Sunteți pe pagina 1din 5

Mocănașu Teofana

SPR II

Alternative –îmbunătățirea politicii publice în ceea ce


privește problema educațională a romilor

Fenomenul excluziunii sociale afectează inevitabil şi minoritatea romă din România, dat
fiind faptul că sunt un segment relativ mic din cadrul populaţiei majoritare de români, condiţiile
de trai ale acestora sunt, pentru majoritatea dintre ei, extrem de dificile, nu se bucură de toate
facilităţile pe care un cetăţean al statului roman le are din cauza mai multor factori. Excluziunea
socială1 se referă, de fapt, la situaţia socială în care anumite grupuri sociale sau indivizi se
regăsesc, aceasta fiind marcată de lipsa de resurse materiale sufuciente pentru o viaţă decentă,
corelată cu absenţa relaţiilor sociale cu societatea în care aceştia trăiesc. O altă caracteristică a
acestor grupuri este şi lipsa accesului real la drepturile şi serviciile de bază, pe care le oferă statul
populaţiei.

În cazul educaţiei preşcolare2, de exemplu, participarea copiilor romi este de patru ori
mai mică decât participarea întregii populaţii la acest nivel; inegalităţile continuă şi în cazul
învăţământului primar, care e mai puţin frecventat cu aproximativ 25% de romi, iar la nivel
gimazial, procentul creşte cu 5%. O altă problemă a acestei minorităţi, care face parte tot din aria
educaţiei, este analfabetismul cu care se confruntă 40% din populaţia adultă romă. Ceea ce este
şi mai alarmant, este faptul că statisticile au demonstrate că rata analfabetismului a crescut
considerabil în perioada post-comunistă în raport cu procentele existente anterior. Abandonul

1
Oana BĂLUŢĂ, Alina DRAGOLEA, Alice IANCU, „Gen şi interese politice: teorii şi practici”, Editura Polirom,
Iaşi, 2007, p. 132
2
Mihaela JIGAU, „Participare la educaţie a copiilor romi: probleme, soluţii, actori”, Editura Marlink, Bucureşti,
2002, p. 10
şcolar3 constituie un alt aspect negativ al eşecului educaţiei în cazul etniei rome. Se manifestă în
mai multe forme: părăsirea sistemului de învătământ obligatoriu înainte de finalizarea acestuia
sau părăsirea unuia dintre nivelele acestuia, ieşirea din sistem indiferent de nivel fără dobândirea
unui certificat care să ateste participarea la acel nivel educaţional, ieşirea prematură din sistem
fără posibilitatea integrării pe piaţa muncii. Această problematică a eşecului şcolar trebuie privită
din perspectiva egalităţii de şanse la educaţie pe care toate persoanele o deţin şi să aibă ca scop
principal asigurarea, în mod real, a accesului la educaţie a populaţiei defavorizate.

Strategia pentru a spori participarea la învăţământ a copiilor romi și de a facilita accesul


acestora la educaţie dar și de a îi integra în societate,include următoarele demersuri:

 Elaborarea unui program de stimulare a participării şcolare şi de reducere a abandonului


şcolar, în special în segmentele sărace ale populaţiei de romi.

 Analiza posibilităţii de organizare a unor instituţii de învăţământ primar, secundar


şi profesional pentru romi (arte şi meserii, învăţământ vocaţional, formare şi
reconversie profesională, etc.).

 Conceperea şi implementarea unor programe de formare a mediatorilor şcolari şi


de perfecţionare pentru cadrele didactice în domeniul educaţiei interculturale

 Introducerea temelor de prevenire şi combatere a discriminării în trunchiul comun


al programei şcolare.

 Introducerea în programele de pregătire ale specialiştilor în administraţie publică,


asistenţă socială, sănătate, poliţie, învăţământ a unor module didactice dedicate
problemelor sociale şi economice ale romilor.

 Conceperea şi implementarea unor programe de încurajare a participării părinţilor


romi la procesele educaţionale din scoală şi din afara ei.

 Adoptarea de măsuri legislative în sprijinul romilor, în scopul acordării de


facilităţi în domeniul educaţiei pentru romi şi din perspectiva promovării romilor
în posturi ale administraţiei şcolare (directori de scoli şi inspectori şcolari).

