I.

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

1. Citiți, cu atenție, textele de mai jos:
A. “Începând cu secolul al VI-lea intrăm deci în a doua etapă a formării poporului român;
impactul civilizator al imperiului [roman] încetează, atât datorită interpunerii masei slave
între el și protoromâni, cât și datorită evenimentelor interne care-l vor transforma din imperiu
roman în imperiu grecesc. Influențele romanizatoare nu s-au putut exercita decât până la
această dată, de acum înainte nu mai avem de a face cu un proces de romanizare, ci cu unul
de menținere a ei și de asimilare a populațiilor slave așezate în mijlocul protoromânilor; deși
ultimii slavi vor fi asimilați, romanizați abia în secolul al XII-lea, putem socoti că începând
cu secolele IX-X se poate vorbi de un popor român definitiv constituit.”
(Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre)
B. Răspândirea romanității în veacurile IV-V spre ținuturile din afara provinciei Dacia,
delimitarea romanicilor de migratori, conviețuirea autohtonilor mai apoi cu triburile slave
sunt jaloanele istoriei mijlocului și celei de a doua jumătăți a mileniului I. La sfârșitul acestui
mileniu, poporul romanic moștenitor al dacilor romanizați și autohton pe teritoriul Daciei
antice apare în primele izvoare medievale: este neamul blachilor, vlahilor. Cei care-l numeau
astfel (populații neromanice – germani, slavi, maghiari) afirmau implicit caracterul romanic
al acestui popor, vorbitor de limbă (neo)latină. Românii înșiși s-au numit cu un termen
derivat din romanus, perpetuând amintirea Romei. Ei sunt singurul popor romanic care
păstrează acest nume, insulă de romanitate înconjurată de popoare de alte origini.
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste texte, răspundeți următoarelor cerințe:
1. Precizați un spațiu istoric la care se referă sursa B. 3 puncte
2. Precizați, din sursa A, etnia amintită alături de români. 3 puncte
3. Numiți o formă de organizare politică amintită în sursa A. 4 puncte
4. Menționați, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la români, susținându-l cu o
informație selectată din text. 5 puncte
5. Scrieți două informații aflate in relație cauză efect, selectate din sursa A. 7 puncte
6. Prezentați o teorie istoriograficǎ ce abordează romanitatea românilor. 8 puncte
2. Citiți, cu atenție, textele de mai jos:
A. „După domn [în Moldova] veneau mitropolitul şi întregul sfat [domnesc], care se aşezau pe
scaunele lor după rânduială. Dupa aceea, mitropolitul păşea cel dintâi spre domn, care şedea
pe tron, (…) îi ura, în puţine vorbe, domnie norocită, îl încredinţa de sprijinul său şi-i cerea
ocrotire pentru dânsul şi pentru oamenii bisericii. După aceea, [mitropolitul] se întorcea către
norod, îl binecuvânta şi-l îndemna să fie cu credinţă domnului.”
(D.Cantemir, Descrierea Moldovei)

B. „Domnilor Moldovei, (…) li s-a lăsat libertatea întreagă (…) de a face legi, de a pedepsi pe
locuitori, de a face boieri ori de a scoate din boierie, (…), ba chiar de a face episcopi(…). Pentru
a da demnităţile, domnului nu-i era prescrisă nicio regulă, (…) nimeni nu îndrăzneşte să-l
contrazică în public(…). Aceeaşi putere o are nu numai asupra călugărilor de rând, ci şi asupra
mitropolitului, episcopilor, arhimandriţilor şi egumenilor(…). Domnul poate să-i înlăture din
slujbă şi din rangul lor bisericesc fără să fie împiedicat de nimic(…) şi fără învoirea patriarhului
de la Constantinopol”
 (D. Cantemir, Descrierea Moldovei)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi oraşul precizat în sursa B. 2 puncte

2. Precizaţi o altă instituţie politică, alături de domnie, la care se referă sursa A. 2 puncte
3. Numiţi statul precizat atât în sursa A cât şi în sursa B. 3 puncte
4. Menţionaţi demnitatea ecleziastică precizată atât în sursa A cât şi în sursa B. 3 puncte
5. .Menţionaţi, din sursa A, un punct de vedere referitor la relaţia dintre Domnie
şi Biserică, susţinându-l cu o explicaţie din text. 4 puncte
6. Menţionaţi, din sursa B, un punct de vedere referitor la relaţia dintre Domnie
şi Biserică, susţinându-l cu o explicaţie din text. 4 puncte
7. Prezentaţi două conflicte militare la care au participat românii în secolul
al XIV-lea 7 puncte
8. Exprimaţi un punct de vedere cu privire la formarea statelor medievale în spaţiul
românesc şi argumentaţi-l cu două fapte istorice. 5 puncte

