N.

IORGA
clo

POPORUL t

ITALIAN -
IN TRECUT
iN PRESENT
CINCI CONFERINTI

. t

, .

^
13LICUREV
1931

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA

POPORUL
ITALIAN
IN TRECUT
IN PRESENT
CINCI CONFERINTI

cznooja=7
t

BLICUREgI
1931

7
www.dacoromanica.ro
 I.

Epoca formatiunii
Aceste cinci conferinte despre Italia, asa cum a
fost in trecut 0 cum este in present, se datoresc la
douà motive: .

Intäiu, dorinta pe care a exprimat-o d. Preziosii,

ministrul Italiei, pe care il vom i vedea la una din ,

conferintile urmAtoare i, pe de altA parte, o chib-

zuiald a mea. Pentru cá cloud popoare, in mare
parte de aceiasi origine, vorbind o limb asa de asA-
manatoare, avand o traditie literara, care adesea ori
este. in legAturA, pentru ea dou A. popoare, care au
o fire sufleteascA asa de apropiatl si care de la
prima vedere se recunosc si se inteleg, sA se iu-.
beascä intr'adevar serios, trebuie sä se cunoasa in
viata lor actualg: 0 in toatA desvoltarea trecutului lor.
Din nenorocire, acesta nu este casul Intre Romani
si Italieni. Italienii au facia foarte mult in timpul din .

'urnfa, neasteptat de mult, a zice, pentru a ajungi.

la o band cunoastere a vietii actuale, a istariei, lite-
raturii i artei romanesti.
Nu putem fi destul de recunoscAtori acelor firme
italiene editoare, care, in conditii de desfacere de

www.dacoromanica.ro
 2 N. IORGA

multe ori aleatorii, au consimtit sä pule in mama ce-

tilorilor italieni un mare numar din cArtile literatu-
_
rii romanesti.
Si in momentul de fatal Inca, sant carti romanesti
care se traduc in italieneste ori stau sa fie tiparite.
De Cate ori am avut prilejul sa vorbesc publicului
italian, de atatea ori am Intampinat primirea cea mai
prietenoasa i cea mai calda. Prin urmare, Italienii,
cari au creat i o catedra de limba i literatura ro-
mana la Universitatea din Roma, ocupata, In mo-
mentul de fata, de un tanar profesor foarte zelos, ca-
ruia Ii datorim, In mare parte, opera de traducere
de care vorbiam, d. Isopescu, fac tot ce se poate.
Din partea "noastra Ins. trebuie s. recunoasca
oricine ca ne mentinem In domeniul ieften al frase-
lor, al discursurilor ocasionale, il manifestatiilor zgo-
motoase, al unei sinceritati, care nu poate fi pusa la
. Indoialä, dar care, din nenorocire, nu se vadeste alt-
fel. Noi, despre Italia, nu stim aproape nimic. Foarte
putini dintre noi cercetam Italia. Si aceasta cerce-
tare se face In conditii de o usuratate condamnabila.
Pacat de banii cari se cheltuiesc de acesti calatori!
Strabaterea museelor de oamenii nostri se face in Im-
prejurari de celeritate care nu mai au pareche. Dack
gr fi cu putinta sä se strabata museele cu masina, ar
face-o foarte bucuros; iar, In ceia ce priveste lectu-
rile italiene in Romania, aproape nici nu exista.
Traducerile din italianä in romana sant foarte pu-
line, i calitatea e, de cele mai multe ori, mai mull
decal indoielnica.
Chiar atunci cand un mare poet roman, Cosbuc, a
vrut sä traduca pe Dante, a facut-o inteo limbä in
care, pe de o parte, se intalnesc abstractii, care n'au
ce cauta in traducerea lui Dante, si, pe de alVI parte,
termeni populari eari, iarä5i, n'au ce cauta.
-

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN. IN TRECUT 51 IN PRESENT 3

Traducerea bietului Buzdugan din Galati, o victi-

MA a neintelegerii i lipsei de solidaritate a socie-
faith romanesti, acel care s'a sinucis daunazi, e mult
Mai bunk trebuie sä o spun, cleat traducerea lui
Cosbuc. Faiä de traducerea lui Cosbuc, au valoare
uncle traduceri frä pretentie, anterioare, cum este
traducerea, In prosä, a d-nei Chitu si traducerea, in-
tr'un vers usor, de Nicolae Gane, care nu stia
mult in materie de comentarii la Dante, dar care,
printr'o potrivire de temperament, fara nimic din
sublimul i dramatismul lui Dante, dar printr'o oa-
recare potrivire de temperament, in ce priveste par-
- , tea de duiosie i comparatii din Divina Commedia"?
s'a gasit sä se potriveasca pentru o astfel de tra-
ducere. F

Prin urmare, noi calatorim, Insä calatorim prost,.

de si avem toate Inlesnirile pentru aceste calatorii.
Chile ferate italiene fac marl Inlesniri caldtorilor
straini, inlesniri de care nu odata s'au bucurat ex-
. ,
cursionistii cu cari am fost. La Venetia, este un palat-
scoala de treizeci de cal, unde, pentru o plata mi-
nima', de douazeci de lire pe zi, ai locuinta i man-
care. E acea Casa Romaneasca", pe care am in,
terneiat-o eu si care asteapta visitatori cari foarte
adesea ori nu vin, sau, dad vin, de i au la indemfina.
bune calauze, nu le intrebuinteaza. Pentru ca ei cred,
cum crede -tot Românul, a pot 0: mearga. si In
Tad si in Rain fart sä intrebe pe nimeni.
Afara de aceasta, numärul Italienilor cari au vor-
bit aici a fost foarte restrans, iar numarul asculta-
torilor acestor Italieni, redus la un mic grup de Per- -
soane, cand cu oarecare sfortare ar putea sa inte-
leaga macar o parte dintr'o conferinta falcuta in lim-
ba italianI, iar, dacä si-ar da osteneala sä invite lim-
ha italianä, ar fi cu atilt mai bine, mai ales ca aceasta

www.dacoromanica.ro
 , aNL

4 '_ N. IORGA

nu ar costa eine stie ce ostenealä. Limba frames*

se invata lt mai greu, iar scrisul ei e nestarsit
mai complicat decat al limbii italiene.
Este o vadita lipsa. de orientare, clack nu de bu-
navointa, din partea noastrl,
In ce priveste istoria Italiei, este un object cu to-
tul nestint de aproape noi toti. Ni inchipuim a ea
este un lucru ce se poate cunoaste asa ca un dar de
la Dumnezeu, fara sä deschizi niciun fel de carte, fara
sä aibi contact cu niciun fel de izvor.
Literatura istorica italiana este extrem de begata.
Se ocupä foarte adese ori de lucruri provinciale, lo-
cale, individuale: Italienii au archive minunate, aproa-
pe inepuisabile. Nu vorbesc de archivele romane,
care privesc politica generala a Papilor si care nu
sant in legaturä necontenit stransä cu istoria Italiei,
dar nu este oras cu importanta istorica, in care ad
nu se afle archive de acelea, din care generatii Intregi
s. poata. studia. -
Sant in special o spun in treacat, pentru stu-
dentii In litere i istorie cari ar fi aici asa-nu-
mitele archive ale notarilor". Cum, in evul medin
mice act trebuia sä treaca prin fata notarului, vA
puteti inchipui cà nu este .categorie de evenimente
personale sau de familie care sà nu fie infatisatg.
Fiecare notar a läsat mai multe volume de acte, In
care se oglindeste toad viata locatA, si, Model se
Intampla sä fi venit i straini, i o multime de e- .-
venimente din sträinatate. Este sigur ca in Archive le
Notarilor din Florenta trebuie sä se afle ceva din ves-
titul Sinod de la Florenta pentru unirea celor "O.N.a."
Biserici, In intaia jumatate din veacul al XV-lea. Au
venit atu.nci o multime de straini la acel sinod; a
murit chiar, la Florenta, Patriarhul de Ccmstantino-

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT I IN PRESENT 5

pol. Deci s'ar putea gAsi in acele archive lucruri Cu

totul neasteptate.
Eu insumi la Venetia, dthingzi, intr'o .dimineata
avand timp liber, in loc sa.-1 intrebuintez pentru o-
bisnuitele plimbAri, m'am dus la Archivele de Stat,
unde am lucrat patruzeci de ani de zile i unde sä-
lile imi sunt tot asa de cunoscute cum sant incaper
rile Universitätii noastre,si am cerut niste documente
pentru un anume scop. N'am gasit ceia ce aveam in
vedere, dar am ggsit alte lucruri foarte importante:
acte notariale privitoare la colonille Venetiei in Su-
dul Moreii: Coronul i Modonul. Din ele ni se in-
fitiseazà aspectul acestor orase la jumMatea seco-
lului al XIV-lea. Duel este un domeniu unde se pot
face descoperiri, este fill acesta.
Sant deci lucruri care privesc anumite localitati
in anume momente, dar cercetNri de caracter mai
larg, cu presintarea pe linii generale a istoriei Italiei,
cam lipsesc. Si, de altä parte, lipseste cum lipseste
pentru Franta, de alminteri, o istorie a popo-
rului trances istoria poporului Italian.
Eu am presintat aid o istorie a poporului frances,
_
nu a Franciei, intr'un sir de conferinte, tinute ina-
inte de rlzboiu i pe care le-am tipärit dupg no-
tele stenografice. Aceastä carte romgnease g. este sin-
gura care infAtiseaz6., nu istoria teritoriului frances
si a lucrurilor petrecute In. acest teritoriu, ci istoria
formatiunii i desvolthrii poporului frances, a natiu-
nii ca atare.
Prin urmare este natural sg. lipseasok din cau-
sa unei conceptii pe care o cred gresitg. i o istorie
a poporului italian.

Istoria Italiei, de cele mai multe oH, este presin-

tarea evenimentelor, datOrite adesea unor popoare

www.dacoromanica.ro
 I

6 N. IORGA

,
staine, care s'au petrecut doar pe teritoriul Ita-
liei. Asa incat, cand se uitä cineva de aproape la
ce este o asemenea istorie a Italiei, care se intrebuin-
teazd si in scoli de si manualele italiene, de obi-
ceiu, sant foarte bine fäcute, cu ilustratii foarte alese;
cele mai moderne dintre manualele scolare pc care
le cunosc, cand se uitä, zic, mai de aproape la pre-
. sentarea istoriei Italiei, ce va vedea? Intdiu: Roma,
Roma din timpurile bune i din timpul decaden- .

tei; dupd aceia, ndvalirile barbare: apare Odoacru,

peste el vine Teodoric; urmasil lui Teodoric; tot re-
gatul Gotilor; dupä aceia, restaurarea romand, din
Bizant, Iustinian, care trimite pe Belisariu, si acesta
biruie pe Goti si distruge regatul gotic, intemeindu-se
stäpanirea bizantind, a exarhilor, cu Belisariu si
cu Narses; apoi vin Longobarzii. Toate lucrurile a-
cestea trebuie sä le invete scolarii italieni si sit le
oeteasc i sträinii cari se intereseazd de istoria Ita-
liei, fOrk sg. vadd Insd istoria poporului italian.
Deci yin Longobarzii i stau mai bine de cloud
secole; peste Longobarzi, pe. vremea lui Desideriu,
se coboard Francii, cu Pepin; Carol-cel-Mare e pro-
, clamat la Roma in anul 800, in ziva de Crdciun, im-
pdrat.
Apoi vin fiii lui Carol-cel-Mare, primii Carolin-
gieni: Ludovic Piosul, apoi unul din fiii lui Ludovic
Piosul, Lotar; dupd Lotar, Ludovic al II-lea si toatk
seria de Carolingieni, care merge rand la Carol-
cel-Gros. In felul acesta ajunge cineva in apropierea
anului 900. Ajungand la aceastä (lath., se vorbeste id _

si colo de o regalitate italiand, despre care vom por

meni chiar in aceastd conferinta de Inceput, dar din
alt punct de vedere si in alt sens. Pe time' yin Ottoni- -
zii: Otto I-iu, care iea in cdsätorie pe Adelaida, mos-
tenitoarea Coroanei Italiei i se considerd stäpant--

www.dacoromanica.ro
A

, r
 POPORUL ITALTAN IN TRECUT I IN_ PREENT 7
,

rea aceasta a lui Otto I-iu ca o cucerire a regilor ger-

mani asupra Italiei. Aceasta este insa cu desavarsire
fals, i trebuie sä o spun Inca de acum, fiindca nu
este Otto I-iu, regele Germaniei, care a cucerit Itar
I lia, ci este Otto Germanul care se casatoreste cu A-
, delaida, Italianca, si ea pastreaza toate drepturile ei;
ea ramane si mai departe regina Italiei; ea este im-
parateasa legitima. Otto I-iu nu este print consort:
nu era destul de bland si de supus pentru aceasta;
.

dar el exercita drepturile sale de Imparat, fArA Sal

incalee drepturile kdelaidei.
Pe urma Otto al II-lea, presintat si el ca un Ger-
man stäpanind asupra Italiei, pe eland, de fapt,
el este fiul Italiencei. Fiul situ, Otto al III-lea, nu e
altoeva deck un amestec de suflet bizantin, prin
mama-sa,- 0 de sange german, care vine de la Otto
I-iu. Stapanirea lui este deci italiand, in sens bizan-
tin, a cuiva care coboara dintr'o ascendenta germa-
nä, dar care nu se gandeste in randul IMAM la
Germania. .

Dupa ce se mantuie cu Otonizii, urmeaza toga se-

ria de imparati germani, pana In secolul al XIII-
lea, de la Henric al II-lea pana la Frederic al II-
lea. Se spune atunci: iata Italia supusa regilor ger-
mani i deci se poate face istoria sederii in Italia
a aoestor regi germanici. Frederic Barba Rosie este
presintat Inteun larg capitol de istoria italianS, apoi
se face o istorie de seniorli, de republici : Venetia,
Genova, Amalfi, Pisa, Florenta, langa seniorli din
Toscana, orasele din Lombardia, fard legaturi intre
dansele, totul presintat altfel decal ca o desvoltare or-
ganica a unei natiuni.
In felul acesta iese cineva din evul medln si are
pe Spanioli in Sud, pe Francesi, trecator, in Milan,
si acolo, In Neapole, pentru ëa sä vie iarasi Spanio-
,
www.dacoromanica.ro
8 N. IORGA
or'

lii. Se vorbeste de Curtea din Roma; Curte de ca-

racter international si de politica internationalä. Pe
urmä vin alte razboaie pentru stapanirea Italiei, in
secolul al XVH-lea si al XVIII-lea; Austriecii sant la
Milan si In centrul Italiei, unde se intemeiata mici
formatiuni politice, care vor vegeta o bucata de vreme.
Doar la sfarsitul secolului al XVIII-lea, i Inca
numai supt raportul literaturii si al artei, acesta pus
de o parte, ca si cum n'ar fi nicio legAturA cu viata
politica, se vorbeste de poporul italian.
In acest fel ajunge cineva la unirea Italiei. ^

Dar cineva ii va pune intrebarea: poporul italian,

care da, azi, atatea dovezi de inteligentä, de spirit
de sacrificiu, de putinta de creatiune, in forme noi,
cum e de sigur forma italiana a fascismului, care
nu e Imprumutatà de aiurea, ci un produs al sufle-
tului italian, poporul acesta, cu atatea Insusiri, de
uncle vine? Vine din toate stäpanirile straine, care
se presintä pe rand in istorie i despre care se vor-
beste din punct de vedere strain? Vine din viata
aceasta localä, fara ea ea sal alba vre-o legatura?
Toate lucrurile acestea politice sant ele alaturi cu
literatura i cu arta? Sau i ele fac parte din insasi
desvoltarea poporului italian? Este o serie de hasar-
duri fericite sau de situatii europene favorabile ceia -

oe constituie Italia din timpul nostru?

Altfel, nu se lute lege nici fenomenul fascismuluii.
Ii Inchipuie cineva ea omul atat de remarcabil si
cu insusiri geniale, care e d. Mussolini, a avut de-
odata gandul sa faca o lume noma In basa acestei teo-
rii, el, in afara de tot sufletul italian si de toata tra-
ditia Italiei, ar fi pus pe liniile acestea abstracte viata
unui popor, cum facem noi cu legiferarile noastre.
Ce ni pasa pentru cine facem aceste legit

www.dacoromanica.ro
 ,

POPORUL ITALIAN IN TRECUT I IN PRESENT , . 9

Dar nu e adevarat. Mussolini integreazä traditia po-

porului italian; acesta este secretul puterii sale si se-
,cretul duratei unei opere care nu este o improvisatie
personalä., un capriciu genial, o dorinta de a scoate
la iveala pe cineva prin ceva care n'a fost panä a-
tunci; nu este un snobism de politicianism abstract,
ci trecerea peste formele Imprumutate pentru a se
Intoarce cineva pe linia, visibilI numai pentru oa-
meni foarte inteligenti, a acestei traditii nationale.
Astfel fiind, mi-am zis: sä Incercàm, aici, presinta-
rea desvolthrii poporului italian, ca factor decisiv,
nu ca element supus. Cxei groeala de pAna acum
este aceasta : se crede cg. poporul italian a fost
un simplu material pAnd in secolul al XIX-lea. Acei
cari sant presupusi factori, sant, de fapt, adese
ori, instrumente, iar factorul de miscare, factorul de
prefacere, elementul hotArator, este acest popor ita-
lian.

Se pune Intrebarea i aceastà intrebare, mer-

gand pand la anul loco, va ocupa prima conferintd:
de cand incepe poporul italian? AceastA problemä
voiu cauta s'o resolv. _

De la Inceput trebuie sl spun ci am e de fAcut con-

fusie intre Roma, care este, in momentul cand se
-isprAveste antichitatea, un lucru de caracter interna-
_
tional, qi intre Italia, care este un hicru de caracter
local i national.
Evident, asfäzi, Italia cauta sa se apropie cat mai
mult de marea traditie a Romei. Fara Indoiald, din
Italia poate iei oricand ceva roman; dar de aici nu
urmeaza ca. in Italia trebuie sä vadd cineva totdeauna
-Roma; cN. In Italia, care -a putut fi In anumite mo- .

mente populara", modesta, de qi capabilK de pro-

. gres, poate sä incapä acel imens lucru, cuprinzand .

www.dacoromanica.ro
 \
10 N. IORGA

toate natiile mediteraniene, toata lumea civilisata,

care tinea de Roma.
De la inceput, deci, trebuie o distinctiune. Secolul
al V-lea nu este istorie italiana. Nu exista atunci nici
macar notiunea geografica a Italiei. Italia, nici supt
raportul administrativ, nu se presinta numai cleat
ca unitard. In constitutiile imperiale, Roma a lost
.un oras al ,Italiei ; dar crawl a mancat Italia, de-
venind mull mai puternic, totusi credincios ca-
racterului sau de oras. Oras a ramas Roma pand la
sfarsit. Cetatea aceasta a fost acceptata de civilisa-
tia politica i morala a antichitatii ca element de uni-
tate, de ordine, de aparare impotriva barbarilor;
doua lucruri cu desavarOre deosebite.
Caderea Romei e aproape inutil sit o spun
este o inchipuire a noastra, pentru a de fapt ea
n'a cazut: un Imparat, numit de un sef de barbari,
a fost inlocuit, poate cu voia Imparatului Insui, chiar
de seful barbar, care n'a socotit lush' ca trebuie sit
se proclame, ori sa proclame, Imparat. El s'a adre-
sat la Imparatul de Rasarit i i-a spus: Imperial a
lost irnpkrtit de fapt in doua; acum, eu retrimit Im-
paratului de Rasarit insigniile lui Romulus Augus-
lulus.
, Astfel Imparatia se refacea una, singura, iar 0-
doacru nu era decal representantul, in Roma veche,
al Imperiului, care recastiga unitatea sa.
In secolul al V-lea, prin urmare, nu poate fi nimic
de un caracter italian. Odoacru a stapanit ca rege
barbar: el era rege pentru ai sai, pentru soldatii sai,
cari erau singuri supusi la legile germanice; in ce
priveste populatia romana, ea ramanea cu legile,
cu obiceiurile, cu formele ei neschimbate. Odoacru
: nu e decal un functionar al singurului Imparat ro-
man, care se gasia la Constantinoppl., Aceasta este

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT §I IN PRESENT ft

definitia lui. N'a fost prin el niciun fel de violenta,

niciun fel de usurpase, sau macar de reala transfor-
mare.
Apas asupra lucrului, fiindca, Inca de atunci, dupa.
asa-numita cadere a Romei", supt pojghita bar-
- bara. supt forma aceia care nu e macar o usurpa-
tie, odata ce' Constantinopolul recunoaste legalitatea
acestui represintant al lui la Roma, e legitimitate
nu usurpatie ; traieste Inca lumea romand de 'odi-
nioara, Roma aceasta romand, care acum, neavand
si grija Statului, se pregateste. Cum se pregateste
samanta in pamant, cum se pregateste frunza st
floarea In muguri iarna, asa se pregateste aceasta
lume sä devina mai tarziu o natiune, pentru a avea
o limbä i pentru a Incerca sä formeze un Stat. Era
F
ca o iarna germanica Intinsa asupra vestejirii de
toamnd a societatii romane de decadenta. Dar, supt
zäpada aceasta, viata exist i viata se desvoltä. Fac-
torul care va crea in atatea domenii, factorul acela
este in plink desvoltare subterana.
Dupa aceia vine Teodoric.
Trebuie sä spun ea istoricii italieni capabili de
vederi generale sant multi, unii vechi, pe cari nu-i
celeste nimeni i foarte ran, cari au recunoscut ade-
varatul caracter al -stäpfinirii ostrogote, Botta, care
a scris Istoria Popoarelor Italiene", intelegea bine, la
1820, ceia ce, astazi, poate sa expuie stiinta din tim-
pul nostru: cà urmasul lui Odoacru, Teodoric, n'a
fost un stapan in Italia. El era un Got de la
Dunäre; a crescut Ina. la Constantinopole, In limba
latina i greaca, cad pe vremea lui Teodoric pecetea
latinä a lui Constantin-eel-Mare era Inca foarte pu-
ternica asupra Constantinopolului; asa Inca-nu ve-
nia un Goto-Grec, ci un Got trait In mijlocul lumii
grecesti orientale, dar pe base traditionale Wine.

www.dacoromanica.ro
 _

12 N. IORGA

Deci Teodoric vine cu idei constitutionale romane,

el guverneaza. pe Gotii lui dupä traditia gotica, pe
Romani insä Ii lasa in toate obiceiurile lor de o-
dinioara. Nicio schimbare in aceastä privintql intre
trecut O. present. Teodoric n'a fost ascultat de fri-
ck; el a lost acceptat, i aoceptat cu plAcere, de o
societate careia Ii lasa intreaga esenta legal. i cul-
turalä pe care o avuse inainte.
Pentru moment nu se poate zice c existä Inca o
,. Italie i un popor italian. Limba italiang din seco-
lul al VI-lea nu se poate zice ca este o limba for-
mail; ea va fi numai in secolul al VIII-lea.
Dar poate fi vorba de alt lucru; de romanismul
italian, pe cale a se transforms. In italienism. Ad-
%

ministratia este in mana Senatului; judecata in ma-

na judecatorului roman; scolile sant romane; arta,
romanä sau credincioasa caracterului roman. Nu-
marul Gotilor este extrem de restrans. Cum s'ax !
crede ea a putut sa fie un mare popor? trermanii,
la inceputul secolului al XIX-lea, ar fi vrut sk fi
fost asa; dar cum vreti sä fi fast un mare popor,
cand rasa era rupta in atatea_ bucati? Cei pe cari
Ii. intalnim in Italia formeaza numai o parte din:
lumea gotica. Dovada, ca a fost de ajuns un raz- .-

boiu i, in vremea aceia, daca räzboaiele erau

destul de lungi, erau crutatoare si nu se putea dis-
truge o arniata intr'o luptd, ci puteau doar sä cada
vre-o mie de oameni, al lui Iustinian, i popo-
nil gotic a fost nimicit aproape in totalitate, ,
neramaind decat doar cateva elemente colonisate.
0 mare natiune nu dispare in asa imprejuräri. Go-
tii, prin urmare, au fost putini.
Teodoric fusese trimis cu mandat de la Constanti-
nopole in contra lui Odoacru, care luase intaiu, §1.
pe urmä ceruse mandat; este o deosebire intre a-

www.dacoromanica.ro
vt.
 '

