Contractele comerciale (de comision, agentie etc) practicate de profesionisti iar nu de sub clasice

ale rap jur civile sau in cadrul profesiilor liberale.

Sub de dr care nu are organizata o intreprindere comerciala nu poate incheia contr comerciale de
natura celor mai sus mentionate, iar daca le incheie cu caracter de activitate de sine statatoare, atunci
realizeaza o activitate organizata ce trebuie calificata potrivit disp art 3 NCC drept intreprindere, iar
titularul acesteia ca fiind profesionist  devine PFA, II sau IF si are obligatia inregistrarii in RC, devenind
astfel coemrciant PF.

Profesiile liberale pot fi organizate de maniera in care sa fie calif drept intreprinderi, in sensul NCC,
titularii acestor intreprinderi specifice profesiilor liberale dobandind ope legis statutul jur de profesionisti dar
intreprinderea acestora nu poate consta in incheierea contr comerciale pt ca nu le permite legea speciala de
exercitare a profesiei.

Autonomia dr comercial  specificitatea rap comerciale comparativ cu rap civile (reguli

simple, lispite de formalism, o mare libertate pt comercian in incheierea actelor jur; sunt admise ca mij de
proba pe langa probele de dr comun si unele probe specifice precum registrele comerciale, telegramele,
facturile acceptate, corespondentele etc)

Specificul rap coemrciale se extinde si asupra protectiei creditului ca element esential al relatiilor
coemrciale, ce presupune reguli diferite de cele ale dr comun, ca de ex solidaritatea codebitorilor, curgerea
de dr a dobanzilor de la data scadentei, interdictia acordarii termenului de gratie, instituirea unei proceduri
speciale aplicabile comerciantilor aflati in dificultate etc.

Unde normele reglementarilor comerciale nu prevad si nu exista uzante comerciale, se va apela la

disp NCC si ale legilor civile.

Cererile si procesele in mat comerciala vor fi supuse normelor cuprinse in legile speciale comerciale,
iar unde acestea nu prevad, se vor aplica normele NCPC

Uzantele comerciale isi vor gasi incidenta inaintea normelor care reglementeaza situatii
asemanatoare si a principiilor generale ale dreptului. Pt a fi aplicabile, partea interesata trebuie sa faca
dovada existentei si a continutului uzantelor (exceptie uzantele publicate in culegeri elaborate de catre
organismele si institutiile de specialitate).

Doctrina si practica judiciara izvoare interpretative cu rolul de a facilita intelegerea normelor

legale si dupa caz, a vointei partilor exprimate in rap comerciale.
 Intreprinderea comerciala- forma juridica a desfasurarii activitatii
comerciale

Odata dobandita calitatea de comercial de catre profesionistul PF in cond OUG 44/2008 sau ca
societate in cond L 31/90, cu privire la aceste entitati opereaza prezumtia de coemrcialitate a tuturor actelor,
faptelor si operatiunilor specifice intreprinderii pe care o realizeaza.

I. Intreprinderea- principala forma a desfasurarii activitatii comerciale

Conceptia clasica a dr comercial  Intreprinderea= organism economic in fruntea careia se afla o

pers numita intreprinzator care combina fortele naturii cu capitalul si munca in scopul producerii de bunuri
si servicii.

Doctrina moderna Intreprinderea= grup uman, coordonat de organizator, in scopul realizarii unei
activ comerciale

Intreprinderea mai apare intr-o alta conceptie ca fiind un organism econmic si social si constituie o
organizare autonoma a unei activitati cu ajutorul factorilor de productie (fortele naturii, capitalul si munca)
de catre intreprinzator, pe riscul sau, in scopul producerii de bunuri, executarii de lucrari si prestarii de
servicii in vederea obtinerii de profit.

L 346/2004 privind simularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii 

Intrerpinderea= orice forma de organizare a unei activitati economice, autorizata potrivit legilor in vigoare
sa faca activitati de productie, comert sau prestari de servicii, in scopul obtinerii de venituri, in conditii de
concurenta.

OUG 44/2008 Intreprinderea economica = activitatea economica desf in mod organizat,

permanent si sistematic, combinand resurse financiare, forta de munca atrasa, materii prime, mijloace
logistice si informatie, pe riscul intreprinzatorului in cazurile si conditiile prev de lege.

NCC a legiferat o noua conceptie privind sistemul de reglementare a rap jur civile si comerciale a
consacrat principiul unitatii de reglementare a rap jur patrimoniale si nepatrimoniale.

art 3 NCC disp se aplica si rap dintre profesionisti precum si rap dintre acestia si orice alte sub de
dr civil. Sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere. Constituie exploatarea unei
intreprinderi exercitarea sistematica, de catre una sau mai multe pers, a unei activ organizate care consta
in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are
sau nu un scop lucrativ.

Literatura de specialitate principalele caractere ale intreprinderii:

 notiunea de intreprindere desemneaza o activitate sistematic organizata, care se

desfasoara permanent si potrivit unor reguli proprii
 organizarea activitatii are un caracter autonom; cel ce organizeaza activitatea este
independent in luarea deciziilor
 activitatea este realizata de una sau mai multe pers, pe riscul lor, dobandind astfel
calitatea de profesionisti
 obiectul activitatii organizate este producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri,
prestarea de servicii, executarea de lucrari
  scopul realizarii activitatii poate consta in obtinerea unui profit sau realizarea unui scop
nonprofit

In caracterizarea intreprinderii, criteriul esential este scopul urmarit de pers sau persoanele care
organizeaza activitatea.

Desfasurarea unei activitati organizate, cu caracter profesional, in scopul obtinerii unui profit este
proprie activitatii economice (comerciale)  intrerpinderea al carei scop este obtinerea profitului este o
intreprindere coemrciala, economica

Intreprinderea care are un scop nonprofit este o intreprindere civila (necomerciala).

Activitatile soc cu pers jur sunt itnreprinderi comerciale deoarece se constituie si functioneaza cu
scop lucrativ, adica acela de a obtine un profit.

Potrivit OUG 44/2008 PF pot desf activ eco in urmatoarele forme: individual si indepdentent ca
PFA, ca intrerprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale si ca membri ai unei intreprinderi
familiale.  obiectul activitatii: producerea si circulatia bunurilor, executarea de lucrari si prestarea de
servicii. Scopul desf activ ce alcatuieste continutul intreprinderii economice este obtinerea unui profit.

1. Intreprinderea comerciala:

Desf unei activ eco (comerciale) impune incheierea unor acte jur si sav unor fapte jur si
operatiuni comerciale.

Intreprinderea economica (comerciala) se realizeaza prin acte juridice, fapte jur si operatiuni
comerciale  acte juridice comerciale

Literatura juridica de specialitate: actele jur comerciale= acele acte jur, fapte jur si operatiuni
eco prin care se realizeaza, de catre un comerciant, activitati economice privind producerea si
circulatia marfurilor, executarea de lucrari si prestarea de servicii, in cadrul unei intreprinderi eco
(comerciale)

Principalele caractere ale actelor jur comerciale:

o sunt acte jur pe care le impune exploatarea unei intreprinderi comerciale

o sunt sav de catre profesionisti, denumiti comercianti, titulari ai intreprinderii
o au ca ob producerea si circulatia marfurilor, executarea de lucrari si prestarea de
servicii
o au drept scop obtinerea unui profit

NCC reg jur al actelor comerciale este acelasi cu cel al actelor jur civile cu deosebirea ca
acestea pot fi sav doar de catre titularii intreprinderilor economice.

Exemple: art 1297 NCC, 1446 NCC, 2010 (1) NCC, 1523 (2) lit d) NCC

2. Intreprinderea civila (necomerciala):

Daca activitatea nu urmareste obtinerea de profit intreprindere civila

Tot intreprinderi civile sunt si activ (necomerciale) desfasurate in cadrul profesiilor liberale.
 Activitatile specifice intreprinderilor liberale nu au caracter economic, cum au intreprinderile
comerciale. Ele nu au scop lucrativ sau speculativ. Remuneratia obtinuta in schimbul activitatii
prestate nu poate fi privita ca fiind un profit al intreprinderii in sensul caracteristic intreprinderilor
comerciale, avand in vedere ca ea nu repr altceva decat plata unui serviciu.

Intrerpinzatorul intreprinderii liberale nu este supus inregistrarii in RC si nu-si organizeaza

intreprinderea sa precum comerciantul in vederea obtinerii unui profit, ci pt a-si pune la disp
publicului cunostintele si abilitatile sale in domeniul in care este specializat. Intreprinderea liberala
este strans legata de profesia intreprinzatorului pe cand intreprinderea coemrciala nu presupune o
astfel de specializare a celor care decid sa o organizeze.

Comerciantii- profesionisti, titulari ai intreprinderilor comerciale

NCC: sunt profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere. Constituie exploatarea unei
intreprinderi exercitarea sistematica, de catre una sau mai multe pers a unei activ organizate, care consta in
producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu
scop lucrativ.

NCC desi consacra o regl unitara a rap jur patrimoniale, totusi distinge in privinta participantilor la
aceste rap jur intre profesionisti si neprofesionisti. Pt definirea notiunii de profesionist, legiuitorul apeleaza
la conceptul de intreprindere.

Explaotarea unei intreprinderi constituie forma jur a oricarei activ profesionale.

Notiunea de profesionist include categ de comerciant, intreprinzator, operator economic precum si

orice alte pers autorizate sa desf activitati economice sau profesionale, astfel cum aceste notiuni sunt
prevazute de lege, la data intrarii in vigoare a NCC.

In functie de obiectul si scopul ei intrerpindere comerciala sau civila

Profesionistul care exploateza o intreprindere civila necomerciant

Interesul practic al notiunii de comerciant:

 calitatea de comerciant regim juridic diferit de cel al necomerciantului  obligatii

profesionale ale comerciantilor
 Legea 26/90 inainte de inceperea activitatii, profesionistii, titulari ai unei intreprinderi eco
sunt obligati sa ceara inmatricularea in RC iar in cursul desf activ sa ceara inscrierea in
acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele prev de lege
 autorizarea functionarii are loc in conditiile prev de L 359/2004 privind simplificarea
formalitatilor la inregistrarea in RC a PF, asociatiilor familiale si PJ, inregistrarea fiscala a
acestora precum si la autorizarea functionarii PJ.
 la incetarea activ, comerciantii sunt obligati sa ceara radierea din RC
 tinerea evidentei activitatii coemrciale prin registrele comerciale si de contabilitate
 comerciantul trebuie sa exercite coemrrtul sau in cond unei concurente licite
 comerciantii trebuie sa respecte oblg privint protectia consumatorilor
 comerciantii sunt supusi impozitului pe profitul realizat din activitatea pe care o desfasoara
I. Categoriile de comercianti:

 PF sau PJ supuse inregistrarii in RC

art 1 L 26/90  inainte de inceperea activ eco au oblg sa ceara inmatricularea sau dupa caz,
inregistrarea in RC urmatoarele PF sau PJ: PFA, II. IF, SC, companiile nationale si soc. nationale, RA,
soc, europene, soc. cooperative, organizatiile cooperatiste, grupurile de interes economic, soc. cooperative
europene si grupurile europene de interes economic cu sediul in Ro, precum si alte PJ prev de lege.

1. Comerciantii PF- profesionistii, titulari ai unor intreprinderi comerciale:

PF obligate sa se inregistreze in RC inainte de inceperea activ eco sunt: PFA, II si IF.

II si IF nu au personalitate juridica, subiecte ale rap jur raman PF titulara a intreprinderii

invidividuale memrbii intreprinderii

Regimul jur al activ desf de catre comerciantii PF:

Reglementare: OUG 44/2008

Orice PF cetatean ro sau cetatean al unui stat membru UE sau al Spatiului Economic
European poate desf activitati eco pe teritoriul Ro. Prin activitate eco se intelege activ agricola,
industriala, comerciala, desf pt obtinerea unor bunuri sau servicii a caror valoare poate fi exprimata
in bani si care sunt destinate vanzarii ori schimbului pe pietele organizate sau a unor beneficiari
determinati ori determinabili, in scopul obtinerii unui profit.

Ordonanta se aplica pt activ prev in CAEN.

Formele de desfasurare a activ eco de catre PF:

 PF in calitate de PFA:
Poate desf o activ eco individual si independent, folosind in principiu forta de
mjunca si aptitudinile sale profesionale.
In scopul exercitarii activ pt care a fost autorizata, PFA poate colabora cu alte
PFA, intreprinderi persoane fizice titulari ai unei II sau reprezentanti a unor IF ori cu
alte PF sau PJ, pt efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa-si schibme
statutul juridic dobandit potrivit legii. PFA poate angaja in calitate de angajator terte
pt cu CIM.
O pers poate cumula calitatea de PFA cu cea de salariat al unei terte pers care
functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu decat cel pt care PFA
este autorizata.
PFA are oblg de a solicita inscrierea in RC a mentiunilor privind pariticparea
in mod obisnuit a sotiei/sotului la activitatea desf de PFA, pe baza declaratiei pe
propria raspundere si a certif de casatorie. Incetarea activitatii sotiei/sotului se
mentioneaza in RC in termen de 15 zile pe baza declaratiei pe propria rasp a persoanei
care a infiintat PFA. Sotul se poate asigura in sistemul public de pensii pe baza de
contract de asigurare sociala, in sistemul asigurarilor pt somaj, prin incheierea unui
contr de asigurare de somaj.
PFA poate constitui un patrimoniu de afectatiune destinat realizarii activitatii
autorizate. Patrimoniul va cuprinde totalitatea bunurilor, dr si oblg PFA afectate
scopului exercitarii unei activ eco.
 PFA rasp cu patrimoniul de afectatiune pt oblg asumate in leg cu activitatea
desfasurata si in completare cu intreg patrimoniul sau. Daca nu si-a constituit
patrimoniu de afectatiune PFA raspunde cu intreg patrimoniu.
PFA poate fi supusa procedurii insolventei.
PFA isi inceteaza activ si este radiata din RC: prin deces, prin vointa acesteia.
PFA poate cere ulterior inregistrarii schimbarea statutului jur dobandit si
autorizarea ca intreprinzator PF titular al unei II, cu respectarea disp privind
inregistrarea si autorizarea.
 PF in calitate de titular al Intreprinderii individuale:
Nu are personalitate juridica, intreprinzatorul titular are calitatea de comerciant
PF de la data inregistrarii sale in RC.
Pt obligatiile asumate raspunde PF titulara a II cu patrimoniul de afectatiune
daca a fost constituit si in completare cu intreg patrimoniul sau.
Poate colabora cu PFA, II, IF fara sa-si schimbe statutul juridic dobandit
potrivit legii.
Poate fi salariat al unei terte persoane care functioneaza in acelasi domeniu
sau intr-un domeniu diferit.
Poate angaja terte persoane
Inceteaza prin deces sau vointa titularului. Daca decedeaza, mostenitorii pot
continua intreprinderea daca isi manifesta vointa in acest sens printr-o declaratie in
forma autentica in termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Cand sunt mai
multi mostenitori, vor desemna un reprezentant al intreprinderii.
Modalitatea de desfasurare a activitatii: in timp ce PFA deruleaza o activitate
economica folosind in principal forta sa de munca, intreprinderea individuala este
calificata ca o inreprindere economica, sensul acestei din urma sintagme fiind
activitate economica desfasurata in mod organizat, permanent si sistematic.
 PF in calitate de membru al unei intreprinderi familiale:
IF este o intrerpindere economica constituita din doi sau mai multi membri ai
unei familii.
Nu are personalitate juridica.
IF se constituie printr-un acord de constituire, incheiat intre membrii familiei,
in forma scrisa.
Acordul trebuie sa cuprinda: numele si prenumele membrilor, reprezentantul,
data intocmirii, participarea fiecarui membru la intreprindere, conditiile participarii,
cotele procentuale in care vor imparti venituirle nete ale intreprinderii, raporturile
dintre membrii si conditiile de retragere. Lipsa vreuneia dintre aceste mentiuni
nulitatea actului de constituire.
Reprezentantul va gestiona interesele intreprinderii in temeiul unei procuri
speciale, sub forma unui inscris sub semnatura privata. Procura se semneaza de toti
membrii cu cap de ex si reprezentantii legali ai celor cu cap de exercitiu restransa.
Prin reprezentant se poate colabora in scopul exercitarii activitatii pt care a fost
autorizata, cu PFA, II, IF fara sa isi schimbe statutul jur.
Membrii IF pot fi in acelasi timp PFA sau titulari ai II care functioneaza in
acelasi domeniu sau in domeniu diferit.
Membrii IF pot cumula calitatea de salariat al altor terte pers in acelasi
domeniu sau intr-un domeniu diferit.
IF nu poate angaja terte pers cu CIM.
 Prin acordul de constituire a intreprinderii familiale membrii acesteia pot
stipula constituirea unui patrimoniu de afectatiune, stabilind totodata cotele de
participare la constituirea patrimoniului care pot fi diferite de cotele de participare la
veniturile nete sau pierderile intreprinderii.
Pt obligatiile asumate raspunderea apartine tuturor membrilor IF. Ei raspund
solidar si indivizibil cu patrimoniul de afectatiune si in completare cu patrimoniul
fiecaruia, potrivit cotelor de participare stabilite.
Se poate aplica procedura insolventei.
A.j. privind gestiunea curenta a IF se incheie de reprezentant, fara o autorizare
necesara din partea membrilor.
Actele de dispozitie asupra bunurilor afectate activitatii intreprinderii se
incheie cu acordul majoritatii simple a membrilor IF cu conditia ca aceasta
majoritate sa includa si acordul proprietarului bunului care face ob a.j. .
Actele de dobandire a bunurilor se incheie de reprezentant fara autorizarea
membrilor cu conditia ca valoarea bunului dobandit sa nu depaseasca 50% din
valoarea bunurilor care au fost afectate IF si a sumelor de bani aflate la dispozitia
intreprinderii la data actului. Bunul dobandit apartine membrilor in coproprietate
potrivit cotelor stabilite in acordul de constituire.
IF isi inceteaza activitatea cand: mai mult de jumatate din membrii au decedat;
mai mult de jumatate din membrii cer incetarea intreprinderii sau se retrag; urmare a
cererii de radiere din RC in cazul in care, prin hot jud irevocabile au fost desfiintate in
tot sau in parte actele care au stat la baza inmatricularii.
Membrii dobandesc calitatea de comerciant de la data inregistrarii IF in RC

Comerciantul nu trebuie sa fi savrsit fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care
privesc disciplina financiar-fiscala, de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal.

PFA, II si IF trebuie sa aiba un sediu iar titularii trebuie sa aiba un dr de folosinta asupra
imobilului la adresa caruia acesta este declarat.

