Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Obiect si rol
Dreptul face parte din stiintele sociale dar ocupa un loc distinct dat prin natura
obiectului de studiu si prin relativa autonomie metodologica.
Dreptul studiaza, in general, juridicul: toate formele sale de manifestare, dar, in principal,
ca latura inalienabila a existentei umane. Studiaza legile existentei statului si dreptului
precum si institutiile politice, juridice, modul in care ele influenteaza societatea.
Principalul rol il constituie tentativa de discplinare a relatiilor sociale in vederea
promovarii valorilor.
Filosoful geman Scherin arata ca dreptul este pentru libertatea omului ca
mecanica pentru miscare. Titu Maiorescu arata ca stiinta juridica este una de cel mai inalt
interes atat pentru individ cat si pentru societate in general.
Ramurile dreptului:
-comerical
-administrativ
-financiar, etc;
Teoria generala a dreptului care studiaza principalele concepte si principii ale dreptului
La romani, dreptul era considerat stiinta binelui si a echitatii. Cicero arata ca “dreptul este
o lege adevarata, dreapta ratiunii conform cu natura, raspandita tot, constanta, eterna”.
In conceptia comunista, dreptul face parte din suprastructura care cuprinde totalitatea
ideilor si conceptiilor economice, politice, juridice, morale, si institutiile corespunzatoare
lor.
Conceptia americana sustine ca dreptul este unul din cele mai profunde elemente ale
civilizatiei umane deoarece ofera protectie impotriva tiraniei si anarhiei, fiind un
instrument principal pentru conservarea linistii si ordinii.
Normele de drept
Definitii:
1) Norma juridica este o regula de conduita generala si impersonala de institutiile de
autoritate publica si a carei aplicare poate fi asigurata prin forta de coercitie. Ea
exprima vointa si interesele natiunii.
Rezulta ca norma juridica prezinta trei caracteristici
1) generalitate – se referea mereu la o conduita tipica. Niciodata este o situatie
concret individuala
2) impersonalitate – se adreseaza tuturor subiectiilor de drept
3) obligativitate – este considerata un ordin
Izvoarele dreptului:
-Obiceiul (cutuma): este o regula traditionala pentru folosire indelungata si generala;
-Actul normativ: lege juridica emisa de parlament – constitutionala si legile de modificare
a ei;
- legi organice care au ca obiect relatii
sociale de o deosebita insemnatate: apararea, proprietatea, educatia, etc
- ordine care reglementeaza celelalte
relatii sociale.
- Jurisprudenta(precedentul judiciar).
Curs 2
Functiile dreptului
Raspunderea juridica
Are ca scop asigurarea apararii sociale: protejarea societatii fata de faptele celor
ce pericliteaza grav interesele cetatenilor. Se manifesta si in lumea afacerilor printrun
comportament neonest intentionat putand deveni o fapta ilicita cu un inalt grad de
periculozitate, respectiv infractiune.
Raspunderea penala este cea mai grava forma a raspunderii juridice si consta in
obligatia persoanei care a incalcat cu vinovatie normele juridice sa suporte consecintele:
a) executarea pedepsei. Pot apare, insa, cazuri exterioare care impiedica
executarea pedepsei: moartea infractorului, abnistia, retragerea plangerii
partii vatamate. Pedeapsa poate fi:
- privativa de libertate
- privativa de bunuri (amenda penala)
- confiscarea bunurilor care au servit la infaptuirea infractiunii sau
dobandite prin savarsire.
- interzicerea temporara a unor drepturi (ca pedeapsa accesorie)
- pentru minori, masuri educative
- ca masuri de siguranta: obligativitatea unui tratament medical,
interzicearea de a ocupa anumite functii sau de a exercita anumite
profesii: medici sau profesori.
- interzicerea de resedinta
Infractiuni economice:
-aducerea la cunostiinta publicului a unei opere sub alt nume decat cel decis de autor.
Cazuri:
-Executarea silita – apare frecvent in domeniile: economic, prin blocarea de bunuri sau
sechestru asigurator, financiar, prin sistarea finantarii regiilor autonome, in domeniul ocrotirii
sanatatii, prin retragerea autorizatiei sanitare, carantina si confiscarea bunurilor daunatoare
sanatatii, in domeniul executarii contractelor, prin intreruperea furnizarii utilitatilor.
