPORTULUI IN
CONDITII DE SECURITATE
ISTORICUL BOLII

 Descrierea singerarii
» Nu se pot aprecia pierderile sanguine
 Alte fenomene la debut
 APP – care sa sugereze diagnosticul etiologic
 AHC
 Conditii de viata – alcool!
 HDS – HDI – HD aparente
 Medicatie administrata anterior
 Tuse inaite de HDS
PRIM AJUTOR

 POZITIE DECLIVA
 CALE VENOASA (cel putin una)
 ASIGURAREA FUNCTIILOR VITALE
 ASIGURAREA TRANSPORTULUI
 PROBA PENTRU GRUP DE SINGE
 SE EVITA SOLUTIILE
MACROMOLECULARE
 APORT ORAL CONTRAINDICAT
 SONDAJ NASOGASTRIC ?
EVALUARE HEMODINAMICA
puls + TA

 Soc hipovolemic TAS decubit


<90mmHG – 50% din VC
 Fara soc – TA si puls in ortostatism
» TA<90 pierdere 25-50%
» TA-10 sau puls >120/min 20-25%
PROTOCOL DE EVALUARE
PRIMARA PREETIOLOGICA

 1. Hemoglobină
 2. Numărătoare de trombocite
 3. Hematocrit
 4. Teste de screening pentru coagulare
 5. Ureea sanguină sau BUN,
 6. Teste de screening pentru funcţia hepatică
 7. Radiografii abdominale şi toracice pentru
diagnosticul afecţiunilor concomitente care ar
modifica protocolul diagnostic sau terapeutic.
TRATAMENTUL EMPIRIC
-PREETIOLOGIC-
 POLITICA DE SPITAL DETERMINA
MODUL DE SUPRAVEGHERE
 SUPRESIA AGRESIUNII CLORHIDRO-
PEPTICE (inhibitori H2, PPI injectabil)
 TERAPIA DISFUNCTIILOR DE
COAGULARE
 ADMIN. PRODUSELOR DE SINGE
» Evaluare risc/beneficiu – infectii virale
» Evaluare beneficii in singerare continua
SUPRAVEGHEREA
-MODELE DE RESINGERARE-
 SINGERARE CONTINUA
– lipsa raspunsului la tratamentul empiric 10,5%
– monitorizarea semnelor clinice = ESENTIALA

 EPISOD MAJOR DE RESINGERARE


– episod de resingerare - 60% cu debut brusc
– Rare cazuri soc hipovolemic - unica manifestare
RESINGERAREA
FACTOR DE RISC MAJOR

 Definitie: reaparitia singerarii dupa


reechilibrare hemodinamica initiala
 asociata cu o mortalitate mare: 3x mai mare
 3 factori de risc majori pentru mortalitate si
morbiditate:
resingerare MAJORA in spital
virsta inaintata
cantitatea totala de singe transfuzat
EVALUAREA ETIOLOGICA

 Evaluare clinica

 Evaluare radiologica
si echografica
 evaluarea
endoscopica
“GOLD DIAGNOSTIC”
ANAMNEZA
pacient + anturaj

 Descrierea singerarii
» Nu se pot aprecia pierderile sanguine
 Alte fenomene la debut
 APP – care sa sugereze diagnosticul etiologic
 AHC
 Conditii de viata – alcool!
 HDS – HDI – HD aparente
 Medicatie administrata anterior
 Tuse inaite de HDS
 Singerare gingivala
EXAMENUL CLINIC

 Evaluarea si monitorizarea hemodinamica


 Trebuie confirmat dg. de HDS
– HEMATEMEZA, MELENA sau TR
– Ex cavitatii orale, ORL – singe inghitit, medicatie,etc.
 Semne clinice sugestive pentru ciroza
hepatica (ficat,splina, ascita, circulatie
venoasa colaterala,stelute vasculare,
Dupuytren,encefalopatie, etc)
 Tumori palpabile
 Alta patologie care poate determina HDS
IMAGISTICA MEDICALA
 Poate fi de foarte mare folos in orientarea
diagnosticului
 Rx toracic
– Revarsate
– Infiltrate TBC
– Tumori primare sau secundare
 ECHO abdominal
– Elemente sugestive pentru ciroza hepatica
– Tumori abdominale
 Rx g-d – nu se mai face
– Ramine o alternativa de explorare “la rece” in absenta
EDS sau cind dg. EDS este incomplet sau incert
ENDOSCOPIA