PFA, II si IF se inregistreaza in RC de pa langa tribunalul din judetul in care solicitatntul isi

stab sediul prof.

II. Restrictiile privind desfasurarea activitatii comerciale

1. Incompatibilitatile:

Calitatea de comerciant este incompatibila cu functia de judecator, procuror, demnitar,

functionar public (calitatea de deputat sau senator, ministru, membru al guvernului, ales local este
incompatibila cu calitatea de comerciant PF si cu functiile de administrator sau cenzor in SC), ofiter,
diplomat, profesia de liberal.

Nerespectarea prev privind incompatibilitatile nu produce ef jur asupra actelor si faptelor de

comert efectuate de pers in cauza. Actul isi pastreaza valabilitatea.  destituirea din functia sau
demnitatea exercitata sau excluderea din organizatia profesionala din care face parte.

2. Decaderile

Decaderea unei pers din dr de a exercita o activ comerciala se va dispune in conditiile regl
penale si va trebui prevazuta in mod expres intr-o hot jud eventual ca o pedeapsa complementara.
 3. Interdictiile

Unele activ comerciale sunt interzise initiativei private, fiind rezervate monopolului de stat:
fabricarea si comercializarea de echipament milirat, de munitii, armament, fabricarea de narcotice
etc.

4. Licentele

 autorizatie acordata de stat pt o perioada det in baza careia PF sau PJ poate sa produca, sa
prelucreze ori sa comercializeze, in cantitatea solicitata si de o anumita calitate, un anumit produs sau
serviciu care face obiectul monopolului de stat, in schimbul unui tarif de licenta.

5. Avizele si acordurile:

Exista anumite operatiuni pt exercitarea carora sunt necesare unele avize sau acorduri.

Ex: SC fabricarea, utilizarea sau comercializarea de echipamente care folosesc spectrul de
frecvente radioelectrice si fabricarea sau comercializarea de aparatura utilizata in activitatea de
interceptare de convorbiri telefonice ori codificare etc.

Asociii SNC si SCS nu pot lua parte ca asociati cu rasp limitata, in alte societati concurente
sau avand acelasi ob de activitate nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de
comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati. Lipsa consimtamantului
celorlalti asociati nu afecteaza valabilitatea actelor de comert, ci atrage raspunderea celui in cauza pt
dauntele pricinuite.

OBLIGATIILE COMERCIANTILOR

I. Publicitatea prin RC:

Este o oblg cu caracter de continuitate, in sensul ca, inainte de inceperea activitatii, comerciantul
trebuie sa se inmatriculeze in registru iar ulterior, sa inscrie in registru mentiunile care privesc acte si fapte a
caror inregistrare este ceruta de lege.

1. Scopul publicitatii prin registrul comertului:

 opozabilitatea fata de terti a mentiunilor inregistrate si constituirea unei evidente a

comerciantilor.

Inmatricurea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor in registrul

comertului ori de la publicarea lor in M.Of. sau in alta publicatie acolo unde legea dispune altfel.

ORC este obligat ca la cerere sa elibereze copii certificate de pe inregistrarile efectuate in RC

ca si de pe actele prezentate la efectuarea inregistrarilor. Are oblg sa elibereze certificate
constatatoare care sa ateste ca un anumit fapt sau act este sau nu inregistrat.

2. Inmatricularea si autorizarea functionarii comerciantilor:

 Inmatricularea si autorizarea PF:

Reglementare: OUG 44/2008
 PF au oblg ca, inainte de inceperea activitatii economice, sa solicite
inmatricularea in RC si autorizarea functionarii ca PFA, titulari ai II sau IF.
 Inmatricularea si autorizarea functionarii PJ:
Reglementare: L 26/90, L 359/2004, OUG 116/2009
Inainte de inceperea activitatii comerciale, comerciantii PJ sunt obligati sa
solicite inmatricularea in RC si autorizarea functionarii.

3. Procedura inmatricularii si autorizarii functionarii comerciantilor:

Competenta de solutionare a cererilor de inregistrare in RC apartine directorului ORC de pe

langa tribunal si/sau persoanei ori persoanelor desemnate de catre directorul general al ORC.

Aceste persoane autorizeaza prin rezolutie constituirea societatilor, efectuarea tuturor

inregistrarilor in RC, a publicitatii precum si inregistrarea in RC a declaratiilor-tip pe propria
raspundere si a datelor cuprinse in acestea cu privire la autorizarea activ economice. Rezolutiile
pronuntate sunt executorii de drept.

Impotriva rezolutiei directorului si/sau persoanei desemnate se poate formula plangere in

termen de 15 zile de la pronuntate pt parti si de la data publicarii rezolutiei sau a actului
modificator al actului constitutiv in M. Of. pt orice alte pers interesate.

Plangerea se depune si se mentioneaza in RC unde s-a facut inregistrarea, iar in termen de 3

zile de la data depunerii, ORC inainteaza instantei plangerea.

Daca cererile de inregistrare si documentele depuse in sustinerea acestora nu indeplinesc

conditiile prev de lege, se acorda prin rezolutie, un termen de amanare de cel mult 15 zile care poate
fi prelungit o singura data cu maximum 15 zile la cererea motivata a solicitantului.

Inregistrarea PFA, II si IF plangerea se depune la judecatoria in a carei raza teritoriala se

afla sediul profesional al solicitantului si se judeca in conditiile dr comun.

4. Inscrierea mentiunilor in RC:

art 21 L 26/90

5. Efectele inregistrarii in RC:

Comerciantul PF inregistrarea in RC confera dr de a incepe exercitarea activitatii eco

Societati dobandirea personalitatii juridice

Prin inregistrarea mentiunilor in RC se realizeaza opozabilitatea fata de terti

II. Obligatia organizarii si tinerii contabilitatii

Raspunderea pt organizarea si tinerea contabilitatii revine administratorului sau altor persoane

insarcinate cu gestiunea patrimoniului.

Situatiile financiare:

Comerciantii trebuie sa intocmeasca situatia financiara anuala. Situatia financiara anuala

cuprinde elementele esentiale ale activitatii desf in cursul exercitiului financiar. Exercitiul financiar
reprezinta perioada pt care trebuie intocmite situatiile financiare anuale si care, ca regula, coincide cu anul
calendaristic.
 Consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat sa depuna la unitatile teritoriale
ale MFP in format hartie si in format electronic sau numai in forma electronica,a vand atasata o semnatura
electronica extinsa, situatiile financiare anuale, raportul lor, raportul cenzorilor sau rap auditorilor financiari
dupa caz. Societatile care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane de lei au obligatia de a publica in
M.Of. un anunt prin care se confirma depunerea acestor documente. Publicitatea legala se realizeaza prin
mentionarea in RC a depunerii situatiilor financiare anuale, insotite de rap consiliului de administratie,
respectiv al directoratului, raportul cenzorilor sau rap auditorilor financiari, precum si prin publicarea
indicatorilor economico-financiari extrasi din acestea, toate documentele fiind transmite ONRC de catre
MFP.

• Ameliorarea protecţiei creditorilor sociali prin:

• răspunderea subsidiară nelimitată a asociaţilor societăţilor de persoane, pentru pasivul societăţii;
• reglementarea preponderent imperativă a statutului societăţii pe acţiuni pentru a conferi încredere
terţilor
• Regimul juridic al dobânzii este mai favorabil creditorului de afaceri
• Insolvabilitatea [ca stare a patrimoniului] este în comerț o stare...aproape obişnuită! Incapacitatea de plată
[ca stare a trezoreriei] este însă un incident major, care deschide calea intervenţiei justiţiei (procedura
insolvenţei)
• Secretul afacerilor
• Protejarea secretului comercial, a tehnologiilor, know-how etc.
• Răspundere delictuală pentru concurenţă neloială; Clauze de confidenţialitate

• Publicitate legală întărită

 Registrul comerţului, Monitorul Oficial, Arhiva electronică de garanţii reale mobiliare,
Buletinul procedurilor de Insolvență, publicarea comunicatelor pe site-ul web al emitentului,
al ASF, al operatorului de piață BVB, anunțuri obligatorii în media
 În cazul în care cumpărătorul unui bun mobil corporal este profesionist, termenul de decădere pentru aducerea
viciilor ascunse la cunoştinţa vânzătorului este de două zile lucrătoare de la data descoperirii lor (art.1709 C.civ.).
• Este o preluare din art.70 Cod Comercial. Este vorba despre termenul în care profesionistul trebuie să
aducă la cunoştinţa vânzătorului existenţa viciului pentru menținerea acțiunii rezolutorii, nu despre
termenul de descoperire a viciului și nici de introducere a acţiunii
 Determinarea preţului între profesionişti, prin raportare la piață, la practici statornicite între părți și la uzanțele
profesioniștilor, la caracterul rezonabil
• Art. 1233 C.civ.. Dacă un contract încheiat între profesionişti nu stabileşte preţul şi nici nu indică o
modalitate pentru a-l determina, se presupune că părţile au avut în vedere preţul practicat în mod obişnuit
în domeniul respectiv…sau în lipsă…un preţ rezonabil.
• Prețul în raporturile dintre profesionisti este întotdeauna determinabil de către instanță; caracterul
nedeterminabil se înlocuiește cu prezumția legală, exceptând atunci când prezumția este înlăturată printr-o
clauză confuză. Salvarea contractului, rațiuni de protecție a dinamicii circuitului civil
 • Art. 2097 (2) C.civ. - Remunerarea intermediarului în lipsa convenţiei părţilor sau a unor prevederi
legale, se face în conformitate cu practicile anterioare statornicite între părţi sau cu uzanţele existente între
profesionişti pentru astfel de contracte
 Termene speciale de prescripție a dreptului la acțiune
• Art. 2520 C.civ. - un an, pentru anumite categorii de profesioniști (alimentație publică, hotel, avocați,
medici etc.) pentru realizarea creanțelor care provin din serviciile prestate de aceștia
• Art. 2519 – doi ani, pentru acțiuni intemeiate pe raporturi de asigurare / 5 ani, dreptul la acțiunea în
restituirea soldului creditor al contului curent bancar / 1 an transport de bunuri …
 Solidaritatea obligaţiilor
• Spre deosebire de dreptul comun, regula e solidaritatea obligaţiilor asumate de o pluralitate de
debitori în exercițiul unei întreprinderi, iar nu divizibilitatea acestora (art. 1446). Prezumția poate fi
răsturnată prin prevederile legii, inclusiv ale legii părților (contract)
 Punerea în întârziere (și dobânda, față de dreptul comun civil)
• În cazul în care, la scadenţă, nu a fost executată obligaţia de a plăti o sumă de bani, asumată în
exerciţiul unei întreprinderi, debitorul este de drept în întârziere (art. 1523 alin. 2 lit. d). Aplicaţie a
principiului celerităţii şi al importanţei creditului în materie de afaceri.
• Art.1535 C.civ. debitul produce dobândă de la scadenţă pentru toate obligațiile de a plăti o sumă de
bani (inclusiv civile).
• Dobânda însă diferă - O.G. 13/2011 În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei
întreprinderi cu scop lucrativ, dobânda nu poate depăşi dobânda legală cu mai mult de 50% pe an; în aceleași
raporturi, dobânda legală este rata de referință BNR-20%.
 Particularițăți de detaliu privind regimul ipotecii mobiliare
• Ipoteca asupra unei universalităţi de bunuri mobile este permisă doar în privinţa bunurilor afectate
activităţii unei întreprinderi (art. 2638 C.civ.)
• Cel care achiziţionează un bun în cursul obişnuit al activităţii unei întreprinderi care înstrăinează
bunuri de acelaşi fel dobândeşte bunul liber de ipotecile constituite de înstrăinător, chiar dacă ipoteca este
perfectă, iar dobânditorul cunoaşte existenţa acesteia. Ipoteca se strămută asupra preţului sau altor bunuri
rezultate din înstrăinarea bunului ipotecat (art. 2393 C.civ.)
 Text introdus pentru securitatea dinamică a circuitului comercial și încurajarea tranzacțiilor
comerciale
 Privilegiul (creanța privilegiată a) vânzătorului neplătit pentru prețul bunului mobil vândut unei persoanei
fizice
• În cazul în care un profesionist achiziţionează un bun pentru exploatarea unei întreprinderi, acesta nu
beneficiază de privilegiul special prevăzut de art. 2339
 Nu subzistă privilegiul vânzătorului, pentru că ar prejudicia dinamica circuitului civil și ar cauza
probleme de concurență echitabilă cu ceilalți creditori din afaceri, în caz de insolvență a
comerciantului vânzător
 Numai pentru întreprinderi fără personalitate juridică (întreprinderea individuală și familială)
  Art.1785 C.civ.: Locaţiunea fără indicarea duratei se consideră încheiată pentru un an, în cazul spațiilor
pentru exercitarea activității unei întreprinderi (prezumția relativă)
 Decăderi și nedemnități
 În civil, nu există de lege lata decăderi din dreptul de a exercita „profesia de comerciant”
(nici măcar drept consecință a desfășurării de activități economice ilicite). Art.169 al.10 din
Legea insolvenței nr.85/2014 prevede totuși că persoana împotriva căreia s-a pronunţat o
hotărâre definitivă de atragere a răspunderii pentru cauzarea stării de insolvență nu mai
poate fi desemnată administrator sau, dacă este administrator în alte societăţi, va fi
decăzută din acest drept timp de 10 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii
 În dreptul penal, interzicerea dreptului de a de a exercita profesia sau meseria ori de a
desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii ca pedeapsă
complementară (art.66 C.pen.) sau ca măsură de siguranță (art.111 C.pen., când făptuitorul
a săvârşit fapta datorită incapacităţii, nepregătirii sau altor cauze care îl fac impropriu pentru
ocuparea… / măsura este revocabilă)
 Nu pot deține calitatea de fondator sau membru al organelor de administrare a unei
societăți persoanele condamnate pentru infracțiuni cum sunt cele de corupție, fals, mărturie
mincinoasă, spălarea banilor, evaziune fiscală etc. (art.6 Legea societăților nr.31/1990)
 Licențe de a produce sau comercializa (Legea nr.31/1996 privind monopolul de stat asupra unor
activități economice)
 Alcool și băuturi spirtoase / tutun și țigarete / jocuri cu miză / pronosticuri sportive
 Licențele sunt nominale; nu pot fi transmise de titular
 Autorizații
 Pentru desfășurarea unor activități (e.g. agenție de turism, agenție imobiliară, fond de
pensii) este necesară o autorizație eliberată de Autoritatea Națională de Supraveghere a
Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
 Autorizație sanitar-veterinară
Publicitatea legală comercială

Instrumente de publicitate şi opozabilitate, pentru ocrotirea interesului public al protecției creditului, asigurarea
securităţii circuitului comercial şi dezvoltarea unui climat de credibilitate la nivelul mediului de afaceri

1. Registrul comerțului

 Efectuarea și controlul înscrierilor; Efectele înscrierilor

2. Monitorul Oficial

 Dualism si exclusivism la principalele mijloace de publicitate

3. Arhiva de garanţii reale mobiliare

4. Buletinul procedurilor de insolvenţă (BPI)

 Asigură publicitatea cu privire la intreprinderile aflate în insolvenţă

5. Cerinţe specifice de raportare şi transparenţă pe piaţa creditului şi capitalului

6. Centrale de colectare, stocare si centralizare de informaţii bancare

 Centrala incidentelor de plăţi

 Centrala riscului de credit
Registrul comerțului (I)

 Un repertoar în care sunt reunite și difuzate informații privind existența, situația juridică și activitatea formelor
juridice de drept public și privat care fac obiectul înscrierii
• Legea nr.26/1990 rep.1998 (modificată prin OUG 116/2009, Legea nr.84/2010, OUG
nr.85/2010)
• Ordin MJ nr. 2594/10.10.2008 Norme Metodologice modul de ţinere a registrelor comerţului
şi de efectuare a înregistrărilor
• HG nr.83/2010 privind organizarea şi funcţionarea ORC
& T. Prescure, Registrul comertului, All Beck, Bucuresti, 2001; L.N. Pîrvu, I.F. Simon, Legea privind
registrul comerțului. Comentarii și explicații, CH Beck, 2009

 Există trei categorii de înregistrări. Toţi comercianţii au obligaţia ca :

• Anterior începerii activităţii, să ceară înmatricularea în RC
• În timpul exerciţiului comerţului şi la încetarea acestuia, să ceară înscrierea menţiunilor
privind actele şi faptele a căror înregistrare este legalmente obligatorie. De exemplu:

Registrul comerțului (II)

 Orice modificare a actelor şi faptelor deja înscrise (acte modificatoare ale actului constitutiv al societăţii)
 Situaţia personală a comerciantului individual (divorţul, punerea sub interdicţie, instituirea curatelei;
constituirea unui patrimoniu de afectațiune profesională)
 Operaţiuni asupra fondului de comerţ (vînzare, locaţiune, constituirea în garanţie)
 Situaţii speciale (deschiderea procedurii insolvenţei; autorizarea prospectelor de emisiune de acţiuni)
• La încetarea formei juridice, se efectuează radierea din Registrul comerțului
Controlul înscrierilor

 În temeiul Legii nr.26/1990, judecătorul delegat de tribunal la Registrul Comerţului efectuează în principiu
controlul de legalitate a înregistrărilor
  Prin OUG nr.85/2010, până la reglementarea activității registratorilor comerciali (stadiu de proiect de
lege…), competenţa de soluţionare a cererilor de înregistrare s-a transferat directorului ORC sau
persoanelor delegate de acesta
 Descongestionarea activităţii judiciare; fluidizarea procedurilor comerciale
 Personalul ORC (referenţi) verifică prima facie regularitatea cererii de înscriere şi a actelor doveditoare
 Refuzul înscrierii pentru motive de nelegalitate a cererii (control formal administrativ)
Act constitutiv incomplet, lipsa dovezi sediu, neîndeplinirea exigențelor privind capitalul social, inexistența avizelor
autorităților de supraveghere

@ Simplele depuneri de situaţii financiare şi alte documente la ORC nu sunt controlate, dar sunt supuse publicității

Efectuarea înregistrărilor (I)