Drept comercial
Denumirea provine din limba latina de la commercium care inseamna “cu marfa”,
deci comertul reprezinta operatiuni cu marfuri. Dreptul comercial studiaza ansamblul
normelor juridice privind comertul. In sens economic comertul reprezinta activitatile care
au ca scop schimbul sau circulatia marfurilor de la producator la consumator. Aceste
activitati sunt exercitate de comercianti. In sens juridic, comertul include in plus si
activitatile de producere a marfurilor. Rezulta ca dreptul comercial studiaza ansamblul
normelor juridice referitoare atat la producerea cat si la circulatia marfurilor. In definirea
obiectului dreptului comercial s-au conturat doua sisteme:
-al doilea, obiectiv, dupa care obiectul dreptului comercial il constituie normele
juridice aplicabile comertului adica actelor si faptelor de comert.
In Romania, inca din secolul 19 s-a adoptat sistemul obiectiv avand ca izvor de
inspiratie Codul Comercial Italian.
Agentii economici
2. firmele
3. statul
In cadrul lor pot exista uzine, ateliere, servicii. Conducerea este asigurata de comitetul
executiv, pe baza unui regulament de functionare aprobat de organul care a infiintat regia.
Exercita toate atributele proprietatii:
- posesiunea
- dispozitia
- utilizarea
- uzufructul
Partea care ramane dupa constituirea acestor fonduri reprezinta profitul net, din care o
parte serveste la formarea fondului de participare a salariatilor la profit, iar cealalta parte
revine bugetului.
Investitiile regiilor autonome se finanteaza din fonduri proprii, de la buget si credite.
Fiecare regie autonoma elaboreaza anual bugetul de venituri si cheltuieli, bilantul
contabil si contul de profit si pierderi.
Conducerea RA poate fi directa (pentru directorul general numit de consiliul de
administratie cu avizul ministerului de resort) si conducerea indirecta (printrun manager
particular).
Cooperativele
Sunt proprietate cooperatista. Ele pot fi:
- de productie (produc bunuri si servicii)
- de consum (ofera obtinerea unui anumit bun in cele mai favorabile conditii)
Actul de constituire este contractul de societate. Legea nu specifica un numar minim sau
maxim de asociati ce le pot constitui, dar se considera ca nu se pot constitui cu un singur
asociat. Contractul de societate cuprinde: date de identificare a asociatilor, forma,
denumirea, sediul principal, obiectul de activitate si capitalul social subscris si varsat. Se
depune la judecatoria teritoriala si, dupa verificare, judecatorul dispune inmatricularea
societatii in registrul comertului la sectiunea financiara, publicandu-se in Monitorul
Oficial. In acest fel, se dobandeste personalitatea juridica. Pentru societatile de persoane,
nu se emite hotarare judecatoreasca ci doar o incheiere prin care judecatorul arata ca au
fost indeplinite conditiile legale de constituire. Raspunderea asociatilor este personala si
se realizeaza prin patrimoniul societatii. In subsidiar exista o raspundere a asociatilor
nelimitata si solidara.
Nelimitata -> asociatul raspunde si cu toate bunurile sale prezente si viitoare
Solidara -> un creditor poate urmari pe oricare dintre asociati pana la stingerea creatiilor.
Pentru societatiile in comandita simpla, legea prevede existenta a doua categorii de
asociatii:
- comanditatii (participa cu munca si raspund solidar si nelimitat)
- comanditarii (participa cu bani si raspund in limita acordului fiecaruia)
Pentru societatiile in nume colectiv, legea prevede: existenta unui numar restrans de
asociati intre care exista incredere reciproca. Totodata, denumirea firmei trebuie sa
cuprinda si numele unui asociat. Dreptul de reprezentare revine fiecarui asociat care este
si administrator.
Principiul luarii deciziilor este unanimitatea. Se interzice participarea asociatilor la firme
concurente cu acelasi obiect de activitate. Legea precizeaza ca acordul unei persoane
casatorite trebuie sa provina numai din bunuri personale.