 STABILESTE SURSA SAU SURSELE


DE SINGERARE
 PERMITE O EVALUARE A RISCULUI
DE RESINGERARE
 ACCES TERAPEUTIC DIRECT LA
LEZIUNE
ENDOSCOPIE - IN CONDITII DE URGENTA
in nici un caz nu mai mult de 24 de ore
UNELE LEZIUNI AU VIATA F. SCURTA
PREGATIREA PACIENTULUI

 EDS nu se face la un bolnav care nu este


stabilizat hemodinamic
 In urgenta majora se face pe masa de
operatie pe bolnav intubat
 Sonda nasogastrica si SPALATURA GASTRICA pentru golirea
stomacului (discutabil ca beneficiu)
 Sedare (Midazolam i.v.) la bolnavii agitati (nu
la hipotensivi) – supraveghere atenta pentru
sdr. de aspiratie.
 Anestezie locala – Lidocaina 10%
 Deplasarea bolnavului - DECUBIT
Endoscopia normala
DIAGNOSTICUL
ENDOSCOPIC

 Excluderea singerarii variceale


– In mod particular importanta in singerarile masive
 Stabilirea TUTUROR leziunilor cu potential
hemoragic
 Evaluarea riscului de RESINGERARE a fiecarei
leziuni descrise
 Descrierea tipului de singerare in hemoragiile
active
 Precizarea zonelor anatomice incomplet
evaluate (fornix plin cu cheaguri, duoden
inaccesibil, pacient necooperant, etc)
MIRAJUL PRIMEI LEZIUNI

IMPORTANTA ESTE LEZIUNEA SEMNIFICATIVA


TRATAMENT

 Stabilizarea si monitorizarea pacientului


 Oprirea hemoragiei
 Prevenirea recidivei hemoragice
 Tratarea bolii care a determinat HDS
 Tratarea complicatiilor sau a afectiunilor
asociate
TRATAMENT
in functie de etiologie
 ENDOSCOPIC: ocluzia vasului care a
singerat
este cel mai putin agresiv pentru
bolnav
se face imediat dupa diagnostic
foarte eficient
la cazurile cu risc major de resingerare
 Medicamentos
 Chirurgical
 Radiologie interventionala
HDS DE ORIGINE
ESOFAGIANA - 4%

a. Leziuni congenitale b. Leziuni inflamatorii


 maladia Weber-  esofagita de reflux
Rendu-Osler  esofagul Barrett

 sindromul nevilor  esofagita infecţioasă


vasculari albaştri  leziunile esofagiene
buloşi (blue rubber caustice
bleb nevus)  leziunile radice

 epidermoliza buloasă  leziunile post


chimioterapie
 etc
HDS DE ORIGINE
ESOFAGIANA - 4%
c. Neoplazii
b. Traumatice sau induse  tumori maligne
mecanic  tumori benigne
 hernia hiatală
 sdr. Mallory-Weiss d. Vasculare
 sdr. Boerhaave  varice
 corpi străini  anevrism aortic
 manevre endoscopice  după chirurgie cardiaca

e. Hematologice
 anticoagulante
 tulburări de coagulare
HDS DE ORIGINE
ESOFAGIANA

 Varicele esofagiene
 Sdr. Mallory-Weiss
 Hernia hiatala si RGE
 Tumorile esofagiene
HDS DE ORIGINE
ESOFAGIANA

 Varicele esofagiene
10% in cazurile de HDS
asociat frecvent cu hepatita B si C +/-
alcoolismului si frecvent are semne clinice
de ciroza
ESENTIAL de exclus initial hemoragia
variceala
dg. EDS poate fi dificil (hemoragie masiva),
dar element cheie in precizarea dg. corect
VARICELE ESOFAGIENE

 Diagnostic endoscopic poate fi dificil


– Hemoragie importanta
– Stomac plin cu cheaguri
– Singerare din varice gastrice
– Encefalopatia portala

Doar 60% din bolnavii cirotici


singera din varicele esofagiene
DIAGNOSTIC ENDOSCOPIC
Varice gastrice
Anatomie esentiala
DIAGNOSTIC si TRATAMENT
ENDOSCOPIC
TRATAMENT

