UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAȘI

FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL-POLITICE

SPECIALIZAREA RESURSE UMANE, ANUL II

Sistemul Asigurărilor
Sociale din România

Coordonator științific: Student:

Lect.Univ.Dr. Andronache Ana Maria Câmpeanu Maria-Paula

IAȘI
ANUL 2019
 SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT ÎN ROMÂNIA
SISTEMUL PUBLIC DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE

Odată cu dezvoltarea capitalismului în România şi creşterea din punct de vedere numeric a

proletariatului, s-au acutizat şi revendicările sociale şi economice, între care asigurarea socială a
muncitorilor a ocupat o poziţie prioritară.
Drepturile de asigurări sociale ale muncitorilor au fost, într-o primă fază acordate prin statutele
muncitoreşti sub formă de sprijin mutual între aceştia.
Treptat, s-a conturat ideea instituţionalizării acestor drepturi prin intermediul legilor care
trebuiau să garanteze drepturile de asigurări sociale.
În România, sistemul asigurărilor sociale de stat în mod practic este realizat prin sistemul
public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale. Sistemul public de pensii si alte drepturi
de asigurari sociale este garantat de stat si oferă cea mai largă deschidere de accesare în obtinerea
calitatii de asigurat cât si cel de beneficiar de prestații de asigurări sociale, atât din punct de
vedere al numărului de participanți cât si gama de beneficii.
Sistemul public oferă posibilitatea persoanelor în vârsta activa domiciliați respectiv rezidenți pe
teritoriul României să dobândească în mod obligatoriu sau facultativ calitatea de asigurat.
Sistemul public, prin reglementările în domeniu armonizează sistemul de asigurări sociale
publice din Europa, de asemenea oferă posibilitatea exportului de prestații. Sistemul public este
moștenitor sistemelor de asigurări sociale de stat formate si dezvoltate în România și este în mod
detașat, cu cel mai mare buget de venituri si cheltuieli. Principalele obiective ale asigurărilor
sociale de stat din România, reflectate în reglementările în vigoare sunt următoarele:
 Prevenirea îmbolnăvirilor si recuperarea capacității de muncă prin:
- acordarea de indemnizații pentru trecerea temporară în altă muncă, reducerea timpului
de muncă sau în caz de carantină;
- acordarea de ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze si de alte produse ortopedice,
care nu sunt suportate, potrivit legii, de la asigurările sociale de sănătate;
- acordarea de bilete de odihnă;
 - tratament balnear și reabilitare profesională, în conformitate cu prevederile programului
individual de recuperare
Acordarea de prestații în bani, pe termen lung si scurt, acestea reprezentând venit de
înlocuire pentru pierderea totala sau parțială a veniturilor profesionale, ca urmare a
batrâneții, invaliditătii, accidentelor, bolii, maternității sau decesului.
Principiile de bază ale organizării si funcționării asigurărilor sociale
Sistemul românesc actual de asigurări sociale are la bază:
· principiul unicității are în vedere faptul ca statul organizeaza si garanteaza sistemul
public bazat pe aceleasi norme de drept.
O persoana poate primi o singura pensie de baza integrala de asigurari sociale. Daca
aceeasi persoana este îndreptatita sa primeasca doua sau mai multe pensii, ea poate oricând sa
opteze pentru una dintre ele. Persoanele care au lucrat în sectorul de stat si în alte sectoare cu
sisteme proprii de asigurari sociale primesc atât pensia de asigurari sociale de stat, cât si pensia
ce li se cuvine din acele sectoare, în raport cu munca depusa si cu vechimea în munca.
· principiul egalității asigură tuturor participanților la sistemul public de pensii,
contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu (egalitate socială) în ceea ce privește
drepturile si obligațiile astfel:
- egalitatea în drepturi a femeilor cu bărbații;
- egalitatea în drepturi a cetățenilor fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică,
religie, limbă, avere, origine socială, opinie respectiv apartenența politică;
 principiul solidarității sociale - toti participanții la sistemul public de pensii își asumă
reciproc obligații si beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea
riscurilor sociale consacrate.
Nimeni nu este scutit de riscurile vieții. Riscurile de boală, de accident, de batrânețe și
chiar de deces planează asupra fiecărei persoane.
Numai o lipsa completă de prevedere si o totală absență a instinctului de conservare ar