POPOiUL ITALIAN IN TRECUT I IN PRESENT 13

cela care stApaneste IntAiu legaliseazA pe Junta

stapanirea i Intre acela care vine cu legalisarea de
la Inceput i pe tuna *Inge la stApanire. De aceia
a fost invins Odoacru de Teodoric, flindca popu-
latia romanA tinea samA de acest fapt, ca Teodoric
este delegatul Imparatului, cä este ultima forma ab-:
solut legalä a dreptului imperial asupra Italiei. Cand
a venit Belisariu, toti se vor fi gandit la trecut, cand
nu erau barbari in Italia, cand nu era o Curie cu
caracter strain, dar nu asa de strain cum se crede.
VA asigur
,
cA. multi Germani din acestia nu se a-
bateau mai mult din caracterul general al populatiei
deck cum, In timpul nostru, Romani de douA ge-
,
neratii, ai CAror parinti au apartinut cine stie ca.-
rii natii, dar earl si-au dat copiii la scoala romaT
neascA. Nimeni nu se gandeste 16.-1 critice ca n'au
radacini mai adanci in tara. Acelasi lucru i cu Gotii.
Toti stiau perfect latineste ; se imbracau ca i!
ceilalti Latini:. Gotul nu doria de loc sa fie recunoscut
ca Got i, dacA putea sa treack de Roman, era foarte
bucuros. SA nu ne lAsdna Inselati In ce priveste nu-
mele: se poate intampla ca un Roman sA poarte un
nume gotic i Myers; aceasta atarnA de plkerea pa-
rintilor. Mild au venit acesti Rasariteni, lumea din
Italia, care Incepea sä se formeze, 'Judea ce s'a
uitat la dansii, a rAmas desilusionata: Cum, acestia
sant represintantii Imparatului roman, acestia cari
nu stiu limba latinä, cari vorbesc greceste, armeneste,
siriana?!". GAnditirvA ca, daca, in loc sa fi trimis in.
Ardeal oameni de ai nostri, am fi fAcut alegere prin
cafenelele bucurestene, i preotii, invatatorii i tera
nii din Ardeal ar fi inceput sA li vorbeasca roma-
neste, iar ceilalti ar fi dat din umeri: ar fi avut drep-
tul sa intrebe ce tel de desrobitori sant acestia. Si

www.dacoromanica.ro
 14 N. IORGA

Botta, la 1829, 1nte1egea la fel aceste lucruri ca si noi

acuma.
Italienii acestia de pe la anul 530-50 considerau
acel amestec de natiuni ca briganzi, cari au venit sä
prade pAmântul, pe and pe Goti, cari erau de a
doua generatie in Italia, ii judecau altfel, ea oameni
crescuti intre Italieni, cari au proprietati in Italia,
cari vorbesc latineste, ca 5i dnii, ca oameni In
mare parte asimilati. Si se manifesta astfel in a-
ceste forme o simpatie pentru regii goti i pentru
poporul got.
Aceasta in ce priveste majoritatea; dar era si o
minoritate, i aceastA minoritate ar fi dorit sä aibg.
o stapanire in sensul roman, dar aceasta stApanire
sg. fie M.A. legaturi cu Constantinopolul.
Atunci i s'a facut o propunere lui Belisariu: ce ar
fi dada 1-ar face rege pe dansul ? Iustinian, care
1-a trimes, sg. ramfing. Imparat la Constantinopole,
iar noi sä facem din Belisariu un rege al nostru.
In ce priveste armata, gandiau ei, nu ni place; ii
prefergm pe Gotii acestia; dar ceia ce am vroi noi ar
fi sä desfacem pe general de armat i sa-1 tinem la
noi, iar, dacä se poate, mai tarziu, din Italia sit cu.-
cerim Constantinopolul. Deci, dupg Constantin, care
din Roma mersese la Constantinopol, ca s ramaie
acolo, noi, la Roma, sä facem un rege, un Imparat,
care acesta sit fie la noi, represintand viata noastra.
si, dacg. se poate, sä mearga si la Constantinopol ca
sg. refacem Imperiul Roman unic.
Deci n'avem a face cu o populatie inertà, fart su-
flet i constiinta, farg. voin tg. de a trgi, ci en un fel de
_
constiintä premergatoare a italianismului de mai tar-
ziu. Aceasta trebuie pus in lumina, când e vorba de
stgpânirea goticg..
Dar, pe urmä, peste Gotii distrusi, paste teritoriul

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT SI IN PRESENT 15 -

luat de la ei, s'a asezat ordinea romanA a Bizanti-

nilor.
Este foarte adevarat ca Italia a trebuit s. o pri-
meascA, dar nu inteamna cA a iubit ordinea bi-
zantina. Aceasta pentru ca ea insemna sfArAma-
rea vietii locale ; Insemna suprimarea initiativelor,
care se formau; Insemna autoritatea birocratiei, dare
se impunea vietii libere a claselor populare. Este
_, intocmai ca si cum la noi, In evul media, peste viata
satelor libere, ar fi venit eandva un general sau un
demnitar represintAnd pe Imparatul bizantin i ar
fi vrut sa stApaneascA la Dunare. Din punctul de ve-
dere roman ar fi fost o satisfactie; din punctul de ve-
dere al libertAtii locale si al posibilitatilor de desvol-
tare, o nemultamire, care ar fi putut sä ajungk pana
la revoltä. -
Ca totusi viata populara a trait §i supt regimul Bi-
zantului, in ciuda birocratiei, o dovedeste. Venetia,
care la inceput n'a fost italiana, dar a ajuns pe
unlit sA fie un adaus la Italia. Italia a avut intre cote
mai frumoase cuceriri ale ei Venetia, care, insA, a fost
o bucata de riAmânt bizantin atata vreme, i erau
mai multe legaturi intre cele doubt maluri ale Adria-
ticei decAt legatura intre Venetia si terra ferma, con-
tinentul. italian. Deci, supt formele bizantine, ro-
mane, tarzii, ale Bizantului, traia tot viata locala. A-
/- ceasta se simte in Venetia si pand in momentul de
fata: cu toata gloria ei In toate domeniile, cu toate
cuceririle ei, cu toate minunile ei de arta, cu toatA
viata ei sufleteascd, asa de stralucita, Venetia este.
Inca o obste de pescari. Lucrul se manifestä prin
simtul acela de solidaritate care leaga pe toatA lu-
mea i care pleaca de la aceste origini.
Marea placere In Venetia stä in aceasta infrktire
generala. in spiritul comun care anima pc toti, in

www.dacoromanica.ro
 16 f N. IORGA
-

libertatea mandra, la barbati si la femei, in eleganta

trupeasca i morala care nu poate sä piece decAt
de la o sanatoasa democratic populara, evoluata pe
linii concrete, 0 nu pe Inchipuiri abstracte.

Intr'un anume moment, stapAnirea bizantina,

asa-numitul exarhat a fost inlocuitä, in unele din
partile Italiei, cu stApAnirea Longobarzilor, veniti
din regiunile pustei unguresti, In a doua jumatate a
secolului al VI-lea.
Dupa anumite teorii, Longobarzii, al caror nu-
me Il poarta. Inca partea de Nord a Italiei, ar fi
venit in numar mare si ar fi exercitat o in11uent.6
aditnca asupra populatiei italiene. Pentru a sus-
tinea aceasta, se ia cineva i dupa unele nume de lo-
calitati si de persoane. Aceasta nu formeaza. Insa,
un Criteriu. Doar se zice la noi: Satul lui Arsachi",
aceasta nu inseamnä ca, de oare ce Arsachi era
Grec, toti satenii ar fi fost Greci ca acel care momen-
tan era proprietarul moiei. Toate numele In 2,ngo":
Marengo, Pastrengo, etc., fard. indoiala ca. indica su-
fixul german ung" i ni arata da., la impartirea pa-
,
inânturilor, au fost aici stapani germani; dar a-
ceasta nu poate sa influenteze asupra caracterului
majoritätil locuitorilor agricoli de acolo. De fapt,
Longobarzii au fost putini la numar. Usati inainte
de a intra in Italia, ei n'au jucat nici pe departe ma-
rele rol care li se atribuie.
Dar au Intemeiat Statul lor In Nord, Au avut ca-
pitala la Pavia. Au amenintat Roma, care nu odatä
a fost in primejdie sä cada,In manile bor. Atunci se
pune din nou intrebarea: noi stim ce era populatia
romanica pe vremea Gotilor, ce a ramas pe vremea
Bizantinilor. Dar pe vremea Longobarzilor, a Sta-
tului care a tinut pana tarziu in secolnl al VIII-lea,

www.dacoromanica.ro
>
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT I IN PRESENT 17

dominând Slordul Italiei, trimitand ducii sal Orin in

Friul, la Spoleto, Benevent, Salerno, supt dominatia
aceasta, care a fost caracterul acelora cari in cu-
rand vor putea fi numiti poporul italian"?
Cercetând istoria acestui timp, vom observa un
lucru: Longobarzii erau arieni. Intre arieni i orto-
docsi era o foarte mare urd. Se stia cd este o religie
deosebitä; nu toed lumea 10 explica punctele de
dogmA care deosebiau pe credinciosii Bisericii a-
riene de credinciosii Bisericii ortodoxe; cu toate a-
cestea, urd era, 0 profundA. Mai spurcat era soco-
- tit un arian de care un ortodox deck un pAgan, pen-
tru ca pägdnul putea deveni crestin ortodox, a-
rianul mult mai greu. Longobarzii, pang la regina
Teodelinda, si-au pastrat caracterul arian. Teodelinda
a trecut Intaiu la Biserica Romei, asa cum Clotilda
Burgunda se crestinase inainte de Clovis Francul si
Intaiu reginele au trecut la crestinism la Bulgari, la
Rusi.
Dar, pint la Teodolinda, Longobarzii, cari stäpd-
niau Italia-de-Nord 0 aveau represintanti si in alte
puncte ale Italiei, nu s'au putut bucura de acea ade-
vdrata auforitate care consistä in acceptarea lor su-
fleteascd de catre supusi.
Lumea din Italia a rAmas deci in atarnare de epis-
copii ortodocsi. Acesta este un fenomen general la
Inceputul evului mediu. Ii constatdm In toate locurile.
In Noric de exemplu, in regiunea de cAtre Tisa, era
Sfântul Severin, cir-e era pretuit, respectat i ascul-
tat de toti barbarii cari treceau pe acolo i actiunea
ocrotitoare a Sfântului Severin a crutat elementele a-
cestea romanice' de urgia care altfel s'ar fi abdtut a-
supra lor in timpul navalirilor. Tot asa In. Italia
Italia a apartinut foarte multd vreme, supt stäpani-
rea-Longobarzilor Inainte de toate, episcopilor, soco-
2

www.dacoromanica.ro
18 N. IORGA

titi ca sefi naturali, supt toate raporturile, ai co-

munitatilor care trdiau acorn supt aripile lor pro-
tectoare. Avem un sir intreg de episcopi de pe vre-
mea lui Teodoric: episcopul Victor, la Roma, Honorat
In acelasi loop Honoriu din Pavia, cari, dintre toti, au
jucat un rol mai mare. Daca era nevoie sä se impace.
populatia sau sä se ierte o parte a populatiei pentru
cä a tinut cu Odoacru, episcopii erau avocatii fata
de Teodoric; dacä era vorba sä se capete prisonieri
cazuti in maim barbarilor, tot episcopii erau trimesi.
Prin urmare a fost un timp, supt Longobarzi, cand
episcopii, cu cel din Roma in frunte, au lost adev-
ratii stapani ai populatiei. Dar, in conditii de viata.
locala, supt ducii longobarzi, pastrandu-se toate tra-
ditiile de odinioara, a putuf sä evolueze mai rapede
natia italianä.
In secolul al VIII-lea, Italia s'a desfacut de Bizant.
Aceasta s'a fäcui pe un motiv religios: Imparatil
Bizantului devenisera sfailmatori de icoane", ei con-
fiscasera averile clerului, loviserä in calugari. Italia
Insä a Alms credincioasa. Atunci s'a facut ruperea
de Bizant, caruia voiau sa-i opunä un antart",
un revoltat, ca pios Imparat. Asa a putut fi chemat
Francul, pentru ca impotriva profanatorului, a ce-
lui care e pagan, se poate ridica cineva In puterea
unui drept mai sacru decal orice drept care deriva
din viata politica. Asa bleat iconoclastii libereaza
Italia, si liberarea Italiei supt raportul religios a
permis Italiei populare sä se organiseze Inca mai
bine i sä ajunga pe urma la chemarea Francilor
si la acea desvoltare, care se incheie prin tentativa de
a se crea Italia pentru (Musa.
Dupä ce a disPärut Statul longobard, care n'a
lost primit niciodata in Roma, in noua ordine de
lucruri a Francilor, a Carolingienilor, aceslia nu-si

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT ;I IN PRESENT 19 .

aveau locul de stapanire in Italia, ci in Franta. Ca-

rol n'a guvernat din Roma, unde venia din cand in
cand, mai mult ca pelerin decat ca Domn al acestei
cetati. El n'avea apetit de pamantul italian. Ce cre-
dem noi, potrivit Imprejurärilor de astazi, ca s'a
' petrecut In trecut, ni cla de cele mai multe ori o ideie
cu desthrarsire fals a trecutului acestuia. Doritorii de
pamAnt pentru pamant, de carmuire pentru carmuire
stint mult mai rari decal credem. Carol a venit la
Roma ascultand de o chemare a Papei, dar aici
este un punct foarte important, care nu a lost rele-
vat in de ajuns a venit dupa ce, Inteo campanie
Muse pe Desideriu i sfaramase pe Longobarzi,
nu numai pentru Papa, ci conform dorintii popu-
latiei romane, care, credincioasa traditiilor i aminti-
rilor ei, traia, supt obladuirea wail a Papilor,
la discretia partidelor; un partid suia un Papa pe
tron, altul 11 orbia, Ii taia limba. Populatia aceasla
romana, care dispunea de Scaunul roman, avea ne-
voie de ceia ce am gasit inainte, pe vremea luptelor
cu Gotii, cand voià sä faca din Belisariu un rege al
Italiei, ca sä reconstituie Imperiul de la Vest la Est.
Carol-cel-Mare este prin urmare i creatiunea con-
stiintei italiene incorporate in populatia romana supt
ocrotirea Papei, care nu impune el vointa sa populatiei,
ci o executä, i aceastä vointa era: nevoia de a avea
un Imparat al ei, de limba latina, pe care sa-1 poata
opune Bizantului, care nu mai e latin.
In felul acesta s'au instalat Carolingienii, oaspeti
rari la inceput. Pe urma Italia a fost cuceritä pand
inteatata, Inca Ludovic al II-lea s'a consacrat intreg
aprtrarii Italiei-de-Sud contra Arabilor.

Arabii venisera din Africa, se pare in intelegere

www.dacoromanica.ro
 '

20 N. IORGA

cu funclionarii bizantini disgratiati. Ei s'au asezat in

Sicilia, de unde au trecut si in Italia-de-Sud, uncle
au ocupat Tarentul i intr'un moment si Bari. Ei
erau in legaturg cu ducele de Benevent, si a fost un
moment cand Ludovic al II-lea a fost atras de ducele
de acolo, gata sg.-1 dea pe mama Sudanului arab. -
Fiindcä e vorba de Arabi, vreau sä vä mai opresc a-
tentia asupra unui fapt. Multi Ii inchipuie ca, venind
Arabii, s'a mantuit cu crestinatatea, ca si cu viata lo-
call, cg a fost o distrugere complecta a trecutului,
Nu-i adevarat. Arabii n'au guuernat niciodata. Supt
Arabi religia cresting s'a putut 'Astra intreagg, apis-
copii erau respectati, impositele mai putine decat o-
- dinioara. Guvernarea araba era un fel de bolsevism
religios, intemeiat pe soviete locale. Fiecare comuni-
tate siciliana a trait deci cu legile sale de odinioaig. .
Imparatul Ludovic, care era rege franc si rege Ion-
gobard, dar, in acelasi limp, Imparat al sfintei Bise-
rid a lui Hristos, sabie ridicatä asupra paganilor, a-
vea datoria sa. se impotriveasca Arabilor. Atunci el a
ramas in Italia, a murit chiar in Sudul Italiei, cur
emit de interesele Italiei i dominat de un sentiment
italian care venia din pamantul asupra caruia se in-
tindea stapanirea lui. E adevarat ca se chema Ludo-
vic, cä vorbia nemteste; dar de sigur cunostea limba
lating si poate o vorbia cu acel accent care arata ca
se intemela o limbä nouä.

Cad avern un sir intreg de eleIrnente de graiu in

care se vede cum, in documentele din secolele ai
VIII-lea si al IX-lea, limba italiang e in pinta. forma-
tie :.casurile se amesteca, insesi sunetele nu mai sant `.

sigure, finalele cad; e färä indoialä o altà limba care

se naste. Documentele sant scrise de obiceiu in-
teo latineasca proastä, dar din cand in cand se alu-

www.dacoromanica.ro
 - POPORUL ITALIAN IN TRECUT I IN PRESENT 21

need in spre limba italianA asa cum o cunoastern

azi.

Când Carolingienii acestia au isprAvit, cu Carol-

cel-Gros, s'a produs in Italia un lucru caracteristic:
au rasarit regi italieni, i anume mai multi regi ita-
Beni in acelasi moment. Situatia acestor regi este
_ putin Incurcatà. Din ducii longobarzi de odinioar
se fac regi, i regii, dack-i accepta Papa, pot O.
eving. Imp 'Matt Acesti duci longobarzi, din mai
multe generatii de la nävälire, erau insä latini in ce
priveste limba oficialà, Italieni in ce priveste vorbi-
rea limbii populare i obiceiurile lor.
Regii acestia, cum se fac? Odinioark se credea cA.
rege e unul, Imparat altul. De fapt, in acest ev
mediu, rege nu e deal cine urea sd fie Imparat. Nu
reuseste totdeauna, dar nu e unul care O. nu fie in le-
gAtura cu Carolingienii si care sä nu profite de orice
ocasie pentru. a ajunge la Roma ca sä capete co-
roana imperialä: .

Cine face pe acesti regi? Ii fac nobilii i li face,

Inainte de toate, clerul episcopal..
Imperiul roman a disparut. in Vest, dar pe langl
Imperiul roman este Biserica Apusului, care e or-
ganisatä cu diocesele ei, cu arhiepiscopiile ei, pe
basa provinciilor romane de odinioark. Era un fel
de Italie i pe vremea Romanilor, in ce priveste
ordinea administrativa. Pe vremea Bizantinilor, frIt
indoialä a existat o Italie. Se vorbeste de Italia" in
izvoarele Bizantului, si Italia" ajunge sk fie un ter-
men curent de administratie bizantina. Administra-
tia bizantina a dispArut in mare parte, dar n'a dis-
parut forma religioask care corespundea cu dânsa.
Niciodatä n'ar fi existat o Frantg, dada n'ar fi fost
deprinsi toti episcopii din Galia sä asculte de arhie-

www.dacoromanica.ro
 .. ,
22 N. IORGA

piscopul din Reims. Prin urmare, cand s'a format

Statul frances el s'a indreptat dupd vechile linii ro-
mane pastrate de Biserica. Ace teal lucru cu Italia.
Aici ascultarea era data Scaunului roman, care bi-
ruise rivalitatea Scaunului din Milan. Si, dacA o bu-
catA de vreme au existat douà Italii, aceasta se da-
toreste i faptului ca erau douä autoritäti religioase: 1'

una in Milan, ceia ce a creat oarecum Scaunul regal

din Pavia, si una la Roma. Dar acum era numai Scau-
nul de la Roma. ,

Pe aceastA basä, episcopii aleg un rege, pentru o

forma politica intru toate corespunzatoare cu for-
ma religioasa, pe care o represintau ei. Atunci, din
ducii acestia, unul, Berengariu, fiul Giselei, fiica lui
Ludovic al II-lea, ajunge la 894 rege; la 915 el se
face Imparat si la 924 moare.
Inainte de a trece la ceilalti, trebuie sa spun_ ca
fiecare dintre (lama ia in titlul lui absolut pe acela al
S. marilor Imparati de odinioara. Nu sant regi mici fatA
de un Arnulf Germanul sau de Ottonizi, cari vor veni
pe urma, ci sant regi-Imparati de aceiasi calitate,
In titlul lor se spune: domnind domnul cutare in
Italia" vedeti Italia" se pomeneste, pentru eh' este
amintirea provinciei bizantine In al treilea an
al domniei sale si in anul Imperiului sAu cel d'in-
thiu". Sau, cand e yorba de adversarul lui Berenga-
riu, care este Guido de Spoleto, se spune Imperante
domino Widone".
Si Doinn", ca §i la noi, inseamna Imparat.
Guido, care este pentru Germani Veit si ar fi lost
pentru Francesi Guy, este la 888 rege, iar la 891 Im-
parat; el moare la 898.
In aoelasi timp, altA parte dintre episcopi si no-
bill, cari nu sant multamiti nici cu Berengariu, nici
cu Guido, chiamA pe stapanitorii din Burgundia ve-

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT §I IN. PRESENT 23

cina. Era, atimci o Burgundie-cle-Rdsdrit -si una de

Apus; Burgundia-de-Apus era pe linia Rh8nului, cea-
- lalta pe la Lausanne, in regiunile elvetiene. Prin
urmare unii chiamd, intr'un limp cand ideia natio-
tiara n'avea importanta, pe Ludovic din Burgundia-
de-Sud, iar altii pe Rudolf din Burgundia-de-Nord.
Dar pentru un moment un stapanitor al Proventei,
teritoriul din Sud-Estul Franciei, Hugo, care cumpärd
coroana, se coboara in Italia, uncle ramane pand la
948. El are drept fiu pe Lotar, care moare la 950,
lAsand o vaduva, pe Adelaida. Impotriva lui se ri-
.
dica nepotul, Berengariu al II-lea, care este din
Ivreia,si fiul lui, Adalbert, vrea sä ieie in cdsgtorie, cu
sila, pe Adelaida.
Iata deci cinci luptatori pentru coroana Italiei:
un marchis in Friul, alt marchis in Ivreia, altul
la Spoleto, plus trei straini, chemati din: Burgundia-
de-Nord, Burgun. dia-de-Sud i Proventa.
De ce sant chemati de acolo? Pentru acelasi motiv
pentru care a fost chemat Carol, regele franc. A
chema din Vest era acum obisnuit. Multi episcopi Ii
fAceau aceiasi socoteald, pe care si-o Meuse papali-
-- tatea i populatia romana la 800: sa." avem un stä-
pan care sa. ne ajute cand vrem, dar sa nu sada la
noi.
Nu vedeti d-voastra in aceste framantari ale a-
ristocratiei laice un fenomen italian? Italia aceasta,
formula acum i supt raportul national, avand acum
o limbS, cautd inainte de toatece? Cautd sä aibd, ca
In casul lui Belisariu, ca in casul lui Carol-cel-Mare,
nu numai autonomie, dar sà devie un leagan al Im-
periului. Italia sa invie, pe teritoriul ei i potrivit
, idealului care se 'Astra in amintirea ei, viata ro-
mana de odinioara.
Adelaida, prigonita, asediatd, se adreseaza. lui Otto.

www.dacoromanica.ro
 24 N. IORGA

Acesta vine, o libereaza i o ia de nevasta.. 0 bucatä

de vreme tolereazg pe Berengariu, dar acesta nu
se arata credincios, i atunci Otto vine, in putenea .-
sa de sot al Adelaidei, de mostenitor al regilor, al
Imparatilor prea-piosi i totdeauna augusti ai Italiei.

Dar se stie cä legaturile lui Otto cu Roma nu sant

totdeauna bune. Populatia romana nu 1-a voit,
Otto a trebuit sä intrebuinteze cele mai crude masuri
militare ca sa fie recunoscut. Aprobarea poporului
italian se indreaptä catre Adelaida, Otto e suportat
fiindca era sotul regineiiubite prin suferintile ei.
Adelaida a crescut apoi pe fiul ei, Otto al II-lea, ca
Italian. Pe urn* cand a venit Teofand, Bizantina, so-
tia lui Otto, ea a crescut bizantin, cu gandul de sta-
panire a lumii intregi, pe acela care era sa fie Otto
al III-lea, Imparatul care s'a dus la Aachen, la mor-
mantul lui Carol-cel-Mare, punand sa se deschida
cripta i ramanand trasnif inaintea vederii Impara-
, tului, a carui infatisare fisick fusese crutata de vre-
mea care trecuse. Un moment din cele mai dramatice
In evul mediu, visiunea Imparatului menit sà moara.
tanàr inaintea ctitorului Imperiului, care i se infatisa
cu toata maiestatea unei aparente eternitati a tru-
pului sau trecator.
Dar cine se uitä in amanuntele istoriei italiene,
vede langa Teofand pe Adelaida, care, pang. In ceasul -
mortii, a fost pastratoarea traditiilor italiene. Poate
sä spunk nora ce vrea, dar copilul copilului ei va
ramanea un om al Italiei.
N'a trait Otto al III-lea de ajuns pentru ca ma-
rea drama, care se petreoea in sufletul lui, sa se la-
mureasca j sa biruie ce voia Bizantina sau ce-i im-
punea Italianca, dar, in mice .cas, nu Germanul, bu-
nicul. -

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN -TRECUT SI IN PRESENT 25

Cu moartea' lui Otto al III-lea ajungem la anul

1000, an de mari schimbari, i Italia ineearck la
inceputul noului veac, un lucru care nu i-a reusit,
si e extrem de caracteristic. S'a mantuit semintia A-
delaidei. Nu mai e niciun om care A. aibg sangele
regilor Italiei. Atunci, dintr'unul din marchisatele
acestea, de unde rgsärise i Berengariu al II-lea, se
alege Harduin, marchis de Ivreia, ca rege Italian.
Ne intoarcem deci la situatia d'inaintea asnoriei
Germanului cu Adelaida; numai cat, de astä data, Ita-
ha are a face cu Germania militara a regelui Henric
pi prin urmare desvoltarea ei in sens Italian a fost
opritä pentru moment.