 MEDICAMENTOS - OCTREOCTIDE: scadere


a presiunii in varice (scadere a fluxului venos
portal)
 TAMPONAMENT – sonda Segstaken
Blackmore
– DACA HEMOSTAZA ENDOSCOPICA NU ESTE
EFICACE
 SHUNT CHIRURGICAL IN URGENTA
– MORTALITATE ~70%
 TIPS IN URGENTA
– MORTALITATE ~50%
Sdr. Mallory Weiss
Mecansim – lipsa de
coordonare
SDR. MALLORY WEISS
manifestarile clinice imbraca forme foarte
diverse, dar formele cu soc hipovolemic sint
foarte rare
perioada de supraveghere -f. scurta, practic
pina la stabilirea dg. exact
administrarea de singe: starea hemodinam.
risc foarte mic ~0% de resingerare
HERNIA HIATALA SI RGE

 dg+ EDS - prezenta


stigmatelor de
singerare recenta
 HH prezenta
frecventa
 Tratament
conservator, inh. H2,
PPI
TUMORILE ESOFAGIENE

 entitate foarte rar


manifestata cu HDS in
forma clasica: mai
frecvent hemoragii
oculte
 Hemostaza
endoscopica
» Laser YAG
» Coagulare cu plasma
argon
HDS CU ORIGINE
GASTRICA

 Gastrita hemoragica
 Ulcerul gastric hemoragic
 Tumori benigne hemoragice
 Tumori maligne hemoragice
GASTRITA HEMORAGICA

 DG: criterii morfologice de


diagnostic
 aspectul EDS al leziunilor nu
este patognomonic
 Ex. radiologic: lipsit de sens,
medical si financiar
 EDS: fara leziuni +
anamneza AINS nu este
suficient pentru dg pozitiv
GASTRITA HEMORAGICA
 Blocantii H2 si IPP - aport discutabil dar
utilizare de rutina
 Resingerare extrem de rara
 Tratamentul endoscopic nerecomandat
– leziuni multiple si risc de resingerare
mic
 RAR necesita trat. chirurgical:
Hemostaza in situ
ULCERUL GASTRIC

 Diagnosticul poate fi
dificil in anumite
localizari
 EDS trebuie sa
precizeze daca
exista stimgate de
singerare si sa
evalueze riscul de
resingerare
ULCERUL GASTRIC
LOCALIZARE
LOCALIZARILE ULCERULUI GASTRIC

31.10%
juxtapiloric
antral
p.verticala

16.70% angular
14.40% subcardial
12.20% mare curbura
7.70% fornix

5.50% 3.30%
UGH TRATAMENT

 blocanti H2, IPP +/-


substante
alcalinizante
 metodele de
tratament
endoscopic
subutilizate
•Injectare sclerozant
•Termocoagulare
•Clipuri metalice
Tratament chirurgical

 NU REPREZINTA PRIMA SOLUTIE


» Benign – nu necesita rezectie
» Malign – operatie complet diferita; se compromite
complet gestul oncologic
 De preferat rezectia leziunii
 De preferat examen extemporaneu pentru
stabilirea corecta a diagnosticului
 Rezectiile limitate sunt licite daca leziunea
este demonstrata benigna
Tumori gastrice benigne

 Cazuri RARE cu
singerari gastrice din
tumori benigne
 leziunile polipoide pot fi
rezecate endoscopic
 rezectie chirurgicala in
urgenta sau electiv
Tumori gastrice maligne

 6% din totalul HDS


 prezentare orice virsta 20-100 ani
 grup cu caracteristici aparte:
 mortalitate mare 9%
 Aproape intotdeauna nerezecabil
oncologic
 Singerare discreta – vase submucoasa
 Singerare mare – vase perigastrice
ENDOSCOPIA

 Ex. endoscopic
stabileste dg. de
leziune avansata
local
Hemostaza
endoscopica (laser
sau argon)
 Ex. echografic
 MTS si ADP in
procent foarte mare
Tratament chirurgical

 Laparotomia sau  Gesturi paleative


laparoscopia: etapa nerezectionale
finala a protocolului ~25%
dg derivatii interne
 Leziunile cu HDS gastrostomii de
adevarata au alimentatie
probabilitate f. mica Laparotomie simpla
a unei rezectii
oncologice
Bolile rare sunt rare. Dar exista!
HDS IDIOPATICE
 REFLECTA
 greseli de diagnostic
 indicatia tardiva de EDS
 lipsa examenului EDS
 interpretarea “excesiva” a datelor anamnestice fara
suport morfologic

 INDICATOR GLOBAL DE EFICIENTA/CALITATE


GASTRITA HEMORAGICA
DROG INDUSA!!!
 EDS: fara leziuni +
anamneza AINS nu este
suficient pentru dg pozitiv
 Sursa majora de eroare de
diagnostic