 În principiu, conform Legii nr.26/1990, pe baza încheierii judecătorului delegat

• Executorii de drept; supuse numai recursului (la curtea de apel) în termen de 15 zile
• Procedura de soluţionare a cererilor de înregistrare nu are caracter contradictoriu şi nu se desfăşoară în
şedinţă publică (procedură necontencioasă)
• Înregistrarea persoane fizice autorizate şi a intreprinderilor individuale/familiale se face pe baza
rezoluției directorului ORC, ca principiu anterior OUG nr.85/2010
 Temporar (sine die?!), conform OUG nr.85/2010, toate înscrierile se realizează pe baza rezoluției directorului
ORC
• Prin excepţie: fuziunea și divizarea societăților se soluţionează de secția specializată a tribunalului;
dizolvarea și radierea fără lichidare de către instanță a unei societăți inactive, la cererea ONRC sau a
oricărei persoane interesate (art.237 LS)
• Rezoluţiile sunt atacabile cu plângere în termen de 15 zile, care se judecă de către secţia specializată a
tribunalului
• Data înregistrării (se produc efectele înscrierii) în RC este la 24 de ore de la data rezoluției
 Pe baza hotărârilor judecătoreşti irevocabile
• În cazurile prevăzute de Legea societăților nr.31/1990 (e.g. excludere din societate)
Efectuarea înregistrărilor după incidente procesuale

 Cererea de intervenție, incident în cadrul procedurii de înregistrare la ORC

• Art.71 din OUG nr.116/2009 prevede situaţia în care, prin depunerea unei cereri de intervenţie la
cererea de înregistrare aflată deja pe rolul ORC, procedura necontencioasă în faţa ORC nu poate
continua
 Diferită de intervenția voluntară principală - art.61/62 C.pr.civ.; acolo, intervenientul
pretinde pentru sine dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta; în
procedura ORC, intervenientul doar pretinde că cererea de înregistrare ar trebui respinsă
(altminteri procedura fiind necontencioasă)
  În acest caz, directorul ORC transmite tribunalului întregul dosar: cererea de înregistrare,
cererea de intervenţie, înscrisurile depuse în susţinerea acestor cereri. Procedura devine
contencioasă
• Instanța trebuie (doar) să verifice dacă cererea de înscriere îndeplinește formal condițiile prevăzute în
Normele metodologice de ținere a registrului și efecuare a înregistrărilor (e.g. actul nu cuprinde
mențiunile prevăzute de lege, actul nu e depus de persoana legal împuternicită);
• Instanța nu poate efectua un control de legalitate de fond, pentru aceasta existând alte mijloace
procesuale prevăzute de legea societăților
 E.g. În intervenție se poate discuta dacă persoana care a depus cererea de mențiuni este
împuternicită în acest sens
 Nu se poate discuta în intervenție, o pretenție de anulare a însăși hotărârii asociaților a cărei
mențiune în RC se solicită
 Soluţionarea cererii de înregistrare inițiale şi a celei de intervenţie se face de urgenţă, cu citarea părţii şi a
intervenientului
• Hotărârea instanţei este executorie, supusă apelului
Efectele înscrierilor (II)

 Opozabilitatea
• Prezumţia absolută că actul înregistrat sau publicat este cunoscut tuturor
· Înmatricularea şi menţiunile sunt opozabile terţilor de la data efectuării lor în RC sau în M. Of.
· Dacă formalitatea de publicitate a fost îndeplinită în condițiile legii, nimeni nu poate invoca
necunoaşterea dreptului, actului sau faptului înscris (art. 19 al.4 NCC)
· Înregistrările pot fi radiate, dacă prin hotărâre judecătorească irevocabilă, a fost desfiinţat actul care
a stat la baza acelei înregistrări
• Prezumţia relativă (negativă) că actele sau faptele neînregistrate sau nepublicate, nu există
· Persoana care are obligaţia de a cere o înregistrare nu poate opune terţilor actele ori faptele
neînregistrate, în afară de cazul în care face dovada că ele erau cunoscute de aceştia
- Astfel, prezumţia nu operează decât faţă de terţii de bună-credinţă, care nu au cunoscut ad-
hoc actul neînregistrat
 Efecte constitutive

• Pentru societăţi, cărora faptul înmatriculării le conferă personalitate juridică (le conferă “corp juridic” -
incorporation);
• Pentru persoana fizică titular al întreprinderii individuale/familiale, înregistrarea îi conferă de lege lata
statutul de comerciant (art.23, 31 din OUG nr.44/2008). De discutat!
Publicitatea prin Monitorul Oficial (I)

 Mijloc de publicitate legală obligatorie, aflat într-o anumită “concurenţă” cu Registrul Comerţului
 • Dacă un drept sau raport juridic este suspus în același timp unor formalități de publicitate diferite,
neefectuarea unei cerințe de publicitate nu este acoperită de îndeplinirea alteia (art.23 NCC)
 Dualitatea improprie a formalităţilor de publicitate în vederea asigurării opozabilităţii actului juridic sau faptului
înregistrat
• Legea nr.26/1990 (art.5): “Înmatricularea şi menţiunile sunt opozabile terţilor de la data efectuării lor în
Registrul Comerțului ori de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a...”. Nu induce
exigența publicării cumulative.
 Încheierile de înmatriculare ale judecătorului delegat (rezoluțiile directorului Oficiului Registrului
Comerțului) se publică în extras în M.Of. partea a IV-a
 Hotararile asociaților care modifică actul constitutiv al societăților se publică integral în M.Of.
(dar rezoluția care admite cererea de mențiuni se publică anterior la Reg Com)
 Uneori, trebuie publicat în M.Of. un anunţ atestând că anumite acte au fost depuse la ORC
(situaţiile financiare anuale ale societățior cu cifră de afaceri peste 10.000.000 lei)

Publicitatea prin Monitorul Oficial (II)

 Ordin MJ 2594/2008 privind efectuarea inregistrarilor la ORC... “Funcţia de efectuare a publicităţii legale pentru
comercianţi, precum şi a actelor acestora se realizează în special prin”:
a) efectuarea înregistrărilor în registrul comerţului;

b) afişarea actelor la termenele, în locurile şi în modalităţile prevăzute de lege (la sediul instanţei;
publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă sau în presă);

c) transmiterea actelor spre publicare în M. Of., Partea a IV-a, şi, după caz, în JOUE

 Textul publicat în M.Of. Prioritar în vederea protecţiei terţilor de bună-credinţă, atunci când se pun în discuţie
conţinutul si prevederile actelor societăţilor (art.52 din Legea nr.31/1990)
• “În caz de neconcordanţă între textul depus la ORC şi cel publicat în M. Of. sau în presă, societatea nu
poate opune terţilor textul publicat. Terţii pot opune societăţii textul publicat, cu excepţia situaţiei în care
societatea face dovada că ei cunoşteau textul depus la oficiul registrului comerţului.
Publicitatea prin Monitorul Oficial (III)

 Exclusivitatea M.Of. în opozabilitatea şi eficacitatea juridică a anumitor acte de drept al societăţilor

 Operaţiunile efectuate de societate înainte de a 16-a zi de la data publicării în M.Of. al României a încheierii
judecătorului delegat (de înmatriculare – n.n.) nu sunt opozabile terţilor care dovedesc că au fost în
imposibilitate de a lua cunoştinţă despre ele (art. 50 din Legea nr.31/1990)
 Termenele de exercitare a anumitor drepturi sau facultăţi, ori de efectuare a anumitor operaţiuni societare,
curg de la data publicării actului de referinţă în M.Of. (trimiteri la articole ale Legii nr.31/1990)
 dreptului de preferinţă al acţionarilor la majorarea capitalului social (art.216)
  opoziţia terţilor la hotărârile care modifică actul constitutiv (prelungire durata societate, fuziune,
divizare, reducere capital etc.) al societăţii (art.62)
 acţiunea în anulare a hotărârii adunării generale a acţionarilor (art.132)
 exercitarea dreptului de retragere din societatea pe acţiuni (art.134)
 reducerea capitalului social se poate face numai după trecerea a 2 luni de la publicarea hotărârii
de reducere în M.Of.
Arhiva electronică de garanții reale mobiliare (I)

 Arhiva constituie un sistem de evidenţă și publicitate a priorităţii ipotecilor mobiliare, structurat pe persoane şi
bunuri, care asigură înregistrarea operaţiunilor privind ipotecile mobiliare, a operaţiunilor asimilate acestora, a
altor drepturi prevăzute de lege, precum şi publicitatea operaţiunilor juridice prevăzute de lege (O.G. 89/2000
privind autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva...)
 Funcţia de publicitate - art. 2409 (2) Cod Civil - şi de asigurare a priorităţii faţă de creditorii ulteriori (rangul
ipotecii) - art. 2420 (1) Cod civil
• Avertizarea potenţialilor creditori asupra contractelor de garanţie încheiate anterior
 Caracterul public
• Pentru vizualizarea informaţiilor cuprinse în avizele de ipotecă înscrise în Arhivă, accesul este liber,
orice persoană putând efectua o căutare a informaţiilor despre un anumit debitor sau bun, fără plata
vreunui tarif (www.co.romarhiva.ro sau www.mj.romarhiva.ro)
 Organizare
• Autoritatea de Supraveghere – Ministerul Justiţiei
• Operatori autorizaţi ai AEGRM (BCR, BT, CCIR, MFP, UNBR, UNNPR)
 Formează Corpul Operatorilor AEGRM;
 Băncile operează înscrieri doar pentru propriii lor clienţi;
 Agenţi imputerniciţi ai Operatorilor (Avocaţi, Notari)

Arhiva electronică de garanții reale mobiliare (II)

 Autorizarea operatorilor
• Autoritatea de Supraveghere autorizează operatorii cu avizul consultativ al Corpului Operatorilor, după
verificarea îndeplinirii unor criterii precum gradul de acoperire teritorială al solicitantului, suficiența
resurselor financiare, capacitatea de a crea facilităţi pentru accesul liber al publicului la informaţiile din
arhivă etc.
 Condiţiile generează un anumit grad de discreție al Autorităţii de Supraveghere

 Înscrierea în Arhivă
• Numai operatorii autorizaţi şi agenţii împuterniciţi ai acestora au dreptul să efectueze înscrieri în Arhivă
 • Procedura de înscriere în Arhivă
 Completarea de către creditor a unui formular tip (dificil de completat de persoane fără cunoştinţe
juridice) cu datele cuprinse în contractul de ipotecă mobiliară
 Operatorul de arhivă/Agentul autorizat procedează la înscrierea fidelă a datelor din formular, fără
exercitarea controlului de legalitate (simplă activitate administrativă!)
 Înregistrarea efectuată în Arhivă de către operatori/agenţi autorizaţi, prin redarea fidelă a
conţinutului formularului tip completat de solicitantul înscrierii poartă denumirea de aviz de ipotecă
Exigențele de raportare și transparență pe piețele reglementate. Piața de capital

 Legea nr.297/2004 privind piața de capital și Regulamentul CNVM (ASF) nr. 1/2006 privind emitenţii şi
operaţiunile cu valori mobiliare prevăd două categorii de raportări:
• Raportarea continuă vizează obligaţia societății emitente a titlurilor listate de a oferi informaţii privind
activitatea sa, precum și a comunica investitorilor (anunțuri obligatorii în presă), pieței (BVB) și autorităților
pieței (ASF) modificările semnificative în situaţia sa financiară. Determinarea exactă a informaţiilor
privilegiate ce trebuie să facă obiectul unor astfel de raportări este de multe ori dificilă (regim juridic
distinct, a se vedea titlul finanțarea întreprinderii)
• Exemple de categorii de circumstanţe sau evenimente care trebuie să fie aduse la cunoştinţa ASF,
BVB cât şi a publicului în cel mult 24 de ore de la momentul producerii lor: hotărârile AGA sau AGEA,
schimbări în conducerea societăţii emitente, litigii în care este implicată societatea, iniţierea sau
încheierea unor proceduri de dizolvare, reorganizare judiciară sau faliment, schimbări în obligaţiile
societăţilor care pot afecta semnificativ activitatea sau situaţia patrimonială a emitentului,
performanțele și perspectivele financiare etc.

Raportare și comunicare pe piața de capital

 Raportarea periodică vizează obligaţia emitentului de a furniza pieţei şi participanţilor informații financiare
potrivit unui calendar, precum şi de a publica rapoarte anuale, semestriale şi trimestriale, de a comunica data
Adunării Generale a Acţionarilor etc.
 Transmiterea informaţiei către BVB şi ASF se face de către emitent prin persoanele împuternicite în vederea
realizării unor astfel de comunicări, pe cale electronică
 Obiectivele cerinţelor de raportare: asigurarea accesului egal la informaţii relevante, prevenirea unor
modificări nejustificate ale pieţei, menţinerea unor standarde de transparenţa adecvate pentru buna
funţionare a pieţei bursiere precum şi prevenirea şi descurajarea abuzului de piaţă
- Too much information kills the infomation? Calitatea și conținutul informațiilor constituie problema
reală și actuală din perspectiva obligațiilor de raportare și comunicare a entităților ale căror titluri se
tranzacționează

Centrala incidentelor de plăți (I)

  Introdusă prin Regulamentul BNR nr.1/2012, Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) reprezintă o structură în
cadrul BNR, specializată în colectarea, stocarea şi centralizarea informaţiilor specifice incidentelor de plăţi
produse de titularii de cont cu cecuri, cambii şi bilete la ordin
• Incidentul de plată – neîndeplinirea întocmai și la timp a obligațiilor titularilor de conturi bancare,
implicate de decontarea instrumentelor de plată (efecte de comerț)
• Transmiterea către CIP se face pe cale electronică, prin utilizarea Reţelei de Comunicaţii
Interbancare, de către instituțiile de credit, care au calitatea de persoane declarante
 Baza de date a CIP este organizată în două fişiere:
1. Fişierul naţional de incidente de plăţi (FNIP), cu trei componente:

(i) Fişierul naţional de cecuri / (ii)… de cambii / (iii) … de bilete la ordin

2. Fişierul naţional al persoanelor cu risc (FNPR) este alimentat automat din

FNIP şi colectează informaţiile privind incidentele de plăţi majore:

• cecuri emise cu descoperire în cont, cecuri emise fără autorizarea băncii trase, cecuri emise cu dată
falsă, cecuri emise de un trăgător aflat în interdicţie bancară

Centrala incidentelor de plăți (II)

 Utilizatorii informaţiilor existente în baza de date CIP sunt: BNR; instituţiile de credit (în mod obligatoriu, la
eliberarea de formulare de cecuri titularilor de cont); organele judiciare; MAI; alte instituţii ale statului cu
atribuţii de supraveghere şi control; persoanele fizice şi juridice, prin intermediul instituţiilor de credit, în
condiţiile legii
 Interdicţia bancară este regimul impus (fără intervenția instanței) de către o instituţie de credit unui titular
de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioadă de un an începând cu data înregistrării la CIP a unui
incident de plată major.
• Suspendarea sau reluarea interdicţiei bancare se realizează de către persoanele declarante (băncile),
doar în baza unei hotărâri judecătoreşti
 Anularea oricăror incidente de plată înscrise în CIP poate fi efectuată numai de către aceeaşi persoană
declarantă care le-a transmis anterior la CIP, din proprie iniţiativă sau ca urmare a unei hotărâri
judecătoreşti. Acțiuni în anularea incidentului de plată înregistrat:
• Scopul CIP este de prevenire a săvârșirii unor fapte cu potențial fraudulos și de sancționare; însă
banca nu este îndreptățită să verifice dacă emitentul a plătit datoria în alt mod (cash) sau din altă
sursă, ci este ținută să constate faptul obiectiv al imposibilității de onorare a instrumentului de plată
din creditul contului bancar
• În schimb, banca este obligată să aștepte sfârșitul zilei bancare pentru verificarea soldului creditor al
emitentului instrumentului de plată și nu poate impune unui interval orar unilateral în acest sens
(Dec. Cluj BCR, seminarii)
Centrala riscului de credit

 Regulamentul BNR nr.2/ 2012 reglementează Centrala Riscului de Credit (CRC) ca structură specializată în
colectarea, stocarea şi centralizarea informaţiilor privind expunerea fiecărei persoane declarante din România
faţă de acei debitori care au beneficiat de credite sau angajamente (i.e. scrisori de garanție) al căror nivel
cumulat depăşeşte suma limită de raportare (20.000 lei), precum şi a informaţiilor referitoare la fraudele cu
carduri.
- Sunt persoane declarante, alături de instituţiile de credit (e.g. băncile), și instituţiile financiare
nebancare
 Baza de date a CRC este organizată în patru fişiere:
(i) Fişierul central al creditelor conţine informaţii de risc de credit global

(ii) Fişierul creditelor restante conţine informaţii de risc de credit referitoare la abaterile de la
graficele de rambursare din cel mult ultimii şapte ani şi este alimentat lunar

(iii) Fişierul grupuri

(iiii) Fişierul fraudelor cu carduri; este actualizat on-line.