Dar, in tot decursul secolului al XI-lea si al XII-lea,

Italia popularä va träi, va resista, intrebuintand
orice fel de ocasie pentru,a se evidentia pang ce va
ajunge sä transforme cu desdvarsire pe alt fiu de
Italiancä, de la inceputul secolului al XIII-lea, pe
Frederic al II-lea, Impgrat al unei Ger MAIM pe care
nu vrea s'o vadà des, si rege al Italiei-de-Sud, de care
erau legate toate amintirile sale; de aceia se numeste
Frederic-Roger, si in intimitatea lui era mai mull
Roger, de si pentru lumea din afarä putea sa fie Fre-
_ deric, urmasul lui Frederic Barba-Rosie.
Acest lucru, de unadanc inteles ascuns, arNtand
permanenta spiritului Italian inteo Italie alatuitd a-
cum si etnografic i geografic, va forma a doua ex-
punere, care se va opri la margenea evului mediu.
-7

www.dacoromanica.ro
 . Spirit i crealiuni italiene in evul mediu

In cea d'intaiu conferinta despre istoria poporu-

lui italian, nu si a pamAntului italian, am cautat sg.
invederez ideia pe care am infatisat-o des si pe care
o voiu urmari pang la capatul acestor cinci conferinte
anume ca: istoria poporului italian insemneaza
ce gandeste, ce face, ce simte poporul italian. Lu-
crurile care vin din afarg., pe care poporul italian le
respectä sau trebuie sa le sufere sant in Italia, dar nu
fac parte din istoria poporului italian.
Din istoria poporului italian face parte numai des-
voltarea organicá a poporului italian. Si, iata, ina-
inte de aceasta a doua conferinta, care va cuprinde
restul evului mediu, circa patru sute de ani, am avut
Inca odatg ocasia sä verific asupra unor manuale de
istorie a Italiei punctul de vedere pe care 1-am ales
eu, deosebit de punctul de vedere adoptat pang a-
cum. Istoria Italiei, in aceste manuale este, in mare
parte, istoria pAmantului Italiei si a cuceritorilor ei.
Dar am spus cä nu aceasta insemneaza istoria po-
porului italian. Poporul italian figureaza adese on in
asemenea manuale ca obiect. Dar, cand faci istoria
unui popor, acest popor trebuie sa figureze ca su-
biect, nu ca obiect, caci de la el pleacä actiunea. El nu

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT 51 IN PRESENT - 27'

este acolo pentru a suferi, ci pentru a crea. Nu se

poate vorbi numai de aceste invasii, de acesti regi si
. Imparati strAini, de aceste administratii care nu
au nimic a face cu traditia romand, nici cu necesitar
tile poporului italian. Cand se vorbeste de istoria Ro-
manner, natural cA e vorba si de un atac turcese si dc
un atac crestin, pornit de la Rasarit sau de la Apus;
_ e vorba, fArd Indoiall, in secolul al XVIII-lea, de un
rdzboiu ruso-turc si de un rdzboiu austro-turc; dar na-
tural cd. istoria Romanilor in secolul al XVIII-lea nu
se aseaza dupa razboaiole ruso-turce sau austro-
turce, ci dupa felul cum se manitestd, In acest secol,
energia i constiinta poporului romkiesc.
Tot asa si energia poporului italian nu se poate
presinta deck dupa felul cum, inr'o anumita epocd,
. oricine ar fi stapan in Italia, se manifestä vitalitatea
1 ienergia 'creatoare a poporului italian.
Si, atunci, deed istoria Italiei trebuie sa se sbrie In
acest fel, yeti vedea d-voastrA cli i ce se petrel:* in
Italia dupd. dinaslia Ottonizilor, adecd dupg. anul 1000,
poate sA alba cu totul alta infatisare si sd fie Capa-
bill de o altA interpretare.

Am fixat trei lucruri in prima conferintd, pe care

vreau sg. le amintesc pe scurt inainte de a trece
la expunerea de astAzi. Intaiu cd. Otto nu este un cu-
ceritor, ci cli vine ca sotul Adelaidei, cd Otto al II-lea
e crescut de mama lui, de Adelaida, cli e in primul
rand fiul ei, cd, prin urmare, fiind de origine Ita-
lian, el apartine Italiei. Poate sd fie German dupa
Inaintasii sdi, dupd tatal su, n'are a face. Iar Otto
al III-lea e crescut de mamA-sa, care este o princesA
bizantina, dar e crescut in Italia i, hind crescut In
Italia, prin bunica sa ItaliancA, este Intaiu Roman,
In sensul general al cuvantului, in al doilea rand

4
www.dacoromanica.ro
 A

28 N. IORGA

-
Italian si numai in al treilea German. Prin urmare
Italia a dat ceva din esenta ei moral!, din caracterul
ei national acestor trei represintanti ai dinastiei ger-
mane a Ottonizilor, din cari, de alminteri, dacd unlit
si-a impartit viata intre Germania si Italia, stand
mai-mult in Germania, in ce priveste pe al doilea si
al treilea, acestia sant oameni cari traiesc mai bucu-
ros in Italia, strans legati de teritoriul italian.
Acum, child se ajunge la starea de dupà moartea
lui Otto al III-lea, in Germania noi dinastii apar.
Aceste dinastii, dupä traditie, cautA s. capete pentru
setii lor cari se succedA coroana Italiei, sà se incoro-
neze la Roma, O. facd obisnuita calätorie acolo. In
felul pe care eu nu-1 accept, acela in care se consi-
derA Italia ca tara care primeste, care sufere sau
care, in casul cel mai bun, se revoltA, istoria Italiei
in al XI-lea, al XII-lea-si al XIII-lea secol se aseaza
pe capitole care se pot chema: Henric al II-lea, Con-
rad al II-lea, Henric al IV-lea, Henric al V-lea, Lo-
tar al II-lea, Frederic Barba Rosie, Henric al VI-lea,
Frederic al II-lea. Acestia sant Imparatii germani
cari pe rand s'au coborat in Italia, unii odata, altii de
mai multe ori, = Frederic Barba Rosie de cele mai
multe ori.
Tot asa o bunä parte din istoria Italiei e push, si
in manualele scolare care se intrebuintau inainte
de razboiu i cred c i acum in legatura cu papa-
litatea romanA. Dar Papii, in evul mediu, nu au
fost chiar cu torn Italieni. Unul din Papii acestia,
Silvestru, era Frances, Gerbert. CA, dintre dânii, cei
impusi de Imparatii germani erau Germani, s'a
intamplat. Cea mai mare parte din Papi au lost
Italieni, e adevarat, dar aceasta nu inseaannk ca prin
aceasta fAceau i politic! italiana. Poporul italian

A.
www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRFCUT SI IN PRESENT 29

a putut sä deie ceva din energia sa Scaunului pon-

tifical prin calitatile acelor Italieni cari au deveriit
Papi. Dar, pe de o parte, Imparatii, i Papalitatea,
pe de alta parte, sant fenomene de ordin politic, de
ordin universal, nu local si nu national.
Papa raman in Roma, de obiceiu, si nu totdeauna
insa, pentru ca' sant unii cari tree in Franta, in mo-
-\. mentele grele ale luptelor contra altor Papi. $i, cand
raman la Roma, in mijlocul poporului italian, aceasta
nu inseamna ca ei represinta, In anumite mtmente,
poporul italian. latA un exemplu: intr'un moment,
la 1304, un Papa se mutä la Avignon. Mutandu-se
acolol el nu se gaseste pe teritoriul regelui frances,
pentru ca. Papa avea pamant de o parte a Rhemului,
§*1 dincolo de apä regele avea pamantul lui. Totusi
acest pamant era un pamant frances. Alunci ar
urma sä spunem ca, timp de cateva decenii, papali-
tatea, cu tot ce se face in west timp, se integreaza
in viata poporului frances? Dar eine se gandeste a
infatisa activitatea papalitatii de la Avignon ca fa-
cand parte din viata poporului frances? Papalitatea
are in vedere o traditie ea se leaga de anumite ele-
mente nationale, dar totusi traieste pentru sine.
Acum, Italia nouà s'a ImpAcat cu papalitatea, dar
aceasta nu poate impiedeca pe istoricii poporului ita-
lian de a expropria pe Papi din locul pe care 11 o-
cupa in istoria poporului italian, care loc, atribuit
Inca unei puteri cu caracter universal, apartine
numai poporului italian in forma si desvoltarea lui.
F-
Sau credeti d-voasträ, cä, daca, intr'un moment,
Patriarhul din Constantinopol, prigonit de Turci, cari
Ii luasera i biserica, Ii impiedecau rostul, s'ar fi mu-
tat la Bucuresti sau la Iasi, aceasta ar fi insemnat eh'
Patriarhatul este un capital din istoria poporului roma-
, nese? Noi am fi trecut peste aceasta presenta si am

www.dacoromanica.ro
 ,
130- N. IORGA

fi urmat liniile de desvOltare ale poporului nostru.

Si, de fapt, cativa din Patriarhii maziliti, din Con-
stantinopol, din Patriarhii In functiune din Ierusalim,
din Antiohia sau Alexandria au stat in capitalele noa- :
stre; dar dac g. au exercitat o actiune asupra -activitir
.tii noastre, numai din acest punct de vedere vorbim
_ de dAnsii.
Nu vä mirati deci de o istorie a Italiei ca aceasta,
care nu samän g. de loc cu aceia care nu a fost ita-
lianA, care nu a mers pe singura linie a desvoltgrii
organice a poporului italian. Si de Imperiu si de
Papalitate e a se vorbi numai in masura in care
aceste puteri Intl% momentan In leggturg., se incru-
ciseazä in actiunile lor cu linia dreaptg, a miscarii po-
porului Italian.
Si atunci iatA, pentru secolul al XI-lea, noi nu mai
facem greseala pe care o fac alii cari considerg tot
ce s'a petrecut in Roma ca un act de acceptare a
puterii Imparatilor sau ca un act de revoltä impo-
triva lor.
Revolta este o iniware violentà pe care o face un
- om sau un grup de oameni, cari, in acea clipA, nu
au un drept, pe care nu 1-au avut niciodatg, sau cari
in acea clipà sant in ckstigarea unui drept, dar pang
-atunci se aflk in stare de revoltä. Revolta nu are in.-
dreptgtirea pe care o are o permanentg, cum este
permanenta constiin tg. si continua energie de desvol-
tare a poporului Italian.
Si, atunci cand vorbim de Romanii caH se ridicg.
impotriva lui Otto I-iu, nu vorbim de Otto I-iu in
randul Inthiu, ci In rândul al doilea. Aici atentia noa-
slid se indreaptä in rândul India asupra popula-
tiei acesteia romane, care a fost deprinsä sä trkiascg.
de sine Inca de la Constantin-cel-Mare, care a avut un

www.dacoromanica.ro
 -
POPORUL ITALIAN IN TRECUT 51 IN PRESENT 31

Senat, pe care 1-a pästrat,ca i familiile senatoriale,

ca i organisatiile comunale, si care a creat in mare
parte pe Carol-cel-Mare. Am väzut el, dac g. acesta -

capatal calitate de Imparat, e i fiinda. 1-a manat o

ambitie, de altfel foarte discutabild, fiindcd 1-au in-
demnat arturarii de lAng N. dânsul, fiindcd Papa, la :
un moment, a avut nevoie de un ocrotitor in Roma,
dar el domneste in Roma, mai ales pentru cg. 1-a vrut
poporul, populatia romand, care e o realitate. Si ace- -

iasi populatie romand, cand a venit Otto I-iu, nu 1-a

acceptat. L-ar fi vrut ca represintantul unei departate .

autoritäti supreme, cum a si fost intinderea autoritätii

Carolingienilor asupra vietii generale italiene, dar
ca un stgpanitor, acolo in Roma, la fata locului,' ca
un om care vrea sd albä organe de carmuire, nu 1-a
vrut. $i de aceia a fost lupta intre Roma si acest
Imparat, de aceia au räsgritz ceva mai thrziu, perso-
nalitati ea a lui Crescentius, care nu trebuie sä fie
socotit ca un element de agitatie si de räscoalà, ci ea
o manifestare legitimä, din punctul de vedere local,
traditional, din punctul de vedere al drepturilor po-
porului italian. Si, cand, impotriva Impgratului Hen-
ric al II-lea se räscoalà Pavia, nu se poate spune el
acesta a venit potrivit drepturilor lui in Italia si cg.
acesti cetateni se tidied in contra lui. Nu. Pavia, ve-
chea capitald a Longobardiei, cu viatd italiand, care
a primit pe Longobarzi, dar care i-a schimbat, i-a
italianisal, Pavia, ca si Roma, aceste doug. centre ale
italianitätil, nu vreau aceastä sthipanire a regelui
german.
Dar merg mai departe. La sfarsitul conferintei
precedente eu am vorbit de alegerea, de o parte din
feudatar* si- de sefii clerului italian, ca rege al Italiei,
ca ImpArat, a lui Harduin, marchisul de Ivreia, pre-
cum, inainte, alti feudali i alti episcopi aleg pe un

www.dacoromanica.ro
32 N. IORGA

Guido, pe primul Berengariu i pe ceilalti regi ita-

lici din secolul al X-lea. Dar, daca Harduin de Ivreia,
ales ca rege Italian si care nu a putut sa se menthol,
ar fi vrut sä guverneze aceste orase, dacd'ar fi vrut
sa sa amestece in viata lor Insäi, si contra lui s'ar
fi ridicat aceasta viata localä.

Temeiul vietii italiene din acest timp e in aceastd

viata locala. In chiar acest secol al Ix-lea, ve-
dem cetatea Romei in stapanirea unei femei, Marozia.
E adcvdrat aceasta Marozia a fost maritata de
trei ori, dar, and se vorbeste cu scarbd de dansa, de
mama ei Teodora, de dependenta in care azuse-Scau-
nul roman fatä de aceste femei, cand se considera ca
o mare rusine faptul Ca un copil, loan al XI-lea, a
ajuns, prin influenta Maroziei, sa fie Papa, i cä mai
tarziu acesta a crezut mai avantagios s, vandd Scau-
nul papal si sase insoare,sä nu se uite cä istorici ca
von Raumer sant acei cari au scris despre legaturile
Imparatilor germani cu Italia, sa nu se uite Ca istoria
Romei cea mai build e a Germanului Gregorovius,
precum istoria Papalitatii moderne a lost scrisä de
Austriacul Pastor. Si, oricat ar vrea cineva sii fie o-
biectiv, existà un fel de personalitate colectiva, adeca
interesul unui popor represintat printr'o persoang,
si, dacd acesti istorici au detaliat toate turpitudinile
vietii Romei dintr'un anumit moment, e i pentru ca
sä se poatä zice: foarte bine a facut Otto si ceilalti
Imparati germani cà au venit in Italia si au intro--
dus o ordine morala germanica, asezand Papi cari
erau persoane avand cu totul alt fel de viata, alt simt
al demnitatii i alta cultura.
Dar O. ne gandim putintel care era starea mo-
raid in secolul al X-lea. Pentru ca sii condamnam pe
Teodora si pe Marozia, care nu Mean decat sä in-

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT I IN PRESENT 33

trupeze aceasta viata locala a Romei la disposing

marilor familii, care, cAnd autoritatea suprema e
manifestatA printr'un barbat, se mariifesta. Intr'un
fel, dar, cAnd e supt influenta unei femei, se mani,
festa supt o forma mai simpatica, e drept, dar 1 cu
niste neajunsuri inherente, trebuie sä ni dam sama.
care era viata locala din Roma si dacä viata de acolo
era-inferioard altora din acelasi timp.
.
Dar eu consider aceasta sthpanire de femei, apar-
tinand marilor familii i ajungAnd a impune chiar
Papi, ca o continuare a autonomiilor italiene, ace,
leasi care vor forma caracterul determinant al vie-
01 italiene in evul mediu. Autonomii pe care
adaug in treacal noi le putem intelege cu atat
mai mult, cu cat viata noasträ proprie, pang la inte-
meierea Domniilor, in secolul al XIII-lea in Munte-
nia si in secolul al XIV-lea in Moldova, a fost spriji-
nita pe astfel de autonomii, cu deosebirea cä auto-
nomiile noastre, mai marunte, erau teranesti si cli
aceste autonomii italiene nu erau teranesti, ci de
orase sau feudale, in orice cas, locale. Localismul ita-
lian formeaza sira spinarii a corpului acestuia poli-
tic In tot cursul evului mediu.
Si iata c pe aceasta linie, care este singura buna,
ajungem, in secolul al XI-lea, la constatarea a doul
feluri deosebite de viata italiand localä, care trebuiesc,
deocamdatä, presintate una langa, alta, pentru ca
mai tarziu sä vie un moment, cand o linie i cea-
laltUi sA fie despartite. Va fi un antagonism care
apoi se va intinde pana la sintesa pe care o va incerca
epoca moderna. De o parte vad in Italia o ramasita
a stapanirii longobarde, "si mai vad i organisatii pu-
ternice indigene. Pentru a din orice democratie
rAsar de la o vreme anumite puteri. lath., din demo-
cratia noastra teraneasc a. au rasArit juzi, din cari s'a
3

www.dacoromanica.ro
 54 N. IORGA

ai alcAtuit nobilimea romaneasca din Muntenia mai

mult decat din Moldova. Prin urmare, erau, pe de o
parte, urmasii familiilor germane, longobarde, care
corespund cu boierii nostri, i, pe de alta parte, or-
ganisatiile locale in afarà din orase si-au inaltat sefii,
cari au format mai mari grupari. feudale, intocmai
cum juzii au format o nobilime romaneasca.
Nu e aproape nimeni care sa nu aiM oarecare
cunostinte despre ce a insemnat, in secolul al Xl-
lea, intre anii 1070 si 1080, momentul cand Papa
devine Grigore al VII-lea. Lupta Papei impotriva
Imparatului, de fapt, nu e numai lupta intre
douk autoritäti, ci, in mare .parte, lupta unor anu-
mite puteri italiene credincioase Italiei, si care stau
In jurul Papei, cu alte puteri, care nu sant credin-
cioase Italiei si care luptd pentru imparatul Hen-
, ric al IV-lea; adversarul lui Grigore al WI-lea.- Pen-
tru a termina aceasta explicatie, trebuie sa mai a-
daug ceva. La basa acestet lupte intre Papa Gri-
gore al WI-lea si Imparatul Henric mai este ceva:
antagonismul dintre Roma si Toscana, de o parte,
Milanul, de cealalta. In toate timpurile intre a-
ceste cloud cetati a fost impotrivire i Intre Sfantul
Petru i Sfantul Ambrosie o rivalitate.
Cand vine Henric al IV-lea in Italia si Grigore al
VII-lea se ridica Impotriva-i, el putea fi foarte si-
gur cä o s gäseasca pe langä el o parte din Italia.
Se vorbeste de obiceiu cu induiosare de Henric, con-
damnat de Papa, excomunicat, care merge la Ca-
nossa si se supune la umilinti grele, si mai in toate
inimile simtitoare este un sentiment de compatimire
pentru Imparatul rebegit si descult.
Dar, mai intaiu, la Canossa Henric nu fa'cea alt-
ceva decal indeplinia forma prescrisa de Biserica,
forma care In sine nu avea nicio valoare. Si, pe de

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT t IN PRESENT 35

alta parte, e sigur ca, in Italia, Imparatul era mai

tare fata de Papa decal in Germania, fiindca aid,
In Italia, el era seful inimicior Papei, cari momen-
tan se gramacliau In jurul lui. .r."*"

Acestea le spun pentru a se intelege procesul intro

Henric i Grigore. Dar se cere explicat i rolul ace-
lei contese Matilda, care i-a pus la dispositie Pa-
pei banii trebuitori. Se poate zice ca feudalitatea
italiana se incarneaza intr'un anumit moment in ma-
rea contesa. Ea apartine unei vechi familii, inrudita
cu nobilimea cea mare din Germania. A fost de doua
ori maritata cu soti cari au insemnat foarte putin in.
-viata politica a Italiei. -
Daca se uita insä cineva de aproape, observa ca
Matilda, ca i odata. Adelaida, sant femei care la mo-
mentul lor incarneaza ideia nationala italiand. Matilda
sprijine pe Grigore al VII-lea pentru a reduce, am
zice, pe Henric al IVrlea la rolul exact care i se cu-
vine fata de comunitatea aceasta italiana. Si trebuie sit
ne mai gandim la un lucru. Domeniile Matildei erau
mai intinse de cum se crede de obiceiu. Formand basa
posesiunilor viitoare ale papalitätii, ele se Intindeau
pana la Ancona; in centrul Italiei cal o .dunga de pa-
mant a contesei Matilda.
In Nord, pe vremea aceasta orasele incepeau a se
elibera i vom vedea rolul lor; in Sud, se luptau sta-
panirea bizantina i resturile vechii aristocratii bm-
barde, provinciile Imperiului de Rasarit i ramasitele
regatului lombard. Se chiama tot felul de mercenari,
.si printre acestia Normanzi de origine germana, dar
,complect francisati In noua patrie. Un rest din acesti
Normanzi s'a desprins cu totul de la vatra si se a-
seaza in Sudul Italiei. La inceput erau simpli mer-
-' cenari, fard niciun fel de aspiratii, fara niciun rol in
viata italiana, dar po urma se intampla ceva.

www.dacoromanica.ro
 36 N. TONGA

, Fiindca e asa de folositor sä asemeni un lucru din-

tr'un loc cu altul din alt loc un lucru dinteun timp
cu altul din alt timp, acesti Normanzi au facut e-
xact ceia ce vor face Turcii chemati de un Imparat
bizantin din secolul al XIV-lea, cari, la inceput sim-
bria0, ajung, de la o bucatä de vreme, stapAnitori.
Atunci se ajunge la un duce normand care castiga
o mare victorie in Sicilia si lupta si contra shis-
maticilor din Sudul Italiei, -Grecii, cari erau de al1;i4
confesinne crestinä cleat populatia italianä. Astfel
ei se impun. Dar, In momentul In care se impun, tra-
ditia lor francesä, straina, a dispgrut in cea mai mare'
parte. Niciodatä nu a existat un act scris in limba
francesä al unui conte, duce sau mai tArziu rege al
Celor cloud Sicilii. Procesul de trecere de la limba
.
latina la cea francesä nu s'a petrecut in aceste pose-
siuni din Sudul Italiei. Ele beneficiaz g. de instinctul
militar al Normanzilor, pe care 11 au in sufletul lor, de
rarnäsitele marii civilisatii arabe, i, de oare ce acestia .

fac actele lor In latineste sau In greceste, ca unircari

se gasesc pe un teritoriu bizantin, ei se considera ca
nista viitori cuceritori ai peninsulei balcanice, ca
niste descoperitori ai drumului spre Constantinopol,
ca unii cari pot sä refaca Imperiul bizantin din Ita-
lia spre Constantinopol, precum s'a vazut a in,
secolul al VII-lea si al VIII-lea se gandisera altii la
aceiasi refacere din Apus a Imperiului roman.