Curs 5
Constituirea societatilor pe actiuni pe baza legii privind societatile comerciale are la baza
2 acte: contractul de societate si statutul. Ele cuprind elemente ce se completeaza reciproc
si sunt concordante. Aceste evenimente sunt: date de identificare a actionarilor,
denumirea, sediul principal, obiectul de activitate, capitalul social subscris si varsat care
nu poate fi mai mic de 30% din cel subscris, valoarea bunurilor ce reprezinta aportul in
natura cu modul de evaluare si numarul de actiuni acordate, numarul si valoarea nominal
a actiunilor pe feluri (nominative si la purtator), modul de dizolvare si utilare.
S-au folosit doua metode de constituire: succesiva si simultana. Cea succesiva are loc
prin subscriptie public a pe baza unui prospect de emisiune. Este folosita pentru obtinerea
unor capitaluri foarte mari. Actionarii care au avut initiativa se numesc fondatori. Ei
elaboreaza prospectul de emisiune care inainte de publicare se depunde la judecatoria
teritoriala pentru autorizare. Subscrierile de actiuni se fac pe unul sau mai multe
exemplare ale prospectului de emisiune, vizat de judecator si care cuprinde: date de
identificare a actionarilor, numarul actiunilor subscrise in litere, dat subscrierii in litere si
o declaratie expresa ca actionarul este de acord cu o prospectul emisiunii. Dupa
incheierea subscrierii fondatorii convoaca adunarea generala constitutiva , data
publicandu-se in Monitorul Oficial. Societatea pe actiuni se considera constituita daca a
fost subscris integral intregul capital si fiecare subscriitor a varsat minimum jumatate din
valoarea actiunilor subscrise. Daca capitalul subscris este mai mare sau mai mic decat cel
propus, Adunarea Genereala a Actionarilor poate hotari majorarea sau reducerea
capitalului social. La aceasta AGA, fiecare actionar are dreptul la un singur vot indiferent
de numarul actiunilor detinute. Nu pot fi fondatori persoanele condamnate pentru
gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals si inselaciune. Se verifica astfel
onorabilitatea fondatorilor. Deciziile se iau cu majoritate simpla. AGA aproba contractual
de societate si statuturi numind administratorii si cenzorii.
Constituirea simultana are la baza contractul de societate semnat de toti actionarii.
Constituirea SRL
Ele au existat si in perioada interbelica, iar in perioada comunista, prin legislatia din 1972
privind constituirea, organizarea si functionarea societatilor mixte din Romania s-a
prevazut formarea acestora fie ca societati pe actiuni fie SRL. SRL reprezinta o fuziune
intre societatile de persoane ( de la care preia modul de reglementare a raporturilor de
incredere dintre asociati ) si societatile de capitaluri ( de la care preia raspunderea limitata
la aportul fiecaruia ). Conditii generale de constituire: actele necesare sun contractual de
societate si statutul, ambele vizate de Autoritatea Judecatoreasca Teritoriala. Cuprind date
privind:
-date de identificare a asociatilor
-forma
-denumire
-sediul principal
-obiectul de activitate
-capitalul subscris si versat
-aportul in natura cu modul de evaluare
-durata functionarii societatii
-modul de dizolvare si lichidare
Judecatoria Teritoriala verifica utilitatea societatii, marimea capitalului social,
onorabilitatea asociatiilor si existent sediului principal. SRL devine persoana juridica din
ziua inmatricularii in registrul comertului.
Conditii specifice de constituire: Atunci cand partile sociale apartin unui singur asociat
pentru constituire este suficient doar statutul. Bunurile in natura sunt evaluate de instanta
judecatoreasca pe baza unei expertize de specialitate. Prestatiile in munca si profesia nu
pot fi aport in natura. Instrainarea partilor sociale poate avea loc doar intre asociatii.
Dobandirea personalitatii juridice
Se realizeaza din ziua inmatricularii in registrul comertului si publicarea contractului de
societate si statutului in Monitorul Oficial. Prin aceasta, toate societatile comerciale devin
subiect de drept. Aceasta are consecinte atat de ordin personal cat si patrimonial. Primele
se refera la: denumirea firmei trebuie sa coincide cu cea din actul de constituire, sediul
principal apartine persoanei juridice si este diferit de cel al fondatorilor sau asociatilor,
hotararile AGA sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la AGA sau
au votat impotriva. Consecintele de ordin patrimonial se refera la posibilitatea intrarii in
relatii contractuale, primirea si oferirea de donatii si raspunderea derituala pentru
pagubele aduse tertzilor. Legea precizeaza ca toate SC sunt titulare ale drepturilor de
proprietate asupra tuturor bunurilor mobile si immobile, contracte de inchiriere, creantze
sau debite. Patrimonial firmei este constituit astfel dintr-o universalitate de bunuri numita
fond de comert.
