Bazele Electrotehnicii

2. Legile electromgnetismului
Daniel Ioan
_
Universitatea Politehnica din Bucuresti –
PUB - CIEAC/LMN
daniel@lmn.pub.ro

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 2. Legile electromagnetismului
Lege a unei stiinte = este o afirmatie fundamentala, care nu este
demonstrata ci rezulta prin generalizarea unor observatiii si prin
rationamente inductive incomplete.
• In teoriile stiintifice axiomatizate sistemul legilor trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
– Independenta – orice lege nu este o consecinta logica a celorlante
(nu poate fi dedusa din acestea)
– Consistenta (noncontradictia) – nici o lege nu intra in contradictie
logica cu celelalte sau cu o consecinta a lor
_ – Completitudinea – sistemul legilor este suficient pentru a decide
daca orice afirmatie corect formulata este adevarata sau falsa.
• Legile se exprima ca relatii matematice intre marimile primitive.
Acest sistem de ecuatii trebuie sa conduca la probleme corect
formulate matematic (care au solutie si aceasta este unica).
• Se presupune ca legile sunt complete si din punct de vedere
fizic nu doar logico-matematic, adica orice fenomen este descris
corect de consecintele legilor. In realitate, se condidera din
domeniul teoriei doar acele fenomene ce sunt descrise corect.

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 2.1. Legea fluxului electric
(Gauss)
• Enunt: Fluxul electric pe orice suprafata inchisa este egal cu sarcina
• electrica din interiorul suprafetei

   qD   DdA   dv
• Forma globala –
• integrala a legii: 
 D
• Semnificatie fizica: orice corp electrizat produce camp electric
• Consecinta calitativa (forma si orientarea liniilor campului electric): Liniile
campului inductiei electrice D sunt curbe deschise, ce pormesc de pe sarcinile
_
pozitive si se opresc pe cele negative. Ele sunt neintrerupte in domeniile neutre .

Ψ3=0
dψ =DdA Ψ1>0 Ψ2<0

+q -q

dq =ρdv
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Forma local a legii fluxului
electric
divD  
• Forma locala-diferentiala a legii
• Demonstratie bazata pe teorema

•
Gauss- Ostrogradski
Semnificatia divergentei:
D :  DdA   divDdv   dv  divD  
 D D D

- productivitatea unui punct in linii de camp (nr de linii pe

divD  lim  DdA / VD unitatea elemnatara de volum) – pozitiva in izvor si
VD 0 D
negativa in sorb (daca este nula, linia este continua).
   Dx Dy Dz
divD  D  ( i  j  k )( iDx  jDy  kDz )   
_ x y z x y z
• Forma pe suprafete
 DdA   DdA   DdA  n

12  ( D2  D1 )ave A 
de discontinuitate: S2 S1

 dv   Ah   A n
v s
h 0
12  ( D2  D1 )   s  div s D   s
D
S2
• Conservarea componentei normale ρs
a inductiei pe suprafete nelectrizate n12 h

(ρs=0): S1

n  ( D2  D1 )  0  Dn1  Dn 2
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Aplicatie
Campul electric produs de o sfera
electrizata uniform
    DdA   DdA  D  dA D 4R 2
   dψ =DdA
4R 3
qD   dv    dv   , forR  a
3
D  D 

4R 3 R
   qD  Dint 4R   2
 Dint   dq =ρdv
_ 3 3
4a 3
qD   dv    dv    q, forR  a

3
D 

4a 3 a3 q qR
   qD  Dext 4R   2
 Dext   2  ; D  D(R)
3 3R 4R 2 4R 3
Prin superpozitie : integrala coulombian a a inductiei produsa
in vid de o distributie arbitrara de sarcina electrica :
Rdv
D a
 4R 3

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 2.2. Legea fluxului magnetic
1. Enunt: Fluxul magnetic pe orice suprafata inchisa este nul
2. Forma gobala (integrala) a legii:   0   BdA  0
3. Semnificatie fizica: 

nu exista “sarcini magnetice”

3. Liniile campului magnetic:
_
Continui (fara punct de inceput
dψ =BdA
sau sfarsit) – curbe inchise

Ψ1=0 Ψ3=0 Ψ2=0

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 Forma locala a legii fluxului
magnetic
1. Forma local (diferentiala) a legii: divB  0
2. Demo (bazata pe teorema Gauss
Ostrogradski ):
3. Forma de ecuatie cu derivate
D :  BdA   divBdv  0  divB  0
 D D

partiale in coord. Cartezene

   B By Bz
divB  B  ( i  j  k )( iBx  jBy  kBz )  x   0
x y z x y z
_
4. Conservarea componentei normale
a inductiei magnetice:

 BdA   BdA   BdA  n


12  ( B 2  B1 )ave A  0
S
S2
S2 S1
h
n
n12
12  ( B 2  B1 )  0 S1
h 0
n  ( B2  B1 )  0  Bn1  Bn 2
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Consecinte integrale

1. Conservarea (continuitatea fluxului magnetic

  BdA   BdA   BdA 
  S 1 S 2 φ1
φ2
S1 S2

 BdA   BdA
1 2 1   2  0 1   2
S1 S2

2. Invarianta fluxului magnetic fata de forma

suprafetei (cu bordura fixa)
_

1  2  2 ...
3. Relatia lui Kirchhoff pentru fluxurile din
circuitele magnetice
φ1 φ2


k( n )
k 0
φ3

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 Potentialul magnetic vector
(optional)
1. Definitia potentialului magnetic vector divB  0  B  rotA
divB  divrotA    (  A)  0
   BdS   rotAdS   Adr     Adr
2. Definitia rotorului:
S S S rotA  n lim  Αdr / As
S