Cand se sfarseste acest secol al XI-lea, erau acurn

trei Italii. Una din Nord, cu orasele lombarde, foarte 1

multe i având un caracter pe jumatate sätesc, ca '

tArgurile de la noi, cad populatia rurala se stransese
In foburgurile acestor orase, care nu aveau Inca zi-
duri; mai tarziu numai, vorbesc adversarii Lombarzi-
lor de turnurile care se ridicg, lucruri ale secolului aI

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT 51 IN PRESENT 37

XII-lea Apoi, o Italie feudall, represintata de con-

lesa Matilda, care va decadea, se va usa in folosul
Italiei orasenesti. i, apoi, in jos, Italia acestor Nor-
manzi, cari tin sa o afirm de la o bucata de
vreme, daca se impun, urmeaza insä caracterul vie-
-tii italiene populare.
Noi stim astazi ca, atunci cand Normanzii au cuce-
nit Sudul Italiei si Sicilia, orasele de acolo, care erau
autonome, cu un caracter exclusiv italian, s'au purtat
fata de navalitorii normanzi intocmai cum orasele
de pe dreapta Dunarii, in secolul al VH-lea, se pur-
tasera fata. de comandantii bizantini cari veniau sa
lupte impotriva Slavilor. Prin izvoarele contemporane
din secolul al VII-lea, slim ce faceau aceste erase de
pe linia Dunarii. Ele spuneau: noi II recunoastem pe
Imparatul, I-am proclamat Imparatul nostru, santem
gata, clack' aveti nevoie de bani, de calanze,s1 vi-i dam,
dar armata noastra nu o scoatem din margenea ce-
tatii noastre, functionarii d-voastra nu-i primim in o-
rasele noastre, iar, daca e "vorba sa intrati d-voastra
cu sila in cetate, atunci noi sunam clopotul i, cu
episcopul, cu fruntasii nostri, vom resista acestei
incalcari.
Exact acelasi lucru se petrece in Sudul Italiei, un-
de forma normanda nu trebuie sa ne lne1e. E adeva-
. rat cä sant popoare care abdica in favoarea allora,
dar sant popoare pline de vitalitate care ajung sä
schimbe o forma straina. Cim Sudul acesta italian
era plin de vitalitate, orasele ziceau Normanzilor
Intocmai cum zicea Sf. Severin barbarilor la sfarsi-
tul secolului al V-lea: de cati bani aveti nevoie pentru
a. va continua drumul? Noi v plätim pentru ca sa
ramaneti in afara de zidurile noastre.
Cu aceasta se fac cele trei Italii, care toate au o-
rizontul lor in peninsula. Dar, pe langa aceste
www.dacoromanica.ro
7,
38 N. IORGA
.-
trei Italii, mai este o a patra, rgspandit4 In Nord-
Vest: Genova, in Nord-Est: Venetia, in Sud-Vest: A-
malfi, iar in Vest: Pisa. Orase care au raläcini in po-
pulatia italian, dar a cArer activitate trece dincolo
de margenile pamantului italian. Dupg ce Venetia,
la inceput, a fost un amestec de viata popular* pes-
cg.reascg, italianä si de stgpanire bizantina, care ex-
ploatase lumea pescareasca, a venit alt moment, in
care aceastg viata pescgreascg, popular* s'a desai-
cut de Bizant, fArg sä cad g. in athrnarea depling. a al-
tui stäpfinitor, ci ontinuandu-si mai departe viata.
Venetia e un oras cu fata la mare, cum este si Ge-
nova, Amalfi, Pisa nu. Un oras cu o formatiune po-
Elia se judecà dupg locul de unde priveste, dupg.
linia expansiunii sale. Dar linia expansiunii orase-
lor acestora italiene duce imediat catre Marea Medite-
rank, apuseanA sau rgsgriteang. Venetia ajunge sit
align astfel optzeci la sutä din viata economicä a impe-
riului bizantin, care a fost servit i exploatat pgmt
foarte tArziu de Venetieni, adec g. pang cand, in seco-
lul al XIII-lea, vine cruciata a patra, in care Vene-
tienii, servind cruciata, o deviazä spre a servi inte-
resele lor, intliu in Dalmatia, luand Zara, de la Un-
guri, pe urmä i interesele lor la Constantinopol, inr
staland de formä un Imparat de origine francesg.,
pe Balduin de- Flandra, i luand pentru dansii ml
sfert i jumaate din Imperiul bizantin, quartum et
dimidium al acestui Imperiu. De fapt, Venetia, in acest
timp, e stäpana intregului basin rgsdritean al Marti
Mediterane i lucreazg dincolo, la Constantinopol, ca
avand tot monopolul economic, i, pe urmg., pe sfg.-
raniaturile Imperiului bizantin, se ridicä vag acel
Imperiu latin de Rasgrit din Constantinopol. .

Genova Mau se indreaptä care insulele mail care

slut rgspandite intre coasta francesä i cea catalang,
care Sardinia, care Corsica i mai departe care
www.dacoromanica.ro
 /
_

POPORUL ITALIAN IN TRECUT I IN PRESENT 39

luau leis Baleare, ajungand sa aiba legaturi i cu

Africa.
Italia cea mare, maritima, se gaseste acolo unde acti-
vitatea italiana, rupand toate legaturile cu continen-
tul, ajunge sa stapAneascd o parte din marile ape
ale Europei sudice.
Cam acestea patru Italii se intalneic si In secolul
'al XII-lea.
In secolul al XII-lea orasele lombarde sant acelea
care fac mai mult zgomot. Dar aceasta nu inseamna
ca activitatea mai principala este in orasele lom-
barde. Activitatea acestor orase de dincolo de Pad
are un caracter foarte impresionant: este lupta lor,
Impotriva lui Frederic Barba Rosie, care se ridica,
de atatea ori, impotriva oricui nu recunoaste au-
toritatea lui, pentru ca rascoala impotriva lui nu
este rascoala impotriva regelui german, devenit rege
italian, impotriva regelui contemporan, ci rascoala
impotriva Imperiului roman. Frederic, daca Infra in
conflict cu Papa si cu orasele lombarde, o face nu
pe basa unei idei germane, feudale, ci ca represin-
tantul legitim al puterii Imperiului roman: pe basa
unei idei italiene, a unei idei romane, devenita ita-
liana se lupta el impotriva unei Italii pe care o
considera ca rebela fata de coroana sa de Cesar.
Ceia ce este cu total altoeva. Se ajunge la bi-
ruinta i cu ajutorul Italienilor din Sud, cari sant des-
tul de Italieni ca s. sprijine lupta care se ispräveste
cu scena umilintei din Venetia a Imparatului fata de
Papa Alexandra al III-lea. Simbolic este acest act care
Insemneaza Venetia ajunsa un asa de puternic centru
italian, luck tocmai acolo trebuie sa se serbeze bi-
ruinta cea mai mare.

Se incheie pacea de la Constanta.

www.dacoromanica.ro
 40 N. IORGA

, Dar, in aceastä vreme, pe and orasele lombarde,

cand invinse, cand Invingatoare, sufAr In desvoltarea
lor economick Milanul a fost, la un anutne mo-
ment, sfaramat, vechea vatrk a orasului skmanatk
ca un ogor, iar Milanesii nu au avut voie sk clädeas-
cl din nou, ca o pedeaps§. a Cesarului impotriva ce-
lor cari s'au fost ridicat contra lui Genova, Venel
tia, Pisa au trecut i dincolo de Constantinopol. E
vremea cand penetratiunea acestor orase italiene se
pregateste sä atinga Marea Neagra, unde, care star-
situl secolului al _XIII-lea,-Venetienii vor veni la gu-
rile DunArii i vor zidi o colonie la gura Donului,
Tana, iar Genovesii vor stäpani, nu numai Caffa Cri-
meii, dar toata linia de orase, de la Chilia Veche, de
la gurile Dunarii si de la Getatea-Albd, la Boaz, la
varsarea Nistrului, pang in locul unde,Caucasul a-
tinge Marea Caspica: Un Intreg sir de posesiuni vene-
tiene i genovese care beneficiath de tot comertul
din Ilkskrit, de tot exportul romknesc de grane, de'
J
tot aportul caravanelor care sosiau din adancurile
asiatice bogate In produse rare si scumpe.
Prin urmare, cat timp orasele lombarde sufar
de pe urma luptelor cu Imparatul, restul Italiei
profitä.

In pr4ma jumatate a secolului al XIII-lea, Italia

ajunge sa fie inteadeneir stäpanita i locuitä de
cel de-al doilea Frederic, luptktorul impotriva lui Gri-
gore al IX-lea, lui Inocentiu al IV-lea si celorlalti
Papi contemporani. El a dus cu eroism lupta a-
ceasta aprinsa impotriva Scaunului roman. Dar eine
Ii Inchipuie cä aproape o jurnAtate de Italie a de-
venit germank se inseaIl Nu numai pentru ca. o
parte din Italia i-a resistat i Frederic al II-lea a fost
nevoit sä se lupte cu orasele rebele, fiul lui, blon-

www.dacoromanica.ro
_V

: POPORUL ITALIAN IN TRECUT SI IN PRESENT 41

dul Enzo, ajungand in captivitatea oräsenilor la Bo-

logna, unde 11 admirau frumuseta femeile italiene.
Nu numai din causa acestei reSistente Rance, dar si -
pentru ca. Frederic al II-lea este Cesarul roman de
nastere Italian, crescut in Italia, fiu al unei princese
italiene, al Normandei Constanta, care e Italianca in-
tocmai ca orice altä Italianca; pentru ca, in puterea
ideilor antichitatii Si Impotriva traditiei italiene, el re-
clama tara aceasta pentru dansul. Iar, in a doua ju-
matate a secolului, dupa moartea lui Frederic al II-
lea, dupa neizbanda fiului sau Conrad, a lui Manfred,.
alt flu, si a tanarului Conradin, care e biruit de noul
rege al Neapolului, Carol de Anjou, condamnat la
moarte i executat in puterea dreptului roman, Carol
- Insusi lucreaza pe basa ideilor de drept roman, im-
puse totdeauna in Italia-de-Slid de augustul" Frede-
ric al II-lea, de acela care se represinta intocmai ca
vechii Cesari laureati.
Nu trece Insä o generatie i Angevinii acestia pa-
tesc ce au patit i Normanzii. Civilisatia italianä Ii
castigä, Ii stapaneste. Si marea opera a lui Dante,
care trece neatinsä prin veacuri, nu insemneaza alt- .
ceva decal cea d'intaiu incercare oricat ar fi apar-
tinut el unui partid sau altuia din Florenta, Albi
sau Negri, Ghelfi sau Ghibelini, cu numele din Ger-
mania, care nu au nicio importanta ori au tot atata
cata o aveau In Anglia ale celor doua partide, whigs
sl tories, de a presinta la un loc intregimea vietii
italiene in trecut si in present. . .

Din partidul Albilor Florentei, Dante, in mareata

.

lui opera, infatiseaza simtirea i cugetarea italianä.

Acest moment e unul de mare sintesa. Cand Dante
este pentru' Imparat, aceasta inSemneaza traducerea
notiunii Imparatului in sensul Italian. Nu un Impa-
rat pentru patria lui departata, Germania, ci pentru

www.dacoromanica.ro
42 N. IORGA

caracterul lui national, pentru ambianta lui nationala,

E vechiul Cesar pe care de secole intregi Italia It
chema, in intelesul lui Dante. Nu e vechiul Imparat
in Italia, ci, prin Imparat, Italia integrata supt rapor-
tul material si moral.
Si, cand Dante chiama, din trecutul antic, la ju-
decata cea mare, pe care o face el, pe toti stapanito-
rii de pe vremuri, aceasta este insäsi marea opera
de alegere pe care o savArseste in tot trecutul isto,
ric constiinta poporului italian. Si, cand, din lu-
mea lui italiana, in Paradis, In Purgatoriu i In In-
fernul lui, el aduce pe oamenii mai multor locuri, a-
ceasta Inseamnä generalitatea italiana asezata laugh
acea lume antica, pe care Dante si-o apropriaz1,
in numele poporului italian, Imparati caH au fost,
cei cari pot veni, toate puterile italiene din deosebite
vremuri sant stranse Impreunä in aceastä opera,
confundandu-se in admirabila ei unitate. Niciodata
mai multe elemente episodice nu au contribuit mai
mult la sentimentul de unitate absoluta al unui an-
samblu. Si toata aceasta adunare de vii i morti, ve- -
nita la trambita poetului, e dominata de un spirit
care e Italian Inca de pe atunci.
Crestinismul cel d'intaiu s'a intemeiat in lumea
apriga a Siriei, atunci cand Mantuitorul a aparut pe
pamant, dar, alaturi de acest crestinism, crestinii au
creat multe altele. Roma a produs crestinismul
pontifical, dupa cum Bizantul crestinismul de dicu-
tii, de forme si stralucire. Dar Italia creiaza o religie
noua, a Sfantului Francisc, când, din dorinta de a
avea suflet pretutindeni, el Insufleteste i soarele de
sus si pietrele de pe pamant. Tot acest suflet al
multimilor populare, trecut inteo forma religioasa
prin Sf. Francisc, anima opera lui Dante. Ea
arata ca, oricare ar fi deosebirile dintre republici ai

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT SI IN PRESENT 43::

tirani", dintre dinastiile straine i organisatiile lo-

cale, e totusi o unitate, care se recunoaste supt Icrucea
cea noua i stralucitoare a Ordinului Saracilor.
SecOlul al XIV-lea, acela in care se mantuie evull
mediu, e, pentru Italia, un Secol de descalusare de
straini.
Cine mai vine din Imparati in Italia, in acest secol?
Vine Henric al VII-lea de Luxemburg, ca s. moara
la Pisa, intoväräsit de cativa cavaleri, cum, de almin-
, teri, nici primul Frederic nu fusese urmat de o ade-
varatä caste. El a lost, inteadevar, intalnit In tovara-
sia numai a catorva cavaleri, i mai, mai sa cada in
1
manile dusmanilor sai.
Dad.' se chiama, Intr'un moment, un Frances, ca
sà fie guvernatorul Florentei, acest guvernator de ori-
gine francesä, ducele de Atena, Gautier de Brienne,
nu e altceva cleat ce este, in Statul democratic al
secolului al 'XIX-lea, chemarea unei dinastii straine- ^
pentru ca O. nu mai fie luptele fall frau, riva-
litatea i dusmania dintre familiile de influenta. E
un sef de politic strainul acesta, pe care orasele ita-
liene 11 chiama si-1 aseaza in mijlocul lor. El este a-
cela care mentine ordinea, care impiedeca rascoala
si acela care, fiind strain, opreste venirea strainilor
cuceritori.
Dar, dupa aceia, Imperiul ajunge in manile Casei
de Bavaria, ocupata. acasä, i apoi in manile unor re-
presintanti ai Casei de Luxemburg, ca acel Carol al
IV-lea, care se ocupa. de Boemia lui, apoi ca Sigis-
mund, care ajunge rege al Boemiei i Ungariei. In
Italia se trimet loctiitori.
Si, atunci, in secolul al XIV-lea,. se Invedereazä
si mai mult in constiinta poporului italian necesita-
tea unei ordini romane, represintata prin oameni
de acasa. E aceiasi revoltä care se petrecuse la noi,

www.dacoromanica.ro
,
44 N. IORGA

cand atarnam de Imparatul bizantin, care era Impl-

ratul nostru, dar care nu venise niciodata la noi si
care ne lasa prada neamurilor barbare: am avut
curajul sä ridicam, din familiile acestea smerite ale
noastre, pe unul ca Domn, si din acel moment nu
-mai aveam nevoie de fantasmaticul Imparat de la
Constantinopol.
Tot astfel, din moment ce orasele, republicile a-
cestea italiene se consolideaza asa fel Inca nimeni sg
nu se poata gandi sä le atace, Genova liberg, Ve- sf
netia libera, Pisa si Amalfi decazand, Florenta ridi-
catä ca orasul cel mai mare al breslelor, cetatea cea
mai prosper g. a fabricilor de postav i, In acelasi
timp, in Nord, un conte din Lombardia devine duce
de Milano, si familia Visconti se aseaza cu drept cie
mostenire, din moment ce vechii podestati ai Im-
paratilor germani sant Inlocuite prin familii locale,
care, capatand un decret brnparatesc, deVin adevarati
sefi de State, pentru Italia se pune o singura pro-
blemä una foarte grea, dar una singura. Nu mai
e aceia a raporturilor cu strainii, ci, pentru intaia
oarI, problema unitätii, sau, macar, a echilibrului de
forte italian, Wire puterile cari existau acolo.
Insa, thai presus de orke, trägand ceIe d'intaiu
linii neclare ale idealului viitor, e aceastg constiintK
romana grefatä pe vechiul fond local, patriarhal,
smerit. Constiinta romana, care avuse represintanti
numai in Bologna, In sfatul consilierilOr lui Frederic
al II-lea, sau si In ceilalti legisti cari Incunjurasera
pe Frederic Barba-Rosie, constiinta aceasta se co-
boara in literaturg.
Putea Petrarca sä alba locul lui de secretar In A-
vignon, putea sa priveasca, Inainte de toate, natura
Sudului frances,in locul colinelor Inverzite ale Ita-
liei, cu mäslinii de pe coastele Provinciei francese,

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT i IN PRESENT 45
-
putea O. se inchine limbii trubadurior de odinioara
5i sufletul lui sg. fie stapanit de un lirism care nu are
a face cu caracterul concret al lirismului italian, ope-
ra lui fiind la contactul lirismului arab cu interpreta-
rea de curtenire a poesiei proventale, aceasta n'are a.
I

face din punctul de vedere al manifestatiei italiene.

Cand, scriind in latineste, imita pe Cicerone, el, pros-
lavind eroismul vechilor comandanti ai legiunilor ro-.
mane, Intelegand acest patrithoniu in sensul roman,
uneste iubirea pentru cel mai Malt ideal al Romei cu
placerea smeritei vieti de la Arqua, unde si-a isprd-
vit zilele. E la el legatura intre cele doua elemente
care insufletesc in orice i oricand constiinta popo-
rului italian: o popularitate mergand pand jos si
un ideal ridicandu-se cat de sus in trecut, pe acest
pamant al Italiei.
Si Boccaccio, care adunal tot felul de povestiri, de
ghidusli orientale, de care radeau pe vremea aceia
femei care aveau rasul mai usor, dar poate viata
mai onestä decat multe care, azi, au un ras mai sta-
panit, dar o viata mai liberä, uneste aceste poves-
tiri din Rasarit, vulgare, triviale, cu acea constiinta
latina care se exprima In alta parte, poetica si pro-
saica, din opera lui. El represinta, astfel, in acelasi
moment, exact ceia ce represinta Petrarca. Ceia ce
fusese pentru Dante numai fantaane si forme
vagi plutind pe orizontul albastru al viitorului e a-
cum framantat in realitate de acesti represintantr ai
literaturii italiene mai noi.
In felul acesta, la sfarsitul evului mediu, Italia isi
deschidea perspective noi de viata, basate, in litera-
tura, in cugetare, in ideia politica, pe antichitate.
Dar. aceasta noud f ask' din viata Italiei, desvoltandu-
se in secolul al XV-lea, al XVI-lea si al XVII-lea, va
forma obiectul conferintei urmatoare.

www.dacoromanica.ro
 HI.
SpirituI Italian in haina Rena*Ierii
7

In aceastä a treia conferinta despre istoria popo-

rurui italian, el va aparea asa cum ajunge a se ma-
nifesta el dupa sfarsitul evului mediu, in care creatia
este cea mai bogata, mai felurità si mai noud: de la
un capat al evului mediu panä la sfarsit, necontenit
- forme noi, insufletite de un spirit nou, se observa -
in desvoltarea acestui admirabil popor.
Vom vedea astfel cum poporul italian, format in
evul mediu avand acum caracterul sau bine definit,
dar capabil de a primi elemente de sintesa din ve-
cinatatea sa i de a realisa insusi sintese noi, cu e-
lementele care vin din alte parti, cum poporul acesta
italian §i-a dus viata pana, la inceputul secolului al
XVII-lea.
De obiceiu, istoria modernd se infatiseaza ca un
intreg, de la sfarsitul evului mediu pana la 1700.
De fapt, Insä, in istoria moderna sant desvoltari
cu totul deosebite. Una este istoria moderna stapânita
de dinastii, prin urmare de pe la 1400 la 1700, si alt
ceva este istoria modern a. de la 1700 inainte. De la
aceastä data Inainte mónarhiile decad in ce priveste
_ prestigiul, si, natural, siguranta lor de viitor, si se ri-
-dica impotriva lor, ca o form elementara, care va bi-

www.dacoromanica.ro
1.,
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT SI IN PRESENT 47

rui pe timpul Revolutiei francese, spiritul cel nou:

spirit filosofic, rasturnator, revolutionar, care se for-
meazA in secolul a XVIII-lea numai. Prin urmare,
una este 1400, 1000, 1600 si cu totul alta secolul ar
cela care se intinde la sfarsitul epocii moderne si
care_ pregAteste vremea contimporang.
De aid, pentru mine, necesitatea de a opri aceasta
conferinta la anul 1700, pentru ca in conferinta vii-
toare s'a.' fie vorba de secolul al XVIII-lea, iar In ul-
tima conferinta sä se arate marele avant al poporului
italian in timpurile noastre.
Acum, pentru prima epoch:, clack' se ia un ma-
nual de istorie italiand, se va intalni ce spuneam si
In conferinta precedenta, adeck ,o gresealk absoluta
de metodl In loc sg. se infatiseze poporul italian
format, avand indrumarea sa, dispunand de factori
can sant ai sai, i pe cari-i poate Intrebuinta pentru
aceste scopuri, in loc de aceasta ni se spune: Doug
secole represinta luptele intre Francesi i Spanioli
pentru stäpanirea Italiei, i ce iese din aceste lupte,
dominatia francesA sau dominatia spaniolä asupra
Italiei. Dar aceasta nu este istoria poporului italian.
Acestea sant capitole din istoria Tranciei si din is-
toria Spaniei, iar poporul italian se mentine astfel
ca obiect, In loc ca el s'ai fie subiectul creator, acela
care hotäräste. Si felul acesta de a trata istoria Ra-
liei timp de trei secole se intalneste si In manualete
cele mai bune pentru invatthnantul poporului italian
in Italia. Rare ori mi s'a intamplat sä aflu un sistem
asa de gresit pentru viata unui popor In cel mai de-
plin si in cel mai _Walt inteles al cuvantului, care
este presintata pe bucAti: de o parte Florenta, de
alta Genova, apoi Venetia si Milanul, regatul de Nea-
pole. Dar ceia ce intereseazl nu este elementul local,
dese ori influentat de viata straina sau macinat de in-

www.dacoromanica.ro
48 . N. IORGA

terese care nu sant interesele italiene, ci tocmai ele-

mentul acesta comun in istoria deosebitelor State
italiene: adevaratele interese _ale poporului italian, a-
devaratele necesitäti de viata, i acestea toate, deter-
minate de un suflet italian desavarsit format. Fiind-
ca, de la Dante, Petrarca l Boccacio Inainte, sufletul
acesta italian este format, traditia lui este indrumatä
si el va merge necontenit pe aceiasi linie, acest suflet
italian determinand o actiune comunä, care se ob-
servä foarte bine supt forma deosebitelor republici
sau monarhii. Asa trebuiesc presintate lucrurile; a
le presinta altfel este a scadea, ba chlar, ca 0, hi-
Intrebuintez un terrain mai dur, este a desonora po-
porul italian.
Aceasta insemneaza ca si cum, fiindca in istoria -
Romanilor, in cursul secolului al XVIII-lea, am fost
foarte des ocupati de Austrieci sau de Rusi, am face
biografia lui Miirmich, a lui Suvorov si a printului
de Coburg, a oricarui conducator de armate, de la
Rasarit sau de la Apus, care o bucata de vreme a
avut contra noastra, far a. voia noastra si contra
intereselor noastre, stapanirea acestor locuri dintre
Carpati i dintre Dunare, sau an pune in randurile
Domnilor nostri pe fostul amant al Imparatesei E-
caterina, Potemchin, pentru motivul cal el a stat o
bucata de vreme la Iasi.
Si, iarasi, se intalnesc In .istoria poporului italian
capitole, cum este cel consacrat Scaunului roman,
Papilor cari au fost in aceste vremuri, care, aceste
capitole, fac parte din istoria Italiei. Dar politica
Papilor, actiunea lor de caracter universal nu face
parte din viata italiana cat fenomenele populare care
se petrec in Roma. Asa incat, In loc sa se lea din cro-
nici ori din acte diplomatice anumite lamuriri care
pot fi interesante in ele insele, dar au a face cu