· Utilizatorii informaţiilor existente în baza de date a CRC sunt persoanele declarante şi Banca Naţională a
României. Băncile formulează cereri online privind situaţia riscului global şi situaţia creditelor restante (pe o
perioadă de şapte ani)
- Pentru debitorii raportaţi de persoanele declarante, informaţiile sunt furnizate necondiţionat
- Pentru clienţii băncilor/IFN - debitori potenţiali, accesul persoanelor declarante este condiţionat de
obţinerea prealabilă a acordului clienţilor respectivi
Formele concurenței (I)

 Concurenţa între vânzători, cumpărători sau intermediari

 Concurenţa loială sau neloială
 Concurenţa liberă sau distorsionată
 Concurenţa reală sau potenţială (prin intrarea de noi concurenţi pe piaţă);
 Concurenţa activă sau defensivă
 Delimitarea tradiţională a formelor concurenţei în funcţie de criteriul mecanismului concurenţial (a modului
de funcţionare a concurenţei pe piaţă):
• Concurenţa perfectă
• Concurenţa imperfectă (cu multiple manifestări)

Formele concurenței (II)

Concurenţa în relaţii orizontale:

• între producători
 • Înțelegerile anticoncurențiale
• Fuziuni ale societăților concurente

Concurenţa în relaţii verticale :

• între producător și distribuitor

• Interzicerea abuzului de poziție dominantă
• Monopol vs. monopson
• Dependența clienților de anumiți furnizori de servicii
Concurența perfectă

 Reprezintă o formă de concurenţă utopică, neîntâlnită în realitate, fiind considerată cel mai înalt grad de
concurenţă care poate fi imaginat.
 Caracteristicile pieţelor perfect concurenţiale:
• Atomicitatea cererii şi al ofertei - număr mare de producători şi cumpărători prezenţi pe piaţă cu o
puterea de piaţă aproximativ egală;
• Transparenţă (consumatori informaţi cu privire la cantitatea şi calitatea de bunuri disponibile pe
piaţă; producători informaţi cu privire la ofertele concurente existente pe piaţă);
• Produse omogene (prezentând trăsături identice care permit satisfacerea aceloraşi nevoi ale
consumatorilor);
• Formarea liberă a preţurilor ca efect al jocului dintre ofertă şi cerere;
• Lipsa barierelor de intrare pe piaţă, în ipoteza intrării pe piaţă a noilor concurenţi;
• Lipsa necesităţii intervenţiei statului pentru reglementarea procesului concurenţial;
Concurența imperfectă

 Lipsesc una sau mai multe trăsături ale concurenţei perfecte. Formă de concurenţă reală, întâlnită în concret
pe pieţe
 Caracteristicile pieţelor imperfect concurenţiale:
• Cererea şi oferte nu sunt atomizate;
• Produsele sunt diferenţiate, eterogene;
• Agenţii economici au putere de piaţă diferită; pot exista bariere la intrarea pe piaţă
• Necesitatea intervenţiei statale pentru reglarea procesului concurenţial
 În funcţie de intensitatea concurenţei pot fi definite mai multe forme ale concurenţei imperfecte:
• Concurenţa monopolistă – întruneşte toate caracteristicile concurenţei perfecte cu excepţia
omogenităţii produselor; cel mai înalt grad de concurenţă întâlnit pe pieţele reale şi un etalon al
politicii de concurenţă
• Monopolul – oferta pe piaţă aparţine unui singur vânzător;
• Duopol, oligopol – oferta provine din partea a doi sau câțiva vânzători, cererea fiind reprezentată de
foarte mulți actori cu forță economică redusă
Înțelegerile anticoncurențiale (I)

 art. 5 din Legea concurenței nr. 21/1996

• Sunt interzise înţelegerile, deciziile asociaţilor de întreprinderi şi orice practici concertate care au ca
obiect sau ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe
o parte substanțială a acesteia
 Considerentele care stau la baza sancţionării înţelegerilor anticoncurenţiale:
• Limitarea concurenţei între participanţii la înţelegere;
• Creşterea implicită a preţurilor percepute faţă de consumatori;
• Evitarea constrângerilor concurenţiale care ar fi prezente pe piaţă în lipsa înţelegerii
 Înţelegere între întreprinderi - orice tip de convenţie indiferent de natura sa (civilă/comercială), în scris sau
verbal, angajamente morale, promisiuni, declaraţii de intenţii, chiar şi acorduri de tipul “gentleman’s
agreement”.
 Decizie a asociaţiei de întreprinderi – acte interne ale asociaţiei care au vocaţia de a impune membrilor ei un
anumit comportament pe piaţă, chiar dacă aparent actul ar avea doar un caracter de recomandare.
 Practici concertate – alinieri conştiente şi voite ale comportamentului comercial al întreprinderilor, i.e. o formă
de cooperare între întreprinderi care nu a ajuns să fie consfiinţită printr-un acord verbal sau scris.
 Paralelism conștient (cartel în baza unei înțelegeri secrete tacite) – ex. companii telefonie
 De regulă sunt avute în vedere schimburile de informaţii care generează ulterior o coordonare
în strategia de piaţă a participanţilor.
Condiţiile sancţionării înţelegerilor anticoncurenţiale (I)

 Să existe coordonare între două sau mai multe întreprinderi prezente pe piaţă
• Se are în vedere pierderea conștientă şi voită de către participanţii la înţelegere a autonomiei în
luarea deciziilor legate de stabilirea strategiei de afaceri pe piaţă.
 Înţelegerea să aibă loc pe o piaţă relevantă – definită la nivel UE
• Piața relevantă are două componente (evaluarea constrângerilor concurenţiale se determină prin
analiza obligatorie a ambelor):
 Piaţa relevantă a produsului cuprinde toate produsele/serviciile pe care consumatorul le
consideră interschimbabile sau substituibile între ele, datorită caracteristicilor intrinseci,
prețurilor şi utilizării acestora. Se integrează în piaţă produsele care satisfac nevoi identice
sau similare ale consumatorilor.
 Piaţa relevantă geografică cuprinde zona în care întreprinderile în cauză sunt implicate în
cererea și oferta de produse sau servicii, în care condițiile de concurență sunt suficient de
omogene și care poate fi delimitată de zonele geografice învecinate, deoarece condițiile de
concurență diferă în mod apreciabil în respectivele zone.
 Înţelegerea să aibă ca obiect sau ca efect restrângerea, denaturarea sau împiedicarea concurenţei pe piaţă
 • Sunt considerate înţelegeri care au ca obiect restrângerea concurenţei cele care vizează fixarea
preţurilor, împărţirea pieţelor, limitarea producţiei şi a dezvoltării tehnologice, licitaţiile trucate etc.
Afectarea concurenţei poate să fie reală sau potenţială.
 Afectarea adusă concurenţei să fie semnificativă
• Condiţia mai este cunoscută şi sub denumirea de “criteriul de minimis” sau pragul de sensibilitate
(art. 8 din L. 21/1996). Potrivit acestuia restrângerea concurenţei nu este una“semnificativă”, în
ipoteza în care cota de piaţă totală a întreprinderilor participante la înţelegere nu depăşeşte 5% pe
niciuna dintre pieţele relevante (între întreprinderi concurente) sau 10% (în cazul întreprinderilor
încheiate între întreprinderi care nu sunt concurente).
 Înţelegerea să nu fie susceptibilă a fi exceptată de la interdicţie

Tipuri de înţelegeri anticoncurenţiale

 Fixarea în mod direct/indirect a preţurilor de vânzare sau de cumpărare, a tarifelor, rabaturilor, adaosurilor
sau a altor condiţii comerciale - contravine principiului stabilirii libere a preţurilor prin jocul cererii şi al
ofertei. Se interzice stabilirea preţurilor minime de vânzare, dar se consideră că sunt permise preţurile
maxime sau cele recomandate;
 Limitarea/controlul producţiei, distribuţiei, dezvoltării tehnologice sau investiţiilor – are loc: prin reducerea
cantităţii de bunuri produse de către întreprinderile participante în ideea menţinerii unor preţuri de vânzare
mai ridicate; prin limitarea valorii investiţiilor în ideea menţinerii unor standarde tehnologice depăşite;
 Împărţirea pieţelor de desfacere, al volumului de vânzări şi achiziţii sau a surselor de aprovizionare, pe
criteriu teritorial sau pe alte criterii
• De regulă, înţelegeri între întreprinderi concurente care vizează stabilirea
cotelor de producţie sau de desfacere sau alocarea clienţilor în funcţie de
situarea lor geografică.
 Participarea la licitaţii trucate - obiectul înţelegerii fiind stabilirea câştigătorului licitaţiei;
 Dezavantajarea partenerilor comerciali în cazul unor prestaţii echivalente – ex. Stabilirea unor marje de profit
diferenţiate în funcţie de volumul vânzărilor;
 Enumerarea la art. 5 lit. A)-d) din L. 21/1996 a tipurilor de acorduri sancţionate nu este una limitativă, putând fi
reţinute şi alte acorduri care întrunesc condiţiile menţionate mai sus.
 Def societatiiart 1881 (1) : prin contr de soc doua sau mai multe pers se obliga reciproc sa coopereze pt
desf unei activ si sa contribuie la aceasta prin aporturi banesti, in bunuri, in cunostinte specifice sau prestatii, cu
scopul de a imparti beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta”

Legea 31/90 nu ofera o def a soc.

art 1882 (2)  orice soc trebuie sa aiba un ob det si licit, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri.

Doctrina: Societatea este n contr in temeiul caruia 2 sau mai multe pers (asociati) se inteleg sa puna in
comun anumite bunuri pt a desfasura o anumita activitate, in vederea realizarii si impartirii beneficiilor care vor
rezulta.

- o grupare de pers si de bunuri (capitaluri) constituita in scop lucrativ

-ia nastere printr-un contr de societate avand ca elemente specifice: aportul asociatilor, intentia de a desf in
comun o anumita activ si obtinerea si impartirea de beneficii

- se urmareste realizarea si impartirea unor beneficii

Diferente Societatea comerciala Societatea civila

Obiectul sau natura operatiunilor pe
care le realizeaza societatea
Personalitate juridica
Constituirea
Organizarea si functionarea
Societatea se constituie si Operatiuni civile
functioneaza in scopul exercitarii
unei activitati comerciale, lucrative
(art 1 Legea 31/90)
Da (art 1 (2) Lege) Nu
5 forme juridice de societate cu pers Nu are forme speciale si nu este prev
jur (art 2 Lege), formalitati de pub vreo formalitate cu ref la infiintarea
prin inregistrarea si inmatricularea in soc civile
ORC
Societatii ii revin anumite oblg pers -
specifice tuturor comercianilor
(tinerea registrelor de contabilitate,
exercitarea comertului in limitele
concurentei licite, efectuarea unor
mentiuni in ORC etc)

Daca o soc are ca obiect deopotriva operatiuni civile si operatiuni comerciale, natura jur a societatii trebuie
stab in rap de ponderea activitatilor desf de catre societatea in cauza. Daca operatiunile comerciale, lucrative au
importanta redusa ori servesc numai ca mijloc de realizare a unor operatiuni civile, societatea va fi civila.

Art 1889 (2) NCC daca potrivit vointei partilor, soc urmeaza sa aiba pers jur indiferent de ob de activitate,
ea poate fi constituita numai in forma si cond prev de legea speciala care ii confera pers jur.

Societatea civila ramane in principiu doar la stadiul contractual , soc comerciala este investita cu pers jur.

Ca mod de aplicare, Legea 31/90 constituie dr comun tuturor soc cu pers jur, indiferent de domeniul in care
acestea se infiinteaza si functioneaza, de participatiile (romane sau straine) la constituirea capitalului social ori de
alte asemenea elemente.

Elementele specififice ale contractului de societate, care stau la baza societatii

reglementate de Legea 31/90
 Trei elemente specifice: aporturile asociatiilor, intentia de a exercita in comun o activitate comerciala si
realizarea si impartirea profitului

Aporturile asociatilor
- obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in societate un anumit bun, o valoare patrimoniala

Aport subscris: obligatia asumata de asociat

Aport varsat: predarea efectiva a bunului catre societate

I. Aportul in numerar:

Obligativitatea aportului in numerar la constituirea oricarei forme de societate dintre cele reglementate
art 16 (1)

-are ca obiect o suma de bani pe care asociatul se obliga sa o aduca in societate

-nu se stabileste un plafon minim al acestuia asociatii sunt liberi sa decida intinderea aportului in numerar
cu prilejul constituirii societatii

-poate fi in lei sau in valuta, insa numai nerezidentii vor putea varsa in valuta aportul lor

-art 68 Lege aportul asociatilor la capitalul social nu este purtator de dobanzi

II. Aportul in natura:

Are ca ob anumite bunuri (imobile, mobile corporale sau incorporale- creante, fond de comert, marci,
inventii, inovatii)

Bunurile sunt supurse unor reguli speciale. In comparatie cu ap in numerar, aporturile in natura nu sunt
obligatorii la constituirea societatii, dar sunt admise la toate formele de societate- art 16 (2)

Aporturile in natura se considera varsate (adica apartinand societatii) prin transferarea dr corespunzatoare si
prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare. Prin urmare, bunurile aduse cu titlu de
aport trebuie sa fie functionabile, adica apte pt desf activ pe care si-o propune societatea aflata in faza de
constituire.

Bunurile pot fi aduse cu titlu de propr sau cu titlu de folosinta. In primul caz intra in patrimoniul societatii si
nu mai pot fi urmarite de creditorii asociatilor.

Natura juridica a raporturilor: art 1896 (2) NCC asociatul care aporteaza propr sau un alt dr real asupra
unui bun raspunde pt efectuarea aportului intocmai unui vanzator fata de cumparator, iar asociatul care aporteaza
folosinta rasp pt efectuarea aportului intocmai unui locator fata de locatar.

Bunul poate fi adus si cu titlu de uzufruct dr real al societatii, asociatul pastreaza nuda propr

Momentul transmiterii dr de propr al bunurilro il constituie inmatricularea soc in ORCart 65 (1) Lege „in
lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in soc devin propr acesteia din mom inmatricularii ei in
registrul comertului.

Daca bunul piere inainte de inmatricularea societatii, riscul este suportat de catre asociat. El va fi oblg sa
aduca in soc un alt bun ori un aport in numerar art 16 (2) Lege: aporturile in natura sunt varsate prin transferarea
dr corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor si art 1895 NCC: aportul in bunuri, altele
decat cele fungibile, se efectueaza prin transferul dr asupra acestora si predarea efectiva a bunurilor in stare de
functionare potrivit destinatiei sociale.

Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile dpdv economic- art 16 (2) Lege. Cerinta legala presupune ca
asociatii sa purceada la evaluarea in bani a bunurilor aduse ca aport pt a stabili nr si valoarea partilor de interes,
partilor sociale sau actiunilor cuvenite asociatului in schimbul aportului. Evaluarea poate fi realizata de catre asociati
sau experti- art 37 (2) si 38 (1) lege. Valoarea bunurilor aduse ca aport trebuie consemnata in actul constitutiv al
societatii, in cf cu art 7 si 8 din Lege.

Creantele sunt asimilate, ca regim juridic, aporturilor in naturaart 16 (3) Lege: aporturile in creante au reg
jur al aporturilor in nat, acestea nefiind admise la soc pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la
soc in comandita pe actiuni si societatile cu rasp limitata.

Aporturile in creante sunt admise la : societatile in nume colectiv, societatile in comandita simpla si
societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie simultana.

Literatura de specialitate: aporturile in creante sunt guvernate de reg cesiunii de creanta, insa prin derogare
de la dr comun, asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a
obtinut plata sumei pt care au fost aduse- art 84 Lege si art 1897 (1) NCC (asociatul care aporteaza o creanta rasp pt
existenta creantei la mom aportului si incasarea acesteia la scadenta, fiind obl sa acopere cuantumul acesteia,
dobanda legala care incepe sa curga de la data scadentei si orice alte daune ce ar rez daca creanta nu se incaseaza in
tot sau in parte).

Art 1897 (2) NCC asociatul care aporteaza actiuni sau parti sociale emise de o alta societate rasp pt
efectuarea aportului intocmai unui vanzator fata de cumparator.

Art 1897 (3) NCC asociatul care aporteaza cambii sau alte titluri de credit care circula in comert rasp
potrivit disp aplicabile creantelor.

III. Aportul in industrie:

Consta in prestatii in munca sau serviciile pe care asociatul se obliga sa le efectueze in societate potrivit cu
pregatirea ori calificarea de care dispune.

Este permis doar asociatilor in societatea in nume colectiv si asociatilor comanditati in societatile in
comandita.

Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. Insa in schimbul
acestui aport, asociatii au dr sa participe, potrivit actului constitutiv la impartirea beneficiilor si a activului social,
ramanand totodata obligati sa participe la pierderi.

Aportul in prestatii in munca sau servicii trebuie evaluat si consemnat in actul constitutiv in vederea stabilitii
partii de profit si pierderi a asociatului subscriitor. In absenta unei prevederi in actul constitutiv, partea la profituri si
pierderi a asociatului al carui aporrt consta in prestatii sau cunostinte specifice este egala cu cea a asociatului care a
contribuit cu aportul cel mai mic – art 1902 (2) NCC

IV. Obligatia de a constitui aportul si executarea ei:

Obligatia de constituire a aportului ia nastere la incheierea actului constitutiv al societatii si paorta

denumirea de subscriere, iar executarea obligatiei poate avea loc la constituirea societatii sau ulterior, la termenele
stab in AC si este denumita varsarea aportului.
 In concret, subscrierea aportului se naste prin semnarea contr de soc sau dupa caz, prin semnarea
prospectului de subscriptie publica. Se intelege ca oblg se considera executata in mom transferului dr asupra
bunurilor si a predarii efectiva a acestora catre societate.

V. Consecintele juridice ale neexecutarii obligatiei de aport:

Art 65 (2) Lege si 84 (2)- intarziere

Neexecutare: se poate aplica si sanctiunea grava a excluderii asociatului din societate

Capitalul social si patrimoniul societatii

Aporturile asociatilor sunt analizate sub doua aspecte: valoric (capitalul social) si material (patrimoniul initial
al societatii). Cele doua nu se confunda

I. Capitalul social:

Juridic: expresia valorica a totalitatii aporturilor in numerar si in natura ale asociatilor. Capitatul constituie
limita gajului general al creditorilor societatii in sensul ca in patrimoniul soc trebuie sa exise bunuri a caror valoare sa
fie cel putin la nivelul capitalului social

Contabil: cap social nu are o existenta reala, concreta, ci reprezinta o cifra convenita de asociati. Din aceasta
cauza, in bilantul societatii, capitalul social este evidentiat la pasiv, infatisandu-se ca o oblg a societatii fata de
asociati. Aceasta realitate are dr consecinta imprejurarea ca la dizolvarea si lichidarea societatii, asociatii vor primi
contravaloarea aporturilor lor. In schimb, bunurile in materialitatea lor aduse cu titlu de aport figureaza in activul
bilantului societatii, deoarece, intrand in patrimoniul societatii, ele apartin acesteia.

II. Limita capitalului social:

SA si SCA: nu poate fi mai mic de 90.000 lei; capitalul varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din
cel subscris; diferenta de cap social subscris va fi varsata pt actiunile emise pt un aport in numerar in termen de 12
luni de la data inmatricularii societatii si pt actiunile emise pt un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la
data inmatricularii societatii. –art 9 si 10 LS

SRL: nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei- art 11
(1) . Capitalul social al SRL trebuie varsat in intregime la data constituirii societatii.

SNC si SCS: nu se impune un minim de cap soc. Totusi, soc in nume colectiv, soc in comandita simpla si SRL
sunt obligate sa verse integral la data constituirii cap soc subscris. Oblg revine asociatilor.

Nu exista limita maxima

III. Caracteristicile capitalului social:

Este fix, intangibil, real si divizat in anumite fractiuni.

Caracterul fix consecinta: in tot cursul existentei societatii, valoarea activelor patrimoniului trebuie sa fie
cel putin egala cu nivelul capitalului social. Societatea trebuie sa dispuna de bunuri a caror valoare este cel putin
egala cu limita capitalului social stab in actul constitutiv. Cap soc contine principalele elemente active din care sunt
satisfacuti creditorii chiografari ai societatii.
 Caracterul intangibil: activul patrimoniului, in limitele capitalului social nu poate fi folosit pentru plata
dividendelor

Caracterul real: presupune intrarea in patrimoniul societatii a unor aporturi reale si nu fictive

Caracterul divizat in anumite fractiuni: denumite diferit dupa forma jur a soc (parti de interes- Societatea in
nume colectiv si societatea in comandita simpla; parti sociale- SRL; actiuni- SA si soc in comandita pe actiuni)

Capital subscris: valoarea totala a aporturilor la care s-au obligat asociatii

Capital varsat: aporturile efectiv predate si care au intrat in patirmoniul societatii

IV. Patrimoniul societatii:

- totalitatea dr si oblg cu val eco apartinand societatii

-cuprinde activul social (bunurile aduse ca aport si cele dobandite in cursul activ de societate) si pasivul social
(oblg soc indiferent de nat lor).