putea împiedica un om sa nu aibă în vedere pentru el o siguranță, care are un nivel de cost
relativ suportabil si care include o siguranță pentru ceilalți membri ai societății în interesul
asigurării unei calități superioare a vieții;
 principiul obligativității, constă în faptul ca persoanele fizice si juridice au obligația de
a participa la sistemul public de asigurări sociale, drepturile de asigurări sociale
 exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor. Asigurările sociale de stat pot fi
obligatorii respectiv facultative. Sunt asigurate obligatoriu: persoanele care desfășoară
activități pe baza de contract individual de munca si funcționarii publici; persoanele care
își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității
executive legislative ori judecătorești, pe durata mandatului; persoanele care beneficiază
de drepturi bănești lunare din bugetul asigurărilor pentru șomaj; persoanele care
realizează activități autorizate pe baza liberei inițiative în nume propriu respectiv
asociativ, acționari, manageri, ocupații liberale, etc.; alte persoane afiliate la sistem pe
baza unui contract de asigurare ;
Sunt asigurate facultativ în exclusivitate sau în mod suplimentar persoanele care nu
intra în rândul celor asigurate obligatoriu, respectiv cele care doresc sa aibă o sumă asigurată mai
mare.
 principiul contributivității - fondurile bănești necesare plății pensiilor se formează din
contribuțiile datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public,
drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale
plătite.
 principiul repartiției, - fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligațiilor cu
titlu de prestații;
 principiul autonomiei, - sistemul de asigurări sociale de stat se bazează pe
administrarea de sine stătătoare.
Autonomia asigurărilor sociale nu presupune însă că statul nu are pentru acestea nici un
fel de răspundere. Statul reglementează juridic si strategic relațiile dintre autorități, angajatori și
asigurați. Statul determină statutul juridic, cadrul de competență al instituțiilor de asigurări
sociale, etc.
Autonomia permite descentralizarea administrării și participarea în procesul de luare a
deciziei a unui cerc larg de parteneri sociali –reprezentanții patronatelor si sindicatelor - și
autoritatea statului.
Pe lângă principiile fundamentale prezentate mai sus, sunt urmărite următoarele aspecte:
· îmbunătățirea raportului dintre pensie si veniturile asigurate (câștigurile
realizate), adică realizarea unei juste corelări între nivelul pensiilor si cel al salariilor.
 · echitatea sociala - are în vedere ca pensiile sa fie calculate si aplicate în concordanță
cu calificarea și contribuția fiecărui cetățean la dezvoltarea economico-socială a țării, realizând,
în același timp un raport echitabil între veniturile care provin din salariu si cele care se obțin din
pensie, astfel încât să se realizeze stimularea persoanelor care lucrează în diferite domenii de
activitate economice, sociale, culturale etc. (grupe de muncă, condiții de muncă speciale și
deosebite), precum si stabilirea unor proporții echitabile între diferitele categorii de pensii;
· stimularea realizării unei vechimi cât mai mari în muncă - Se practică acordarea unui
spor de pensie pentru anii lucrați în plus peste perioada obligatorie de cotizare. Se acordă
prioritate calității de asigurat față de cel de beneficiar de prestații. Are în vedere si creșterea
stagiilor de cotizare si reducerea perioadelor de prestație;
· influențarea cuantumului pensiei, în funcție de condițiile de muncă existente la
locul de muncă - are în vedere contribuțiile lunare la bugetul de asigurări sociale mai mari si
prestații sporite;
· justa corelare a pensiei de invaliditate, de urmaș anticipată cu pensia pentru
munca depusa si limita de vârsta - are în vedere armonizarea cheltuielilor beneficiarilor în
perioadele de prestații;
· imprescriptibilitatea dreptului la pensie. Dreptul la pensie face parte din categoria
drepturilor imprescriptibile. Persoanele care îndeplinesc condițiile legale pentru a primi o pensie
pot oricând sa ceară înscrierea la pensie, oricât timp ar fi trecut de la nașterea dreptului la pensie.
Faptul că a trecut un anumit timp de la nașterea dreptului la pensie și nu au solicitat
înscrierea la pensie nu conduce la decăderea din acest drept pentru viitor.
· incesibilitatea dreptului la pensie - dreptul la pensie nu poate fi cedat nici total,
nici parțial. Acest principiu se întemeiază pe considerentul uman că primirea pensiei este un