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN
-
IN _TRECUT I IN PRESENT 49

desvoltarea organica a poporului italian, mai bine

s'ar cauta in arhivele locale viata Romei in aceste
vremuri, pentru a se arata cum se traia in deosebi-
tele clase ale populatiei romane. Lucrurile de aici
din Roma, supt stapanirea papala, organisatiile so-
dale, tendintele politice, o anumitä literatura, de
pamflet, de pasquinade, in care se radea pe socoteala
puternicilor din Roma, aceasta este mult mai intere-
sant din punctul nostru de vedere decat ce se pe-
trece la Curtea Papei. Acestea sant lucruri italiene,
pe cand lucrurile de la Curtea Papei sant numai_
lucruri din Italia.
Pe aceastä linie i dupa acest plan voiu presinta,
intru cat se poate face intr'o oara, istoria acestor
trei secole de viata ale poporului italian. Dar, deo-
camdatd, avem inainte o alta greutate, cea provocata
iarasi, dintr'o eroare comuna, foarte räspandita, care
, a trecut asa de mult in obisnuinta tuturor, bleat se
pare bizar sä iea cineva istoria Italiei altfel. Am spus
altä data ca, incepand din secolul al X-lea, este in
Italia o constiinta romana. De oare ce s'a desvoltat a-
colo toata politica Romei republicane, toata politica
Imparatilor romani, e imposibil ca oricine se gaseste
pe acest pamant, in orice moment, sa uite stralucirea
romana de odinioara. Ea este in uncle imprejurari
o mangaiere, in allele un indemn. De sigur ca a-
mintirea aceasta ramane, se _integreaza in sufletul po-
porului italian. Tot asa la mai amintirea romana se
intalne§te Inca din secolul al XVI-lea pana si la ca-
lugarii din manastirea Dealului, fiind apoi intrupata
in cronicile din secolul al XVII-lea i insufletind toa-
tä activitatea marilor Ardeleni din al XVIII-lea, care
a manat dincoace de Carpati pe Lazar, ideie mareata
care a sedus pe Eliad in ultimii ani ai vietii sale si
care a dus la alcatuirea acelui monument de neinte-
4
www.dacoromanica.ro
 50 N. IORGA

legere a realitätilor care este Dictionariul i Glosa-

riul lui Laurian i Massimu sau la o istoriografie care
incepe de la nasterea lui Romulus si Remus i trece
prin istoria Romanilor pentru a ajunge la Intemeie-
rea Principatelor. Aceasta a fost un factor important
in istoria poporului romänesc, tns ar gresi acela
care ar merge numai pe linia aceasta, a amintirilor
si a planurilor romane.
Precum la noi e pune problema aceasta romana,
intr'un anume moment, si trebuie sa spunä cineva
ce a fost ilusie i ce a putut sa devina realitate, ce a
fost pierdere de vreme i oprire pe loc i ce un e-
lement de progres, tot asa, in ce priveste Italia seco-
lului al XV-lea, Italia Renasterii, trebuie sal se puma
Iritrebarea, care se pune i dupd foarte frumosul ar-
ticol al colegului mieu Ortiz, publicat acuma chiar
In Revista Clasicd: Pentru secolul al XV-lea Italia
a trait ea in. Renastere i pentru Renastere?
Stim ce este Renasterea. Ea inseamnä, in literatura,
intoarcerea catre trecut, inspiratia numai din acest
foarte Indepartat trecut roman clasic, izgonirea lim-
bii italiene pentru foarte multä vreme i inlocuirea a-
cestei limbi prin limba latinä, i anume nu limba
latinä a evului mediu, care era socotita stricath, groso-
land, ci limba latina cea mai pura, limba lui Ci-
cerone si a lui Virgiliu. Niciun contact prin urmare
1

cu clasele populare: odi prophanum vulgus et ar- -

ceo, opresc vulgul profan si-1 indepartez de la cele

sfinte", cum spune poetul clasic. Deci s'ar resurna
secolul al XV-lea italian In aceastä formula a Renas,
terii, si multi striga: in sfarsit, poporul italian
si-a gasit stramosii; el este inteun moment de refa-
cere totalä, supt influenta acestor marl amintiri pt
noi trebuie sä ne bucuram pentru dansul ca s'a tre-
cut peste evul medin i s'a ajuns la aceasta fasa in

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT 51 IN PRESENT 51

care Italianul din Florenta si din Neapole mai ales,

dar i cel din Milano si Venetia, se simt pe aceiasi
linie cu stramosii lor, cand cred mai mult sau mai
putin in zeii Olimpului si, pentru a-i Invia, intrek
buinteazä o retoria imprumutath din izvorul literar
al antichitatii,cand ei ar dori sg. faca aceia ce, la ju-
matatea secolului al XIV-lea, Inca, Meuse acel enig-
matic personagiu, cunoscut acum mai bine prin e-
ditia definitiv g. a scrisorilor sale, care este Cola di
Bienzo. E un om din multime, strgbätut insa de ideia
Senatului i Poporului roman, Senatus populusque
romanus, care ispräveste aventura sa ucis, ca pe vre-
mea Grachilor, pentru cg.' a ridicat idei pe care o
parte din societate le-a raspins i rgspingerea a-
ceasta a insemnat-o cu pumnalul.
Marturisesc cg bucuria aceasta pentru Inraturarea
evului mediu italian in folosul unei stäpaniri romane,
latine, clasice, tot arhaismul acesta asa de mandru,
asa de aristocratic, redus numai la anumite clase
din societate, din punctul mieu de vedere, al desvol-
tkii poporului italian, nu ma umple de bucurie. Ori-
cand, Intr'o societate, se indreapta intelectualii cgr
tre o civilisatie foarte Malta i impruxnutatg., cu o a-
numitg forma, cu o anumita linibg, de la aceastä ci-
vilisatie glorioasa toate elemeentele de manifestare a
ideii care nu sant ale timpului, i sentimente, care
sant moarte de multà vreme,si intr'o astfel de for-
ma nici cel mai genial dintre poeti nu mai poate sa
coboare viata, cum s'a dovedit pentru opera latinä a
lui Petrarca si Boccaccio, pe cari nu-i ceteste in limba
latina mai nimeni, de si spiritul, care a incercat sä
creeze cele doug.' epopei ale lor, este acelasi care, in
partea italiand a operei lor, a dat ceva care va brat
peste succesiunea veacurilor,am- un sentiment de
durere. Si mi se presinta o comparatie care n'as dori

www.dacoromanica.ro
 52 N. IORGA

sa jigneasca pe Italieni. Legatura dintre -Roma st

dintre Italia, asa cum a strans-o Renasterea, samana
Intru catva cu actiunea Fanariotilor elenisati de la
noi, din societatea romaneasca. Este- pentru Italia se-
colului al XV-lea, a Renasterii, ceva asämänätor cu
stäpanirea vechii literaturi elenice aici, la Bucuresti,
cand se zicea c Hellada Invie la noi. Fireste
cu deosebirea ca noi nu aveam nimic a face cu Hel-
lada, ci numai dascalii din scoli, iar legatura dintre
Roma si Italia este asa de naturalA, asa de ispili-
toare
Totusi Italia umbla atunci dupa. fantome, fie
_ - dupä cele mai glorioase dintre fantome. A fost o
nenorocire. Dacä poporul italian ar fi urmat genial
sau propriu, mai ales modestul sau geniu popular,
s'ar fi ajuns la altA glorie decat gloria aceasta de
Imprumut. Caci cercurile filosofice, ca la Florenta
Medicisilor, cercurile literare care Incearca a reface
viata politica a Romei de odinioara, istoricii cari In-
trebuinteaza stilul lui Tit Liviu, macar dacä ar fi
intrebuintat stilul ascutit, corosiv, al lui Tacit1,toti si
toale apartin lumii ilusiilor si a umbrelor. Jo§ este-
altceva : continuarea vietii populare, a vietii natu-
rale, spontane, a poporului italian. Si nu un Pon-
tanus, un Aurispa, un Alberti trebuie sä treaca In
randul Intaiu, ci aceia ce este intr'adevär italian, in
acest secol al XV-lea.
Constiinta italianà permanenta cauta Inca de a-
tunci in adanc forme noi, si aceste forme noi se ga-
sesc, Wain, in afara de poesia populara, care nu
s'a schimbat, in literatura dialectului venetian, foar-
te interesantä. Douazeci de versuri In dulcele dia-
lect venetian, iesite dintr'un suflet de om intr'ade-
var miscat i capabil de a misca un alt suflet ome-
nese, fac mai mult decat un gros manuscript, fru-

www.dacoromanica.ro
s.
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT I IN PRESENT 53

mos caligrafiat i impodobit cu miniaturi, in care

nu este alta decat solemna maimutarire a Romei
de odinioara. Dar, in afara de aceasta, i asteptand
literatura nouA, pe care o vom vedea din ce izvor
pleacä si ce forme imbracl, asteptand, zic, aceasta
literatura nouA, care este numai din secolul al XVI-
lea, in. acest secol al XV-lea chiar viata adevdrata. ita-
lianA s'a ImbrAcat intAiu in forme politice.
SA mi se dea voie sg. infAtisez acum aceste forme
politice, langä care sant forme sociale corespunzk-
toare.
Le preferam pdrasirii datinelor nationale, chiar
cand este vorba ca ruina sufletului italian sa fie aco-
peritä cu cea mai frumoasa piatra anticA, purtand in-
criptia cea mai nobil sapata.

In Italia se creiazA acum anumite forme politice

'care sant italiene; i anumiti tirani, ca un Sforza la
Milano, represintd intr'adevar o creatie care este
a Italia
In timpurile noastre,isi inchipuie multi ca d. Mus-
solini a faciut ceva in afarA de traditie. Pe cand Ira-
ditia italianà este aceia care dä totdeauna putintg. u-
nui om cu insusiri extraordinare, capabil de ac-
thine si de creatiune, de a se sprijini pe constiinta
populara, care, din parte-i, admite legitimarea prin
geniu Si prin actiune; cuiva care se ridicA pe aceste
cloud base fundamentale ale meritului uman ii per-
Mite sä se aseze si in fruntea societatii.
CAnd aude cineva de tirani, de usurpatori in seco-
lul al XV-lea, intrebuinteaza fata de dãnFi o amanita
norma de judecata, care este cu totul gresita. Oame-
nii acestia sant, de fapt, admirabii. Francesco Sforza
iritrupeaza intr'insul vitalitatea politica italiand din
aceastA vreme. In legaturà cu vechii stApanitori de

www.dacoromanica.ro
54 N. IORGA

erase din secolul al XIII-lea i al XIV-lea, ei sant pe

linia adevarata a desvoltarif natiunii lor i prin ur-
mare nu meritä sa fie asimilati cu eine stie ce dife-
riti usurpatori din alte timpuri. Oameni earl prin-
tr'insii s'au ridicat, in situatii eminente. Ori de
dile ori e vorba de un Sforza sau de un Cesare
Borgia, la care trebuie s ne gandim Ca origi-
nea lui nu este italianä, ci cataland, dar familia e
mai mull sau mai putin romanisata, fiind supusa u-
nei influenti care este a Curtii papale, toti aces-
tia nu trebuie tratati biografic, ci representatiu. Cand
tratezi pe cineva representativ, arati toate energiile
nationale care, intr'un moment, se concentreaza in-
tr'Insul; cand 11 tratezi pe un astfel de om biografic,
11 inalti ca individ, dar pentru istoria pe care o In-
f4ieazä este o scadere. Una este un om care lucreaza
pe sama lui, care nu este o necesitate, o consecarta
logica a vremii lui, si cu totul alt ceva cand un om
lucreaza pe sama unei natiuni intregi, 'can,d actiu-
nea sa pleaca din jocul firesc al unei intregi so-
cietati.
Dar nu este vorba numai de acesti tirani ai seco-
lulut al XV-lea. Pe tang! dansii se mai intalnesc si
alte elemente care represinta i ele creatiunea poli-
tick spontana a poporului italian in acel moment.
Acum vre-o doi ani, la Universitate, urmarind cky-
tile representative ale istoriei moderne,- m'am ocupat
volumul a si iesit, si de cateva biografii de con-
dottieri. Acum, condottierii nu erau numai sefii u-
nei armate care servia pentru bani, astazi, pe unii,
mane pe altii, risipind in placeri banii castigati cu
manile lor pline de sange care nu tin pana la sfar-
sit sabia conducatorului sau sceptrul castigatorului
de putere intr'un anume oras. Priviti de aproape
ilzvoarele care povestesc viata lor 5i ei va vor

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT t IN PRESENT 55.

apgrea, cum mi-au apdrut mie, cu desdvarsire altfel;

Sant oameni a caror viatA este de cel mai mare in-
teres, oameni simpatici in felul lor, de oarecare frau-
ehetä. Indata ce se admite cg serviciul militar este
un lucru care se cumpArg, i noi trghn in vremuri
in care serviciul politic se cumpärg cg. a fi os-
tas aceasta insearnng o ocupatie de caracter tehnic,
prin urmare cineva se poate inchiria pentru o bu-
catA de vreme in aceast g. calitate de tehnician, Jude-
cata e alta. Nu cgpg.fa nimeni stgpanirea astapra
vietil intregi a condottierului, asupra exercitiului tarq
sfarsit a calitglilor lui rgzboinice, ci are un angaja-
ment, un contract, ca acela pe care 11 face cineva cu
un pictor pentru a zugrávi o bisericg sau pentru a
face un portret, cum este angajamentul cu un in-
giner ca sg faeg un pod, cu un arhitect ca sg: ridice o
cash'. E nemeritat oprobriul care apasg asupra tutu-
ror condottierilor italieni din secolul al XV-lea
din cel urmgtor. Oamenilor acestora, oricum s'ar
judeca datina_ la care se supune loath lumea, nu
li se poate cere sg. &each dincolo de dansa. Dar,
in sine, oamenii acestia, oari isi inehiriazg. 0 parte
din viata br, consacratä operatiilor militare, sant
splendide exemplare de umanitate. Stiu foarte bine
Ca anumiti critici istorici din timpurile noastre vor-
besc cu mustrare de virtil, inteleasà in sensul pe
care nu 1-a recomandat, ci 1-a recunoscut numai
Machiavelli, in sensul de forta, de putintg de a face
un lucru, si mai ales un lucru extraordinar. $i ino-
ralistii cad cu tooth greutatea consideratiilor lor dice
asupra oamenilor cari au fost condusi numai de a-
ceastä putere launtrica, de aceasta energie, neconte-
nit activd, a sufletului lor, care este viral".
Dar ce interesanti sant oamenii acestia, can se ri-
died din nimic, cari plead din satul lor cu cativa to-
,

www.dacoromanica.ro
rete
56 - N. TORGA

vardsi, cari Ultra in serviciul cui stie s. condUck o

caste, cari ajung la randul lor s.. insemne ceva pe
rang! acela, ski fie locotenenti ai lui, pentru ea, mai
tarziu, sk reuseascil a avea o politick a lor. Funded
din orice actiune militark se deaf ace o oarecare poli-
tick, si bdiatul de teran care a plecat aproape galas
din satul lui poate sk. devind creatorul unei anumite
directii politice. Cand 11 vede cineva pe condottier,
omul care resumä, in momentul acela, mai puternic
putinta de a lucrai de a lupta i invinge a poporalpi
sau, cand Ii vede primit in cutare oras ca un su-
veran, de se scot covoarele la ferestre i. florile cad
asupra capului lui, toat populatia, niascu1in i
femeninä, intrecandu-se a-I aplauda i cantece Mean-
du-se in cinstea lui, iar el strkbaitand ca un rege sau
ca un imparat biruitor strdzile cetktii i lasand a-
mintirea zilei acesteia, care represintA valoarea u-
mank capabild de a crea, i unul din wash sefi se
se Intalneste cu un rege adevdrat, cum _este Alfons
de Neapole, Aragonesul, i regele Ii considerä ea
un egal al sdu, ce spectacol mai frumos poate
sä fie decat acesta ! Legitimarea monarhick admite
aläturi de dansa, in acelasi grad, pe cineva care re-
presintä acea valoare umand, capabild de a crea
din ea insaisi totul. Alkturi de regele Incoronat, con-
dottierul cdpätà cele mai Inane demnitAti care se
pot da in regatul de Neapole, si care nu sant soca-
tite inferioare meritelor lui. Când toat k. lumea II
mäguleste, chiar peste puinta lui de intrebuintare
momentank, trebuie sä ne oprim cu intelegere,
cu admiratie i Cu simpatie umand fall de eine re-
presintä, in cercul lui Ingust, ceia ce va fi mai tar-
ziu lozinca biruitoare a unei dinastii, fare( da se,
va face de la sine, pentru sine, pe drumurile sale,

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT §I IN PRESENT 57

potrivit cu mijloacele pe care i le-a- dat natura, cand

1-a creat.
lath, prin urmare, un fenomen politic cu adevdrat
Italian. Acestia nu se joac g. de-a senatorii, de-a con-
sulii; acestia nu se imbracg., militar si politic, in ves-
mintele altei epoci; ei sant oamenii de atunci, mer-
gand pe drumurile concrete ale terii lor, intrebuin-
land toate mijloacele pe care societatea lor li le
tine la dispositie i incorporand vointa de a trdi,
putinta de a lupta i capacitatea de a Invinge a po,-
porului italian.

Dar nu este vorba numai de acesti oameni in se-

colul al XV-lea si in acest domeniu al creatiunii po-'
litice. Mai sant i altii. Aldturi de condottieri se in-
talneste o categoric de oameni, extrem de interesanti,
cari se inteleg de obiceiu gresit, fiindcä cele doug.
principale exemplare ale acestei spete se manifestä
In alt loc si in alt cerc.
Intr'un moment, la 1456, in ajunul Domniei lui
Stefan-cel-Mare al nostru, in momentul cand Ioan
din Inidoara, Joan Hunyadi, era la sfarsitul glorioasei
sale cariere, romanesti i unguresti, dacd voiti, dar
inainte de toate de cruciatd, In momentul acesta
Belgradul era asediat de Sultanul Mohammed al II-
lea. Mohammed a fost cel mai mare monarh de la
mijlocul secolului al XV-lea, acela care dispunea de -
o armatä totdeauna gata de lupta, de un tesaur tol-
deauna plin si. de o natiune supus g. ca sclavii la
toate ordinele sale, formidabild armiatd, careia ce-ii
putea scoate inainte Germania de pe urma diete- '
lor, care mergeau din una in alta, i ce-i putea opune
cavaleria francesä occidentalg. 1 Se credea cd Belgra-
dul va cddea. i Belgradul era cheia Ungariei; de a-
colo putea sä strdbatg Turcul pusta ungureascg,

www.dacoromanica.ro
 58, N. IORGA

pentru a merge, cum a mars Soliman Magnificul, -

pand la portile Vienei. Ei bine, Belgradul a lost sal-
vat de Hunyadi cu elemente teranesti, din Ardeal .

si Banat, elemente in mare parte romanesti, dar, in

acelasi timp, de saracutii lui Hristos", i poverelq
di Cristo, ca Sf. Francisc
Ii conducea un slant din Abruzzi, Joan de Capis-
.

trano, care a fost $i prin Ardeal. Predicator popular, ,

el aduna lumea in jurul sau: intr'un timp de crisa,
este foarte bine sä sacrifice cineva obiectele de lux,
care sant facute pentru a corecta uriciunea, nu atat
pentru a impodobi frumuseta. Si veniau femeile,
din toate partite, de-i aruncau obiectele de aur st
margäritarele la picioare. Sf. loan de Capistrano a a-
ajuns astfel la o foarte mare influentä. Vorba lui
inflacarata era capabilA sA strangd multimile i sd le
arunce inviersunate, turbate la asalt. Astfel in mo-
mentul decisiv armata lui Ioan Hunyadi a avut langa
dansa multimea aceasta imensä a celor culesi de pe
toate drumurile, o armata internationala, ca a lui
Napoleon, la 1812, de $i aceasta era alcatuita cu to-
tul pe alto base. Oricine se supunea indemnului de
a jertfi total pentru mantuirea crestinatatii devenia
soldat al cruciatei. Si Mohammed al II-lea, care a- .

yea atata obi$nuinta de luptd, care intrebuinta o

veche tacticà bizantino-romana, a fost cu desavar-
sire desorientat, deconcertat; s'a trecut asupra ca-
pului lui si al armatei lui, prin avantul acesta ne-
bunesc al saracutitor, cari mergeau orbi inainte stri-
gand: ,,Isus, Isus!".
_
Ace Iasi fenomen de spontaneitate populara se in-
talneste mai tarziu in Florenta. Nu se poate intelege
bine Giro lamo Savanorola, $eful plangatorilor" tu-
turor pacatelor, al acelora cari $i le recunosc i cauta
sa le ispaseasel prin renuntare, daca nu-1 integram

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT 51 IN DRESENT 59 .

In aceasta serie de predicatori si de sfinti populari,

Cun: Ioana d'Arc nu se poate intelege bine in
viata francesa pand nu se cerceteaza toate manifesta-
rile de constiinta si vointa ale maselor populare din
Franta, incepand Inca de pe vremea jacqueriei din
secolul al XIV-lea, tot asa nu se pot intelege aceste
doia individualitäti, pe langa care trebuie sä fi exis-
tat si allele. Numai in fundurile arhivelor s'ar gäsi
chipuri marunte corespunzand acestor personalitati
eminente care sant Joan de Capistrano si Savonarolla.
Cel de-al doilea face ce Meuse cel d'intaiu. Si el, de
la inilltianea unei tribuni improvisate in piata pu-
blica, flutura pacatele vremii i trasneste pe pa,
catosi. Este o parte din societatea florentina Impo-
triva careia se intorceau i cei nehotarati, cari erau
arabia(ii", din aceiasi societate. Si acesti planga-
. tori", acesti pocliti se strang in jurul apostolului po-
pular. S'a intamplat, apoi, cä imprejuratrile s'au
schimbat, caci capriciul popular nu se inchina tot-
deauna la aceiasi idoli De nimic sa nu se teama' ci-
nev t mai mult, in contact cu poporul, decal de apro-
baffle prea calduroase de la inceput; numai eine
lucreaza modest, in adanc, acela pastreaza ce a cas-
tigat, pe cand eine uimeste lumea la inceput, face
rapede cunostinta cu prapastiile Stalled Tarpeiene
Si acela care fusese considerat ca intruparea Insasi
a vointii poporului florentin a ispravit pe rug, ca un
calcator al rosturilor bisericesti, ca un eretic. Intre
supliciul Ioanei d'Arc i intre al corespondentului ei
din Italia este de sigur o asamanare. Biserica Apu-
sului nu ingaduie pe eine trece de margenile fixate o-
data pentru totdeauna de canoanele ei; ea prindesi
din mijlocul succesului celni mai stralucit pe at
f' cela care a avut un moment de sovaire in miscarea
lui de opositie sig aseaza acolo, pe vraful de.

www.dacoromanica.ro
_.
 60 N. IORGA

lenme, pentru a-i curati sufletul prin flacara sacri-

iciului.
Avem, deci, pe de o parte pe condottieri, pe de alta
pe acesti predicatori populari, pe acesti sfinti rasa-
11^
ri# din multime, cari ajung a face o politica a multi-
milor corespunzatoare cu traditia, suflete care merg
in trecut asa de adanc, Inca ajung pana la viata se-
rand' a Sf. Francisc.
Iatä, prin urmare, ca avem aid, i nu in succesiu-
nea armatelor straine, ale lui Carol al VIII-lea, ale .
lui Ludovic al XII-lea, ale lui Francisc I-iu, ale Spa-
nlolilor, mai tarziu, cari cola. pamantul Italiei, ade-
vdrata viata italiana

. Dar nu numai in acest domeniu se arata si se

manifestä Italia, aceia care trebuie sä tread.' totdeau-
na in primul rand, fiindca este acasa la dansa, fiind-
ca este credincioasá misiunii sale, iar nu Italia pusa
in genunchi, trecator, de vehementa unei navaliri
straine.
Secolul al XV-lea este acela in care Venetia a f a-
cut lucrurile cele mai marl. Inca de la sfarsitul vea-
cului precedent, ea a inceput sa resume Oman-
tul Italian care se gaseste in spatele ei; este vremea
cand se duce lupta impotriiva stapanitorilor din Pa-
dova, din Verona, din Vicenta, in care se daramd
aceste ramasite ale evului mediu i se cautä, In dau-
na unui Francisc Novell°, -in dauna familiei della
-
Scala, intemeierea pe pamantul italian a monarhiei
venetiene. Venetia se incetateneste deplin in Italia
prin aceasta luare in stapanire a continentului care
se gaseste in spatele lagunelor sale. Daca n'ar fi
existat dinastia Sforza din Milano, care a tinut o ju-
, matate de veac, de sigur ca Republica ar fi putut sa
realiseze deplin domeniul ei continental, pana in a-

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT SI IN PRESENT 61

-
propierea posesiunilor Casei de Savoia, care nu este
incA un Stat italian, fiind mai legatä de acest pamant
al printilor de Piemont si al contilor, deveniti duci,
de Savoia, al marchisilor de Saluzzo i Monferrato,
teri de limbä francesa, care merg pand in partile
Genevei. Cat timp Inca n'a facut aceastd Casa de Sa-
voia descalecarea ei italianä, pentru a ajunge la ne-
garea dreptului frances si a dreptului spaniol de a
stapani Italia, ceia ce se face mai tarziu, in secolul al
XVII-lea, cat timp ea nu se detranciseazit, rupandu-se
de la Franta ca sA se apropie de nevoile, de suferin.-
tile poporului italian, puterile italiene de Nord sant
numai Venetia si Milanul.
Dar Venetia nu cucereste numai anumite parti din
teritoriul italian ; ea se intinde dincolo de Marea
Adriatica, pe cafe o considera ca o Mare a sa, Mare
Nostrum", Mare Nostro, Mama noastra", pe malul
apt sean al Peninsulei Balcanice. Acolo ea are acum
Istria, pe care a capatat-o de mult, Dalmatia, pe care
a smuls-o Ungariei si a prefacut-o In stapanire a sa;
ea Inainteaza catre Albania, In vremea aceasta pe ju-
nidtate slava, pe jumatate albanesd, ai aril sefi a-
jung in legaturi stranse cu Venetia si traiesc in mare .
parte prin sprijinul i prin gratia ei. Venetia a cd-
pAtat inainte de 1400 Insulele Ionice, ea este in
Corn, in Leucada, In Zante, floarea LeVantului".
Ea patrunde In momentul cand se sfarma Impara-
tia bizantina, In Moreia, pe vremea cand suveran
turcesc este- un simplu emir, pe care Republica
11 poate maguli i 11 poate plati, in credinta cd
niciodata la Constantinopol nu va rasari o Imparatie
'Agana. Venetia se aseazA deci in aceasta peninsula a
Moreii, unde are Coronul i Modonul, lânga. capul
Matapan, cele doua puncte extreme ale Peloponesu-
lui, cei doi ochi" ai Republicei,..cum se zicea atunci.

www.dacoromanica.ro
- '62 N. IORGA S.