DIAGNOSTC CAPCANA
Malformatie vasculara
Dielafoy (exulceratio simplex)

 Cauza rara de HDS


~5% din cazuri
 Malformatie
vasculara
congenitala
 Artera cu calibru
anormal (x10)
protruziva printr-un
defect de mucoasa
Singerarea prin malformatie
Dieulafoy
 Prezentare tipica:
 EDS
» HDS
 In urgenta
» Masiva, cu soc
» Singe mult in stomac
hemoragic
» Cheaguri aderente
» Oprire spontana » Leziune
» HDS iterarativa cu neidentificabila
multiple EDS sau  LA RECE
chirurgie fara surse » Endoscopii multiple
identificabila » Endoscopist avizat –
cauta o leziune mica,
de obicei fundica
Diagnostic endoscopic
Diagnostic endoscopic
Echoendoscopia
Alternative terapeutice

 Distrugerea mecanica a leziunii vasculare


» Chirurgical – diagnostic intraoperator
– Sutura hemostatica (vizualizare cu sansa)
» Endoscopic – GOLD STANDARD
– Diagnostic corect
– Banding endoscopic
– Hemoclips
– Distrugere cu laser
– Distrugere termica in diverse modalitati
Hemoclipurile

 Tehnica de aplicare dificila in anumite pozitii


Banding endoscopic
4 cazuri, succes terapeutic 100%
Banding
HDS CU ORIGINE
DUODENALA

 pondere f. mare
 justifica tratamentul ORIGINEA HEMORAGIILOR
DIGESTIVE NONVARICEALE
farmacologic empiric al
HDS
stomac
 justifica etichetarea mult 28%
prea usoara a unei duoden
68%
hemoragii ca fiind de esofag
natura ulceroasa 4%
HDS CU ORIGINE
DUODENALA

 Duodenita eroziva
 Ulcerul duodenal
DUODENITA EROZIVA

termen nefericit care “inglobeaza” etiologii


diverse cu singerari dudenale, EDS: eroziuni
si ulceratii superf.
leziuni superficiale sint frecvent asimilate in
termenul UD superficial: mult mai “convenabil”
Asociere foarte frecventa cu Helicobacter
Pylori
Tratament conservator +/- inhibitori H2 si PPI
UD hemoragic

 Incidenta constanta in ciuda medicatiei


performante antiulceroase
 50% antecedente ulceroase
 HDS iterative:
gravitate si risc de resingerare mare
cele idiopatice - localizari greu de examinat
leziune confirmata: impune schimbare de
protocol terapeutic
UDH – leziuni asociate

 leziuni ulceroase multiple – UD


postbulbar
 asociere cu varice esofagiene
 asocierea cu o stenoza duodenal: 3%
!!! caracter incomplet al investigatiei
 sdr. de concomitenta
Cuantificarea EDS a riscului
de resingerare
TRATAMENTUL EDS

 Standard terapeutic
 Rezultate excelente in marea majoritate
a cazurilor
 Acolo unde este disponibil pacientul se
interneaza in grija gastroenterologului.
Proportia interventiilor chirurgicale este
extrem de mica
TRATAMENTUL EDS
heater probe

 Metoda foarte
eficienta in
cazurile cu vas
vizibil
 Injectarea de
sclerozante in
aceste cazuri
este inutila
TRATAMENTUL EDS
clipuri metalice

 Metoda foarte
eficienta in
cazurile cu vas
vizibil
 Tehnica mai
dificila
Tratament chirurgical

 operatii in urgenta
 Crestere majora a ponderii tratamentului
conservator: siguranta cunoasterii leziunii
patogenice
 indicatie majora:
 singerare masiva sau resingerare majora
 Necesita peste 6 unitati de singe/24 de ore
= singerare continua
Indicatia chirurgicala

 scadere evidenta a indicatiilor


 cresterea acuratetii dg. endoscopic
 capacitate de monitorizare in ATI
 posibilitatea de interventie rapida in cazul
unui episod de resingerare
INTERVENTII CHIRURGICALE

 Hemostaza in situ
 Rezectii limitate antro-pilorice - EVITAT
CONCLUZII

 HDS continua sa detina o pondere importanta


in urgentele chirurgicale
 Diagnosticul endoscopic – acolo unde este
accesibil – a schimbat major conduita
terapeutica
 Endoscopia interventionala trebuie sa se
dezvolte pentru a scadea rata de interventii
chirurgicale in special la categoria de bolnavi
cu riscuri mari