Cap social expresia valorica a aporturilor asociatilor; patrimoniul totalitatea dr oblg si bunurilor
apartinand societatii

Cap social nu are existenta reala; patrimoniul cuprinde elemente concrete

Cap social val fixa pe intreaga durata a existentei soc; patrimoniul compozitie si valoare care difera in
functie de rentabilitatea operatiunilor comerciale exercitate de societate

V. Reg jur al bunurilor constituite cu titlu de aport:

Bunurile aduse cu titlu de aport nu sunt indisponibilizate. Ele pot fi instrainate de catre societatea care le
poseda. Caracteristicile fixitatii si intangibilitatii cap social impun doar existenta unor val economice cel putin egale
cu cap social, nicidecum nu se creeaza o interdictie de circulare jur a bunurilor. Temei: subrogatia reala, in schimbul
bunurilor va intra suma de bani coresp sau alte bunuri.

Intentia asociatilor de a colabora la desfasurarea activitatii societatii

-affectio societatis: intentia asociatilor de a colabora la desf activitatii comerciale in vederea realizarii si
impartirii beneficiilor.

art 1881 NCC

Forme: participarea la AGA, continuirea la luarea deciziilor societatii, dr de a verifica modul de exercitare a
atrib de catre organele soc si de a controla operatiunile efectuate, incasarea dividendelor din prof soc

Impartirea profitului
Finalitatea infiintarii oricarei soc: realizarea de profit din comertul exercitat si impartirea intre asociati

Art 67 (1) Lege: cota parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend. Se vor distribui
dividende numai in cazul in care soc realizeaz aun profit, adica desf o activ rentabila.
 Profit: castig evaluabil in bani revultat din orice activ economica. Se considera profit si serviciile sau bunurile
procurate de o societate, in conditii mai avantajoase decat acelea care s-ar obtine individual precum si evitarea unor
pierderi sau cheltuieli.

I. Conditiile de repartizare a profitului:

Realizarea profitului ori inregistrarea de pierderi poate fi stabilita numai la sfarsitul exercitiului financiar, cu
prilejul intocmirii situatiei financiare anuale.

Pentru a putea fi distribuit, profitul trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa fie real si sa fie util.

Real: se impune realizarea unui excedent, adica o suma care sa depaseasca valoric capitalul social, deoarece
legea interzice distribuirea dividendelor din activ in limita capitalului social.

Util: presupune existenta unui profit ramas dupa indeplinirea unor conditii ale legii. Astfel, din profitul
realizat trebuie acoperite cheltuielile si datoriile societatii. Apoi daca se constata o pierdere a activului net, capitalul
social subscris va trebui reintregit sau redus inainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit- art
69 Lege. Potrivit art 183 si 201 (2) Lege, in cazul SA si SRL, din profitul realizat rebuie preluat, in fiecare an, cel putin
5% pt formarea fondului de rezerva al societatii, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul
social. Asociatii pot stabili si alte rezerve decat cele legale, denumite rezerve statuare, care vor trebui acoperite
inainte de distribuirea dividendelor.

Daca dividendele se distribui in lipsa unui profit real si util art 67 (4) Lege: asociatii care au cunoscut
neregularitatea distribuirii sau, in imprejurarile existente, trebuiau sa o cunoasca, acestia sunt obligati sa restituie
dividendele catre societate. Art 2721 lit b), plata dividendelor, sub orice forma, din profituri fictive ori care nu puteau
fi distribuite, in lipsa de situatie financiara sau contrar celor rezultate din aceasa, constituie infr si se pedepseste cu
inch de la un an la 5 ani.

II, Criteriile de impartire a profitului:

AC al soc trebuie sa contina modul de distribuire a profitului si de suportare a pierderilor de catre asociati
(art 7 si 8 Lege).

Prim criteriu de impartire a profitului: intelegerea asociatilor inserata in actele constitutive ale societatii. De
cele mai multe ori, asociatii stab partea fiecarui asociat la profit si la pierderi proportional cu participatia la
constituirea capitalului social al societatii. Se poate deroga de la principiul proportionalitatii, statuand alte cote de
dividende din profitul societatii.

Sunt interzise clauzele leonine care favorizeaza unii asociati, in dauna celorlalti. art 1902 (5) NCC orice
clauza prin care un asociat este exclus de la impartirea beneficiilor sau de la participarea la pierderi este considerata
nescrisa.

Un alt criteriu de impartire a profitului: criteriul legal exprimat prin regula proportionalitatii suportarii
profitului si a pierderilor cu participatia la capitalul social varsat- art 67 (2) Lege: dividendele se distribuie asociatilor
proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actulconstitutiv nu se prevede altfel.

Aportul in industrie: art 1902 (2) NCC in absenta unei prevederi in actul constitutiv, partea la profituri si
pierderi a asociatului al carui rap consta in prestatii sau cunostinte specifice este egala cu cea a asociatului care a
contribuit cu aportul cel mai mic.

III. Plata dividendelor:

Stabilirea platii dividendelor repr atributul exclusiv al AGA.

 La incheierea exercitiului financiar, daca din situatia financiara anuala rez ca societatea a realizat porfit,
asociatii au libertatea de a decide fie distribuirea lui sub forma de dividende, fie reinvestirea profituluiin activitatea
societatii.

Din mom stabilirii de catre AGA a dividendului, dr la dividende al asociatilor inceteaza sa mai fie un dr social
si devine un dr de creanta individual al asociatilor fata de societate.

Dividendele se platesc in termenul stab de AGA sau dupa caz, satuat prin legile speciale, dar nu mai tarziu de
6 luni de la data aprobarii sit financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea va
plati dobanda penalizatoare calculata cf art 3 OG 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pt
oblg banesti, precum si pt regl unor masuri financiar-discale in domeniul bancar, daca prin actul constitutiv sau prin
hot adunarii generale a asociatilor care a aprobat sit financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stab o
dobanda mai mare –art 67 (2) Lege.

Este posibil ca in cursul exercitiului financiar actiunile sau partile sociale sa fie concesionate , legea
conditioneaza dar nu interzice circulatia jur a fractiunilor capitalului social. Intr-o atare situatie se pune problema de
a sti care va fi pers indreptatita la plata dividendelor. art 67 (6) Lege:dividendele care se cuvin dupa data transmiterii
actiunilor apartin cesionarului, in afara de cazul incare partile au convenit altfel. Pentru ipoteza cesiunii, legea
instituie regula titularului actual al fractiunilor capitalului social, in sensul ca dividendele se cuvin celor care aveau
calitatea de asociati in mom stabilirii de catre AGA. Solutia este intarita si de prev art 123 (3) Lege: actionarii
indreptatiti sa incaseze dividendele sau sa exercite orice dr sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele
furnizare de registrul independent prival al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta.

SA capital social impartit pe actiuni; obligatiile sunt garantate cu patrimoniul social; actionarii raspund
numai in limita aprotului lor

SRL obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asociatii raspund numai in limita aportului lor

Pe parcurs, asociatii pot decide schimbarea societatii dintr-o forma jur in alta. Forma juridica trebuie prev in
AC.

La alegerea formei jur a soc contribuie factori precum natura operatiunilor comerciale ce urmeaza a fi
exercitate, intinderea cap social, nr asociatilor. Sunt insa si domenii ca cel bancar si al asigurarilor pt care legiuitorul
impune forma jur a societatii pe actiuni.
 Clasificarea societatilor
I. Criteriul naturii societatii:  prevalenta elementului personal sau a celui material al societatii
Societatile de pers: nr mic de asociati, la baza calitatile pers ale asociatilor si increderea reciproca a acestora,
intuitu personae (SNC, SCS)

Societatile de capital: nr mare de pers impus in principal de nevoile cap soc, nu prezinta interes cal pers ale
asociatilor; element esential: cota de capital detinuta de asociat (intuitu pecuniae) (SA SCA)

Societatile de pers Societatile de capitaluri

Aportul social Poate fi constituit sub toate cele trei
forme: numerar, natura si munca
asociatilor
Circulatia fractiuilor capitalului Partile sociale si de interes pot fi
social transmise in conditii mai restrictive
Persoana asociatilor Conteaza calitatea asociatilor si
increderea reciproca, societatile se
dizolva prin faliment, incapacitate,
excludere, retragere sau deces al
unuia dintre asociati, cand datorita
acestor cauze, nr de asociati s-a
redus la unul singur, afara de
exceptiile prev de lege- art 229 Lege
Poate consta doar in numerar si
natura
Actiunile pot fi instrainate, gajate, ori
urmarite silit fara indeplinirea
vreunei conditii speciale
Asemenea clauze sunt irelevante,
societatile se dizolva numai daca nr
actionarilor s-a redus sub limita
prevazuta de lege (2), indiferent de
cauza reducerii nr actionarilor

SRL nu se incadreaza in vreuna din categorii, imprumuta unele caractere de la una si cealalta.

II. Criteriul intinderii rasp ascociatilor

SNC SA si SRL SCS si SCA
Asociatii rasp nelimitat si solidar pt Asociatii rasp pana la concurenta Raspundere diferita: asociatii
oblg societatii aporturilor lor comanditati rasp nelimitat si solidar
si asociatii comanditari numai in
limita aportului lor

III. Criteriul impartirii cap social:

Parti de interes: SNC, SCS

Actiuni: SA si SCA

Parti sociale: SRL

Modul de transmitere a fractiunilor cap social: partile de interes nu sunt transmisibile, iar partile sociate se
pot transmite in mod exceptional si in cond prev de lege- art 202 Lege, actiunile sunt carmuite de principiul liberei
circulatii a acestora.
IV. Criteriul posibilitatii emiterii unor titluri de valoare:
Singurele soc care pot emite titluri de val sunt SA si SCA. Dintre toate fractiunile cap social, doar actiunile
repr titluri de valoare.

Calitatea de titlu de valoare confera titularilor dr de a le valorifica prin cesiune sau constituirea de garantii.

Actele constitutive ale sociatatii reglementate de LS

Indiferent de fm juridica, societatea ia nastere prin inchieirea actelor constitutile de catre asociati. Orice
societate se constituie, se organizeaza si functioneaza in baza unor a.j. care paorta denumirea specifica de Acte
constitutive ale societatii.

Art 5 Legecontr de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic denumit act constitutiv

SA si SRL se poate constitui prin contract de societate si statut.

SRL se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz, se intocmeste doar
stautul.

Denumirea de act constitutiv desemneaza atat inscrisul unic, cat si contr de societate sau statutul societatii

Contractul de societate
I. Conditiile de fond: art 1179 NCC

1. Consimtamantul valabil al asociatilor:

trebuie exprimat cu vointa de a constitui o soc si de a colabora in comun la desf activ acesteia (affectio
societatis).

Nr asociatilor: cel putin 2 asociati, exceptie: SRL se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure pers
(societate unipersonala); art 12 lege: SRL nu poate depasi nr de 50 de asociati

Partile contractante (fondatorii): PF, PJ sau PF cu PJ

Pers care se preocupa de constituirea soc si semneaza actul constitutiv al acesteia, pers care au un rol
determinat in constituirea soc sunt considerati fondatori. Aceste pers nu trebuie sa se afle in stare de
incompatibilitate: art 6 (2) Lege: nu pot fi fondatori pers care potrivit legii sunt incapabile ori care au fost
condamnate pt infr contra patrimoniului prin nesocotirea increderii, infr de coruptie, delapidare, infr de fals in
inscrisuri, evaziune fiscala, infr prev de L 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pt
instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism sau pt infr prev de L 31/90.

Calitatea de asociati a sotilor: Legea 31 nu contine reguli exprese, se aplica NCC un sot nu poate deveni
asociat prin aportarea bunurilor comune decat cu cosnimtamantul celuilalt sot, disp 349 aplicandu-se in mod
corespunzator. art 1882 (1) teza a doua NCC

Viciile de consimtamant: consimtamantul nu trebuie sa fie alterat de eroare, dol sau violenta.

Eroarea nu produce nulitatea cand cade asupra pers cu care s-a contractat, afara de cazul cand consideratia
pers este determinanta la incheierea contr de societate eroarea asupra pers ar putea constitui cauza de nul a
contr sde societate doar in cazul soc de pers pt ca in cazul soc de capitaluri pers asociatului nu prezinta relevanta la
incheierea contr.

2. Capacitatea partilor:

Pt incheierea contr, PF trebuie sa aiba cap deplina de exercitiu dar nu este exclusa pos participarii unui minor
prin ocrotitorul sau legal la incheierea unui contr de societate mai ales in cazul in care aceasta operatiune poate fi
calificata ca o forma de plasament de capital. Se include si minorul de 16 ani care dobandeste cap de exercitiu
deplina.

Pers pusa sub curatela are cap deplina de exercitiu si poate participa la constituirea unei societati.

Art 82 Lege asociatii nu pot lua parte ca asociati cu rasp limitata in alte societati concurente sau avand
acelasi ob de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul
asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati. Consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau
operatiunile, fiind anterioare actului constitutiv, au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestai nu au interzis
continuarea lor. In caz de incalcare a acestor interdictii, soc, in afara de dr de a-l exclude pe asociat, poate sa decida
ca acesta a lucrat in contul ei sau sa ceara despagubiri.

art 14 Lege O PF sau PJ nu poate fi asociat unic decat intr-o singura SRL. O SRL nu poate avea ca asociat
unic o alta societate cu rasp limitata alcatuita dintr-o singura pers. In caz de incalcare a prev de mai sus, statul, prin
MFP precum si orice pers interesata, poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituita.

3. Obiectul contractului:

 doua sensuri: dr comun si cel de ob al societatii.

Ob contr de societate trebuie sa fie determinat, licit si moral.

Ob al contr de societate: activitatea societatii, operatiunile comerciale pe care aceasta le savarseste. Op

comerciale care constituie ob de activ al soc sunt stab de catre ascotiati si trebuie mentionate in actele constitutive
ale societatii. – art 1882 (2) NCC

Regula: asociatii au libertatea alegerii operatiunilor comerciale care constituie ob de activitate al societatii.

Interdictii: nu pot face ob de activ al unei soc activitatile care, potrivit legii, constituie infr, cele care
constituie monopol de stat, cele privind favricarea sau comercializarea de droguri ori narcotice in alt scop decat ca
medicament ori imprimarea hartilor cu caracter militar.

4. Cauza contr de societate: impartirea profitului obtinut din activ soc ce se constituie

Trebuie sa existe, sa fie licita si morala, sa nu incalce legea ordinea publica si bunele moravuri.

5. Consecintele nerespectarii cond de fond ale contr de societate:

 nulitatea contr de societate

Ef nul contr de soc difera in rap de conditia de fond incalcata.

Salvagardarea societatii ca entitate jur: viciul de consimtamant al unui asociat sau incapacitatea unui asociat
va afecta numai rap jur care il priv pe acest asociat, fara sa influenteze validitatea rap celorlalti asociati- art 1256 NCC

Incapacitatea atrage nul contr si implicit al societatii (art 56 lit b) lege) daca toti fondatorii au fost, potrivit
legii, incapabili la data constituirii societatii.

Ob si cauza nulitatea contr de societate art 56 lit c) lege

II. Conditiile de forma ale contr de societate:
1. Forma inscrisului sub semnatura privata a contr de societate:

art 5 (6) Lege actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semenaza de toti asociatii sau in caz de
subscriptie publica, de fondatori. Cand imbraca fm inscrisului sub semnatura privata, actul constitutiv dobandeste
data certa si prin depunerea la ORC

2. Forma autentica a contr de societate:

Exceptii pt care legea prevede forma autentica- art 5 (6) Lege forma autentica obligatorie at cand:

 printre bunurile subscrise ca aport la cap social se afla si un imobil

 se constituie o SNC sau SCS
 SA se constituie prin subscriptie publica

Desi legea impune fm autentica contr de societate doar in 3 sit regl in mod expres, nimic nu impiedica partile
sa dea fm autentica si daca nu e nevoie.

3. Consecintele nerespectarii cond de forma ale actului constitutiv:

art 1884 (2) NCC sub sanctiunea nul abs, contr prin care se infiinteaza o soc cu pers jur, trebuie incheiat in
fm scrisa si trebuie sa prevada asociatii, aporturile, fm juridica, ob, denumirea si sediul societatii.  forma scrisa ad
validitatem

art 56 lit a) Lege nul unei societati intervine si at cand lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in fm
autentica, in sit prev de lege.

III. Cuprinsul contr de societate:

Elemente obligatorii SNC, SC si SRL art 7 Lege

Elemente obligatorii SA si SCA art 8 Lege

Clauzele privesc idenficiarea partilor, individualizarea societatii, caracteristicile societatii, conducerea si

gestiunea societatii, dr si oblg asociatilor, dizolvarea si lichidarea societatii.

1. Clauzele de identificare a partilor:

Art 81 lege

Pf: nume, prenume, CNP si daca e cazul, echivalentul acestuia, potrivit legislatiei nationale aplicabile, locul si
data nasterii, domiciliul si cetatenia

PJ: denumirea, sediul, nationalitatea, nr de inregistrare in ORC sau CUI, potrivit legii nationale aplicabile.

2. Clauzele privind identificarea viitoarei societati:

Denumirea (firma ) societatii: stab in cf cu art 30-36 Legea 26.1990 ORC

Forma juridica: aleasa de asociati cu resp disp art 3 Lege in functie de interesele asociatilor
 Sediul social: locul unde este situata societatea (imobil apt a servi unei astfel de destinatii; art 17 (3) Lege
la acelasi sediu vor putea functiona mai multe soc, numai daca imobilul prin structura lui si suprafata sa utila permite
functionarea mai multor societati in incaperi diferite sau in spatii distinct partajate. Nr soc care functioneaza intr-un
imobil nu poate depasi nr de incaperi sau spatii distincte obtinute prin partajare.

3. Clauzele privind caracteristicile societatii: ob de activitate, durata si cap social

Ob de activ: operatiunile comerciale pe care soc isi propune sa le exercite. Legea impune stab obiectul de
activ al soc cu precizarea domeniului si activitati principale prin specificarea activ cu respectarea Nomenclatorului de
clasificare a activ din economia nationala CAEN

Durata societatii: determinata sau nelimitata. Daca e determinata, la expirarea duratei, soc se dizolva si se
lichideaza ope legis

Cap social: SNC, SCS si SRL AC trebuie sa cuprinda cap social cu mentionarea aportului fiecarui asocial, in
numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii. La SRL se va preciza nr si val nominala a
partilor sociale, precum si nr partilor sociale atribuite fiecarui asociat pt aportul sau.