drept personal menit să asigure pensionarului condiții decente de trai materiale si spirituale.
După încasarea însă a pensiei, nimic nu-l poate împiedica pe pensionar să doneze pensia în parte
sau integral unei alte persoane;
· indexarea si compensarea cuantumului prestațiilor. Indexarea si compensarea sunt
modalități de menținere a puterii de cumpărare, de atenuare a efectelor inflației asupra
nivelului de trai. Prin intermediul lor, veniturile populației se mențin la un nivel corespunzător
față de prețurile medii de consum. Indexarea si compensarea sunt măsuri care se impun în
perioade de crize. Cele două modalități, așadar, prin finalitatea lor, sunt foarte asemănătoare.
Indexarea presupune o majorare a veniturilor într-un procent sau uneori cu o suma fixa,
datorita creșterii generale a prețurilor, compensarea reprezintă o sumă de bani cu care se
majorează veniturile individuale ca urmare a creșterii prețurilor de consum si a tarifelor la
produsele si serviciile anume determinate, la care se retrage subvenția.Acordarea acestor indexări
si compensări (inclusiv la salarii) este de competenta Guvernului.
Categorii de participanti
Asigurații sunt persoane fizice care contribuie la constituirea fondului de finanțare a
sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale. Aceștia pot fi:
 cetățeni români;
 cetățeni ai altor state;
 apatrizi, pe perioada în care au domiciliul sau reședința în România.
Sunt asigurați obligatoriu prin efectul legii în sistemul public de pensii:
I. persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract
individual de munca si functionarii publici;
II. persoanele care îsi desfasoară activitatea în funcții elective, sau care
sunt numite în cadrul autoritătii executive, legislative ori judecătorești, pe durata
mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației
meșteșugărești, ale căror drepturi si obligații sunt asimilate, în conditiile prezentei legi, cu
ale persoanelor prevazute la pct.I;
III. persoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se suportă
din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii, denumite șomeri;
IV. persoanele care se află în una dintre situațiile următoare:
- asociat unic, asociați, comanditari
- administratori sau manageri care încheie un contract de administrare sau management;
- membri ai asociațiilor familiale
- persoane autorizate să desfășoare activități independente în categoria cărora intră:
-expert contabil;
-contabil autorizat;
-consultant de plasament în valori mobiliare;
-medic;
-farmacist;
-medic veterinar;
-psiholog cu drept de liberă practică;
-notar public;
-auditor financiar;
-practician în reorganizare si lichidare;
-persoane autorizate sa realizeze si sa verifice lucrarile de specialitate din domeniul cadastrului,
geodeziei si cartografiei;
-expert tehnic;
-urbanist;
-restaurator;
-persoane autorizate sa furnizeze servicii publice conexe actului medical;
-consilier în proprietate industrială;
-expert criminalist;
-executor judecătoresc;
-arhitect;
-traducător autorizat;
-consultant fiscal;
-broker;
-oricare alte persoane care realizează venituri din practicarea unor profesii reglementate,
desfășurată în mod independent , în condițiile legii, precum și persoanele care realizează venituri
din practicarea unei meserii;

Descrierea succinta a tipurilor de pensii din sistemul public

În sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii:

 pensia pentru limita de vârstă;
 pensia anticipată;
 pensia anticipată parțială;
 pensia de invaliditate;
 pensia de urmaș.
 Pensia pentru limita de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data
pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat
în sistemul public.
Pensia anticipată se acordă asiguraților care solicită pensionare cu cel mult 5 ani
înaintea vârstelor standard de pensionare dacă au depășit stagiul complet de cotizare cu cel puțin
10 ani.
Pensia anticipată parțială se acordă asiguraților care solicită pensionare cu cel mult 5
ani înaintea vârstelor standard de pensionare daca au depășit stagiul complet de cotizare cu până
la 10 ani.
Pensia de invaliditate se acordă asiguraților care și-au pierdut total sau cel puțin
jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
- accidentelor de muncă;
- bolilor profesionale și tuberculozei, neoplazii,
- bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatură cu munca.
Pensie de urmaș se acordă copiilor sau soțului supraviețuitor, dacă persoana decedată
era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii, iar aceștia îndeplinesc
cerințele legale.