Venetia ajunge, -prin hasardul deselor schimbari de

stapanire, si in regiunile de de-asupra Peloponesului,
dincolo de istmul de Corint, in Atena i Teba; mer-
cenarii ei pazesc la Argos. Dar Venetia are, de multa
vreme, i marea insula a Eubeii, i, din acelasi se-
col al XIII-lea, Creta, asa Incat tot basinul räsaritean
al Marti. Mediterane Ii apartine. Nu numai atat,
Cand dinastia francesa de Lusignan se ispraveste, cu
copilul lui Iacob al II-lea, in insula Cipru, Venetia,
care si-a maritat cu dansul pe una din fetele nobililor
ei, infiatä de Republica, pentru a avea rangul tre-
buitor unei casatorii regale, Caterina Cornaro, inter-
vine i iea in stapanire aceasta nobila insula.
Niciodata. stapanirea Venetiei nu fusese mai mare
ca atunci. Si aceasta stapanire nu mai are nimic a
face cu influenta straina. Nu mai este, in aceasta Ve-
metie de dupa 1400, nimic bizantin, nu mai este nicio
influenta continentalä, ca aceia a Carolingienilor de
odinioara, care sa se exercite asupra ei. Ea Irkieste
cu asezamintele ei bine cristalisate, cu clasele ei bine
definite, cu normele ei de Stat, inatacabile, traieste
prin ea insäsi, traieste pentru poporul italian. Nu
capitalul venetian, aläturi de navalirea regilor fran-
cesi, si nu Venetia tratata in raport cu actiunea Iran-
cesä contra ei sau cu actiunea venetiana impotriva
Francesilor, in momentul cand Papa Iu liu. al II-lea
scone acel strigat pe care il intalnim si In vestita
oda a lui Petrarca, fuori i barbari", afara cu bar-
barb", nu Venetia in legatura cu liga dela Cambrai
sau cu liga de la Cognac, cu fenomenele acestea de
natura diplomatica sau milliard, ci Venetia avand
dreptul, ca manifestare a vitalitätii italiene, la atata
lucru cat i se cuvine, dupa cantitatea de vitalitate
italian cuprinsä intr'insa.
Gandind asa, nu tare a face cineva, in Italia de a-

www.dacoromanica.ro
 .
POPORUL ITALIAN IN TRECUT 51 IN PRESENT - f)

tunci, cu o copilareasca opera de marchetarie, ci are

a face cu desvoltarea unui popor care traieste in mai
multe forme, si fiecare din aceste forme capata locul
care i se cuvine dupa vigoarea cu care Inainteaza,
dupd puterea cu care serveste scopurile comune. -
Nu este hist vorba numai de atata. La inceputul
, secolului al XVI-lea se intampla intr'adevär cd vita-
litatea aceasta italiana, in anumite puncte, este ata-
cata. Francesii, cu mijloace mari, patrund in penin-
sula si,dupa Mtalia de la Pavia,momentulcel mai
nenorocit si cel mai tragic pentru Francisc I-iu, el
se aniesteca in rosturile italiene; pana la pacea de la
Cambrai, armatele lor se vad pe pamantul italian, re-
clamand mostenirea ducelui de Orleans, in Milan, iar,
In Neapole, aptrand drepturile vechii Case de Anjou.
In momentul acesta, pe la jumdtatea secolului al XV-
..
lea, s'a stabilit acolo o dinastie aragonesa, a lui Al-
fons Magnanimul, ca stapanitoare si in. regatul de
Neapole si in Sicilia. Se creiaza aici, putintel in a-
fart de Italia, putintel si contra Italiei, ceva care,
observat bine, nu este politica italianA. De aceia Mi-
lanului, Venetiei, Florcntei lui Savonarola, micilor
Curti italiene, de care voiu vorbi indata, acestora ii
se poate acorda mai mult loc decal lui Alfons Mag-
nanimul i celor doi urmasi ai lui. Aceasta pentru c.
stapanirea aragonesa. in Italia-cle-Sud si in Sicilia
este in legatura mai mult cu acea parte din pose-,
siunile Casei de Aragon care este Catalonia, termul
rdsäritean al Spaniei. Catalanii au fost candva si la
, Teba, la Atena, dupa ce fusesera amestecati in ros-
turile Imperiului bizantin cu Roger de Flor, asa in-
eat este o traditie catathnA, care, din NeapOle, va
merge In Peninsula Balcanica, in apele rdsdritene ale
Mediteranei.
Alfons Magnanimul este un suveran peste _Italia;
www.dacoromanica.ro
 -
N. IORGA

radgeinile actiunii sale nu se cufunda in pamantul se-

cular al Italiei. El nu face alt ceva decat sä repre-
sinte traditia aceasta, venitä din Apus. In Italia, el
este tot asa de putin italian ea Inainte, cu toWS
limba pe care o vorbia une ori, dar nu totdeauna.
Socotelile lui sant acute In limba catalang.. Omul
se simtia Inca asa cum era acasä, cum fusese toga
seria de Inaintasi ai lui cari nu se deslipisera de pe
pamantul iberic. Si de aceia, in chibzuirea rosturilor
politice din Italia, trebuie sg. se faca stapanitorilor din
Neapole si din Palermo o parte mai mica decal s'ar
face, dacd ei, ca acei condottieri pe cari i-am Infatisat,
ca acei sfinti populari pe cari i-am asezat alaturi
de dansii, ar fi rgsgrit pe pgmantul italian, din vi-
talitatea Insgsi a poporului italian.
In secolul al XVI-lea Insa, aceastä dominatie ara-
gonesä, prin Aragonesi, transplantata, este InlOcuitg.
prin dominatia spaniola, propriu-zisä. Aragonul s'a
legat dinastic cu Castilia, prin casatoria lui Ferdi-
nand al Isabela, si s'a mers pe vremea lui Carol
al V-lea la unitatea spaniolA, pecetluitä, de alminteri,
prin desrg.dacinarea stapanirii maure, prin luarea
Grenade'. Stapanirea aceasta spaniold, InsA, anuleazg.
ea oare viata Italiei?
Este cineva, Intr'adevar, silit, sa presinte succesiu-
nea regilor spanioli din Neapole sau a guvernatorilor
spanioli din Milano? Rgspunsul la aceasta trebuie
sa fie, supt raportul politic, .hotarat: nu. Italia cautä,
pe aceasta vreme, o noua forma politica, una care
sa-i apartina Intr'adevar, i, pang. ce muntenii sub-
, alpini, cei din Turin, vor veni la randul lor ca sa
se Infatiseze ca represintanti ai natiunii italiene
In mers catre unitatea ei, panä atunci aceasta sar-
chid este Indeplinitg de allii.

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT 51 IN PRESENT 65

In locul unde predicase i fusese ars pe rug Savo-

norola, pare di sufletul lui, desfacut de trup, cauta
alte vieti omenesti, pe care sa le insufleteasca. Si, in-
tr'adevar, in cursul secolului al XVI-lea, din aceasta
Florenta, odinioara republica, se formeaza, tot cu
Medicisii de odinioara, urmasii lui Lorenzo .si lui
Giuliano, ai batribmlui Cosimo, intemeietorul acestei
i
Stapaniri asamanatoare stapânirii lui August in Ro-
ma, un Mare Ducat de Toscana. Acum, Venetia ata-
cata de Turci, pierde posesiunile ei din Moreia, din
Albania, pierde si Negroponte; ea pastreaza insula
Cipru numai pana la 1571 si ram:111e astfel, pana
in secolul al XVII-lea, numai cu Creta, pe care a
fost capabila, timp de. patruzeci ani, sa o apere,
pentru ca, peste douazeci de ani de la pierderea ei
definitiva, Francesco Morosini, doge al Venetiei, f57
cand parte din Liga crestina, dupa recucerirea Bu-
dei si a Pestei de catre crestini, sa recapete Mo-
reia, de unde glorificarea pretutindeni, prin toate
mijloacele artei, a acelui care a restituit Venetiei fru-
-. moasele posesiuni grecesti de odinioara.
Dar, clack' Venetia din secolul al XVI-lea, desbra-
cata de aceste posesiuni, slabita in ce priveste in-
fluenta ei italianä, arneninlata intr'un anurne mo-
ment de o conspiratie spaniola, nu mai poate juca ro-
lul de odinioara, represintând vitalitatea politica a
poporului italian, prestigiul i puterea tree la Flo-
renta: Este un fenomen care se observa si in istoria
noastra nationa15, si, astfel, putem intelege fenome-
nul italian cu atat mai bine, cu cat trecutul nostru
.

L : infatiseaza aStfel de exemple. A fost un timp cand

toat5 viata romaneasca a fost in Arges. Dar, dupa ce
. s'a ridicat Moldova, ce mai insemna principatul mun-
tean, pe tang Moldova lui Stefan-eel-Mare? pupa
aceia, a venit o vreme cand principatul muntean s'a
5

www.dacoromanica.ro
 t

66 N. IORGA

ridicat din nou. Ce insemna Moldova pe vremea lui

Constantin Brancoveanu in Muntenia? Iar, mai pe
urmä, cand Moldova a fost sfasiata, puterea a- tre- .

cut, din ce in ce mai mult, asupra Munteniei, pen-

tru ea, atunci cand s'a ivit o literaturä romaneascii,
forta generatoare sit nu fie din Bucurestii lui Eliad, ci
din Iasi, i astfel spiritul moldovenesc stäpaneste
Si acum in domeniul culturii romAnesti.
Da, viata unui Popor trece de la un element al lui
la altul. Vechea comparatie a acelor alergalori, can
isi treceau Melia de la unul la altul, vitai lampada
tradunt", se adevereste si in ce priveste viata deose-
bitelor provincii italiene. i un Cosma de Medicis, un
Ferdinand de Medicis, suverani bogati, cari ocrotesc
. artele si retin la Curtea lor pe un Benvenuto Cellini,
ajutandu-i opera in concurentä ou a altor sculptori
de pe aceastä vreme, acesti presedinti ai artelor ita-
liene din aceastà vreme, cari sant si organisatorii u-
nui nou Ordin de cavaleri, pentru a lupta in contra
Turcilor, care, acest Ordin, era temut de o potrivil
cu cavalerii de la Malta, (land lupte acum in toate a-
, pele care scaldau coastele turcesti, acestia trebuie
sä treaca. in primul rand, atata vreme cat vitalitatea
politicä a poporului italian este intrupata. in Marele
Ducat de Toscana.

.Natural, in secolul al XVII-lea, cand Marele Ducat

de Toscana ajunge pe mani mai slabe, cand se cere
o alta. armata decat armata, cavalereasca 5i populard,
In mare parte, pe care o aveau la indemanä acesti
stapanitori ai Florentei, cand se cer batalioane de
munteni, gata de lupta., impotriva batalioanelor spa-
niole sau francese, de oameni cari sä poatä sta in
fata armatelor pe care le arunca.' in Italia Richelieu
sau pe care le indreaptä, in a doua jum4tatce a apestui

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT SI IN PRESENT 67

- secol, asupra acelorasi campii din Nordul Italiei am-

bitia lui Ludovic al XIV-lea, atunci stapanitorii de
sus, aceia represinth inaintarea poporului italian. De
atunci Savoia trece in primul rand. Nu se 'fixeaza
ranguri dura teritorii, nu se fixeaza ranguri dupd ha-
sardurile interesante ale biografiilor suveranilor,
ci, pretutindeni, cand inatisezi istoria, eine repre-
sinta maximul de vitalitate, acela se &este in ca-
pul seriei.
De alminteri i supt raportul moral este un mo-
ment, cand o societate este represintata de eful de
Stat in randul inthiu, dar este si o vreme cand so-
cietatea poate fi represintata de comandantii de ar-
Math. Suveranul rämane la locul lui, dar atentia tu-
turor se indreapta asupra comandantilor acestora. Ia-
räsi, sant momente cand sefii intelectuali sant cei
d'intaiu intr'o natiune, si alte momente cand oamenii
cari represinta productia si comertul, acestia, peste
toate rangurile, represintd. viata adevarata a societd-
tii. Si, iata, in acest secol al XVI-lea si in cel urmator,
dar mai mult in a doua jumatate a secolului al XVI-
lea, puterea de viata, capacitatea de creatie a poporu-
lui italian se intrupeaza intr'o literaturd care este
foarte interesantä in ea Insasi,sant scriitori geniali
atunci, dar ei au in acelasi timp i un caracter
particular in opera lor. i a infatisa biografic aceastd
literatura ITu insemneaza a-i fixa pe deplin ro-
lul In desvoltarea poporului italian. Ca sä se intelea-
ga bine, trebuie sal -se cerceteze categoria de ceti-
tori, corespunzatoare cu categoria de pretuitori ai o-
perelor de arta in domeniul picturii, al sculpturii, al
arhitecturii, catre cari se adreseazd productia aceasta
literal%
Si atunci iatä ce yam vedea in Italia. Un lucru cu
desavarsire nou, care-i apartine, care este creat de

www.dacoromanica.ro
68 N. IORGA

dansa, pentru nevoia ei de a se intrupa, de a se ma-

nifesta intr'o form%. visibilä.
Inca de la jumatatea secolului al XV-lea se creiaz1
in Italia ceva care nu existä in restul Europei, Curtea.
La Curtea aceasta se gäsia o societate few-mink
care-si avea un rost, i nu numai pentru aceia ca par-
ticipa la danturi i asculta musica. Si, incet-ineet..A
aceasta Curte devine protectoare a productiilor de
arta si a creatiunilor literare i provoacd o astfel
de manifestatie in 'domeniul literar si al artelor, in-
cat, cand a venit Carol al VIII-lea in Italia, el a rä-
mas Walla de ce a gasit aici, la Curtile subalpine,
in 'Florenta : in orasele italiene din Sud, uncle era
-r
primit cu flori, cu cântece i cu aclamatit, a
vazut barbati i femei impreuna, impart4indu-se
din aceleasi placeri intelectuale i artistice. 0 ve-
denie care 1-a cucerit pe tot restul vietii lui. $i ace-
Iasi lucru s'a Intamplat cu Ludovic al XILlea, cu
Francisc I-iu.
Renasterea francesä este de imprumut, cu artisti
luati de aici, din Italia. Noua forma, suptire, care
consista in a spune omului lucrurile care-i plac mai
putin Intr'o forma care sa nu-1 jigneasca, inlatu-
rarea mojiciei medievale, care in timpurile noastre
s'a intors, dupà räzboiu si care constituie unul din
caracterele. cele mai scarboase ale timpurilor noastre, .

toate lucrurile acestea gentile au venit in Franta de

acolo, din Italia. 5i, daca vrea sa inteleaga cineva
arta si literatura italianä, trebuie sa tind sama Ina-
inte de toate de acest lucru, de Curtile printilor,
care se imita pe urma si la Roma, asa luck Curtea
Papei corespunde intru toate cu Curtile printilor
din aceasta vreme. Papa Leon al X-lea nu este la
Roma continuatorul lui Grigare al VII-lea sau DSO-
centiu al II-lea ori si al Catalanului plin de pacate

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT 51 IN PRESENT 69

care a fost Alexandru Borgia. El e Florentinul de -

acum, care florentiniseazd Roma. Si panä i asprul
luptator care a fost Iuliu al II-lea, si el are Malt
' pentru aceste lucruri. Pentru dansul un Michel An-
gelo, tin Rafael, un Benvenuto Cellini sant oameni
pe can Ii pofteste alaturi, cu cari cineath impreuna,
carora ii scrie cu familiaritate, i prin aceasta se fi-
xeazIt din nou marea insusire italiana a ridicarii
camenilor la acelasi nivel, potrivit cu vrednicia fie-
caruia; se creiazä acea dulce egalitate culturala intre
cameni. SA iea cineva corespondenta lui Michel An-
gelo, sä vada cum trateaza el pe Papa, cum se supara
el pe Papa, cum pleaca de la Papa, cum el are cre-
dinta ca Sf. Parinte, stapan sufletesc pe toga cresti-
tatea, daca-1 jigneste pe dansul, artistul, el are
dreptul sa se ridice impotriva Sf. Parinte. Sf. Parinte
are crise sufletesti, el a pacatuit fRà de amicul sau
Michel Angelo, si. prin urmare trebuie sa se facti
iertat, el, Pontificele suprem al Bisericii catolice. Si
rte
nu are deck sa iea cineva acea minunata carte care
- este viata lui Benvenuto Cellini, ea sa vada cum, la
Florenta, el se eearta cu Marea Ducesä. Ea mvi da-
duse vole sa treaca prin anumite apartamente si, in
puterea geniului lui, el reclama drePtul sa treaca
pe acolo. Un om ca dansul, care n'are pareche in
mestesugul sail, are dreptul sa treaca pe oriunde.
Aceasta nu este grandomanie, ci inalta constiinta a
demnitatii supreme pe care geniul o dit unui om si
care, in toe sa se manifeste cu brutalitatea fieniilor
romantiee din secolul al XIX-lea, se manifesta cu a-
cea grape speciala pe care o dit cerul italian si na-
tura italiana. ,
- &cum, si artistii acestia sant oameni ai Renasterii
sant siliti sa fie oameni ai Bisericii. Ca oameni
ai Bisericii catolice, ei fac Madone, asa cum se cere,
Lr

www.dacoromanica.ro
70 N. IORGA

pentru a impodobi altarele. Dar ce este o Madona,

a lui Perugino, ce este o Madona, a lui Rafael? Este fe-
meia italianä din acea vreme, asezatA inteun me-
diii conventional, avand o expresie de sfintenie pe
care o impune religia, careia Ii serveste aceasta
arta, dar este un adevar national si local, adevar de
concentrare, adevar de sintesä, cum este un adevar e-
lenic in Venerea din Milo sau in Apollon de la Bel.-
vedere. Daca se cerceteaza schitele lui Rafael, cu
care a impodobit d. Focillon una din cele mai pla-
cute carp noi cu privire la Rafael, vede un om cu o-
chii atintiti asupra realitatii care trece inaintea lui pe
strada, i In tehnica superbä a lui Michel Angelo, in
atiludinile lui tragice, nu este altceva, ca 51 in cele-
brele versuri de la statuia mormântului Medicisilor,
decat suferinta, incordarea de vointa a poporului ita-
lian. In truda de a da expresie pietrei brute nu este
aceiasi truda pe care o cheltuia poporul italian, adu-
nand toate fortele sale in vederea scopurilor supre-
me care se vedeau din ce In ce mai bine inainte?
Nu este aceastä arta de expresie energica, epic?, dra-
matica, corespondentul actiunii acelor condottieri cun
secolul alT XV-lea? Nu este aceiasi sfortare a tuturor
puterilor omenesti pentru a ajunge la maximul lor de
manifestare, la cea mai puternicA vigoare de expre-
siune?
Si, cand, mai tarziu, apare Ariosto, apare Tasso, oa-
menii acestia nu scormonesc ei In vechile povesti fan-
tastIce sau in vechile naratiuni de cruciate, Incetate-
nite de secole in Italia? Rolandul frances, prefacut
in Orlando furioso, nu mai este Roland de la Ronce-
vaux ; este un Orlando de grape, de simpatie, de'
curtenire, un Orlando potrivit pentru lumea aceasta
de la Curtea din Ferrara si din alte centre ale vie I ta-
Ilene din aceasta vreme. $i, in Ierusalimul liberat",
7

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT I IN PRESENT 71

ee a mai ramas din epopeia francesa a lui Godefroy

de Bouillon, care h prima armele luptei pentru Cru-
ce? El nu mai are In vedere stapanirea asupra Iera-
salimului, transformat in capitala lui regald, ci este
un am care cauta aventuri, o inima simtitoare la iu-
bire, o fire aleasa, care intrebuinteaza in toate iin
prejurarile ceia ce limba italiana are mai frumos
pentru a manifesta niste sentimente inainte de toate
estetice i o vointa care se supune la toate conven-
ijle prin care se guverneaza aceasta Curte italiana,
cu mult mai vioaie, cu mull mai naturala i cu
mull mai spirituala deck toate saloanele secolului al
,XVIII-lea.
Subiectul acestor epopei poate s para strain, dar,
daca este vorba s aleaga cineva intre subiectele stra-
ine, transformate duPä sufletul poetului, si Intre
subiectele indigene, transformate dupd sufletul unui
popor Strain, apoi subiectele straine, aclimatisate
si potrivite cu nevoile sufletesti ale unui poet, in- -)
seamna mult mai mult pentru viata unei natiuni de-
cat tot acest snobism cu subiecte autohtone, trecut
printr'o filiera sufleteascä straina de natiunea in mij-
locul carela apare opera literara.
Sfarsitul secolului al XVII-lea in Italia nu mai in-
seanma Intruparea poporului italian in literaturd. A-
cesta este adevarul. S'a intinso noua influenta cla-
sled. Se cauta intr'o antichitate rau inteleasa teh-
nica singura, care nu mai inseamnA vigoarea, spon-
taneitatea literaturii italiene din trecut. Dar iarasi,
cum spuneam, cand un popor care traieste intr'ade-
var nu se poate manifesta intr'un domeniu de la
sine, imediat aceasta vitalitate trace pe alt teren, si
maul, pe care 1-a avut dinastia de Savoia, in luptele -

ultimelor decenii ale _lin Ludovic al XIV-lea, arata ca

Italia a intrat, de acum inainte, intr'o epoca politica.
www.dacoromanica.ro
, . -

72 N. IORGA

tusk. ar fi o mare nedreptate sa se creada' ca, .1n-

trand in epoca aceasta politica i militara, ea a pa-
räsit cu totul terenul sufletului. Se va vedea, cat de
melt in acest secol al XVIII-lea, pe care il crede ci-
neva ca aparrtine numai academiilor, in care poesia
este ceva asamanator cu lingurita cu dulceata din re-
ceptiile orientale, in care oaMenii au talent fiindca
se invata a-1 avea, ca un lucru la indemana oricarui
popor inteligent, in care literatura ajunge pe maim
Iesuitilor, in care toti sant impodobiti cu gratiile toa-
letei francese din acea vreme, cu rosu pe buze si
cu benghiuri pe obraz,cu coada pudrata lasata pe spa-
te, spiritul italian nu a murit. Acum el se ceboara in
domeniul istoriei si astfel se creiaza in secolui al
XNIII-dea,acesta este marele merit al istoricilor
italieni, de pe vremea unui Muratori, in analele ve-
chii glorii antice, in ale aprigelor lupte medievale, si
se creiaza astfel acea atmosferä de trecut din care
o luptä politica de libertate si de intrecere nationala
isi capata toate puterile necesare pentru a birui.