A. „[1290], fiind (...) Negru Voievod, mare herţeg (...) pre Ţara Făgăraşului, ridicatu-s-a de
acolo co toată casa lui şi cu mulţime de noroade, rumâni, papistaşi, saşi şi dă tot felul de
oameni. Pogorându-se pre apa Dâmboviţii, început-au a face ţară nouă. Întâi au făcut oraşul
ce-i zic Câmpulung (...) Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul, unii s-au tins pe sub podgorie,
ajungând până la apa Siretului şi până în Brăila, iar alţii s-au tins în jos peste tot locul de au
făcut oraşe şi sate până în marginea Dunării şi până la Olt (...) Atunci şi basarabeştii cu toată
boierimea ce era mai înainte peste Olt (...) au venit la [Negru Voievod], închinându-se să fie
supt porunca lui şi numai ei să fie peste toţi.” (Letopiseţul Cantacuzinesc)

B. „Iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din [Ţara Maramureşului], adunând în jurul
său pe românii din acel district, trecu pe ascuns în Ţara Moldovei, supusă coroanei regatului
ungar, şi cu toate că a fost lovit de multe ori de armata regelui [Ungariei], sporind mult
numărul locuitorilor români, aceea ţară a crescut [devenind] un stat.” (Cronica lui Ioan de
Târnave)

1. Menţionaţi secolul la care se referă sursa A

2. Numiţi un oraş precizat în sursa A.
3. Numiţi teritoriul din care a plecat Negru Voievod, din sursa A, respectiv Bogdan din sursa
B 4. Menţionaţi, din sursa A, un punct de vedere referitor la întemeierea statului medieval sud
carpatic, susţinându-l cu o explicaţie din text.
5. Menţionaţi, din sursa B, un punct de vedere referitor la întemeierea Moldovei, susţinându-
l cu o explicaţie din text.
6. Numiţi formaţiunile politice prestatale româneşti menţionate în Diplomei cavalerilor
ioaniti
7. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia autonomiile locale au
contribuit la constituirea statelor în spaţiul medieval românesc. (Se punctează coerenţa şi
pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
II.Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
 A. „Apariţia (…) Ţării Româneşti şi Moldovei în cursul secolului al XIV-lea, proces care a
consacrat politic supravieţuirea romanităţii nord-dunarene în îndelungata perioadă a
migraţiilor, a fost rezultatul împletirii a trei linii de evoluţie interdependente: concentrarea
formaţiunilor politice în cadre teritorial-politice unitare; crearea instituţiilor supreme, laice şi
ecleziastice, ale puterii autonome; eliberarea teritoriului celor două state de sub dominaţiile
străine (…) în secolul al XIV-lea. Momentul decisiv al constituirii statelor (…), a fost
înlăturarea dominaţiei teritoriale a Regatului Ungar.”
( M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, P. Teodor,
Istoria României)

B. „Situaţia socială din Transilvania a fost sensibil diferită de cea din teritoriile româneşti
extracarpatice. Cucerirea maghiară, din secolele X-XII, a dus la suprapunerea peste o societate
românească incomplet diferenţiată a unui sistem feudal de inspiraţie occidentală. (…) Întărirea
puterii regale sub Carol Robert şi sub Ludovic I cel Mare s-a manifestat şi prin încercarea de a
extinde organizarea comitală şi în regiunile de tradiţională autonomie românească. Reacţiile
nobililor români care se vedeau ameninţaţi în bazele puterii lor, apariţia statelor Ţara
Românească şi Moldova (…) au determinat regalitatea să treacă în 1366 la condiţionarea
statutului de nobil la apartenenţa la religia catolică.”
( B. Murgescu, Istorie românească – istorie
universală [600-1800])

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi dominaţia străină la care face referire sursa A. 2p

2. Precizaţi o consecinţă a cuceririi maghiare pentru organizarea administrativă a Transilvaniei,
la care se referă sursa B. 2p
3. Numiţi cele două state româneşti precizate atât în sursa A cat şi in sursa B. 6p
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care se referă la formarea statelor
medievale româneşti extracarpatice. 3p
5. Scrieţi, pe foaia de examen, două informaţii aflate într-o relaţie cauză-efect, selectate din sursa
B. 7p
6. Prezentaţi un mijloc folosit de maghiari în cucerirea şi organizarea Transilvaniei. 6p
7. Menţionaţi o asemănare între formarea statelor medievale româneşti Moldova şi Ţara
Românească. 4p