3
Ibidem, p. 17

2
 Acordarea în continuare de facilităţi şi de locuri subvenţionate speciale pentru
tinerii romi care doresc să urmeze colegii universitare şi facultăţi.

 Obligativitatea unităţilor şcolare şi a inspectoratelor şcolare judeţene să


organizeze în permanenţă cursuri de recuperare şcolară pentru romi, prin toate
formele de învăţământ aprobate, în raport de solicitările individuale şi ale
organizaţiilor romilor din zona de responsabilitate.

Analfabetismul şi abandonul şcolar sunt preîntâmpinate atunci când există condiţiile


necesare desfăşurării procesului educaţional la nivel familial (resurse pentru cumpărarea
rechizitelor, cărţilor, îmbrăcăminţii etc.) şi atunci când părinţii înţeleg rolul şi importanţa
educaţiei în dezvoltarea ulterioară a persoanei, de aceea sprijinirea părinţilor romi şi a liderilor
comunităţii pentru a recunoaste şi pentru se implica în probleme educaţională este esențiala dar și
implicarea părinţilor romi în consiliile şcolare şi asociaţiile de părinţi.

Orice cadru didactic admite că mulţi dintre elevii romi, mai ales cei din
comunităţile rurale, ar avea nevoie de materiale didactice în limba romani. Astfel, pentru
a le crea condiţii favorabile procesului de studiu, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş 4 a
propus redactarea unei culegeri de texte şi exerciţii în limba romani (adresată studenţilor
romi şi cadrelor didactice) şi a unui program pe computer care să faciliteze integrarea
copiilor romi în sistemul educaţional. Proiectul a fost aprobat de Ministerul Educaţiei;
culegerea de exerciţii a foat tipărită în 1000 de exemplare care au fost distribuite în
şcolile cu romi, iar programul pe computer este în construire, deocamdată.

În procesul de incluziune socială a romilor, abordarea de tip politici publice -


conform ciclului de politici publice, are o şansă mai bună de a aduce schimbări pozitive
în viaţa comunităţilor de romi din România şi participarea romilor ca partener al
Guvernului în proiectarea politicilor ar trebui să fie un standard. În acest moment
documentele programatice pentru romi - Strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei
romilor, Deceniul de Incluziune a Romilor şi planurile de acţiune asociate, nu sunt
structurate şi nu sunt compatibile cu ceea ce Guvernul român defineşte ca politici publice.
Această abordare a arătat că agenda publică a guvernelor anterioare şi actuale a atins
problemele romilor la un nivel marginal şi nu putem vorbi despre rezultate puternice şi
4
Ibidem, p. 79

3
durabile. În opinia mea, confirmată de cei intevievaţi şi care au participat direct la
elaborarea documentelor, „problemele au fost identificate doar la nivel general, au fost
negociate superficial între guvern şi reprezentanţii romilor în scopul de a răspunde atât
accentului de antidiscriminare susţinute de mişcarea romilor, cât şi abordării
guvernamentale asupra reducerii sărăciei” (activist rom, director ONG).

Este important să se utilizeze o abordare participativă în proiectarea,


implementarea şi evaluarea oricărei politici, program, proiect pentru îmbunătăţirea
situaţiei romilor, pentru a avea o înţelegere comună a părţilor interesate în ceea ce
priveşte rezultatele care trebuie atinse. Cu alte cuvinte, orice politică, program sau proiect
ar trebui să beneficieze de participarea tuturor părţilor interesate, inclusiv a romilor, în
identificarea problemei, documentare, stabilirea obiectivelor, implementarea,
monitorizarea şi evaluarea şi asigurarea durabilităţii rezultatelor obţinute.

4
BIBLIOGRAFIE

1. BĂLUŢĂ, Oana, DRAGOLEA, Alina, IANCU, Alice, Gen şi interese politice: teorii şi practici, Editura
Polirom, Iaşi, 2007
2. JIGAU, Mihaela, Participare la educaţie a copiilor romi: probleme, soluţii, actori, Editura Marlink,
Bucureşti, 2002
3. Site-ul oficial al Guvernului României: www.gov.ro
4. Federaţia Waldorf în România: www. waldorf.ro