As 0 S
3. Forma in coord. carteziene: i j k
     
rotA    A  (i  j  k )  (iAx  jAy  kAz ) 
x y z x y z
_ 4. Conditia de etalonare: Ax Ay Az
B  rotA  rot ( A  A 0 )  rotA 0  0  A 0  grad
divA  ?, divA   ( 0)  divA 0  divgrad    0

5. Continuitate potentialului vector (a componentei tangentiale)

  Bavelh   Adr  ( At1  At 2 )l  0  ( At1  At 2 )  0,n S  A t1  A t 2
S h A1
divA  0  A n1  A n 2  A1  A 2
S A2

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 Recapitularea legilor de flux

Camp: Electric Magnetic

Global    qD 
  0
Integral  DdA   dv
 D
 BdA  0


_
Local divD   divB  0
diferential
Pe supr div s D   s  div s B  0 
de dics. n12  ( D2  D1 )   s n12  ( B 2  B1 )  0
Conserv. Dn1  Dn 2 Bn1  Bn 2
Linii de Deschise, orientate de la Continui, inchise
sarcinile pozitive la cele
camp negative

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 2.2. Legea inductiei
electromagnetice - Faraday
d d
1. Enunt: Tensiunea electrica pe orice
u    Edr    BdA
S
curba inchisa este egala cu viteza de dt dt  S
scadere a fluxului magnetic de pe orice
suprafata ce se sprijina pe curba respectiva
2. Forma globala (integrala ) a legii: dφ =BdA
3. Semnificatie fizica: Variatia in timp a campului magnetic SΓ
induce camp electric
4. Ipoteza Hertz: curba Γ si suprafata SΓ sunt antrenate de
corpuri in miscarea lor. In consecinta iductia poate fi du =Edr
_
de transformare si/sau de miscare   S
5. Liniile campului electric indus:
- Sunt curbe inchise
B(t)
- Inconjoara campul magnetic inductor
- Sensul lor depinde de sensul liniilor campului magnetic E(t)
inductor si de modul de variatie al acestuia
- Campul electric indus de un camp magnetic descrescator
in timp are sensul dat de regula burghiului drept si
este opus in cazul campu inductor crescator

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 Forma local a legii inductiei in
medii imobile
1. Forma locala B B
(diferentiala) a legii: rotE    E  
t t
2. Proof (based on Stokes
theorem): d B
 Edr   curlEdA   
dt S
BdA    t
dA ,S 
S  S  C2

3. Conservation of the
_
tangential component of t
Γ
the electric field strength l

 Edr   Edr   Edr  t  ( E2  E1 )ave l , n12 h

 C1 C2 C1
d dBnave

dt S
BdA 
dt
lh  0, when h  0, E2

 n12  ( E 2  E1 )  0,  Et 2  Et1 E1

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 Formele local si integrala
dezvoltata in medii mobile(optional)
dfB
1. Forma locala (diferentiala): curl E  
dt
2. Demo (bazata pe teorema Stokes
si derivata de flux:

d d d
dt  B( t )dA  dt  BdA  
dt S
B( t )dA 
S ( t ) S ( t ) 

d
_
dt  BdA  lim(  BdA   BdA ) / t   lim  BdA / t    B( dr  v )   curl( B  v )dA
t 0 S  S t 0 Sl  S
S ( t )

because 0   BdA   BdA   BdA   BdA and on Sl dA  dr  s  t( dr  v )

 S  S Sl

d B( t ) d d f B( t ) d f B( t ) B
dt S  t  B( t )dA  
B( t )dA  dA ,  dA , where  def  curl( B  v )
dt dt dt t
 S  S ( t ) S ( t )

dfB
curl E    curlE   B  curl( B  v )   ( E  B  v )dr   B dA  0 3. Forma integrala
dt t S

 t dezvoltata
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Aplicatii ale legii inductiei
1. Principiul transformatorului
(inducta in medii imobile)
http://en.wikipedia.org/wiki/Transformer
B( t )  kB0 sin( t ),
d S
u     AB0 cos( t )
dt
2. Principiul generatorului de tensiune
_ alternativa (inductie de miscare in
camp magnetic constant)
http://en.wikipedia.org/wiki/Alternator
 S   BdA  BA cos( t ),
S

d S
u    BA sin( t ) or
dt
u    ( B  v )dr  Bab sin( t )

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Aplicatii ale legii inductiei
3. T.e.m. indusa prin miscare liniara B
d S
d dx a
e      BdA   Ba   Bav Γ v
dt dt 
S dt
a
e   Edr    Bvdr    (B  v)dr  x
 0 S

E m  B  v
_
B ω
4. Principiul generatorului homopolar
(de c.c.)
http://en.wikipedia.org/wiki/Homopolar_generator

a
e   (B  v)dr   Brdr  Ba 2 / 2 a
Γ
 0

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 Teorema potentialului electric
stationar
In campuri stationare imobile:
• Forma globala u  0   Edr  0,S
   gradV  E  V
curlE  0  E
• Forma locala (diferentiala)
• In coordonate carteziene: V V V
E  ( i j k )
• Demo: x y k
curlE  curl( gradV )    ( V )  0
_ • Definitia gradientului (grad indica directia, sensul si viteza spatiala de crestere a
marimii scalare).
1
gradV  lim
W 0 W 

VdA, unde W  Vol(Ω)   dv
Ω
• Independenta tensiunii electrice stationare de forma

u   Edr   Edr   Edr   Edr1   Edr2 u1u 2  0 

curbei
 C1 C2 C1 C2

u1u 2 C1 ,C2 with C1  C2  { A, B }

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Definitia integrala a potentialului
electric scalar