SA sau SCA trebuie mentionat capitalul social subscris si cel varsat si in cazul in care soc are un cap
autorizat, si cuanumul acestuia. Pt SA care se constituie prin subscriere integrala si simultana a cap soc, trebuie
facuta mentiunea daca in mom constituirii se varsa intreg cap social sau doar o parte din acesta, cu precizarea
termenului in care va fi varsat in integralitate

art 9 (2) Lege in SA ce se constituie prin subscriere integrala si simultana, asociatii pot varsa aporturile lor
in cuantum de cel putin 30% din cap subscris, urmand ca aportul in numerar sa fie varsat in termen de 12 luni de la
data inmatricularii, iar aportul in natura in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii soc.

AC al SA sau SCA va cuprinde natura si val bunurilor constituite ca aport, nr de actiuni aocrdare pt acestea,
numele sau dupa caz, denumirea pers care le-a adus ca aport. Trebuie mentionat in AC nr si val nominala a
actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator, iar daca sunt mai multe categ de actiuni, trebuie
aratat nr, val nominala si dr conferite fiecarei categorii de actiuni. Daca actionarii convin vreo restrictie cu privire la
transferul de actiuni, aceasta va trebui consemnata in mod obligatoriu in AC al societatii

SRL minim 200 lei

SA 90.000 lei minim

4. Clauzele privind conducerea si administrarea societatii:

SNC, SCS si SRL AC trebuie sa prevada asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau
administratorii neasociati, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite
impreuna sau separat

SA sau SCS AC trebuie sa cuprinda puterile conferite administratorilor, respectiv membrilor directoratului
si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat, datele de identificare ale primilor cenzori sau a primului
auditor financiar, dupa caz, al societatii.

5. Clauzele privind dr si oblg asociatilor:

SNC, SCS si SRL AC trebuie sa prevada partea fiecarui asociat la profit si la pierderi – art 7 lege

SA sau SCA AC trebuie sa prevada modul de distribuire a profitului si de suportare a pierderilor- art 8 lege
 SA sau SCA trebuie stipulat orice avantaj acordat in mom infiintarii soc sau pana in mom in care societatea
este autorizata sa sii incepa activitatea, oricarei pers care a participat la constituirea soc ori la tranzactii conducand la
acordarea autorizatiei in cauza, precum si identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje

Principalele oblg ale asociatilor sunt cele ref la varsarea aporturilor la care s-au obligat.

Asociatii sunt liberi sa stabileasca modul de impartire a profitului si de suportare a pierderilor. Sunt interzise
clauzele leonine.

6. Clauzele privind sediile secundare ale societatii:

Sediile secundare repr sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica.
Daca se infiinteaza odata cu soc sediile secundare trebuie mentionate in AC. Daca in mom constituirii nu se
infiinteaza sedii secundare, atunci in AC trebuie spectificate cond pt infiintarea ulterioara, daca se are in vedere o
atare infiintare.

7. Clauzele privind dizolvarea si lichidarea societatii:

modul de dizolvare sau lichitare

In lipsa de stipulatie art 227 si urm Lege

Statutul societatii

SA, SCA si SRL se constituie prin contr de societate si statut

art 5 (3) lege contr de soc si statut pot fi incheiate sub forma unui inscris unic denumit AC

I. Cond de validitate ale statutului soc:

Statutul are val unei conventii in sensul dr comun, trebuie indeplinite cond de la art 1179 NCC.

Forma scrisa sau autentica dupa caz- art 5 (6) lege

II. Cuprinzul statutului societatii:

art 5 (5) lege principalele clauze

Daca contr de soc si statutul constituie actel distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a
asociatilor si clauzele reglementand organizarea, functionarea si desf activitatii societatii.

Statutul este conceput ca un act dezvoltator al contr de societate, in care sunt detaliate aspectele legate de
organizarea si functionarea societatii: modul de constituire si functionare a organelor de delibirare si administrare
ale soc, conditiile de adoptare a hot, organele de control asupra gestiunii soc, conditiile pe care treubie sa le
indeplineasca pers ce urmeaza sa fie desemnate in org de conducere si administrare a soc etc

Formalitatile necesare constituirii societatilor

 Pt dobandirea pers jur si implicit a cal de sub de dr distinct de asociatii ce o infiinteaza, soc trebuie sa
parcurga urmatoarele formalitati:

 intocmirea actului sau actelor constitutive in forma ceruta de lege

 inmatricularea si autorizarea functionarii soc
 publicitatea privind constituirea soc si inscrierea fiscala a societatii

I. Intocmirea actelor constitutive:

Inscris sub semnatura privata datat si semnat de catre toti asociatii sau in caz de subscriptie publica de
fondatori

AC data certa depunerea la ORC

Cand trebuie forma autentica, notarul public verifica legalitatea actelor (art 9 L 36/1995) pt a nu cuprinde
clauze contrare legii si bunelor moravuri. Daca e cazul, notarul refuza intocmirea AC

1. Efectele intocmirii AC asupra viitoarei soc:

Problema pers jur a unei soc aflate in curs de constituire- art 205 NCC

Principiul potrivit caruia PJ care sunt supuse inregistrarii au cap de a avea dr si oblg de la data inregistrarii lor,
insa cu toate cestea, PJ prev la alin (1) pot chiar de la data actului de infiintare sa dobandeasca dr si sa isi asume oblg
insa numai in mas necesara pt ca PJ sa ia fiinta in mod valabil.

Societatea aflata in curs de constituire dobandeste cap de folositna si implicit cap de exercitiu restransa care
priveste dr si oblg relative la constiuirea valabila a societatii.

In virtutea acestei cap jur restranse, asociatii pot deschide un cont la o societate bancara in vederea varsarii
capitalului social si se recunoastea si validitatea contr de comodat sau locatiune asupra imobilului in care soc
urmeaza sa-si stab sediul social.

art 36 (2) lit e) lege actele incheiate in contul societatii trebuie aprobate de catre asociati.

II. Inmatricularea si autorizarea functionarii soc:

Inmatricularea in ORC si autorizarea functionarii in cond L 26/1990, ale L 359/2004 privind simplificarea form
la inregistrarea in ORC a PF, asociatiilor familiale si PJ, inregistrarea fiscala a acestora si autorizarea functionarii PJ si
OUG nr 116/2009 pt instituirea unor mas privind activ de inregistrare in ORC.

1. Cererea de inmatriculare a societatii:

cerere-tip adresata biroului unic din cadrul ORC in a carui raza teritoriala se va afla sediul societatii.

art 36 lege fondatorii, primii administratori sau daca e cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului
de supraveghere ori un imputernici al acestora vor solicita inmatricularea soc in ORC in 15 zile de la data incheierii AC

Cererea trebuie sa fie insotita de urm doc:

 AC
 dovada efectuarii varsamintelor in conditiile AC
 dovada sediului declarat si a disponibilitatii fimrei
 in cazul aportului in natura subscris si varsat la constituire, actele privind propr iar in cazul in care
printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate
 actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobarea de catre asociati
  declaratia pe propria rasp a fondatorilor, a primilor administratori si dupa caz, a primilor directori,
resp a primilor membri ai directoratului si ai consiliolui de supraveghere si daca e cazul, a primilor
cenzori
 alte acte sau avize prev de legi speciale in vederea constituirii

2. Soltionarea cererii de inmatriculare a SC:

OUG 116/2009: competenta de solutionare a cererilor de inregistrare in ORC si dupa caz, a alotr cereri aflate
in competenta de solutionare a judecatorului delegat, va apartine, pana la reglementarea activitatii de inregistrare in
RC efectuata de registratori comerciali, directorului ORC de pe langa tribunal si.sau persoanei ori pers desemnate de
catre directorul general al ONRC

Obiectul controlului de legalitate il reprezinta respectarea normelor imperative privind constituirea soc regl
de L 31, precum cele ref la : nr asociatilor, cap soc subscris si varsat, aporturile asociatilor, ob de activitate, existenta
si valabilitatea actelor anexate cererii de inregistrare etc

Daca exista aporturi in natura, art 38 (1) lege se va intocmi un rap de catre unul sau mai multi experti care
va cuprinde descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun si se va evidentia daca val acestuia corespunde nr si valorii
actiunilor acordate in schimb. Raportul trebuie depus de catre fondatori in termen de 15 zile de la data aprobarii
sale, la ORC. RC va trimite o notificare cu privire la depunerea rap exertilor catre Regia Autonoma M Of pt a fi
publicata.

3. Solutiile pronuntate:

Admiterea cererii de inmatriculare a soc:

Art 6 OUG 116/2009 cand cerintele legale sunt indeplinite, directorul ORC si/sau pers desemnata, prin
rezolutie, va autoriza constituirea societatii. Inmatricularea se efectueaza in termen de 24 de ore de la data rezolutiei
directorului ORC sau pers desemnate prin care se autorizeaza inmatricularea societatii comerciale.

Inmatricularea societatii in RC are dr consecinta dobandirea pers jur a societatii. art 41 (1) lege societatea
este PJ de la data inmatricularii in RC

Respingerea cererii:

Daca AC este contrar legii sau nu este insotit de documentatia prev in mod expres de lege, directorul RC sau
pers desemnata, respinge cererea.

Se poate acorda termen pt a inlatura neregularitatile sau pt procurarea ori modificarea actelor necesare
autorizarii si inregistrarii soc.

Rezolutia este executorie de dr. Se poate formula impotriva rezolutiei plangere in termen de 15 zile de la
pronuntare pt parti si de la data publicatrii rezolutiei sau a actului modificator al actului constitutiv in Mof, pt orice
alte pers interesate.

Solutionarea plangerii este de competenta instantei de judecata. Hotararea pronuntata in solutionarea

plangerii este executorie si este supusa numai apelului.

4. Certificatul de inregistrare:

Dupa inregistrare, ORC elibereaza certificatul de inregistrare care contine: CUI, atesta ca soc a fost luata in
evidenta ORC si cuprinde mentiuni cu privire la : firma societatii, sediul social, activitatea principala, nr de ordin din
Oficiul comertului si CUI atribuit de MFP
III. Publicitatea privind constituirea societatii si inscrierea fiscala a societatii:

1. Pub privind constituirea societatii:

Constituirea soc supusa pub in Mof

art 14 lega 359/04 dupa efectuarea inmatricularii, un extras al rezolutiei directorului sau pers desemnate
se comunica, din oficiu, RAMOf spre publicarea pe cheltuiala societatii.

Extrasul rezolutiei supus pub cuprinde: nr si data rezolutiiei, denumirea, sediul social si fm jur, numele si
adresa fondatorilor, administratorilor si cand e cazul, al cenzorilor, domeniul si activitatea principala, cap social si
durata de functionare.

La cerere si pe cheltuiala societatii, rezolutia directorului sau a pers desemnate se poate publica integral in
MOF.

Neindeplinirea cerintelor privind publicitatea constituirea societatii nu atrage nulitatea societatii, ci produce
efectul inopozabilitatii fata de terti a inregistrarii societatii

2. Inscrierea fiscala a societatii:

Concomitent cu efectuarea inmatricularii societatii se realizeaza si inscrierea fiscala a acesteia.

Pe baza datelor cuprinse in cererea de inregistrare fiscala, comunicate de ORC, MFP atribuie CUI. Certificatul
de inregistrare, continand CUI atesta atat luarea societatii in evidenta ORC cat si luarea in evidenta organului fiscal.

Regimul actelor juridice incheiate in cursul constituirii societatii

Art 53 lege

Potrivit art 36 (2) lit e) lege, cererea de inmatriculare a societatii trebuie sa fie insotita de actele
constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati. Pt a fi opozabile societatii, actele
incheiate in faza de constituire a acesteia trebuie depuse la ORC, anexate cererii de inmatriculare.

Efectuarea acestora acte: fondatorii, reprezentatntii si alte pers, care au lucrat in numele unei societati in
cusr de constituire, raspund solidar si nelimitat fata de terti pt actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii,
in afara de cazul in care societatea, dupa ce a dobandit pers jur, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt
considerate a fi fost ale societatii inca de la data incheierii lor.

In cazul in care societatea, datorita obiectului sau de activitate, nu isi poate incepe activitatea fara a fi
autorizata in acest sens, rasp fondatorilor si a reprezentantilor societatii nu este aplicabila angajamentelor rezultate
din contracte incheiate de societate, sub conditia primirii acestei autorizatii. In aceasta situatie, rasp devine exclusiv
societatii- art 53 (2) lege

Consecintele incalcarii cerintelor legale de constituire a societatii

Neregularitatile care se pot ivi cu prilejul constituirii unei societati se rezuma la 3 aspecte:

 cazul neinregistrarii societatii

 neregularitatile constatate de catre directorul ORC sau de pers desemnate cu ocazia verificarii
legalitatii inregistrarii
  neregularitatile constatate dupa inregistrarea societatii

I. Neinregistrarea societatii:

art 47 lege: in cazul in care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut inmatricularea ei in termen
legal orice asociat poate cere ORC efectuarea inmatricularii, dupa ce, prin notificare sau scrisoare semnata, i-a pus in
intarziere, iar ei nu s-au conformat in cel mult 8 zile de la primire. Daca totusi inmatricularea nu s-a efectuat in
termenele prev de lege, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor, dupa trecerea a 3 luni de
la data autentificarii (intocmirii) AC, in afara de cazul in care acesta prevede altfel. Daca un asociat a cerut
indeplinirea formalitatilor de inmatriculare, nu sevor mai putea pretinde de niciunul dintre ei eliberarea de obligatiile
ce decurg din subscriptie.

art 1893 NCC societatile supuse inmatricularii cf legii si ramase neinmatriculate, precum si societatile de
fapt sunt asimilate societatilor simple  soc civ fara pers jur; societatea regl de LS inainmatriculata ramen la faza
contractuala, nefiind tratata ca un sub de dr distinct de asociatii care au constituit-o. Se intelege pt datoriile
societatii vor rasp asociatii si pers care au lucra in numele acesteia.

II. Neregularitatile constatate de directorul ORC sau de pers desemnata cu ocazia verif legalitatii inregistrarii.

 lipsa AC, lipsa unor lauze regl la art 7 si 8, incalcarea unor disp imperative ale legii, lipsa documentatiei
necesare inmatricularii etc.

In cond in care cererile de inregistrare si doc depuse in sustinerea acestora nu indeplinesc cond prev de lege
se acorda prin rezolutie un termen de amanare de cecl mult 15 zile care poate fi prelungit o singura data, cu max 15
zile la cererea motivata a solicitantului. Daca in termenul acordat nu se indeplinesc oblg  cererea de inreg este
respinsa.

 in concordanta cu principiul disponibilitatii specific actelor procesuale civile

Respingere impotriva rezolutiei se poate formula plangere la instanta de judecata iar impotriva hotararii
de solutionare a plangerii se poate exercita calea de atac a recursului.

Raspunderea pt prej cauzate de reguzul inmatricularii societatii este solidara si nelimitata si apartine
fondatorilor, repr soc si primilor membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societatii.

III. Consecintele neregularitatilor constatate dupa inregistrarea societatii:

 actiunea in regularizare a societatii si actiunea in anulare a societatii

1. Actiune in regularizare a societatii:

art 48 LS societatea este oblg sa ia masuri pt inlaturarea neregularitatilor in cel mult 8 zile de la data
constatarii acestora. Daca nu se conformeaza , orice pers interesata paote cere tribunalului sa oblige organele
societatii sub sanctiunea paltii de d-i sa le regularizeze. Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea
unui termen de un an de la data inmatricularii societatii.

Poate fi exercitata de catre orice persoana interesata : asociati, membri ai organelor de conducere,
administrare si control al societatii, salariati, creditori etc.

Competenta: tribunalul

Prescriptie: un an de la data inmatricularii societatii  dupa aia doar actiunea in anulare a societatii

art 49 LS fondatorii, reprezentantii societatii precum si primii membri ai organelor de conducere, de
administrare si control ale societatii raspund nelimitat si solidar pt prej cauzate si in acest caz.
 2. Actiunea in anularea societatii:

Cauze de nulitate  art 56 LS enumerate limitativ

Nulitatea unei soc inmatriculate in Rc poate fi declarata de tribunal numai at cand:

 lipseste AC sau nu a fost incheiat in forma autentica in sit prev la art 5 (6) LS
 toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili la data constituirii societatii
 obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice
 lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii
 lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii
 AC nu prevede denumirea societatii, ob de activitate, aporturile asociatilor sau cap soc subscris
 s-au incalcat disp legale privind cap soc minim, subscris si varsat
 nu s-a respectat nr minim de asociati, prev de lege

Se urmareste ocrotirea unui interes general

Titularul cererii: orice pers interesata

Competenta: tribunalul de la sediul societatii supuse anularii

Actiune imprescriptibila.

Si aici se urmareste salvagardarea societatii art 57 LS: nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza
ei, invocata in cererea de anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal.

art 58 LS de la data la care hot jud de declarare a nulitatii a devenit def, societatea inceteaza fara efect
retroactiv si intra in lichidare, se aplica disp de la lichidare, se numesc prin hotarare lichidatorii

Tribunalul comunica hotararea ORC care dupa mentionare o va trimite M.Of. spre publicare.

Regimul jur al nulitatii societatii regl de LS este dif de cel al nulitatii regl de dr comun art 59 LS: declararea
nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau. Nici societatea si nici asociatii nu pot opune
tertilor de b-c nulitatea societatii.

Raspunderea pt obligatiile asumate de societatea supusa anularii asociatii rasp pt oblg sociale pana la
acoperirea acestora in cf cu prev art 3 LS nu extinde raspunderea fondatorilor, reprezentantilor societatii, precum si
a primilor membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societatii pt prej cauzate ca urmare a
declararii nulitatii societatii. Unele opinii spun ca fondatorii, repr societatii si primii membri iai organelor de
conducere, administrare si control ale societatii ar trebui sa rasp nelimitat si solidar pt prej cauzate.

3. Concursul intre actiunea in regularizare si actiunea in anulare a societatii:

Se apreciaza ca ar trebui sa aiba castig de cauza si sa se acorde intaietate actiunii in regularizare.

IV. Efectele nerespectarii cerintelor legale privind publicitatea constituirii societatii:

In caz de neconcordanta intre textul depus la ORC si cel pub in M.Of. societatea nu poate opune tertilor
textul publicat.