.-

-
(

www.dacoromanica.ro
1.*

- IV.
Forme transalpine si reaiititi italiene
Daca priveste cineva Italia In secolul al XVIII-lea
7si anume nu Italia, teritoriald, ci viata poporului ita-
lian Insäi, trebuie sä faca un numar oarecare de
-constatari, care, odata Monte, pot fi legate impreuna
Intr'un sistem i sistemul acesta poate sh fie interpre-
tat intr'un oarecare senS, in ce priveste viata politica
nationala italiana.
Italia din in,thia jumdtate a secolului al XVIII-lea,
fiindcà cele doua jumatati am samana cu desh-
varsire, presinta patru forme politioe in care po-
porul Italian traieste si care nu sant create de dan-
zsul, ci s'au asternut peste damn], datorita impre,-
juribilor generale din Europa lui Ludovic al XIV-lea
si a epooei imediat urrnatoare.
Pe de o parte Statele Ducelui de Savoia, rege in"
Sardinia, pe de alta parte, in afara de Venetia si de
Genova, dintre care Genova se va confunda la 1814
cu statele duoelui-rege, iar Venetia este in plina de-
cadenta, ne mai avand un rol hotarator in politica
italiana, la Rasarit, Milanul, care este austriac, acel
_Milan la care, numai mai tArziu, ca un resultat al Re-
volutiei franoese, pentru cativa ani, se va adaugi Ve-
netia si se va crea aoel Regno lonthardo-veneto, acea
oontrafacere de la Inceputul secolului al XIX-lea a
Imprejtirdrilor medievale, eand, in evul media, re- .

gii germani se coborau din Alpi ca sa se incoro-

www.dacoromanica.ro
-
74 N. IORGA

neze la Monza, inainte de a merge sä primeasca cea

mai glorioasä dintre toate caroanele, aceia de la
Roma.
Deci, in Nord, Ducatul de Savoia si posesiunild
acestea austriece.
In afard de mid formatiuni din Italia centrarkl,
are cineva a face cu State le Pontificale. Incet, incet,
s'a alcatuit, supt influenta unei politici a Sf. Scaun,
intru totul asamanätoare cu politica deosebitelor pu-
teri italiene, un bloc de provincii, care apartinea
Scaunului roman. El este interesant, din punctul nos-
tru, de vedere, numai, cum am spus de la inceput, in
ce priveste viata populara, viata localä, care s'ar pu-
tea studia foarte bine in arhivele romane. Nu ne inte-
reseazd de loc, nici in aceasta vreme, politica pantifi-
calk. 0 politica pontificala din secolul al XVIII-lea, ..
care, de alminteri, inseamna, foarte putin, fiindcd, o-
data cu patrunderea ideilor de necredintà in toatä E-
ropa, influenta Papei este foarte scäzutk; in orice cas,
nici Papa nu are pretentia de a face politica euro-
peana, nici nu se poate gasi o metodk pentru a o face,.
Regretam ek nu putem avea pentru aceasta epocl
destule cunostinti privitoare la viata populard supt
stapanirea Papei. .

Dupa aceasta in Sud se intalneste formidabilul

Stat al Celor Dona Sicilii.
La mijloc, cadetii, secundo-genitii, acei cari nu
sant chemati a mosteni Coroana imperiala, dintre
membrii Casei de Lorena-Habsburg, au .cApatat
pm tratatul de la 1737 mostenirea Medicisilor la
Florenta, precum pentru mai maruntii casei de Bour-
bon din Cele Dona. Sicilii s'a pristrat, prin tratatul din
Aachen (1748), un ducat de Parma, mostenirea Ca-
sei Farnese, de donatie pontificala, unul de Man-
tova, 'wide Austriecii au mostenit Casa de Gonzaga
Inca de la 1708.

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT §I IN PRESENT 75. .

Acum, sä cercetdms pe fiecare din aceste organisa-

tiuni supt raportul italienitätii lor. Se cuprinde ita-
lienitate in aceste State si catA din italienitatea conr
temporand se cuprinde In fiecare din aceste State?
Pentru Ca, clack' din aceste consideratii asupra deo-
sebitelor State italiene in secolul al XVIII-lea, asa
cum Statele, sau provinciile de stdpfinire strainau
iesit din- razboaiele ludoviciene sau post-ludoviciene,
dupA Ludovic al XIV-lea, se va constata ca in ele nii
se cuprinde adevdrata viata a poporului italian, cum
. vitalitatea unui popor nu se tine Intr'un domeniu, ci
trece necontenit dintr'un domeniu in altul, trebuie
sà se urmareascd in alt domeniu, dupa cum a alune-
cat aceasta viata, Intocmai cum, supt pdmant, din
pungile de petrol, licvidul aluneck, fuge, in altd.
pungd. .

Incepem aceastd cercetare a conditiilor de viatd in

Statele pc care le-am ardtat, intaiu cu posesiunile de
Savoia.
Problema cea mare pentru dinastia de Savoia a
fost aceia de a se deslipi dintr'un trecut medieval,
cavaleresc, care nu este italian. Nici stapdnirile conr:
telui de Savoia de odinioard, nici principatul Piemon-
tului, nici marchisatele de Saluzzo si Monferrato, n'au,
trait, atata vreme, supt influenta adevaratei vieti ita-
liene. Italia a cheanat Savoia catre dansa mai mult
decal SaVoia sa fi creat Italia Aceasta cu toad do-
rinta lui Carol-Emanuel, la Inceputul secokului al
XVII-lea, de a scdpa de Spanioli, ceia ce-1 facea sd
propuie o aliantA Venetienilor i sä cheme la con.
Cordie_ pe printii Italiei, in aclamatiile preotilor si
ale multimilor 1
Gaud s'a alcatuit viata italiana peste masura de
' V. discursul recent despre printil de Savoia 21 d-lui P. Orsi,
Venetia 1931.

www.dacoromanica.ro
 5

- '76 N. IORGA

_
puternicA, se va vedea aceasta cand voiu vorbi de
.secolul al XIX-lea, aceastA putere a vietii italiene
a convertit Savoia," Stat subalpin, retrograd,
blind supt o influenta de dincolo de munti, francesa.
In. Turin si astazi monumentele aratä influenta a-
ceasta a regalitätii francese, care se exercitä i dincolo
de Alpi. Ceia ce constituie in adevar caracterul ora-
sului italian nu se Intalneste in Turin nici astäzi:
s'au adaus maretele colonade de granit pe langä a-
cele gratioase cladiri de moda francesä, care erau
Inainte. Dar, in aierul acesta de supt Alpi, asa cum
se respita la Turin, in zadar ar cauta cineva ceia ce
alcAtuieste adevaratul caracter al Italiei. Regalitatea
aceasta sardä, fiindca ducele de Savoia s'a prefacut
In secolul al XVIII-lea, la 1720, in rege al Sardiniei,
de fapt: in Sardinia, este oarecum bogat i pastreazd
o intreaga i foarte onorabila traditie, in care se gasesc
comandanti de armatd, earl au jucat un rol impor-
tant in secolul al XVII-lea, ca acel Carol Emanuel, -
nimicul lui Henric al VI-lea, din Francia, candidatul
- la coroana Imperiului si Ia... a Macedonieil se gasesc
personalitäti, care au Mat un fel de knos-
tenire de demnitate si de mandrie urmasilor lor. In-
tr'un moment, cand Victor Emanuel nu era multa-
mit de atitudinea lui Napoleon al III-lea fats de dan-
sul, el a rostit frumoase, amintind ca de opt
sute cinzeci de ani Casa lui a tinut capul sus, asa in-
cat nimeni nu-1 va face sa-1 piece pe al sau". Cuvinte
care trimet la vremea cand Contele Verde sau Con-
tee Rosu, in secolul al XIV-lea, erau o adevarata
icoanà a cavalerului medieval, acel conte Verde, care
a facut o expeditie in Orient, ca sa ajute pe loan
Paleologul, fiind ruda lui prin Ana de Savoia, care a-
fost la Dardanele, la Galipoli i s'a ridicat pa.na la
Varna, avand legaturi cu Ludovic-cel-Mare, regele Un-

www.dacoromanica.ro
 -4.1J

POPORUL ITALIAN IN TRECUT 51 IN PRESENT .77-

gariei, care era in acel timp un fel de suzeran, con--

testat, al principatului muntean. 5i aceasta nobi1 tra-
ditie a Casei sale se conserva pant astazi in psi-
. hologia asa de distinsa, asa de delicatd, a actualula
rege al Italiei: e imposibil sä fi cunoscut cineva pe Vic-
tor-Emanuel al III-lea fara sä fi ramas adânc impre-
sionat de calitatile acestea de aristocratic foarte ve-
che, pe care le intalneste cineva asa de rar in lu-
mea Suveranilor din timpurile noastre. Casa de Sa--
A
vat, avand de aparat o traditie asa de glorioasa si .

asa de deosebitä din punct de vedere al manifestari-

lor individuate sipublice, nu se putea lasa atrasa de
o viata care, in esenta ei, foarte mu1t vreme i-a fost,,
fArd indoialä, straind. - 7

De la o vreme, avem a face Idea. indoiala cu un

Stat extrem de interesant, cu un Stat in plin progres,
condus cu chibzuiala, foarte ingrijita, a imprejura-
rilor de acesti duci de Savoia, cari au stint sa ex-
ploateze toate contingentele pentru a-si creste pose-
siunile sau pentiu a capata o situatie mai mare in
Italia. Nu se putea o mai build Intrebuintare a tu- .

turor hasardurilor care treceau inaintea represintan-

tiler acestei Case; a risca putin, a castiga mult. Po-
litica deosebita acum de traditia cavalereasca a se-
colului al XIV-lea si, in acelasi timp, deosebita de
nevoile adanci ale Italiei. Un fel de fara da se, care
este margenit hiss/ la cercul de actiune asupra ca-
nna se intinde atentia si care priveste interesele
imediate ale principilor din aceasta Casa. Aceasta
se vede chiar din titlul cle rege, intaiu al Sicillei
(1713) si pe urma (1720) al Sardiniei, fiindca in-
Cain li se O. Sicilia si dupa aceia -imprejurarile au
facut ca aceasta sä fie cedata Bourbonilor 5i, in
schimb pentru Sicilia, fiindca titlul regal trebuia sa
se lege de o provincie si fusesera. niste regi" ai Sar-

www.dacoromanica.ro
 -78 N. JORGA
-

-diniei in evul mediu, s'a cautat in Italia o alta- amintire

regala i s'a gasit In Sardinia. Sardinia era pe vre-
mea aceia o insula pustie, salbateca, cu totul deose-
bitil de ce este astazi, când e, in uncle privinti, mai
.; desvoltatk deck insula *dub.' a Corsicei d supt stä-
'Anima francesä, dar ea era cuiul de care se prin.-
dea titlul regal. Era, de altfel, un obiceiu, atunci,
In secolul al XVIII-lea, ca fiecare stäpanitor de
:tar4 care nu avea o coroank regala sä o caute unde-
va, oriunde s'ar intampla. Deci o politica urmgrind
Sicilia, cu gandul la marii regi normanzi din evul me-
dini, 5i oprindu-se- pe urma In Sardinia.
Aceasta este lush' o politick de cask, nu una de na-
liana i caracterul Ingust, putin simpatic, trebuie sá
o recunoastem, a durat pang. in zilele lui Carol Albert,
pand la un anume moment din cariera regelui mar-
-tir. Vom vedea de unde a plecat acesta, din ce mediu,
supt ce influente, ce doctrink de Stat s'a exercitat_asu-
pra lui, pentru ca din tangrul Piemontes, crescut
supt influenta frances a. si trait o bucata de vreme in
sträinktate, sk last regele jertfei celei mari de la 1848.
La dânsul chiar a fost un proces de constiinta, extrem
de interesant. Dar pang. la figura tragica, la manifes-
tarea asa de eroica si la sfArsitul asa de duios al lui
Carol Albert, Italia nu privia cu Incredere stator-
nick la Statul acesta al Casei de Savoia, si nu indraz-
nia macar sa-i cearä anumite servicii italiene. Orial
s'ar urmari de aproape aceasta ultima politica sa-
voiardà, niciodata nu se va tallIed o aspiratie care
ceia ce trebuia sä fie in constiinta poporului Italian
. i ceia ce inteadevar a ajuns a fi servit cu toate mij-
loacele acestei Case.
La sfarsitul secolului al XVIII-lea, represintantul
acestei dinastii era un principe care purta si el nu-
mele de Victor Emanuel, dar un Victor Emanuel asa

www.dacoromanica.ro
 . POPORUL ITALIAN IN TRECUT 5f IN PRESENT 79'
. .

de deosebit de galantomul", care in secolul al XIX-

lea a represintat francheta, sinceritatea, indrIzneala,
vitejia i. sacrificiul personal. Pe vremea lui Victor E-
manuel I-iu era o Curte de regalitate absolutt, ca si
Curtea trances's'. Ea se imbrtea.' dupd ultima moat
de la Paris. Paul dupd Napoleon va fi aceiasi haint
Ararat's' i scurtt, aceiasi vestd rtscroitt i impodo-
bitt cu tot felul de flori si de desemnuri, aceiasi pan-
taloni pand la genunchi, aceiasi tiorapi asternuti e-
legant pc pulpe, aceiasi papucasi impodobiti cu pan,.
glici si mai ales aceiasi peruct Metal coadt i bd-
tall cu pudrra, de-asupra fetei date cu rouge si im-
1. podobite cu tot felul de benghiuri. $i omul era foarte
zgarcit, banuitor, tiranic, meschin. Intr'un moment
a vrut neaparat sà alba' case frumoase la Turin si
a dat ordin fiectruia din nobilii lui sa-si fact una,
chiar clack' ziditorul cu de-a sila n'avea familie. La o-
pert, fiecare din nobilii lui trebuia sA-si alba' loja si
era cineva care tinea samt dada unul sau altul era
abonat. Victor Emanuel trecuse prin Revolutia fran-
cest, strtlattuse zilele negre de exil, momentele and
credea ct niciociatt nu se va mai intoarce in Statul
sau, inetput pe mânile Francesilor, caci nu putea
st prevadt nimeni et Napoleon va etc-lea asa de rt.-
pede, acela pe care Goethe 11 credea vesnic. A venit
Congresul de la Viena, s'au restabilit hotarele vechi
ale Casei de Savoia; Regele Sardiniei s'a intors hist
cu aceiasi permit Impletit i pudratt, cu aceiasii
haint ca la Curtea lui Ludovic al XIVrlea, cu ace-
iai maniert de potentat de pe la 1780. $i a trebuit
ea, Incet-Incet, prin ferestrele inchise ale Palatului
Regal de la Turin sä pätrund i putintel aier nou,
st se incased atmosfera aceasta intbusitoare.
In ce priveste posesiunile Casei de Austria, din-
lupta care se purtase atAta vreme intre Spanioli si
7
www.dacoromanica.ro
80 N. IORGA

intre Francesi, din procesul de mostenire al ultimu-

lui Habsburg din Madrid iesise dominatia Vienei a- -
supra teritoriilor dintre raul Po si dintre Alpi, Mi-
lanul a fost total transformat. Din Vechiul oras a
ramas doar, pe laugh* cateva alte biserici, Catedrala,:
Domul, care, de altfel, a fost terminat numai pe
vremea lui Napoleon I-iu; dar de jur imprejur s'a
alcalUit un oras monumental, pe linii foarte drepte,
potrivit cu cugetarea filosoficV a unui Iosif al
IL-lea si in care ceia ce caracteriseaza mai de-
pUn viata italiana nu se poate observa. Milanul si
astAzi, ca arhitectura, se, gaseste oarecum in earl
din Italia: daca ar cunoaste cineva numai Milanu
poate spline cu loath siguranta ca Italia n'a cunos-
cut-o de fel. In aceastA provincie austriaca din Mi-
lan era presenta armatei impäratesti, erau ordinele,
care veniau de la Viena, erau cancelariile austriace,
cu gramezile de hartie care se asterneau unele peste
altele, fiindca nicio birocratie n'a mers asa de
mult in absurd, cum a mers birocratia austriacA.
Dar, daca se uitä cineva bine, vede cA supt stApanirea
aceasta austriacA viata italiana se pastreaza intrea-
ga. Greseala cea mare pe care o face cineva de obi-
ceiu este sa zica : este un guvernator in numele Im-
paratului, este un numAr oarecare de functionari,
cari sant intrebuintati de administratia austriaca,
este o armata ImpArateascavisibila, oriunde; prin
urmare nu avem a face cu viata _italiana. Dar se
poate ca formele straine sä acopere o realitate na-
tionala, i formele acestea austriece o acopär.
Dovada s'a facut la sfarsitul secolului al XVIII-lea
si la inceputul secolului al XIX-lea. Cand a venit in- 7

fluenta Revolutiei francese, apoi stapanirea francesa,

represintata, cum vom vedea mai departe, printr'un
om de o foarte mare isprava si de multä iubire pen-

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT §1 IN PRESENT 81

tru aceastA Italie-de-Nord, de o deosebitd capacitate

In a crea lucruri noi, in a inteaneia un regim de
viatd economicl mult mai solid si .mult mai capabil
de a progresa deal inainte; printul Eugeniu Beau-
harnais, fiul adoptiv al lui Napoleon, I-iu, a earth
amintire si acum a rAmas foarte simpatica Milanesi-
silor si Lombarzilor in genere, el a gasit aici tufa din
provinciile cele mai energice si mai pline de vitali-
tate ale vietii italiene. Cum noi am putut sä traim
atiAta vreme supt suzeranitatea turceascO si, indatI
ce ni-a fost permis sA usAm de toate puterile noas-
tre de ViatO romäneaseA, nu s'a simtit nimic din faP-
tul ca an plait catäva vreme tribut si cO Domnil
nostri au putut A. fie numiti i scosi sau influentati
de Constantinopol, tot asa, In ce priveste Italia-de-
Nord, sä nu ne insele 2fenothenele de la suprafatO.
De alminteri, lucrurile acestea le-au observat si altii,
si cutare istoric italian spunea cu taatà taria ca tot
acest Nord nu s'a putut deslipi niciodatä, supt std-
panirea austriacg, de italianitate.
Dar, In afarg. de Italia lombarda, care este numai
de forma supt stgpanirea straing, este si o alto' pro-
vincie, una dintre cele mai bogate provincii italiene,
care si ea se gaseste, intr'o alta formä, supt stApani-
rea Casei de Austria. Casa de Austria a creat o
secundogenitura, prin urmare o stäpanire pentru
cineva 'care nu stäpaneste trawl, in Toscana, Ei
bine, Toscana, unde Austriecii mostenesc vechea Ca- '
sa' a MediciSilar, a Meld foarte mari progrese. Dar
se spune, de obiceiu, de oameni cari Vor sit magu-
leased pe Habsburgi ca progresele acestea sant dato- ".
rite inainte de toate spiritului tolerant, puterii de i-
nitiativä, iubirii pentru supusii lor, a' acestor Mari
_Dud, dintre cari unii, cum a fost Pietro Leopoldo,
devenit pe urmä Impgratul LeoPold, fratele lui
6
www.dacoromanica.ro
-
 r

32 N. IORGA

Iosif al II-lea, al Mariei-Antoinetta i tatal lui Fran-

cisc I-iu, au ramas in recunoscatoarea amintira a po-
- porului. Se crede cg. toate aceste progrese sant da-
torite Marilor Duci din causa calitätilor deosebite pe
care trebuia sa le aiba Maria Teresa, o gospodina
foarte bung, dar in anumite margeni, caci i acute!
.

la Viena este de vazut ce se datoreste Mariei Teresa

ai ce ministrilor ei. De fapt, prin ministri de speta lui
Tanucci, ngscut in aceste parti toscane, dar care
lucreazg. la Neapole, sau prin altii ilin aceiasi stofg.
in Milan, chiar, administratia a fost Malta pentru
Italia de Italieni; ea a fost totdeauna in limba itaT
liana, i astfel cultura italiand s'a desvoltat *prin ea
ins*. -

Asa kick, in loc sa se infatiseze succesiunea deo-

sebitilor guvernatori de la Milan, in loc sg. se presinte
tot siragul Marilor Duci de Toscana, este mai bine
sä se caute in actiunea care s'a desfäsurat la Milan
cu Inca mai multä intelegere si cu mai multe
resultate, la Florenta, acea vitalitate a Italiei, care
(raja supt obladuirea directà a Imparatului in. Lom-
bardia si supt obladuirea indireet6, prin Marii Duci
de Toscana, in Florenta.
Opera admihistrativg, asa de frumoasä, din Tos-
cana au admirat-o i Englesii, ca acelasi Young, care a
fost in Franta inainte de Revolutie si care a scris
o carte vestitg, ce se citeaza prea adese ori si se
lea prea ad-littuam, admitandu-se ca in adevär
era foarte mare miserie in Franta, unde tera-
nii mane., pane din scoarta de copac. Acest a-
mator de reforme in agricultura, represintantul unui
birou de agriculturd din Anglia, care venia pretutin-
deni sa-si verifice sistemul, acest om amdrat, care
ducea spleenul lui londones in terile pe care le stet-
Mica, cand a venit in Toscana semnaleaza imbung16.-

www.dacoromanica.ro
 z

POPORUL ITALIAN IN TRECUT 51 IN PRESENT 83

iri asa de importante, incat s'a putut face aceasta

_ observatie: Revolutia francesd, cu turburarea unei teri
Intregi, cu stricarea finantelor Regatului, cu trimete-
ea la esafod a principalilor represintanti ai popo-
rului frames in toate domeniile, n"a creat o or-
dine de lucruri mai bunk decal aceia care exista in
Marele Ducat de Toscana Inainte de Revolutia Iran- ;
cesä, care s'a continuat, in ciuda penetratiei franr
cese, la Florenta si care a contribuit s. fad. si astral
regiunile acestea dintre cele mai fericite pe_ care le
, cunoaste Europa.
_ Nu este vorba de un sistem strain. Ce represintk de
fapt sistemul austriac? Introducerea unui numar
oareeare de functionari in spinarea unei societäti in-
tregi. Represinta aceastä birocratie, aceasta beam-
terie" austriaca si incasarea a cat se poate mar multe
imposite ; e inainte de toate un sistem de exploa-
tare fiscala si de introducere, nu in Italia, uncle era
imposibil, dar aiurea, a unei limbi generale a birocra-
tiei, care era dialectul administrativ german, cu fra-
sele lui interminabile, cu formulele lui de cancelarie.
Aceasta era Austria.
Inca odata, clack se ajunge in Lombardia la resul- ^

. tate asa de fericite, la care s'a adaus pe maul activl-

tatea unui Eugeniu de Beauharnais, clack, in Tos-
cana si strainii raman uimiti in ce priveste progre-
sele economice, i, pe langa aceasta, un fel de ama-
L
bilitate in legaturile dintre oameni, care formeaza
si astazi unul din caracterele cele mai distinse ale
Florentei, aceasta se datoreste unei continue manifes-
lari progresive de vitalitate a poporului italian. Altfel
, n'ar avea decat sk. spuna cineva, la noi, cä, .daca 1--
deile nationale au räsdrit Inca din a doua junatate
a secolului al XVIII-lea, daca n'am avut nevoie de Inv-
laturile Revclutiei francese, pentru ca in mersul Insusi

www.dacoromanica.ro
 !Mk

84 N. IORGA

al societätii era progresul acela care aiurea a lost

realisat prin ideile abstracte, aceasta vine din sta.-
panirea turceasca. Cine s'ar gandi sä spuna el, clack'
noi platiam tribut pe la 1790 Sultanului din COL.,-
stantinopol, din causa aceasta a rasarit o manifestare,
, o dorinta de viata independenta ce face onoare gene-
ratiei care a avut posibilitatea de a tinde asa de sus
"sail ca, daca se intalneste in Ardeal scoala aceia stra-
lucitä de filosofi, de istorici, a lui Petra Maior, a hzi
Clain si Sincai, aceasta se datoreste faptului cd in
Ardeal in momentul acela se gäsiau anumiti agenti
ai Mariei-Teresei i ai Imparatului -Iosif al II-lea,
de la cari ar porni, astfel, ideile care au regenerat
natia ronaneasca?
Dar, in afara de Statele savoiarde, al caror rost,
putintel cam strain, 1-am aratat, in afara de Milanul
.
care este guviernat de Austrieci, in afara de Flo-,
renta Marilor Duci, in care vitalitatea italiana se ma-
nifesta cu atata energie, si de Roma, unde am spus
ca este mai interesant sa se urmareasca viata po-
pulatiei ipse5i, oricat de modesta, dar legata de tra-
ditie, este Regatul celor Dona Sicilii.
Acum, in Regatul celor Dona Sicilii trebuie O. se
recunoasca un lucru: regimul pe care 1-au introdus
Bourbonii veniti din Spania acolo nu represinta ceva
spaniol, ci intinderea sistemului manarhiei lui Lu-
dovic al XIV-lea, care trecuse intaiu dincolo de Pi-
rinei 5i dupa aceia din Spania dominata de Bour-
bonii francesi in acest Sud al Italiei. Aici, pecetea
strainatatii se simte mult mai bine decat aiurea. Este
ceva care apasa. Forma aceasta, venitä de aiurea,
este grea pentru societatea napolitana, dar, iarasix
daca si-ar inchipui cineva ca in secolul al XVIII-lea
n'a existat decat numai aceasta stapanire straina si
s'ar pierde in biografiile regilor Celor Dona Sicilift
www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT 51 IN PRESENT 85

bunul Carol, care a trecut apoi in Spania, si Ferdi-

nand, daca atentia s'ar indrepta mai mult asupra
acelui ministru de caracter reformator, impArtIsind
ideile filosofice, ar gresi. De fapt societatea aceasta,
.foarte
-
dese ori criticald i foarte dese ori calomniatg,
jieInte1eas in rosturile ei adevgrate, socotita ca o
adunatura de indivizi pitoresti, resumata. .intr'un fel
de lazzaronism, care a insemnat totdeauna asa de
putin, sä nu uitam cg Neapole este un port: si la
Marsilia s'ar fi putut vedea astfel de elemente avea
si in clasele de jos foarte multe posibilitati de des-
voltare, si este imposibil sä 'se treaca peste dansele.
Populatia care, in secolul al XV-lea, prin Masaniello,
Incercase o miscare popularä pentru a se smulge de
supt stäpanirea spanioll, nu era declzutg cum isi
Inchipuie cineva. Dar un popor nu este dator sä
lack de doug. pe saptamana o revolutie pentru ca
strkinii sa-i poatä recunoaste vitalitatea, i, clack, face
aceasta revolutie de della ori pe saptamana, aceasta
dovecleste ca este inteo stare de permanent isterism.
lath prin urmare cum se infatisa Italia pe aceasla :
vreme in ce priveste ordinea politica. Dar asupra a-
cestei ordini politice intregi, de la Turin pand la 7.