1. Unicitatea potentialului E  grad( V  C )  gradV

(este definit pana la o constanta aditiva
care se fixeaza prin alegerea
punctului de referinta (masa) in
care V este conventional nul)
2. Definitia integrala a potentialului V ( P )   Edr
scalar (tensiunea pana la masa): C PO
_

3. Demo:
 Edr  
CPO CPO
gradVdr 
V V V
 
C PO
(i
x
j
y
k
k
)dr    dV  V ( O )  V ( P )  V ( P )
C PO
4. Tensiunea ca diferenta de potential:
u AB   Edr   Edr   Edr   Edr  VA  VB  u AB  VA  VB
C AB C AOOB C AO COB

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 Aplicati ale teoremei
potentialului stationar
q
For R  a, D 
• Potentialul 4R 2
unei sfere D  0E  E  D / 0 
q
4 0 R 2
electrizate
q R0 q 1 1 
uniform in vid V ( R )   E dr 
CPP0
q dr
4 0 CPP0 r 2
     
4 0 r R 4 0  R R0 
V(R) For R0  
q
V ( R)  , where R  a.
4 0 R
qR
For R  a, E 
_ 4 0 a 3
q qr 2 a q (a 2  R 2 )
V ( R )  V (a )   Edr   rdr  
a CPPa 4 0 a 3 CPPa 8 0 a 3 R 8 0 a 3
Integrala coulombiana: potentialul unei V ( R)  V (a) 
q(a 2  R 2 )

q

q(a 2  R 2 )
distributii arbitrare de sarcini in vid: 8 0 a 3 4 0 a 8 0 a 3
3q
dq V (0) 
dV  ; dq  dv  8 0 a
4 0 R  q q (a 2  R 2 )
   C for R  a;
 (r )dv V ( R)  
4 0 a 8 0 a 3
V (r ' )   ; R  r 'r  q
 C , for R  a.
 4 R  4 0 R
0
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Aplicatii
q 
Pentru R  a; ψ Σ  q DΣ  2πRlD  q  D   l
Potentialul 2Rl 2R
logaritmic – cu  l 
q
; D  0E  E  D / 0 
l
firul infinit l 2 0 R
electrizat l dr  l ln r R0 
V ( R )   E dr     l ln R  ln R0 
CPP0 4 0 CPP0 r 2 0 R 2 0
l R l
V ( R)  ln pentru R0  1  V ( R )  ln R,
2 0 R0 2 0
R qR R l l R
Pentru R  a; ψ Σ  q DΣ  2πRlD  R 2l  D    E
2 2a l 2a
2 2
2 0 a 2
_
l  l r 2 a  l (a 2  R 2 )
V ( R )  V ( a )   E dr 
2 0 a 2 CPP
rdr  
CPPa a 4 0 a 2 R 2 0 a 2
R
 l (a 2  R 2 )  l (a 2  R 2 ) l a
V ( R)  V (a )    ln
2 0 a 2 2 0 a 2 2 0 R0
l  a 
Σ V ( 0)  1  ln 
2 0  R0 
  l (a 2  R 2 ) l a
  ln  C; pt R  a;
2 0 a 2 2 0 R0
V ( R)  
 l
ln R  C ; pt R  a.
 2 0
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Recapitularea legii inductiei
electromagnetice
Miscare Nu Da
d S d S
Global u  u 
dt dt
Integral d d
 Edr  


dt S
BdA  Edr   dt  BdA
 S 

B B
_
Integral  Edr    t
dA
 Edr    t
dA   ( B  v )dr
dezvoltata  S  S 

Pe supraf. n12  ( E2  E1 )  0 n12  [( E  B  v )2  ( E  B  v )2 ]  0

Conserv. Et 1  Et 2 -

Liniile Inconjoara campul -

magnetic inductor
campului
indus
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 2.4.Legea circuitului magnetic -
Ampere-Maxwell
1. Enunt: Tensiunea magnetica pe orice curba inchisa este egala cu suma dintre
curentul electric printr-o suprafata arbitrara care se sprijina pe acea curba
si viteza de variate a fluxului electric de pe acea suprafata.
d S d
2. Forma globala (integrala) a legii: u m  iS    Hdr   JdA   DdA
dt 
dt S
S  

3. Semnificatie fizica: di =(J+dD/dt) dA

Orice curent electric (de conductie, deplasare sau de
convectie produce camp magnetic ). Variatia in timp a SΓ
_
fluxului electric genereaza camp magnetic.
Viteza de variatie a fost numita de Maxwell curenat de
deplasare, si are densitatea: D dum =Hdr   S
J d  def
. 4. Liniile campului magnetic: t J+dD/dt
• Sunt curbe inchise
• Inconjoara liniile de curent de conductie sau deplasare H(t)

• Sensul lor este dat de regula burgiului drept care

avanseaza in sensul curentului

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 Forma locala a legii circuitului
magnetic in medii imobile
1. Forma locala (diferentiala) in
D
mediii imobile rotH  J     E  Jt
t
Rotorul unui camp vectorial indica vartejurile acestui
camp (axa si sensul de rotatie a liniilor de camp) Jd J  Jd
2. Demo (bazata oe teorema lui
Stokes):
d D
 Hdr   curlHdA   JdA  dt  DdA   ( J  t )dA,S  C2

S S S S
_ 3. Conservarea componentei t
Γ
tangentiale a intensitatii l
campului magnetic:
 Hdr   Hdr   Hdr  t  (H 2  H1 ) ave l , n12 h