Curs 6
De ordin personal:
Cenzorii -> organe de control, garanteaza gestiunea firmei fiind alesi pe 3 ani cu posibilitatea
realegerii. Unul din ei trebuie sa fie expert contabil. La instalare depune o garantie materiala
echivalenta cu o treime din cea depusa de administrator. Atributiile:
Emisiunea de obligatiuni.
Emisiunea se realizeaza pentru cresterea capitalului social de catre stat (organe centrale
si locale), banci si SA. Prin aceasta emisiune, nu sporeste numarul actionarilor, dar si
posesorii de obligatiuni primesc o parte din profit. Emisiunea are loc prin subscriptie
publica, pe baza unui prospect de emisiune, vizat de judecatoria teritoriala si care
cuprinde: marimea capitalului social, situatia patrimoniala, suma obligatiunilor emise,
modul de rambursare. Toti titularii de obligatiuni trebuie sa achite integral
contravaloarea acestora.
Aceste modificari, fie reprezinta incetarea activitatii firmei, fie continuarea activitatii, dar
schimband unele elemente constitutive. Astfel:
La societatile in nume colectiv, poate conduce la dizolvarea firmei daca ramane un singur
asociat. Asociatul care se retrage ramane obligat fata de tarti pana cand hotararea de retragere
devine definitiva. La SRL exista posibilitatea numai daca este prevazuta in contractul de
societate sau statut. La SA, actionarii se pot retrage daca nu sunt de acord cu hotararile AGA
privind schimbarea obiectului de activitate, mutarea sediului principal sau schimbarea formei
societatii. Se depun actiunile care sunt platite la valoarea reala.
Curs 7
Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale
Dizolvarea= modalitatea de incetare a activitatii. Procedura cuprinde 2 faze:
-dizolvarea;
-lichidarea;
Lichidarea firmei si repartizarea patrimoniului este de competent lichidatorilor
si nu a instantei judecatoresti. Instanta intervine doar daca unii actionari fac opozitie fata
de bilantul de lichidare intocmit de lichidatori.
Cazuri de dizolvare:
-trecere timpului stabilit pentru durata societatii;
-imposibilitatea realizarii obiectivelor pentru care a fost formata societatea;
-reducerea capitalului social la jumatate in cadrul S.A. si sub minimul necesar la
celelalte S.C.
-excluderea sau retragerea din societate;
Dizolvarea are drept consecinte juridice continuarea activitatii dar cu alte
atributii exercitate de administrator sau lichidator. Are loc transformarea patrimoniului in
numerar, plata datoriilor si impartirea partilor ramase.
Lichidarea constituie un complex de operatiuni financiare, economice,
administrative si juridice in scopul realizarii activului firmei (vinderea bunurilor),
achitarii pasivului (a datoriilor) si distribuirea partii ramase.
Toate aceste operatiuni se fac in interesul actionarilor si creditorilor. Se incheie
un bilant de lichidare, se sigileaza bunurile, se inventariaza si apoi se vand incepand cu
bunurile perisabile. Din banii obtinuti se achita datoriile iar partea ramasa se imparte intre
actionari proportional cu contributia la capitalul social.
Fuziunea societatilor comerciale
Fuziunea=reorganizarea firmei ca persoana juridica.
Cauze:
-formarea unei noi societati comerciale cu un capital mai mare;
-lupta de concurenta;
Exista 2 modalitati de fuziune:
-in cazul formarii unei noi societati cu un capital mai mare, firmele care
fuzioneaza isi pierd identitatea, ele fiind obligate sa publice separate bilantul contabil.
-in cazul luptei de concurenta, firma castigatoare integreaza si activitatea
celeilalte.
Legea concurentei
Are ca scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei in vederea
promovarii intereselor consumatorilor. Prevederile sunt indreptate impotriva actelor si
faptelor care restrang, impiedica sau denatureaza concurenta.
Agentii economici implicati sunt:
-firmele romane si straine, precum si organele administratiei publice ce intervin
in operatiuni pe piata, influentand concurenta.