Principalul ef jur al faptelor si operatiunilor pt care nu s-a efectuat publicitatea il constituie inopozabilitatea
acestora fata de terti art 50 LS: actele sau faptele pt care nu s-a efectuat publicitatea prev de lege nu pot fi opuse
tertilor, in afara de cazul in care societatea face dovada ca acestia le cunosteau. Cu toate acestea, operatiunile
efectuate de societatea inainte de a 16-a zi de la data publicarii in M.Of. , rezolutiei directorului/pers desemnate nu
sunt opozabile tertilor care dovedesc ca au fost in imposibilitatea de a lua cunostinta de ele.
 Tertii pot invoca insa actele sau faptele cu privire la care nu s-a indeplinit publicitatea, in afara de cazul in
care omisiunea publicitatii le lipseste de efecte.

Infiintarea sucursalelor si filialelor societatii regl de LS

 sedii secundare, fara pers jur

Societatea isi poate desfasura activ si prin infiintarea sucursalelor sau a alte societati de sine statatoare care
beneficiaza de pers jur proprie, pe care legea le intituleaza filiale.

Asociatii pot hotari inca din mom constituirii infiintarea sucursalelor sau a alotr sedii secundare sau ulterior
pe parcursul desf activitatii societatii.

I. Regimul jur al sucursalelor si filialelor:

1. Sucursale: art 43 LS dezmembraminte fara pers jur ale societatii si se inregistreaza, inainte de inceperea
activitatii lor, in RC din judetul in care vor functiona. Nu poate fi subiect al rap jur, actele jur la care participa se
incheie in numele si pe seama societatii-mama prin reprezentantii acesteia. Patrimonial: sunt dotate cu anumite
bunuri pt a desfasura o activitate de catre societate

2. Filiala: art 42 LS societati cu pers jur, se infiinteaza in una din formele de societate si in conditiile prev pt
acea forma. Vor avea regimul jur al formei de societate in care s-au constiuit. Participa in nume propriu la rap jur,
dobandind dr si obligatii proprii, distincte de ale societatii-mama

Diferenta: de natura economica filiala se constituie cu aport majoritar al societatii-mame (societatea-

mama detine majoritatea capitalului social in filiala si tot astfel majoritatea dr de vot in AGA ale filialei)

II. Conditiile necesare infiintarii sucursalelor:

LS regl numai cond privind infiintarea sucursalelor si a celorlalte sedii secundare.

art 7 si 8 LS AC trebuie sa cuprinda sediile secundare at cand se infiinteaza odata cu societatea sau
conditiile pt infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare. Daca se constituie sucursala de-odata
cu societatea trebuie sa se precizeze in AC ob lor de activ, organul care va desemna reprezentantul sucursalei si
puterile sale.

Daca asociatii au omis sau nu au avut in vedere infiintarea sucursalelor sau a sediilor secundare in mom
constituirii societatii, ele vor putea fi infiintate ulterior prin hotararea asociatilor.

Daca sucursala se infiinteaza in alta localitate sau judet decat societatea-mama, se va inregistra in RC din
judetul in care va functiona.

Celelalte sedii secundare- agentii, pct de lucru sau alte asemenea sedii se vor mentiona numai in cadrul
inmatricularii societatii in RC de la sediul principal- art 43 LS

art 45 (2) LS obliga conducatorii sucursalelor sa depuna la ORC semnaturile lor la data depunerii cererii de
inregistrare, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi in timpul functionarii societatii, in termen de 15
zile de la alegere.

Personalitatea juridica a societatii reglementate de LS

I. Atributele de identificare ale societatii:

Firma societatii: numele sau denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza-
art 30 L ORC

Firma trebuie consemnata in mod obligatoriu in AC ale societatii

Art 32-36 L ORC

Verificarea disponibilitatii firmei si a emblemei se face de catre ORC inainte de intocmirea AC sau dupa caz,
de mosificare a firmei sau a emblemei.

Societatea mai poate avea emblema. (facultativ)

Sediul societatii: trebuie sa fie prevazut in AC

 este unul din elementele in rap de care se stabileste nationalitatea societatii

 este atributul care serveste la rez unor probleme procedurale
 aici se comunica societatii actele procedurale si tot in rap de sediu se det instanta competenta sa sol
litigiile in care societatea apare ca parata
 tot aici opereaza prezumtia ca se gasesc organele de conducere si administrare ale societatii si ca se
tine evidenta financiar-contabila a acesteia

Nationalitatea societatii distincta de PF sau PJ care au constituit-o

Sediul trebuie sa fie in ro ca sa se aplice legea romana

II. Vointa societatii regl de LS:

 se formeaza prin vointa asociatilor PF sau PJ.

In cadrul societatii, vointele individuale ale asociatilor, prin manifestarea lor in adunarea generala, devin o
vointa colectiva, care constituie vointa sociala, a societatii ca PJ

Vointa sociala este carmuita de principiul majoritatii, fiind obligatorie pt toti asociatii art 132 LS: hot luate
de AG in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pt actionarii care nu au luat parte la adunare sau au
votat contra

Formarea vointei sociale:

 Societatile de persoane: asociatii pot lua hot valabile cu majoritatea absoluta a capitalului social in cazurile
prev expres de lege- art 76-78 si 86 LS
 Societatile de capitaluri: conditiile de cvorum si majoritate sunt diferite dupa cum este vb de AGOA sau
AGEA si in functie de prima sau a doua convocare- art 112 si 115 LS majoritatea se rap la dr de vot si nu la
nr actionarilor
 SRL: hotararile se iau prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor a partilor sociale iar pt
modificarea actelor constituitve, cu votul tuturor asociatilor, afara de cazul cand in AC se prevede altfel- art
192 LS majoritatea este rap atat la nr asociatilor cat si la cap soc

Vointa sociala se manifesta prin membrii organelor de conducere si administrare ale societatii, mandatati cu
puterea de a reprezenta societatea in rap cu tertii.

III. Capacitatea juridica a societatii:

 Capacitatea jur a societatii regl de LS este guvernata de regulile generale relative la cap PJ consacrate de NCC

Capacitatea jur deplina se dobandeste din ziua inmatricularii soc in RC- art 41 LS dar potrivit art 205 (3) NCC
societatea dispune de o cap de folosinta si de exercitiu restransa de la data incheierii in cond legii a actelor
constitutive cat priveste dr constituirte in fav ei, indeplinirea oblg si a oricaror masuri preliminare ce ar fi necesare,
dar numai in camsura in care sunt cerute pt ca societatea sa ia fiinta in mod valabil.

Cap de fol si de exe supuse principiului cap PJ- art 206 NCC

Capacitatea jur a societatii regl de LS se restrange la desf activ si operatiunilor cu scop lucrativ, astfel cum
rez din chiar prevederile art 1 lege.

Societatea isi exercita dr si isi indeplineste obligatiile prin organele de conducere si administrare- art 218
NCC

IV. Patrimoniul societatii

 patrimoniul propriu distinct de cel al asociatilor care au constituit-o.

Totalitatea dr si oblg cu caracter patrimonial

Caracterul autonom al patrimoniului consecinte juridice:

 bunurile aduse ca aport de asociati ies din patrimoniul lor si intra in patrimoniul societatii- art 65 LS
Odata aduse ca aport in societate, bunurile nu mai pot fi urmarite de creditorii asociatilor ce
le-au varsat. In cazul soc de persoane si al SRL creditorii personali ai asociatilor pot urmari doar
partile ce li s-ar cuveni prin lichidarea societatii. In schimb, creditorii actionarilor SA pot sechestra si
vinde actiunile debitorilor lor
 bunurile aduse de catre asociati formeaza gajul general al creditorilor sociali- art 2324 NCC
 Obligatiile societatii fata de terti nu se pot compensa cu obligatiile tertilor fata de asociati. Pt a opera
compensatia trebuie ca datoriile sa fie reciproce, adica sa existe intre aceleasi pers care sa fie
creditor si debitor
 Aplicarea procedurii insolventei fata de societate priveste numai patrimoniul societatii

V. Consecintele juridice ale calitatii de PJ a societatii:

 Dreptul societatii de a participa in nume propriu la rap jur:

art 193 (1) NCC
Societatea participa in calitatea de sub de dr la rap jur gratie organelor de care aceasta
dispune- art 70 LS:administratorii pot face toate operatiunile cerute pt ducerea la indeplinire a
obiectului societatii, afara de restrictiile aratate in contractul de societate.
 Raspunderea societatii pt obligatiile sociale:
 patrimoniul societatii
 Dreptul societatii de a sta in judecata ca reclamanta sau parata:
legitimare procesuala activa si pasiva- art 155 (3) NCPC
 Functionarea societatilor regl de LS
 asigurata de organele de care societatea dispune

Fiecare societate are propriile organe de conducere si administrare, din care fac parte pers imputernicite cu
gestiunea si repr societatii.

Regl: titlul III LS

Principalele organe ale societatii sunt AGA, administratorii societatii, cenzorii societatii si auditorii financiari
dupa caz.

In cazul SA care opteaza pt sistemul dualist, in locul administratorilor sunt directoratul si consiliul de
supraveghere.

AGA organul deliberator al societatii (acesta exprima vointa sociala)

Administratorii sau in cazul SA consiliul de administratie/directoratul sunt organe executve si au menirea de

a duce la indeplinire hotararile AGA. Aceste organe se preocupa in concret de exercitarea operatiunilor comerciale
specifice ob de activitate al societatii

Cenzorii si auditorii financiar sunt organele de control al gestiunii societatii. In soc de pers controlul gestiunii
se realizeaza de catre asociati, nefiind necesara desemnarea cenzorilor. In cadrul SRL controlul gestiunii se realizeaza
tot de asociati, dar daca nr acestora este mai amre de 15, desemnarea cenzorilor este obligatorie. Tot oblg este
prezenta cenzorilor si in cazul SA. Pt SA in cre actionarii opteaza pt sistemul dualist de conducere si administrare,
cenzorii sunt inlocuiti cu auditorii societatii. Deci aceste societati au auditori si nu cenzori.

1. Adunarea generala
 organ de deliberare si decizie al societatii, formata din totalitatea asociatilor societatii

Decide in principalele probleme ale societatii: alegerea organelor de conducere si administrare, desemnarea
cenzorilor sau dupa caz auditorilor societatii, modificarea societatii etc

I. Categorii de adunari generale

SA: AGEA si AGOA

SRL: nu se face distinctie

1. AGOA

art 111 LS se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la inchiderea exercitiului
financiar

Atributii:

 sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale si sa fixeze dividendul

 sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere si
cenzorii
 in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca sau sa demita auditorul
financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar
 sa fixeze remuneratia cuvenita pt exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv
membrilor consiliului de supraveghere si cenzorilor, daca nu a fost stab prin AC
 sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului
  sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz, programul de activitate pe exercitiul de
activitate urmator
 sa hotarasca gajarea, inchiderea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii

Conditii de cvorum si majoritate ale AGOA

Pt validitatea deliberarilor AGOA la prima convocre este necesara prezenta actionarilor care
sa detina cel putin o patrime din nr total de dr de vot iar hotararile se iau cu majoritatea voturilor exprimate.
AC poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate- art 112 LS

Daca AGOA intrunita la prima convocare nu indeplineste conditiile de cvorum si majoritate,

adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi
a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. Pt AGOA
la a doua convocare AC nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata

SRL: art 192 LS hotararile se iau prin votul repr majoritatea absoluta a asociatilor si a
partilor sociale, in afara de cazul in care AC prevede altfel

2. AGEA:

art 113-115 LS

Se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare ce priveste modificarea societatii.

Atributii:

 schimbarea formei juridice a societatii

 mutarea sediului societatii
 schimbarea ob de activitate al societatii
 infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte
asemenea societati fara reprezentanta juridica, daca prin AC nu se prevede altfel
 prelungirea duratei societatii
 majorarea cap social
 reducerea cap social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni
 dizolvarea anticipata a societatii
 conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni
nominative
 conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta
 conversia unei categ de oblgiatriuni in alta categorie sau in actiuni
 emisiunea de obligattiuni
 orice alta modificare a AC sau oricare alta hotarare pt care este ceruta aprobarea AGEA

art 114 LS exercitiul atributiilor de la lit b) c) si f) pot fi delegate consiliului de administratie,
respectiv directoratului prin AC sau prin hotarare AGEA. Delegarea atributiilor privind schimbarea ob de activitate
nu poate privi domeniul si activitatea principala a societatii.

Daca consiliul de administratie/directoratul este mandatat sa indeplineasca masura privind

1
majorarea cap social, disp art 220 se aplica deciziei consiliului de administratie/directoratului in mod
corespunzator.

b) si C) disp art 131 (4) si (5) , art 132 cu exceptia (6) si (7) precum si art 133 se aplica
deciziilor consiliului de administratie/directoratului in mod corespunzator.

Conditii de cvorum si majoritate:

 art 115 pt validarea deliberarii AGEA este necesara la prima convocare prezenta actionarilor
detinand cel putin o patrime din nr total de dr de vot, iar la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor
reprezentand cel putin o cincime din nr total de dr dde vot.

Hotararile sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati.
Deciziile de modif a ob principal de activ al societatii de reducere sau majorare a cap social, de schimbare a fromei
jur, de fuziune, divizare sau dizolvare a societatii se iau cu o majoritate de cel putin 2/3 din dr de vot, detinute de
actionarii prezenti sau prezentati. In actul const se pot stipula cerinte de cvorum si de majoritate mai mari- art 155
(2) si (3) LS.

SRL: pt hotararile avand ca ob modificarea contractului de societate sau a astatutului este necesar
votul tuturor asociatilor, afara de cazurile cand legea sau actul constitutiv dispune altfel- art 192 LS

II. Convocarile AGA:

Se convoaca de catre administratori si in cazul societatii pe actiuni administrata in sistemul dualist, de catre
directorat. AGA poate fi convocata si de catre asociati in conditiile prev de lege.

SA: art 119 LS consiliul de administratie/directoratul convoaca de indata AGA la cererea actionarilor
reprezentand individual sau impreuna cel putin %% din cap social sau o cota mai mica, daca in AC se prevede astfel si
daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii.

SRL: art 195 (2) LS un asociat sau un nr de asociati ce repr cel putin ¼ din cap social va putea cere
convocarea adunarii generale, arantand scopul acestei adunari.

1. Continutul convocarii:

AGA se convoaca la sediul societatii- art 195 (1) LS

SA termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii in M.Of.

SRL: convocarea dunarii se face cu cel putin 10 zile inainte de ziua fixata pt tinerea acesteia- art
195 (3) LS.

Va cuprinde: locul si data tinerii adunarii, ordinea de zi, mentionarea explicita a tuturor
problemelor care vor face ob dezbaterilor adunarii. In cazul in care pe ordinea de zi figureaza numirea
administratorilor sau a membrilor Consiliului de admin in convocare se va mentiona ca lista cuprinzand informatii cu
privire la numele, loc de domiciliu si calificarea profesionala a pers propuse pt functia de administratori se afla la
dispozitia actionarilor putand fi consultata si completata de acestia- art 117 (5) . Cand pe ordinea de zi figureaza
prop pt modificarea AC, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor- art 117 (7) LS.

2. Comunicarea convocarii:

SA convocarea se publica in M.Of Partea IV si unul dintre ziarele de larga raspandire din loc in
care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate. Daca poate actiunile societatii sunt nominative,
convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau daca AC permite, prin scisoare transmisa prin
cale electronica, avand incorporata, atasata sau logic asociata semnatura electronica extinsa, expediata cu cel
putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii, la adresa actionarului inscrisa in registrul actionarilor- art 117 (4) LS
. Legea permite actionarilor sa tina o adunare generala si sa ia orice hotarare de competenta adunarii fara
respectarea formalitatilor cerute pt convocarea ei- art 121 LS.

SRL art 195 (3) LS: convocarea adunarii se va face in forma prev in AC iar in lipsa unei disp
speciale, prin scrisoare recomandata cu cel putin 10 zile inainte de ziua fixata pt tinerea acesteia, aratandu-se
ordinea de zi.
III. Sedinta AGA:

1. Conditii de participare a asociatilor la AGA:

Pot participa personal sau pot fi reprezentati-art 125 LS

Nu este permisa reprezentarea asociatilor in AGA de membrii consiliului de administratie,

directori, membrii directoratului sau ai consiliului de surpaveghere ori de functionarii societatii.

Actionarii care nu au cap de ex si PJ pot fi reprezentate prin reprezentantii lor legali car pot
da altor pers imputernicire pt respectiva AGA. Procurile trebuie depuse in original cu 48 de ore inainte de AGA
sau in termenul prev de AC sub sanctiunea pierderii exercitiului de vot in acea adunare.

Daca asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare dr de vot apartine proprietarului
in ambele AGA-art 124 (2) LS

La Aga mai participa si administratorii, membrii directoratului si consiliul de supraveghere,

cenzorii societatii si eprezentantul obligatorilor, fara ca acestia sa aiba dr de vot cu exceptia sit in care
au si cal de asociati.

2. Desfasurarea sedintei:

art 129 LS- sedinta adunarii se deschide de catre presedintele consiliului de administratie,
resepctiv al directoratului sau de catre acela care ii tine locul. AGA va alege dintre actionarii prezenti unul
pana la trei secretari care vor verifica lista de prezenta a actionarilor, indicand cap social pe care il reprezzinta
fiecare, PV intocmit de secretarul tehnic pt constatarea nr actiunilor depuse si indeplinirea tuturor formalitatilor
cerute de lege si de AC pt tienrea agunarii generale. Presedintele va putea si el desemna dintre angajatii societatii
unul sau mai multi secretari tehnici care sa ia parte la desf operatiunilor specifice adunarii generale.

Pe parcursul desf AGA membrii consiliului de administratie, respectiv ai directoratului sunt

obligati sa dea rasp la intrebarile formulate de asociati, inainte de adunare sau in curzul dezbaterilor-
2
art 117 (2) LS.

3. Dr de vot si exercitarea lui:

Fiecare fractiune a cap social (parte de itneres, parte sociala, actiune) da dr la un vot in AGA,
daca prin AC nu se stipuleaza astfel. Nu au dr de vot actionarii care detin actiuni preferentiale cu dividend prioritar
fara dr de vot- art 95 LS. Exercitiul dr de vot este suspendat pt actionarii care nu au achitat varsamitnele
ajunse la scadenta. Suspendarea priveste dr de vot in baza actiunilor pt care nu s-au efectuat varsamintele
scadente iar nu si dr de vot al actionarilor in temeiul actiunilor platite (dintr-o alta emisiune).

SRL: dr de vot al asociatilor si exercitarea lui sunt guvernate de reg SA – art 193 LS.