 C1 C2 C1

d dDnave
 JdA  
dt S
DdA  ( J nave 
dt
)lh  J s l , cand h  0, Ht2

S 
Ht1
 n12  (H 2  H1 )  J s  H t 2  H t1 , daca J s  0.
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Forma locala si cea integarla
dezvoltata in medii mobile (optional)
1. Forma locala (diferentiala): dfD
rot H  J  
2. Demo, bazata pe teorema lui dt
D
Stokes si derivata de flux: rot H  J   v  rot (D  v)
t
d d d d
dt  D(t )dA  dt  DdA  dt S
D(t ) dA 
dt  DdA  lim (  DdA   DdA) / t 
t 0
S  S
S ( t ) S ( t )  S ( t )

d D(t ) d d f D(t )
_ S ( vdiv D  curl ( D  v ))dA ,
dt  D(t ) dA   t dA , 
dt  D(t )dA   dt
dA,
 S 
S  S ( t ) S ( t )

d f D(t ) D dfD
unde  def  vdivD  rot (D  v), rot H  J  ; divD   
dt t dt
D D 3. Forma
rotH  J   v  rot (D  v)   (H  D  v)dr   ( v  )dA  0 integrala
t 
S t
dezvoltata

Densitatilor curentilor de: Coductie, Deplasare, Convectie si Rontgen teoretic.

Doar Electrodinamica relativista da expresia corecta a curentului Rontgen!
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Teorema lui Ampere. Cazul stationar
In cazul campurilor stationare din mediile imobile:
• Forma globala: um  iS   Hdr   JdA, S
S

• Forma local (diferentiala):
rotH  J    H  J
• In coord. carteziene:
i j k
  
curlH    H  J
x y z
_ D
• Demo: rotH  J  J Hx Hy Hz
t i
• Dependenta tensiunii magnetice de calea de integrare

um   Hdr   Hdr   Hdr   Hdr1   Hdr2 u1u 2  iS 

 C1 C2 C1 C2

u1u 2 C1 , C2 cu C1  C2  { A, B} numai daca J  0.

In acest caz poate fi definit un potential magnetic scalar : H   gradVm
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Aplicatii ale legii circuitului
magnetic
Campul magnetic produs de un conductor cilindric
parcurs longitudinal de un curent distribuit uniform
um   Hdr  H  dr  H 2r ,
 

iS   JdA  J  dA  Jr 2 , pt. r  a

S S

um  iS  H  Jr / 2
For r  a, iS   JdA   JdA  Ja 2  I ,
S S a
_
Ja 2 I
H 
2r 2r
 Jr Ir
 2 2a 2 , pt.r  a

H (r )   2
 Ja  I , pt.r  a
 2r 2r
Un camp electric uniform cu inductia variabila in timp D(t) produces
produce acelas camp magnetic, daca J= dD/dt.
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Recapitularea legii circuitului
magnetic
Miscare Nu Da
Global d S d S
u m  iS  u m  iS 
dt dt
Integral d d
 Hdr   JdA 
dt  DdA  Hdr   JdA 


dt S
DdA
S 

S S 

Integral D D
_
dezvoltat  Hdr   JdA   t dA  Hdr   ( J  
S
v 
t
)dA   ( D  v )dr

S  S 

Pe n12  ( H 2  H1 )  J s n12  [( H  D  v )2  ( H  D  v )2 ]  0
suprafete
Conserv. H t1  H t 2 -

Linii de -

camp
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Legi generale si legi de material ale
electromagetismului
• Cele patru legi prezentate descriu fenomenele fundamentale ale e-mg si au
caracter general numindu-se din acest motiv legi generale.
• Descriu cantitativ relatiile de cauzalitate intre sursele de camp si efectul lor
(conform semnificatiileor fizice, campul electric are doua cauze iar campul
magnetic alte doua cauze).
• Formele lor locale alcatuiec un sistem de 4 ecuatii PDE ce leaga intre ele
marimile el-mg primitive (locale) ale campului si corpurilor.
• Pe interfetele intre corpuri se conserva componentele tangentiale ale
intensitatilor si componentele normale ale inductiilor electrice si magnetice.
In consecinta, tensiunile si fluxurile din corpuri nu se modifica daca in jurul
_ curbeleor si suprafetelor de definitie se practica fante vide minuscule.
• Campul electric stationar nu rezula univoc din aceste legi, deoarece ele
descriu divergenta lui D si rotorul campului E. Conform teoremei
fundamentale a campurilor de vectori pentru a determina un camp trebuie
date si divergenta si rotorul acestuia. Conditie este indeplinita doar daca este
cunoscuta o relatie intre suplimentara E si D. Este deci necesara cel putin
inca o lege, care sa descrie aceasta dependenta, dar si una pentru legatura
B-H din camp magnetic si alta intre J si E.
• In teoria macroscopica aceaste dependente se stabilesc pe cale empirica
(spre deosebire de teoriile microscopice, in care aceste relatii se deduc din
structura intima a substantei). Forma concreta a relatiei deinzand de tipul
substante, aceste relatii se numesc legi de material
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 2.5. Legea legaturii dintre D si E
(a polarizatiei)
1. Enunt: Inductia electrica dintr-un punct din spatiu depinde de intensitatea campului
elctric din acel punct. Forma concreta a dependentei este functie de substanta in
care se afla punctul.
2. Forma generala, locala a legii: D  f (E) P
f : R3  R3 D
3. Forme locale particulare - caracteristica dielectrica ε0E=Dv
1 E
• in vid: D   0 E,  0  F /m
4 9 109
• in dielectrici liniari izotropi: D  E,  r   /  0     r 0
•  11  12  13 
_
in in dielectrici liniari anizotropi:
• in corpuri polarizate permanent D   E,    21  22  23 ,  ij   ji , ED  E E  0
(modelul afin-aproximare de ordin 1):  31  32  33 
D   E  Pp -primii
primiidoi
doitermeni
termenidin dinseria
seriaTaylor
Taylor
• in general (in dielectrici neliniari): D   0 E  P  P  D   0 E  f (E)   0 E  Pt (E)  Pp
Pp  def f (0)
• In dielectrici liniari: Pp  0, P  Pt (E)   0 E, D   0 (1   )E   r  1  
3. Semnificatii fizice: Polarizatia P  D   0E  f (E)   0E  Pt (E)  Pp [C / m2 ] marime
derivata: descrie polarizarea permanenta (din electreti) - sursa de camp electric
si polarizatrea temporara – prin care dielectricii perturba campul in care se afla
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Dielectrici anizotropi- directii si
valori principale
1. In acest caz inductia electrica nu are aceeasi directie cu intensitatea campului.
Unghiul dintre cei doi vectori depinde de orientarea campului.
2. Tensorul permitivitatii: D
11 12 13   Dx  11 12 13   E x  D D2
E
   21  22  23    Dy    21  22  23   E y   D   E α
E2