Sunt sanctionate actele si faptele de pe teritoriul Romaniei dar si in afara ei daca
produc efecte pe teritoriul Romaniei. Prevederile legii nu se aplica pe piata muncii, piata
monetara si piata financiara pentru ca exista reglementari specifice (codul muncii, etc).
Principalele prevederi ale legii concurentei
1. Preturile se determina liber pe piata prin concurenta, pe baza raportului dintre
cerere si oferta.
2. Preturile pentru regiile autonome si activitatile cu caracter de monopol natural
se stabilesc de consiliul concurentei.
3. Preturile datorate existentei unei pozitii de monopol sunt controlate de consiliul
concurentei pe o perioada de trei ani.
4. In cazuri exceptionale (dezechilibre majore cerere-oferta sau crize economice),
Guvernul, cu aprobarea Parlamentului pe o perioada limitate de timp poate
decide “inghetarea preturilor” sau “inghetarea preturilor si salariilor”.
5. Sunt considerate practice anti-concurentiale (exemplul de sub-practici antic)
-intelegerile exprese sunt tacite intre agentii economici sau practicile concertate
care impiedica, restrang sau denatureaza concurenta
-fixarea concertata a pretului de vanzare, adaosului comercial sau tarifelor
-limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice sau
investitiilor
-impartirea pietelor de desfacere sau surselor de aprovizionare
-aplicarea unui tratament inegal agentilor economici pentru prestatie echivalenta
-conditionarea incheierii unor contracte
-oferte trucate de licitatii
-impiedicarea patrunderii pe piata a unor agenti economici
Legea precizeaza ca se excepteaza practicile concertate care conduc la:
ameliorarea productiei, introducerea progresului tehnic, intarirea pozitiei IMM-urilor,
sporirea competitivitatii marfurilor, practicarea unor preturi mai mici. In aceste cazuri,
Consiliul concurentei acorda dispensa. Se interzice, de asemeni, folosirea pozitiei
dominante a unei firme prin recurgerea la fapte anti-concurentiale ca: impunerea pretului
de vanzare, importuri fara licitatie sau practicarea unor preturi excessive sau de ruinare.
In acest caz, consiliul concurential sesizeaza Curtea de Apel care ia masuri de
lichidare a pozitiei dominante a firmei respective.
Concentrarea economica (tot la concurenta)
Are loc fie prin transferul bunurilor unui agent economic, fie cand un agent
economic capata o influenta determinanta asupra altui agent economic. Este cazul
fuziunilor si detinerii pachetului actiunilor de control (adica numarul de actiuni suficiente
pentru a controla activitatea)
-Concentrarea economica, practice anticoncurentiale, consiliul concurentei -
>exemple de subiecte.
Legea stabileste criterii pentru aprecierea gradului de concentrare:
-nivelul dezvoltarii concurentei, cota de piata detinuta, tendintele cererii si
ofertei si masura in care sunt afectate interesele consumatorilor
Consiliul concurentei
Este organul care aplica legea, este independent in luarea deciziilor. Este format
din 10 membri numiti de presedentie pe timp de 5 ani.
Atributii ale consiliului:
-acorda dispense si exceptari
-elaboreaza reglementari
-sesizeaza organele judecatoresti
-intocmeste rapoarte de activitate
Deciziile se notifica catre presedentie, comisiilor parlamentare, organelor
administratiei publice , OPC-ului si instantelor judecatoresti.
Se efectueaza investigatii fie din oficiu fie ca urmare a plangerilor unor agenti
economic, fie la sesizarea unor agenti economici. Exista drepturi de perchezitie a
documentelor, declaratii si inspectii inopinate. Sanctiunea consta in amenzi.
Legea privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare ( legea falimentului)
Curs 8
Se aplica comerciantilor care nu mai pot face fata datoriilor lor si care se numesc
conform legii, debitori. Obiectivul legii este instituirea unei proceduri de reorganizare
avand ca scop redresarea debitorului si plata pasivului (datoriilor) sau lichidarea averii
debitorului. Prin averea debitorului se intelege totalitatea bunurilor si drepturilor
patrimoniale ale acestuia inclusiv cele dobandite prin executare silita. Organele care
aplica procedura sunt:
- instanta judecatoreasca
- judecatorul sindic
- administratorul
- lichidatorul
- adunarea creditorilor
- comitetul creditorilor
1) Instanta judecatoreasca
2) Judecatorul sindic
3) Administratorul
Este numit de creditorii care detin cel putin 50% din valoarea creantelor. El
trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil sau licentiat in studii economice sau
juridice cu 5 ani vechime. Supravegheaza operatiunile de gestionare si conduce
activitatea debitorului.