Actionarii care au cal de membri ai consiliului de administratie, directoratului sau consiliului de

supraveghere nu pto vota, in baza actiunilor pe care le poseda nici personal nici prin mandatar, descarcarea
gestiunii lor sau o problema in care persoana sau administratia lor ar fi in discutie . Aceste pers pot vota insa
situatia financiara anuala daca nu se poate forma majoritatea prev de lege sau de AC- art 126 LS.

Actionarul care intr-o anumita operatiune are fie personal fie ca mandatar al unei pers un
interes contrat celui al societatii va trebui sa se abtina de la deliberarile privind acea operatiune.
Actionarul care contravine acestor dispozitii este raspunzator de daunele produse societatii daca fara
votul sau, nu s-ar fi obtinut maj ceruta- art 127 LS.
 Dr la vot nu poate fi cedat, orice conventie prin care actionarul se obliga sa exercite dr de vot in
conf cu instructiunile date sau propunerile formulate de societate sau de pers cu atributii de reprezentare a
societatii este nula-art 128 LS.

4. Adoptarea hotararilor:

art 130 LS hotararile AGA se iau prin vot deschis.

Votul secret este oblg pt numirea sau revocarea membrului consiliului de administratie,
respectiv al membrilor consiliului de supraveghere pt numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau
auditorilor financiari si pt luarea hot ref la raspunderea membrilor organelor de administrare, de condcere si
de control ale societatii.

SRL: votarea se poate face si prin corespondenta daca prin AC s-a prevazut o atare modalitate de
vot.

Fiecare asociat are dr de a fi informat cu privire la rez voturilor, pt hot luate in AGA. Daca
societatea detien o pagina de internet proprie, rez se vor publica pe aceasta pagina in cel mult 15 zile
de la data AGA- art 131 LS.

5. PV al AGA:

Problemele dezbatute PV semnat de presedinte si de secretar.

art 131 LS PV al sedintei va cuprinde mentiuni privind indeplinirea formalitatilor de convocare,
data si locul AGA, actionarii prezenti, nr actiunilor, dezbaterile in rezumat, hotararile luate iar la cererea
actionarilor, delcaratiile facute de ei in sedinta. LA PV se vor anexa acte ref la convocare, precm si listele de
prezenta a actionarilor. PV trebuie sa fie trecut in registrul AGA.

IV. Hotararile AGA:

Hot care contravin legii ori AC pot fi anulate pe cale judecatoreasca de catre oricare dintre asociati.

Obligativitatea hotararilor: SA hotararile luate de AGA in limitele legii sau AC sunt oblg chiar pt actionarii
care nu au luat parte la AGA sau au votat contra. aplicabil si celorlalte forme

Publicitatea hotararilor: cunoscute de terti si opozabile hotararile vor fi depuse la ORC si publicate in
M.Of. in termen de 15 zile

SRL obligatoriu si aici publicarea

Anularea hot AGA: art 132 (2) si (3) LS

Hotararile AGA contrare legii sau AC pot fi atacate in justitie in termen de 15 zile de la data publicarii in M of
de ori-care dintre actionarii care nu au luat parte la AGA sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in
PV al sedintei. Cand se invoca motive de nulitate absoluta, dr la actiune e imprescriptivil iar cererea poate fi
formulata si de orice pers interesata.

Hotararile AGA pot fi atacate in justitie si de administratorii societatii sau de membrii directoratului dupa caz.
Legea interzice insa membrilor consiliului de administratie, resp ai consiliului de supraveghere sa atace hot AGA prin
care au fost revocati din functie.

Daca hot este atacata de toti membrii consiliului de administratie, societatea va fi repre in justitie de catre
pers desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei iar cand hot este atacata de toti membrii directoratului
soc va fi repr de catre consiliul de supraveghere- art 132 (6) si (7) LS.
 Hotararea def de anulare va fi mentionata in RC si pub in M Of mom de la care devine opozabila tuturor
actionarilor.

2. Administrarea si conducerea societatii regl de LS

SA administrata de unul sau mai multi administratori, nr acestora fiind intotdeauna impar. Cand sunt mai
multi administratori ei constituie un consiliu de administratie. SA ale caror sit financiare anuale fac ob unei obligatii
elgale de auditare sunt administrate de cel putin trei administratori- art 137 LS. art 143 LS consiliul de
administratie poate delega conducerea soc unuia sau mai multor directori, numind pe unul din ei director general.
Disp art 153 LS prevad ca prin AC se poate stipula ca SA este administrata de un directorat si de un consiliu de
supraveghere (daca opteaza pt sist dualist va fi administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere)

SRL art 197 LS: este administrata de unul sau mai multi administratori , asociati sau neasociati, numiti prin
AC sau de AGA

I. Statutul jur al administratorilor:

1. Calitatea de administrator:

de regula PF

art 15312 (2) permite desemnarea in cal de administrator a unei PJ dar numai in cazul SA. PJ va
desemna un rerp PF care va fi supus acelorasi conditii, oblg si raspunderi civile si penale ca administratorul PF
care actioneaza in nume propriu, fara ca prina ceasta PJ pe care o repr sa fei exonerata de rasp sau sa i se reduca
rasp solidara.

2. Conditiile cerute pt numirea administratorului:

 Capacitatea administratorului
art 731 LS pers care nu pot fi fondatori nu pot fi nici administratori si art 6 LS, nu vor putea
fi fondatori pers incapabile cap deplina de exercitiu
 Onorabilitatea administratorului:
sa nu fi fost condamnata pt infr prev de art 6 (2) LS
 Cumul de functii
art 1371 (3) LS pe durata indeplinirii mandatului administratorii nu pot incheia cu soc un
contr de munca daca a fost desemnat dintre salariati CIM se suspenda
art 15316 LS o PF poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de administrator si/sau
membru al consiliului de supraveghere in SA al caror sediu se afla pe teriroriul Ro.
Limitarea cumului se aplica si administratorului PF si repr permanent al administratorului PJ.
Regulile insa nu se aplica daca cel ales in consiliu este propr a cel putin ¼ din totalul actiunilor soc
sau este membru in consiliul de administratie ori in consiliul de surpaveghere al unei societati pe
actiuni care detine patrimea aratata.
Pers care incalca regulile oblg sa demisioneze din functiile de membru al consiliului in
termen de o luna de la data aparitiei situatiei de incompatibilitate. LA expirarea perioadei pierde
mandatul obtinut prin depasirea nr legal de mandate in ordinea cronologica a numirlor si va fi obl la
restituirea remuneratiei si a altor beneficii primite catre societatea in care a exercitat acest mandat.
Deliberarile la care a luat parte in exercitarea mandatului respectiv raman valabile
SRL administratorii nu pot primi fara autorizarea adunarii asociatilor, mandatul de
administrator in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate nici sa faca acelasi fel
 de coemrt ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei PF sau PJ, sub sanctiunea rezovarii
si raspunderii pt daune.

3. Desemnarea administratorilor societatii:

 asociatii societatii

SA administratorii sunt alesi de AGOA cu cvorumul si majoritatea prev de lege

SRL administratorii sunt alesi de AGA cu votul repre maj abs a asociatilor si a partilor sociale- art
193

SA art 1372 LS vacanta unuia sau a mai multor posturi de administratori se aplica la toate
formele societare

Pers desemnata in cal de admin trebuie sa accepte expres numirea si sa aiba incheiata o
asigurare de rasp civila profesionala.

4. Publicarea numirii administratorilor

Legea 26/90 obligatia aratarii administratorilor societatii si puterile acestora cu mentiunea care
din ei are imputernicirea sa reprezinte societatea.

art 45 LS cu art 19 L ORC dupa inmatricularea soc, administratorii imputerniciti cu rerp

societatii au oblg sa depuna la RC semnaturile lor nu toti administratorii sunt obligati ci doar cei
imputerniciti cu repr soc.

Depunerea semnaturilor in 15 zile de la data inmatricularii societatii sau de la data alegerii lor
prin AGA

art 18 (2) si 19 L ORC

art 15319 LS consiliul de administratie are oblg sa solicite ORC inregistrarea oricarei schibmari in
persoana administratorilor si pub acestor date in Mof.

Numirea administratorilor in functie sau incetarea functiei nu poate fi invocata de terti daca nu a fost
pub in cf cu legea.

5. Remuneratia administratorilor:

SRL asociatii care repr majoritatea abs a cap social pot alege unul sau mai multi
administratori, fixandu-le si eventuala lor remuneratie- art 77, 90 si 197 (3) LS.

SA remuneratia administratorilor este stab prin AC sau prin hot AGA- art 15318

Este facultativa, nu obligatorie prerogativa stabilirii remjuneratiei apartine asociatilor care

poate fi exprimata cu prilejul constituirii societatii in cuprinsul AC sau inc adrul AGA.

art 1444 este interzisa creditarea de catre societate a administratorilor acesteia prin intermediul
unor operatiuni precum.... Se extind interdictiile de mai sus si asupra operatiunilor in care sunt interesati sotul sau
sotia, rudele ori afinii pana la gravul IV inclusiv ai administratorului precum si asupra operatiunilor care privesc o
societate civila la care una din pers mentionate este administrator ori detine singura sau impreuna cu una din
pers mai sus mentionate o cota de cel putin 20% din val capitalului social subscris.

Interdictiile de mai sus nu-si gasesc aplicare in cazul operatiunilor a caror val exigibila cumulata
este inferioara echivalentului in lei a sumei de 5.000 euro precum si inc azul in care operatiunea este incheiata de
societate in conditiile exercitarii curente a activitatii sale, iar clauzele nu sunt mai favocarible decat cele care, in
mod obisnuit societatea le practica fata de trte pers- art 1444 (3) LS

6. Nat jur a rap dintre administrator si societate:

art 72 LS

Rap dintre administrator si societate sunt rap de mandat, avand o nat contractuala. Totusi are o
natura si legala.

7. Obligatiile administratorului:

 a indeplini formalitatile necesare constituirii soc- art 36

 a depune semnaturile la RC cand a fost desemnat repr al societatii- art 45
 a prelua si pastra documentele privind constituirea societatii- art 30 (2)
 a administra soc, adica de a face toate operatiile cerute pt indeplinirea ob societatii- art 70
 a urmarii efectuarea de catre asociati a varsamintelor datorate- art 73
 a intocmi sit financiara anuala si de a a sigura respectarea legii la repartizarea profitului si plata
dividendelor- art 73
 obl de a lua parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si organele de conducere
similare acestora- 70 (2)
 de a duce la indeplinire hot AGA
 de a indeplini indatoririle prev de AC precum si cele stab de lege

8. Puterile administratorilor:

art 70 LS, 7 si 8 LS

 incheierea de acte de conservare, acte de administrare si acte de disp pe care le impune

gestiunea societatii

Acte de dispozitie: art 441, art 150, SA- art 15322

In afara de ingradirile legale ale puterilor administratorilor pot fi stab si prin AC sau in cadrul AGA.
1
art 70

Nu toti administratorii au prerogativa incheierii a.j. ci doar cei desemnati anume cu puterea de
reprezentare, ceilalti ocupandu-se doar de gestiunea interna a societatii.

Totusi, art 75, 90 si 197 SRL dr de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator afara
de stipulatie contrara in AC

Actele jur incheiate in limitele legii si ale prevederilor AC de catre administratori in numele si pe
seama societatii angajeaza societatea in rap cu tertii chiar daca aceste acte depasesc obiectul de activitate- art 55
LS. Prin exceptie, aceste efect nu se produce in cazul in care societatea dovedeste ca tertii cunosteau sau in
imprejurarile date, trebuiau sa cunoasca depesirea obiectului de activitate ori cand actele incheiate depasesc
limitele puterilor prevazute de lege pt organele respective. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui,
singura, dovada cunoasterii. art 55 (2) LS clauzele AC ori hot organelor statuare ale societatilor comerciale
care limiteaza puterile conferite de lege acestor organe sunt inopozabile tertilor chiar daca au fost publicate.

art 71 LS administratorul care are dr de a reprezenta soc nu-l poate transmite alte pers decat
daca aceasta facultate i s-a acordat in mod expres  incalcarea interdictiei  societatea poate pretinde de la
eprs substituita beneficiile rezultate si in solidar cu administratorul, ce a transmis maandatul sau, acoperirea
pagubelor produse societatii.

9. Incetarea functiei de administrator:

 expirarea duratei mandatului, revocare, renuntare, moarte, incapacitate

 Revocarea administratorului:
SRL revocat de asociati care rerp majoritatea absoluta a cap social afara de cazul in care
administratorii au fost numiti prin AC- art 77 (2), 90 si 197 (3) LS
SA compententa AGA- art 111 LS
Revocare ad nutum (datorita caracterului intuitu personae) adica revocarea poate interveni
oricand si independent de vreo culpa contractuala a administratorului
art 132 (4) LS membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere
nu pot ataca hot AGA privitoare la revocarea lor din functie. Singurul dr pe care il are administratorul
ce a fost revocat fara justa cauza este cel privind acoperirea pagubelor pe care dovedeste ca le-a
suferit- art 1371 (4) LS
 Renuntarea administratorului
daca se cauzeaza un prejudiciu soc are dr la despagubiri
Renuntarea si revocarea mandatului de administrator sunt supuse publicitatii

III. Unele reguli speciale privind pluralitatea administratorilor:

SRL administratorii nu sunt organizati in organe colegiale de administrare

SA administratorii sunt organizati in consiliul de administrare. Daca se opteaza pt sistemul dualist,
conducerea si administrarea societatii pe actiuni se realizeaza de catre directorat si consiliul de supraveghere

art 76 si 78 LS

IV. Raspunderea administratorilor:

art 72 LS

1. Raspunderea civila a administratorilor:

supusa dr comun si prevederilor speciale ale LS

 Cazurile de raspundere:
art 73 LS principalele raspunderi
Doua cazuri speciale de raspundere a administratorului pt fapta alte pers: art 1442
 Conditiile raspunderii
regl de dr comun precum si cele specifice materiei societatilor comerciale bart 2018 NCC
administratorul raspunde indiferent de forma si de gradul culpei sale
situatii speciale care inlatura rasp administratorilor art 1442 (5) LS ; absenta la sedinta
constiliului de administratie nu-l exonereaza pe cel in cazua de rapundere daca nu a comunicat
impotrivirea sa cenzorilor sau auditorilor financiari dupa caz si nu s-a preocupat sa se consemneze
pozitia sa in registrul consiliului de administratie
 Actiunea in raspundere:
Apartine AGA care va decide cu maj prev de art 112; art 155 LS poate fie xtinsa asupra
tuturor formelor juridice de societate.
Daca AGA nu introduce actiunea in raspundere contra administratorilor, at actiunea poate fi
promovata si de catre actionarii reprezentand individual sau impreuna cel putin 5% din cap social-
 art 1551 (1) LS.--> in nume propriu de catre actionari dar in contul societatii, cheltuielile de judecata
suportate de actionari.
Introducerea actiunii in raspundere de catre actionari nu produce efectul incetarii
mandatului de administrare, ca in cazul promovarii actiunii de catre AGA. Nici chair admiterea
actiunii si ramanerea definitiva a hotararii instantei nu decade ope legis pe administratorul in cauza
din calitatea sa. Revocarea din functie a administratorului impotriva caruia s-a admis actiunea in
raspundere promovata de actionari este lasata la aprecierea AGA care va decide in consecinta.

2. Raspunderea penala a administratorilor:

art 155 LS actiunea penala exercitata de procuror, plangere prealabila

3. Controlul gestiunilor societatii regl de LS

SRL si SA gestiunea operatiunilor se realizeaza de organele speciale, care sunt cenzorii societatii si
auditorul financiar

I. Cenzorii societatii:

 organul desemnat cu prerogativa supravegherii gestiunii societatii, inclusiv cu verificarea legalitatii

situatiilor financiare.

art 159 LS SA va avea trei cenzori si un supleant daca prin AC nu se prevede un nr mai mare; in toate
cazurile, nr cenzorilor trebuie sa fie impar.

SRL daca nr asociatilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie- art 199 (3) LS

La constituirea societatii, cenzorii sunt desemnati de catre asociati si prevazuti in AC. Ulterior, cenzorii sunt
alesi de AGA. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi- art 159 (2) LS

art 161 LS

art 731

art 161 (3) LS cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin AC sau AGA.

art 1601  toate formele societare

Restrictiile si incompatibilitatile regl de lege in pers administratorilor se aplica si cenzorilor art 166 (3) LS

1. Competentele (atributiile) cenzorilor

art 163-164 principalele atributii

Sociatii prin AC sau in cadrul AGA pot stabili si alte atributii si prerogative precizand totodata
modul de indeplinire a unor astfel de atributii.

2. Modul de lucru al cenzorilor:

art 165 LS

3. Incetarea calitatii de cenzor:

 prine xpirarea duratei pt care au fost alesi, deces, impiedicare fizica sau legala, revocare, renuntare la
mandat etc.

Situatia de vacanta a cenzorilor: art 162 LS supleant

Vor putea fi revocati numai de AGA cu votul cerut la adunarile extraordinare- art 166 (2) LS

Alegerea cenzorilor AGOA cu cvorumul si maj ccerute de lege pt aceasta adunare

4. Raspunderea cenzorilor:

art 166 (1) :S

II. Auditorii financiari:

art 160 LS SA care opteaza pt sistemul dualist de administrare si conducere sunt supuse auditului
financiar.

Sit financiare ale societatilor supuse obligatiei legale de auditare vor fi audiate de catre auditori financiari PF
sau PJ.

Societatile ale caror sit financiare anuale nu sunt supuse potrivit elgii auditului financiar, AGOA va htoara
contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor dupa caz.

Auditul financiar repr activ de verif a sit financiare ale societatilor de catre auditorii financiari in cf cu
standardele de audit internationale. Auditorul financiar este o PF sau PJ care dobandesc aceasta calitate prin
atribuire de catre Camera Auditorilor Oficiali din Ro.

1. Desemnarea auditorului financiar:

De catre asociati in mom constituirii societarii si in cazul SA care se infiinteaza prin subscriptie
publica, auditorul financiar este ales de Adunarea constitutiva a actionarilor. Ulterior constituirii, auditorul financiar
este ales de catre AGOA. Consiliul de administratie, directoratul are aceeasi obligatie ca in cazul cenzorilor de a
inregistra la RC orice schimbare a auditorilor financiari.

Durata auditorului financiar la aprecierea asociatilor

2. Atributiile auditorului financiar:

asemanatoare cu cele ale cenzorilor pt a fi sicutata si aprobata de AGA, sit financiara trebuie
insotita de rap auditorului financiar.

art 163 LS

3. Raspunderea si incetarea calitatii de auditor financiar:

art 155 LS se aplica si regulile de la cenzor