 31  32  33   Dz   31  32  33   E z  E
E1,D1
3. La schimbarea sistemului de referinta componentle vectorilor se modifica astfel:
_
D  TD, E  TE  T 1D   T 1E  D  T T 1E   E     T T 1
Tensorul sufera o transformare de similitudine
4. D si E sunt coliniari pentru directiile proprii (principale) ale tensorului, care se
diagonalizeaza in sistemul de referinta cu axele in directiile principale:

  0  D  E   E  E  (  I )E  0  det(  I )  0  1  1; 2   2 ; 3   3
   diag (1 ,  2 ,  3 ); 1   2   3       I  D  E

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 Campul electric in corpuri
1. In vid D si E au linii comune (este suficient un singur camp vectorial E sau D pentru descrie
campul electric iar P=0). Inductia este proportionala cu intensitatea printr-o ct. universala
2. Datorita polarizarii lor temporare, dielectricii devin permeabili la camp (concentrand si dirijind
campul), proprietate descrisa de ct. de material: permitivitate ε si susceptibilitate χ
3. Dielectricii anizotropi au D si E cu orientari diferite, deci cele doua spectre difera. In cel putin
trei directii particulare (directiile proprii ale tensorului permitivitatii) E si D sunt totusi coliniare
4. In corpurile polarizate permanent (electreti): Liniile lui D sunt contiune si inchise avand directa
polarizatiei permanente P iar liniile lui E sunt deschise, fiind orientate ca D in exterior si
_ invers lui D si P in interior (campul este depolarizant)
D,E

D, P
E
1.In vid D, E 2. Dielectric liniar D, E 4. Electret

Interpretatre microscopica: polarizarea dielectricilor consta in orientarea moleculeleor polare in

directii privilegiate. Vectorul polarizatie P indica orientarea si intensitatea acestui fenomen.
Polarizatia temporara dispare/reapare odata cu E iar polarizatia permanenta nu depinde de E.
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Teorema refractiei liniilor de
camp electric
1. Pe suprafetele neelectrizate de separatie intre
tg1  1
doua corpuri:

Dn1  Dn 2  1 En1   2 En 2 tg 2  2
Et1  Et 2  1 En1 / Et1   2 En 2 / Et 2  D, E
1 / tg1   2 / tg 2  n12 ε2
α2

_ 2. Daca ε1= ε2 linia de camp nu este franta α1

ε1
3. Daca ε1 0 (ε1 << ε2) α1 0 or α2 π/2
4. Daca ε1 infinit (ε1 >> ε2) α2 0 or α1 π/2

• Campul evita corpurile de

permitivitate scazuta
ε1 >> ε2 ε1 << ε2 • El este atras de corpurile
cu permitivitate inalta

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 Aplicatii ale legii polarizatiei
1. Calculati si reprezentati grafic campul electric E, D si potentialul V produse de
o sfera dielectrica aflata in vid, electrizata uniform cu densitatea de a
sarcina si pemitivitatea cunoscute. Incercati generalizarea pentru o
distributie arbitrara a sarcinii in vid (integralele coulombiene). a

2. Rezolvati problema anterioara inlocuind sfera cu un cilindru

3. Rezolvati problema anterioara pentru cazul unei placi infinit extinse dar de
grosime finita
_
4. Calculati si reprezentati grafic campul electric E, D si potentialul V produse de
un cilindru afllata in vid polarizat permanent uniform

5. Determimnati perturbatia unui camp uniform datorata unei sfere dielectrice

nepolarizate si neelectrrizate
6. Calculati campul si potentialul generate de o placa polarizata uniform

7. Determinati forma globala a legii in cazul unui cilindru cu camp uniform,

orientat axial.