4) Lichidatorul
5) Adunarea creditorilor
Este convocata de judecatorul sindic si participa toti creditorii care detin cel putin
50% din valoarea creantelor. Participa si creditorul si doi salariati ai acestuia pentru plata
salariilor. Se voteaza fie planul de reorganizare, fie de lichidare judiciara.
6) Comitetul creditorilor
Este format din 3-5 membri si are dreptul de a ridica debitorului posibilitatea de a-
si mai conduce activitatea. Cererile introductive pot fi introduse de debitor, de creditori
sau camera de comert si industrie teritoriala.
Debitorul care nu mai poate face fata datoriilor lui exigibile (scadente) cu banii pe
care ii are, poate adresa tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor acestei legi.
Ea trebuie insotita de: bilantul contabil, contul de profit si pierderi, o lista cu toate
bunurile sale, o lista cu sumele si adresele creditorilor, o declaratie privind fie
reorganizarea, fie lichidarea judiciara.
Tribunalul nu primeste cereri de reorganizare ale debitorilor care in ultimii 5 ani
au mai facut astfel de cereri.
Creditorii care au creante certe si exigibile pot introduce o cerere impotriva unui
debitor care tinde cel putin 30 de zile a inceta platile.
Camera de comert si industrie teritoriala poate introduce cerere daca debitorul se
afla intro situatie notorie de incetare a platii.
In urma inregistrarii cererii, tribunalul notifica aceasta creditorilor, debitorului si
oficiului registrului comertului. Toate cheltuielile ocazionate de procedura se suporta din
averea debitorului. De la data inregistrarii cererii, se suspenda toate actiunile judiciare sau
extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului si bunurilor sale. Toti
creditorii a caror creante sunt anterioare datei incetarii platilor, cu exceptia salariilor,
depun o declaratie de creante in adunarea creditorilor. Se iau in considerare si creantele
catre bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat. Pe perioada reorganizarii, toti
furnizorii de utilitati nu au dreptul sa inceteze furnizarea acestora. Creditorii sau debitorul
elaboreaza un plan fie de reorganizare fie de lichidare judiciara. Daca s-a propus
reorganizarea, planul trebuie sa prevada posibilitatile de redresare in raport cu resursele
financiare si cerintele pietei. Debitorul trebuie sa produca numai bunuri cerute de piata.
Daca se propune si reducerea numarului de salariati, trebuiesc prevazute si masurile de
reorientare profesionala.
Se poate propune si cresterea capitalului social, judecatorul sindic convocand
AGA extraordinara.
Daca planul propune lichidarea judiciara, el prevede modul de plata al creantelor
si despagubirile oferite creditorilor comparativ cu ceea ce primesc prin distribuire. Daca
planul este admis, se depune la secretariatul tribunalului, se comunica creditorilor si se
publica in Monitorul Oficial.
Tribunalul confirma planul daca este acceptat de creditori, trecandu-se ulterior la
lichidarea bunurilor din averea debitorilor. In acest sens judecatorul sindic sigileaza
bunurile, le inventariaza si vinde intai bunurile perisabile. Alte bunuri importante se vand
numai cu acordul adunarii creditorilor. Se verifica toate creantele si se desemneaza
lichidatorul. Lichidarea judiciara se face cat mai avantajos si cat mai repede.
Bunurile imobile se vand prin licitatie publica. Toate sumele obtinute in urma
vanzarilor se depun in contul averii debitorului. Creditoii sunt platiti la valoarea
creantelor + dobanda + plata cheltuielilor aferente procedurii. Platile se efectueaza intro
anumita ordine:
1) se achita cheltuielile aferente vanzarilor.
2) se restituie creditele acordate de banci in perioada reorganizarii.
3) se platesc salariile personalului de specialitate
4) se platesc salariile angajatilor firmei.
5) se platesc creantele.
Dupa incheierea lichidarii judiciare, tribunalul da o hotarare de inchidere a
acesteia. Exista situatii cand organele de conducere ale firmei lichidate raspund material
pentru situatia in care a ajuns firma.