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A. „Pentru aprecierea nivelului de dezvoltare a societății românești dintre Carpați și Dunăre
[...] o deosebită importanță o prezintă Diploma prin care regele Ungariei Bela al IV-lea dăruia
în 1247 Cavalerilor Ioaniți Țara Severinului. [...] Din Diplomă [...] reiese că principalele
ramuri ale economiei erau: agricultura, creșterea vitelor și pescuitul. Pentru agricultură și
stadiul ei de dezvoltare un indiciu îl constituie mențiunea în diplomă a semănăturilor și
morilor. Numărul acestora va fi fost destul de mare și, prin urmare, agricultura destul de
dezvoltată ca să merite o mențiune specială în diplomă. Datorită condițiilor naturale optime,
creșterea vitelor și oilor ocupa un loc important în economia vremii [...].
Se menționează existența de cnezate și voievodate românești, care, deși dependente de
regatul maghiar, se bucurau de o oarecare autonomie în cadrul ierarhiei lui administrative.
[...] Din Diplomă rezultă că formațiunile politice de la sud de Carpați existau cu mult înainte
de 1247. Cât privește voievodatul lui Litovoi în Țara Severinului și al lui Seneslau, în
«Cumania» (Muntenia), se preciza că ei vor stăpâni în acele locuri, așa cum au stăpânit și mai
înainte. [...] Diploma din 1247 reflectă un stadiu avansat de organizare a formațiunilor statale
românești. [...] Pe lângă mențiunea unor episcopate și arhiepiscopate [...], găsim date despre
existența unor cete militare, care constituiau aparatul războinic al cnezilor români.”
(Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României)
B. „Ioaniții primeau de la regele Ungariei «întreaga Țară a Severinului, împreună cu
cnezatele
lui Ioan și Farcaș până la râul Olt cu excepția țării cnezatului voievodului Litovoi». Numită și
țara Lytua, această ultimă formațiune politică rămânea, pe mai departe, pe seama românilor
«așa cum au stăpânit-o aceștia și până acum» [...]. Principalele condiții ale contractului
încheiat între cavaleri și rege erau stabilite în felul următor: suveranul urma să primească
jumătate din foloasele, veniturile și slujbele din Țara Severinului și din cele două cnezate
menționate, ale lui Ioan și Farcaș, cealaltă jumătate urmând să revină cavalerilor ioaniți [...].
Voievodului din «țara Lytua» îi erau impuse obligații militare în folosul cavalerilor; reciproc,
aceștia din urmă se îndatorau, pe cât le va fi stat în putință, să îi ajute pe români. [...] În
condiții similare celor stabilite pentru «Țara Severinului» și «țara Lytua» cavalerilor ioaniți
le era concedată «toată Cumania, de la râul Olt și munții Transilvaniei..., în afară de țara lui
Seneslau, voievodul românilor, pe care am lăsat-o acelora, așa cum au stăpânit-o și până
acum.»” (I. A. Pop, I. Bolovan, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi, din sursa B, un spațiu istoric primit de cavalerii ioaniți. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa A. 2 puncte
3. Menţionaţi doi conducători ai formațiunilor locale din spațiul românesc la care se referă
atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că românii au
îndatoriri militare față de ioaniți. 3 puncte
5. Scrieţi, din sursa A, două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informații. 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice desfășurate în spațiul românesc extracarpatic, în secolul al
XIV-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul românesc în secolul al
XVIII-lea. 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre stat și politică în spațiul românesc, în Evul
Mediu şi la începuturile modernităţii, având în vedere:
- precizarea unei autonomii locale din spaţiul românesc din secolele al IX-lea – al XI-lea;
- menţionarea a două caracteristici ale unei autonomii locale din spaţiul românesc, în secolele al
XIII-lea – al XIV-lea;
- menţionarea a două instituţii centrale din spaţiul românesc şi prezentarea unei acţiuni militare la
care participă reprezentantul uneia dintre acestea în secolul al XV-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la implicarea reprezentantului unei instituţii central
din spaţiul românesc în relaţiile internaţionale din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea şi susţinerea
acestuia printr-un argument istoric.