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 Legea legaturii dintrew B si H
(a magnetizatiei)
1. Enunt: Inductia magnetica dintr-un punct depinde de intensitatea campului
magnetic din acel punct. Forma concreta a dependentei este functie de substanta
in care se afla punctul. B M
2. Forma locala generala: B  f (H ), f : R3  R3
H
caracteris tica de magnetizar ea
3. Forme particulare:
B   0 H,  0  4 10 7 H / m  permeabili tatea vidului
- in vid (si medii nemagnetice): B  H,  r   / 0     r 0
- in medii linare si izotrope:  11 12 13 
_
B   H ,      ,    , HB  H H  0
- in in medii anizotrope  21 22 23  ij ji

 31 32 33 

- in magneti permanenti (model afin):
B   H  I p , I p  0M p  B   H  0M p  0 ( r H  M p )
- in general B   0 (H  M )  M  B /  0  H  M t (H )  M p , M p  f (0) /  0
- in medii liniare: M p  0, M  M t (H)   m H, B   0 (1   m )H   r  1   m

4. Magnetizatia: M  B / 0  H  Mt (H)  M p [ A / m] marime derivata – descrie magnetizarea

5. Semnificatie fizica: legea descrie fenomenele de magnetizarea permanenta – sursa de

camp magnetic si magnetizarea temporara, datorita careia campul magnetic este perturbat
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Materiale feromagnetice

1. Materiale feromagnetice moi:

B || H, B = f(H) f:R+ R caracteristica de
magnetizare, de exemplu aproximata
liniar pe portiuni:
  r 0 H , for H  H s
B  f(H )
 0 ( H  (  r  1 )H s ), for H  H s
 H  (  r  1 )H , for H  H s
M  f ( H ) / 0  H  
_

 H s  (  r  1 )H s , for H  H s
 r  100  100000, Bs   r 0 H s  0.5...2T
2. Materiale magnetice dure – prezinta
fenomenul de histerezis magnaetic
(memorie magnetica)- pentru
magneti permanenti.
Modelul afin pt cadranul 2: B  H  0M p
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Materiale feromagnetice moi –
caracteristici de magnetizare

1.Sheet steel,
2.Silicon steel,
3.Cast steel,
4.Tungsten steel,
5.Magnet steel,
_
6.Cast iron,
7.Nickel,
8.Cobalt,
9.Magnetite

http://en.wikipedia.org/wiki/Saturation_(magnetic)
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Caracteristici tipice de histerezis
Type of magnets Rare Earth Ferrite Alnico Magnet

Aniso- tropic Aniso- tropic

Isotropic Haimag
Item Unit Nd-Fe-b Sm-Co Sr-Ferrite sr-Ferrite Alnico-5 Alnico-8
Ba-Ferrite Alnico-5 col
by Dry by wet

[ kG ] 12.4 10.5 2.2 3.6 4 12.7 8.8 13.5

Brr
( mT ) 1,240 1,050 220 360 400 1,270 880 1,350

[ kOe ] 11.6 8 1.9 3 3.3 0.65 1.47 0.75

bHc
( kA/m ) 923 636 151 238 262 51 117 59

[ MGOe ] 37 24 1 3 3.8 5.3 5.2 7.3

_Bhmax
( kJ/ÜG) 294.5 191 8 23.9 30.2 42.2 41.4 58.1

Tempe-
rature
charact- %/Åé -0.12 -0.04 -0.18 -0.18 -0.18 -0.02 -0.01 -0.02
eristic
of Br

Curie point °C 320 750 460 460 460 850 850 850

7.3

Density g/cÜG 7.4 8.3 4.8 4.8 4.9 7.3 7.3

http://www.tmcmagnetics.com/magnet_products.html
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Liniile campului magnetic in
corpuri
1. In vid B asi H au linii comune (este suficient un singur csmp vectorial pentru a
descrie campul magnetic in vid)
2. Datorita magnetizarii corpurile feromagnetice moi au permeabilitate inaltcon si
centreaza si dirijeaza liniile capului magnetic
3. In corpurile anizotrope B si H pot avea directii diferite
4. In magnetii permanenti:
• Liniile lui B sunt continui si inchise, avand directia magnetizatiei permanente Mp
• Liniile lui H sunt curbe descise cu directie comuna cu B in exterior si opusa lui B in
_ interior (se spune ca au camp demagnetizant). Din acest motiv este important cadranul 2
din planul B-H.

B, Mp
B, H B, H H

In vid In soft materiale

moi B, H
In amgneti permanenti

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 Teorema refractiei liniilor de
camp magnetic
1. Pe interfata dintre doua medii:
tg1 1

Bn1  Bn 2  1 H n1   2 H n 2 tg 2  2
H t1  H t 2  1 H n1 / H t1   2 H n 2 / H t 2 
D, E
1 / tg1   2 / tg 2  n12 μ2
α
2. Cand μ1= μ 1 campul nu este perturbat (liniile de 2

_ camp nu se frang) α1 μ1
3. Daca μ 1 0 (μ 1 << μ 2) α1 0 or α2 π/2
4. Daca μ 1 infinit (μ 1 >> μ 2) α2 0 or α1 π/2

• Campul magnetic evita

corpurile de joasa
μ >> μ ext μ << μ ext permeabilitate

Mediu feromagnetic perfect Mediu amagnetic • el este atras de corpurile

(1/ μ 0, Hint = 0) (μ =0, Bint = 0) permeabile
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Aplicatii ale legii magnetizatiei
1. Calculati si reprezentati grafic campul magnetic H, B produs de un conductor
cilindric afllata in vid, parcurs de un curent uniform cu orientat longitudinal.
Incercati generalizarea pentru o distributie neuniforma a curentului.
a
2. Rezolvati problema anterioara pentru cazul unei placi infinit extinse dar de
grosime finite
3. Calculati si reprezentati grafic campul magnetic H,B produse de un cilindru aflat in
vid si magnetizat permanent uniform. Folositi similitudinea cu campul electric
4. Determimnati prin similitudine perturbatia unui camp magnetic uniform datorata
_ unei sfere de permeabilitate cunoscuta aflata in vid.
5. Calculati campul si potentialul generate de o placa magmetizata uniform
6. Determinati forma globala a legii in camp uniform.
7. Aratati de ce campul dintr-o fanta alungita orientata de-a lungul liniilor de camp
are aceiasi intensitate Ht ca si campul din corp in schimb inductia Bn se
conserva, doar daca fanta este plata si orientata transversal fat de camp.
Aratati ca tensiunea pe curba C dintr-un corp nu se modifica daca se
practica o fanta vida (tunel) de-a lungul curbei C, iar fluxul de pe o suprafata
S nu se modifica daca, se practica o fanta vida in jurul suprafetei S.
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Legea conductiei. Ohm
Enunt: densitatea de curent depinde de campul electric:
1. Forma locala a legii: J  f( E )
2. Forme particulare:
• in vid J0
• in conductore liniare izotrope J  E  E  J , with   1 /  E

• in conductoare liniare anizotrope J  E J

•_ in corpuri cu camp imprimat J   ( E  Ei )

3. Clasificarea corpurilor: izolante σ=0; (slabe-, semi-, bune-)conductoare;
supraconductoare ρ = 1/σ = 0. Conductivitatea depinde de temperatura.
Strapungerea izolantilor: Modificare ireversibila in conductor, cand E>Emax
4. Semnificatie fizica: Curentul este datorat campului electric. Campul electric
imprimat genereaza camp electric. Fenomen ce descrie cauzele ne-electrice ale
campului (chimice, ca in pile si acumulatore, termice, mecanice…)
5. Liniile de camp electric generate de campul imprimat : sunt deschise si se
opun campului imprimat Ei in special in absenta curentului
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Recapitularea legilor de material
Camp: Polarizatie Magnetizatie Conductie
General D  f( E ) B  f( H ) J  f( E )
D   0 E, B  0 H
Vid
J0
Liniar
Izotropic
D  E, B  H , J  E
J  E
Liniar
anizotropic D   E, B  H,
_

Modleul afin D   E  Pp B   H  0 M p J   ( E  Ei )
Medii
neliniare D   0E  P  B  0 ( H  M )  J   ( E  Ei ( E ))
 0E  Pt ( E )  Pp 0 ( H  M t ( H )  M p )
Refractia tg1  1 tg1 1 tg1  1
liniilor de   
camp tg 2  2 tg 2  2 tg 2  2
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Concluzii privind legile de material
• Fiecare substanta are propria comportare din punct de vedere dielectric,
magnetic si al conductiei. Formele particulare ale relatiilor de material sunt
relatii constitutive ale electromagnetismului. Ele se determina prin
proceduri experimentale dedicate, de modelare a materialeleor.
• In general relatiile constitutive sunt descrise de functii vectoriale neliniare
de variabila vectoriala care se aproximeaza suficient de bine de modele
afine, in care caractersticile de material sunt descrise de un tensor si un
camp vectorial. Multe medii admit modele de material si mai simple, la care
tensorul are valorile proprii egale si se reduce deci la un simplu scalar iar
componentele permanete sunt nule. Se obtine astfel modelul liniar izotrop,
in care cei doi vectoiri din legile de material sunt coliniari si proportionali, iar
substanta este caracterizata complet doar de trei constante de material:
_ permitivitate, permeabilitate si conductivitate. In mediile liniare este valabil
principiul superpozitiei. Mediile liniare cu comportare similara vidului se
numesc: nepolarizabile, nemagnetizabile si izolante.
• Starea electromagnetica a corpurilor este descrisa de marimile primitive ρ
si J dar si de marimile derivate: polarizatia P si magnetizatia M .
• Relatiile B  0 H  M si D   0E  P pot fi folosite pentru a defini inductia
magnetica si respectiv pe cea electrica, caz in care acestea devin marimi
derivate, iar P si M vor fi marimi primitive. O astfel de alegere corespunde
unei teorii electromagnetice echivalente, in care campurile sunt caracterizare
de doua marimi primitive E si H iar corpurie de patru marimi primitive: ρ, J, P
si M. Marimile globale asociate lui P si M se obtin prin integrarea lor pe
volum si definesc momentul electric p[Cm], si momentul magnetic
m[Am2].
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Valori ale constantelor de material
Resistivity- Relative
Material
Resistivity Density density permittivity Er
Material
(nΩ·m) (g/cm3) product Teflon 2.1
(nΩ·m·g/cm3) Polyethylene 2.25
Aluminium 26.50 2.70 72 Polyimide 3.4
Copper 16.78 8.96 150 Polypropylene 2.2–2.36
Silver 15.87 10.49 166 Polystyrene 2.4–2.7
Carbon disulfide 2.6
Gold 22.14 19.30 427
Paper 3.85
Iron 96.1 7.874 757
Silicon dioxide 3.9 [3]
_ Relative Concrete 4.5
Suscepti Permeability
Medium Permeability
bility χm μ [H/m] Pyrex (Glass) 4.7 (3.7–10)
μ/μ0
Metglas 1.25×10−1 1,000,000[6] Rubber 7
Mu-metal 50,000[9] Diamond 5.5–10
Permalloy 1.0×10−2 8,000[8]
Ferrite (nickel 2.0×10−5 –
16–640
zinc) 8.0×10−4 88, 80.1, 55.3
Water
Steel 8.75×10−4 100[8] (0, 20, 100, °C)
Nickel 1.25×10−4 100[8] – 600
Superconductors −1 0 0

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 Legea transferului de
energie - Joule
1. Enunt: Campul electromagnetic transfera corpurilor o
putere a carei densiatae de volum este:
J
2. Forma local a legii: p  E  J [W/m ] 3
E

3. Forme particulare
• in conductoare limiare: p  E  J  E 2  J 2  0

•_ in conductoare neliniare: p  E  J   (E  Ei )E  E 2  EE i 

4. Semnificatie fizica: ( J  Ei )J  J 2  Ei J
- Legea descrie fenomenul electro-termic de incalzire a corpurilor parcurse de curent
(in stare electrocinetica)
- Transferul de energie in conductoare liniare are un caracter ireversibil
5. Definitia densitatii de volum a puterii: p  lim P  dP cu P  lim W  dW
V 0 V dV t 0 t dt
6. Forma integrala a legii: T
P   pdV   J  EdV ui  W   Pdt  uiT
 
0
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Legea transferului de masa
(a electrolizei) - Faraday
1.Enunt: in conductie are loc un transfer de masa cu densitatea fluxului de masa δ:
2. Forma locala a legii δ  kJ [kg/m 2s].   0; in metale δ
k  M J
3. Forma globala – legea electrolizei  Fz ; in electrolit i
Qm   δdA   kJ dA k  coeficient ul electrochi mic
F  96490C / mol - Constanta lui Faraday
s s
t2 t2
m   Qm dt    kJ dAdt  M  masa molara
t1 t1 s
_ t2 t2 z  valenta
k   J dAdt  k  idt  kIt  m
t1 s t1

3. Semnificatie fizica: Legea descrie transferul

de masa, efect al curentului electric.
4. Definita densitatii fluxului de masa:
Qm dQ
δ  n lim  n m [kg / s  m 2 ]
A0 A dA
m dm
Qm  lim  [kg / s] - debit masic
t 0 t dt
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Aplicatii, exercitii si probleme
1. In ce conditii este valabila forma globala a legii polarizatiei: ψ = C u ?
2. In ce conditii este valabila forma global a legii magnetizatiei: φ = Λ Um ?
3. In ce conditii este valabila forma global a legii conductiei: i = G u?
4. In ce conditii este valabila forma global a legii transferului de energie p = ui ?
5. Cum arata expresiile legilor de material in cazul mediilor liniare/neliniare, izotrope/ anizotrope,
omogene/neomogene? Incercati cat mai multe combinatii.
6. Cum se obtine cea mai buna aproximare afina a unei caracteristici neliniare de material.

_7. Cautati modele pentru materilele feromagnetice moi anizotrope: expresii matematice ale
caracteristicii de magnetizare B-H
8. Cautati modele pentru fenomenul de histerezis din materialele magnetice dure: ecuatii
matematice care sa descrie relatia B-H
9. Poate depinde denstatea de curent de campul magnetic: J(E, B) ? In ce conditii ?
10. Identificati relatiile constitutive pentru toate materialele din camera in care va aflati
11. De ce F=Ae , constanta lui Faraday supar nr. lui Avogadro da chiar sarcina electronului ?
12. Imaginati-va noua experimente care evidentiaza cele noua fenomene fundamentale ale
electromagnetismului.
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Concluzii privind legile de
transfer
Transfer Energie Masa
Local p  E J [W/m 3 ] δ  kJ [kg/m 2s]
Global
P  ui [W] m  kit [kg]
• Legile generale impreuna cu cele de material alcatuiesc un sistem
complet din punct de vedere matematic. Ele descriu cauzele campului
_electromagnetic dar nu sunt insa complete din punct de vedere fizic,

deoarece nu descriu si efectele acestui camp. Nici o lege din cele generale
sau de material nu contin marimi fizice comune si altor stiinte fizice.
• Legile de transfer descriu efecte ale campului elctromagnetic,
completand astfel sistemul legilor si din punct de vedere fizic. Ele asigura
legatura cu alte discipline fizice.
• Legile generale se exprima in general in forma globala, in timp ce legile
de material si cele de transfer se exprima in forma locala. Celelalte forme
sunt consecinte particulare, deci teoreme ale electromagnetismului.
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN
 Diagrama relatiilor cauzale si a
fenomenelor el-mg fundamentale
Forma locala a legilor el-mg:
1.   D  
Ei
2.   B  0 Ecuatiile lui Maxwell
B 7”
3.   E  
t 5 1
E, D ρ
D Pp
4.   H  J 
t 7’
3
_
5. D   E  Pp
4”
6. B   H   0 M p
7. J   (E  Ei ) 6
Mp H, B J
4’
8. p  EJ
8,9
9. δ  kJ
p, δ

D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN

 Referinte
• N.N. Rao, Elements of Engineering Electromagnetics,
http://faculty.ece.illinois.edu/rao/EM/Complete_FM.pdf
• William Hart Hayt, John A. Buck, Engineering Electromagnetics
http://books.google.ro/books/about/Engineering_electromagnetics.html?id=4cXFQgAACAAJ&redir_esc=y
• N. Ida, Engineering Electromagnetics
http://www.springer.com/engineering/electronics/book/978-0-387-20156-6
• Z.& B.D. Popovic INTRODUCTORY ELECTROMAGNETICS - Practice Problems and Labs
http://ecee.colorado.edu/~ecen3400/wbf.pdf
• Ecuatiile lui Maxwell
http://en.wikipedia.org/wiki/Maxwell%27s_equations
• Legea fluxului
_http://en.wikipedia.org/wiki/Gauss%27s_law
• Legea inductiei electromagnetice
http://en.wikipedia.org/wiki/Faraday%27s_law_of_induction
• Legea circuitului magnetic
http://en.wikipedia.org/wiki/Amp%C3%A8re%27s_circuital_law
• Relatiile constitutive
http://en.wikipedia.org/wiki/Constitutive_equation
http://en.wikipedia.org/wiki/Permittivity
http://en.wikipedia.org/wiki/Permeability_(electromagnetism)
http://en.wikipedia.org/wiki/Electrical_conductivity
• Legea electrolizei
http://en.wikipedia.org/wiki/Faraday%27s_law_of_electrolysis
D. Ioan - Bazele ELTH © 2012 Daniel IOAN