Palermo si de la Livorno, noul port toscan, creat

-de Medicisi, pang la Ancona, se intinde in secolul
al XVIII-lea o influenta su totul straind de spiritul
Italian, influentä care atinge intelectualitatea Italiei
si care o mana pe o cale gresita. . .

Aeum, in secolul al XVIII-lea si, in continuare, in

al XIX-lea au existat asa-numitele Academii, Ii
-care oameni- can nu erau poeti sau scriitori, dar per-
soane de o societate placuta, se strangeau intr'o gra;
AMA, schimbau cuvinte alese, i, daca izbutia eine-
va si toarne intr'o torn* putintel coma* banalä,
o usoara ideie, un sentiment fugitiv, era o distractie
pcntru tot cercul. Dar aceasta nu inseamnä cg
www.dacoromanica.ro
t r:
 86 N. IORGA

prin aceste cercuri, dintre care unele s'au desvol- -

tat In secolul al XIX-lea si au eNicatat o adevaratà
Insemnatate literarN. i tiintifick Intreaga yield ita-
band este IndreptatA catre drumuri gresite. De si-
gur Irish cä ea a fost indreptata pe drumuri gre-
site, dar atunci cand a pätruns filosofia" francesä,.
spiritul filosofic" frances al secolului al XVIII-lea,
spirit de abstractie, de logicä formala, spirit meca-
nic, considerand orice societate omeneascä in afark
de rasii, Ii dart de necesitatile geografice, in afar6
de traditie, in gall de scopurile firesti catre care
tinde, asimiland o tara cu altä tara,, un neam ea
alt neam, Wand din inclivizi exemplare umane de
acelasi caracter i cu aceiasi formä de manifestare,
Pe cand spiritul Italian este tot de individualism, de
spontaneitate, de creatie Ebert; este in el coloare,
pitoresc, contur tras cu indräznealà.
Cand aceasta filosofie" s'a intins asupra Hand,
s'a adaus pe langä dansa influenta Colegiului ie-
r- suit, format in Spania, trecut In Franta, avand aratea
forme represintative si in Germania. Colegiul iesuit
a putut sN. product intr'un moment dramele lui Me-
tastasio, despre care s'a spus, de adversarii lui -Al- _

fieri, cu dreptate,,c5. stia perfect italieneste. Dar nu

e mai putin adevArat cli acesta este falsul clasicism
clasicismul de Colegiu, antichitatea copiaa pe fe-
reasta, retorica de Koala secundara, care sant mult
mai rele decal de Academie, Aceasta era,
cel putin, gratioasA, izbutind sli descopere id i colo.
.1
formule noi, dragalase, pe cand aici e tipisarea ge- .

neralä europeand, care patrunde si se asterne si in.

Toate Curtile de influentA straina, toata acimi-
nistratia austriaca n'au facut atata ran Italiei cat a-
coasts filosofie" de importatie i atmosfera aceasta
de Colegiu.
.04

www.dacoromanica.ro
 V.

Avanturi cane noua vial& italian.

Dar, iarAsi, este adeVArat c niCiodatd geniul unui

popor, cand acest geniu existA, nu poate sä fie cu
desavArsire InlAturat. El izbuteste, &este mijlocul de
a trace prin toate formele si de a insufleti aceste for-
me. $i, In domeniul acesta al studiilor fi1osofice"1
are cineva 0 istorie a Neapolului cum este aceia a r-
lui Giannone, are ideile, in ce priveste vinovAtia
si pedepsele, ale lui Beccaria, care au strabdtut pe
urmA In toatA Europa, are, in §tiintele abstracte, ma-
tematici, fisicA, chimie, steams legate de filosofia"
seColului al XVIII-lea, descoperirile italiene, care a-
eazA din nou Italia In primul rand al natiunilor. S.
nu uitAm cà urmas al unui Volta este in secolul al -","-r

XNIII-lea un Spallanzani, care a fost si la noi, sl

nu uitam cA aceastA desvoltare mthitA a stiintelor in
Italia, de mulle ori pe langA Curtile unor principi
mai mici, cmiii puneau toata ambitia in a sprijini
miscarea intelectualà, cA aceastA splendidA manifes-
tare stiintificA italianA ajunge dincolo de Marea A-
driatica, si, inteun moment, pe la 1770, vine la noi
là Iasi, in vremea cAnd In Capitala Moldovei era
VAT-IA.1ml Domn Grigore Callimachi. Astfel marele ma-
tematician abatele Ruggiero Boscovich, Dalmat, dar

www.dacoromanica.ro
'NO
83 N. IORGA

pe atunci in toat6 Dalmatia nu era altceva decat un

eflux al vietii venetiene, i crescut la Roma, Wisest:,
pe acest print tânär care se intereseazd de stiinte,
cumpAr g.atlasuri i intrebuinteaz g. instruMente as-
tronomice. CAtAva vreme dupl aceasta apare tot in
hi abatele Domenico Sestini, unul dintre cei mai
buni cunoscAtori ai numismaticei in Italia, si de la
el avem della' cArti privitoare la Romani, in Princi-
pal..3 si in Ardeal. -
Astfel secolul acesta al XVIII-lea, in care Italia cu-
noaste stApanirea strain5, in care -sta supt adminis-
tratorii i soldatii strAini, nu numai c nu sufere o
scildere nationalli, dar, in multe casuri, italianiseazti,
asa bleat In a doua generatie fiul ofiterului sau ad- -
ministratorului strAin e un Italian intocmai ca si cei-
lalti: nu rare ori in Italia-de-Nord intalneste cineva
si pand astAzi nume germane, dar, dacg. se intere-
seazA, yede 6, este vorba de o familie care Inca ina-
into de 1800 s'a italianisat cu desAvArsire. .

Apoi, in ce priveste arta si literatura, Italia italia-

nisealä i Niena. Stilul baroc din Praga secolului al
XVII-lea era supt influenta italianal. Italia acreat mo-
numentalitatea secentistA a capitalei Boemiei, care a
fost o bucata de vreme si resedinta Imparatilor din
Casa de Habsburg. Iar, in al XVIII-lea, palatele din
Viena, arata ,in stilul lor general si in toate element-
tele decorative, ale sculpturii sau picturii, neconte-
nit influenta Italiei. Nu cu Germanii se lucreaz§. la
Viena, cand este vorba de ridicat i impodobit o chI-
dire.
Musica unui Mozart este MA indoialä vienesd,
dar, cand cautA cineva dedesuptul acestei musici
vienese din secolul al XVIII-lea, recunoaste imediat
ceva care pleaca de aid, din Italia. Si, in ce pri-
veste Opera comica, ea este dominata, cu desAvarsire

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT 51 IN PRESENT 89
I

. -
de un gen, de o mod A. care s'a stabilit intlia ()aril
In Italia. Cineva spunea cb." Metastasio a fost mai
apreciat la Viena decal acasA la dansul. Si felul cum
concepeau acesti fruntasi ai poporului italian legAr
Write Austria nu era al supusului fata de slapanul
.sAu, ci ca o colaboratie. Italia da ce putea Austriei,
pentru ca astfel SA se alcatuiascko interesantA si gra-
tioasa sintesä de civilisatie.
Prin urmare, cand Italia se pare invadatg acasä
la dansa, cand pare distrusä material si moral a-
casi, in momentul acesta civilisatia italianA ra-
diazA foarte departe, si nu numai in RaisArit, dar si
in Apus. Teatrul Italian din seeolul al XVIII-lea era
cAutat de toatA lumea. Goldoni, acela care represintA
asa de bine viata popularA, admirabila vechea viatA
populard din Venetia, plink de vioiciu.ne, de pitoresc,
intr'un moment n'a mai IncAput in Venetia, supt
.regimul unei aristocratii neintelegAtoare i meschi-
ne, si a luat drumul Parisulni, unde a stat pn
la moarte, exercitand o oarecare influentA asupra
societAtii francese de pe vremea aceia. Se comae In
istorie o foarte mare gresealA cand se cautA o na-
tiune totdeauna acasä la dansa, ca sä se judece care
-este valoarea i rostul ei. Ea trebuie urmAritA, ori-
unde Isi exercitA influenta. Am observat aceasta si
raid de Franta, uncle, in conceptia obisnuitä, c mult
mai important sä se stie ce a facut Madame de Pom-
padour decat sl-si dea sama cineva cat de mult s'a
intim cultura francesä pang la Stockholm, Petersburg,
Iasi, Bucuresti sau Constantinopol, pAnA Iii porturiIe
asiatice si africane, lucru mai interesant decat tot
_ _feint de netrebnicii, de intrigi pudrate la Curtea u-
nui Ludovic al XV-lea sau supt stangacea oblä-
duire a lui Ludovic al XVI-lea. Precum, de altfel, In
evul mediu frances nu intereseazA micile feude

www.dacoromanica.ro
 90 N. IORGA

francese si succesiunea deosebitelor familii acolo,

1 cat acea mare* intindere a Franciei care inteun _
moment se revarsá si asupra Italiei, se aseaza. cu
'un Frances, Henric de Luxemburg, pe tronul pe
care-I ocupaserä odinioard Imparatii din Casa de .-
Suabia i creiazà teri nouN regatul Jerusahmului,,
principatul de Antiohia, comitatul de Edesa i toata_
desvoltarea de State ale cruciatelor, cum a fost Ro-
dosul Cavalerilor Ospitalieri, Armenia, in mare parte.
stapanitä de spiritul frinces. Deed, in loc säii piardä
cineva vremea iiisirand pe toti stapanitorii, indigeni
si straini, ai deosebitelor State italiene., ar urmari in-
treaga aceasta vitalitate italianä, de aici ar iesi pen-
tru tineretul italian, care creste acum, supt asa de
bune auspicii, o mult mai mare incredere in rolul
care este menit si mai departe acestei minunate rase. .

Dar, in afarä de aceasta, secolul al XVI1I-lea pre- ,

,
SIMS pentru Italia, pentru pastrarea $i desavarsirea
spiritului italian un capitol extrem de interesant :
_ al cercetärilar istorice. CercetArile istorice pot fi con-
siderate ca specialitate si atunci au valoarea pe care
o are orice specialitate. Une ori oamenii de speciali-
tate critica pe aceia cari fac din studiile istorice.
ceia ce trebuie sa fie in randul Intaiu, adecl spriji-
nul de capetenie in desvoltarea unei natiuni. Si la noi ,
e un curent de felul acesta, pe care-I cred condamna-
bil. Dupä ce aflasem astfel de pareri, mi-a clout in
mana o brosurd a nepotului de fiu al Germanului
Mommsen, care nu poate sä fie considerat ca repre-
sintantul unui spirit nestiintific si care afirma cu
toed hotararea dreptul si datoria istoriei de a ajuta
desvoltarea natiunilor.
Si, in Italia secolului al XVIII-lea, un adunator
de o nesfarsita Ilya, cum este Lodovico Antonio
Muratori,
_
strange izvoarele privitoare la toate provin-
.

www.dacoromanica.ro
_
 -..

_
_

POPORUL ITALIAN IN TRECUT I IN PRESENT 9t

ciile italiene i l. publicä supt ocrotirea cate uneia

din dinastille stäpanitoare atunci in peninsula; el in-
trebuinteaza pentru fiecare volum patronagiul unui
alt principe, din lath. parte. Se creiaza in felul acesta
admirabilele Rerum Italicarum Scriptores. Aici nu
mai este vorba de scriitoril lucrurilor din Milan, din
Venetia, din Genova, din Roma sau Neapole, ci se
imbratiaza Italia Intreaga. De aceia eine, prin ex-
ces de critica, in timpurile noastre, spune ea nu
trebuie cautata in trecut originea miscArii natio-
nale italiene, merge prea departe cu indoiala lui.
Muratori vedea Italia, toata Italia din timpul sau,.
pana la cele mai departate puncte din teritoriul ita-
lian, manifestata si in cea mai smeritä dintre cronici.
Si sh nu se uite ca Muratori care este, pastrand
toate proportiile, un fel de Sincai al Italiei, conside-
rata._ in intregime, precum Sincai infatiwazil isto-
na Itomanilor din Moldova, - din Muntenia si din
Ardeal concepAnd o singura istorie romaneasca, Mu-
ratori scrie i Antichitatile Italice" si in ele trateath
o multirne de subiecte de cultura italiana, ea in
disertatia, foarte frumoasä, in care cauta originile
MoUth italiene, cele d'intaiu dovezi de limba italianä t.

pe care le dau documentele. Acesta nu mai este un

Italian local, ci unul in sens generic; el vede integrita-
tea italiana. 5i, pe urma, cand a vrut sä vorbeasea tu-
turor, nu numai invatatilor, el a publicat o serie de
volume, care se chiama' Annali d'Italia, in care se
cuprinde toga viata Italiei, precum, inainte de Sin-
cai, in Muntenia, un Constantin Stolnicul Cantacu-
zino, a arid opera a ramas neterminatä, precum,.
in Moldova,. un Dimitrie Cantemir s'au gandit ina-
inte de toate la Moldo-Vlahi" sau, In casul lui Cant L-
cuzino, la toate elementele romanesti, pana la Roma-
nii din Macedonia.

www.dacoromanica.ro
92 . N. IORGA

Atunci nu mai este cineva mirat cand la sfar-

situl secolului al XVIII-lea, cand Revolutia francesa
vine in Italia, cand sfarma hotarele dintre. State le ita-
Rene, cand schimba dinastiile,lucru de foarte mare
folos, fiindca este de ajuns ca anumite hotare care
despart o natiune sa fie atacate intr'un molmea,
chiar contra intereselor natiunii, pentru ca A. se gan-
deascä cineva la cea mai indrazneata realisare a u-
nitatii nationale, cand a ajuns sa se formeze o Re-
publica cisalpina, dupa ce fusese o formatie transpa-
dana si o formatie cispadana, cand prin urmare teri-
torii care apartinusera la mai multi stapani s'au gä-
sit impreun a. i pentru intaia card s'a creat ideia
Italiei nordice, aceste lucruri n'au mirat pe nimeni,
Cand s'a inläturat o dinastie care fusese pa'na acum,
macar pand la tratatele din Vienadar nimeni nu pw
tea sa prevada cä astfel de acte vor restabili tdinastiile
de odinioara, s'a vazut crt dinastiile nu sant lu- ..
cruri lasate de la Dumnezeu, care trebuiesc sa ra-
mina acolo.
Pe de alta parte, cand Austriecii emu buni ad-
ministratori ai Milanului, cand, la Florenta, ci In
ticbuiniau puterile excelente ale poporului italian
pentru desvoltarea acestel provincii, notiunea dintre
Italian si dintre strain nu era peste masura de clara;
dar, cand au venit armatele acestea cuceritoare, care
aduceau o psihologie, o mentalitate cu totul deo-
sebite de cea italianit, Italienii au ajuns sa aiba
pentru intaia oara constiinta de ceia ce inseam-
nk un Italian i de ceia ce inseamna un strain
care se aseaza trecator in Italia. Si vechiul stri-
gat de la 1500 si ceva, iesit din gura lui Iuliu al
II-lea si corespunzator, de alminteri, cu mentalitatea
din vestita oda a lui Petrarca impotriva barbarilor:
fuori i barbari, acest strigat, repetat acum, a lost

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT SI IN PRESENT 93

resultatul firesc al administratiei straine. Aceasta

chiar daca. s'a intamplat cà in unele regiuni, cum a
fost Italia superioarg, administrata de un om ca prin-
cipele Eugeniu, iesiserä anumite binefaceri_ din sth-
. panirea straina si pentru Italia.

Räzboaiele napoleoniene au mai avut Inca un re-

sultat foarte important, care a ramas, dupa ce crea-
torul se dusese, si de aceia perioada aceasta a ocupa-
tiei lui Napoleon supt foarte multe raporturi a folo-
sit Italiei. Napoleon, el insusi Corsican, dintr'o fa-
mine de origine toscana, a ramas, in fundul sufletu-
lui sau, cum s'a zis cu dreptate,un Italian de pe vre-
mea Renasterii. El este, se poate zice, ultimul din
marii condottieri.Ceia ce Meuse un Francesco Sforza,
un Braccio de Montane, a fost facut in proPortii u-
riase de &Ansa. i felul cum a primit el toate fe-
ricirile si toate nenorocirile, cele mai mari fericiri
alaturi de cele mai marl nenorociri, este asamanator
cu felul voluptos de a primi fericirea i durerea al
oamenilor seoolului ai XV-lea. Cine Isi inchipuie pe
Napoleon I-iu in insula Elba, .asezat pe malul Ma-
ra, cu ochii Intorsi catke Franta, nesimtind niciun
gust al zilelor triste care se strecurau pentru clan:
sul, nu-1 intelege. Cum a ajuns la Portoferrajo, el
s'a ocupat, dupa cea mai Nina, si cea ma veche,
traditie italian, sh transforme insula, sh faca din ea
un model. A umplea bine un camp mic este un lu-
crn foarte meritos, iar a-ti bate joc de unul mare,
e foarte compromitator. Si, de sigur, daca Napoleon
ar mai fi trait cdtiva ani, el nu si-ar fi mancat fica-
tul, ca 'Promoteu, in insula Sf. Elena, numai sa-i fi
fost dat ceva sa faca i acolo. Si, de alminteri, el a
pk'strat pana la sfarsitul zilelor sale, cum se vede din
anumite memorii ale unei tinere Englezoaice; cu care

www.dacoromanica.ro
 ":",

s
'94 . N. IORGA

s'a jucat çi a glumit, o bung dispositie in situatia

cea mai teribilä pentru cineva care avuse la disposi-
tia lui aproape toate popoarele Europei i fusese
incunjurat de mai multä magulire decal mice fiinta
omeneascl. -
Si acest spirit a fost inteles de Italia. Creeatia Italiei-
-de-Nord a fost pentru Italieni un lucru extrem de -
interesant. Cand ei aveau in mand moneda Italiei, .

a regelui Italiei, Eugeniu fiind vice-regele lui, cu in-

-scriptia Napoleone Imperatore e Re d'Italia", ii
-era indiferent pentru cine se creiazd aceasta Italie, ca.
-ea este numai intre Alpi si Pad. Exista un rege ita-
lian, ca sange, ca limba, regele acesta era eel
i
mai mare om al epocii sale,: acestea sant lu-
cruri care nu se pot uita niciodata.
In acelasi limp insa Bourbonii au fost izgoniti din .-
,Neapole, pe cand Sicilia a ramas supt ocrotirea Ito-
tei englese. Regatul de Neapole a fost incredintat in-
Ulu lui losif, fratele lui Napoleon, si dual aceia lui
Murat, regele Ioachim, r Giovacchino, care mai tar-
-ziu era sit se intoarca pe vremea Bourbonilor restau-
rati pentru a fi cOnSiderat, ca odinioara Conradin de
Carol de Anjou, ca un simplu trdàtori Impuscat la
Pizza, in Calabria. Cand Murat a venit cu trupele
francese napoleonice, cand a introdus noile idei
liberale, noile forme administrative, cautand -sa., se
apropie de poporul italian, acesta 1-a considerat de
la o bucata de vreme ca pe un om al lui, ca pe un
-asimilat. Si aceasta, larIat, pentru viitorul italian in-
seamnà foarte mare lucru. Cand a cazut Napoleon In-
tala oara, Murat 1-a tradat, in credinta ca." Suveranii a-
dunati la Viena Ii vor 'Astra, dar, cand Napoleon s'a
Intors Inapoi, Murat, care vazuse ca la Viena nu este
-o atmosfera pentru dansul, a stat aläturi de cumnatul
salt, si, cautand, de data aceasta, sa-si salveze trek-,
-
7

www.dacoromanica.ro -
 . --

POPORUL ITALIAN IN TRECUT §I IN PRESENT 95

. ,
nul, a aruncat acea proclamatie revolutionara." In
_ care chema pe toti Italienii, de la Alpi pg.n4 la
stramtoarea de Messina, la lupta de libertate.

Dar spiritul acesta de care este insufletitai Italia . --

la inceputul secolului al XIX-lea nu s'ar Intelege pe
deplin daca n'am tinea samä si de manifestarea pu-
ternicd, senind a clasicismului adevArat in Italia.
Clasicismul frances al secolului al XVIII-lea este o
forma bastardä: Venerea din Milo impanglicata si
pudrata. i clasicismul de Colegiu al lui Metastasio e
tot asa. Dar, de la o bucatd de vreme, cercetarea an-
tichitatii se face -in Italia cu entusiasm, si, atunci,
din aceastà cunoastere adeVAratä a antiehitglii latine
ed.& antichitatea greceascg a fost studiatg. pe ur-
ma, adanc, de cineva care este o glorie literard a Da-
liei de la inceputul epocii romantice, in momentul
cand clasicismul este vecin cu romantismul, dar _
care merita sg. fie pus alaturi de oei mai harnici si
spornici culeggtori ai studiilor filologice, Leopardi,
resultä un spirit clar i luminos, care merge drept
la modelul clasic si dg. in forme curagioase, pline de
armonie, o .alta InfAtisare a tipului omenesc, ideali-
sat pe vreniea aceia, in sculpturd, de Canova. Intre
Canova si oricare din sculptorii secolului al XIX-lea
cari iau subiecte antice, e o deosebire pe care o
simte, nu cine a avut inaintea ochilor o meschind
reproducere din care se intelege asa de putin, ci,
in alba marmorg. de Carrara, minunatul bust at
lui Napoleon, in infatisare de Cesar roman. In
aceiasi vreme un Vincenzo Monti dg.., cu tot senti-
mentul crestin care se gaseste la dAnsul, alaturi do .
admiratia pentru antichitate, un stil resistent, solid,
in care e vesnica armanie clasica fart niciun fel de
Imp odobire ca acelea din secolul al XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro
7
 96 N. IORGA
,

Si de-odata, cand nu s'ar fi asteptat nimeni, rasare-

un om care a fost InvAtAtorul Italiei in ce priveste
cele mai frumoase sentimente cetatenesti,cea mai
ealduroasä iubire de patrie i cele mai nobile precepte
ale vietii; Vittorio Alfieri. E un Piemontes, ofiter al
regelui Sardiniei, crescut in mediul strain pand la
, o vrAstä inaintatA, necunoscand deck dialectul lui
de acasä i limba franeesd. De la o bucata de vreme,
InsA, scormonind pang. In adancul sufletului sari, in
dorinta de a face ceva nou In legatura cu ,cele mai
bune traditii ale natiunii sale, el se apnea. sa. Invete
italieneste, de unde? Din Petrarca, din Dante,
coborându-se, cel d'intaiu, in evul mediu de atata vre-
me uitat i despretuit, si el uneste aspiratiile acestea
catre libertate cu un stil marmorean care 11 pune
in literatura alaturi de ceia ce a lost in sculptura Ca-
nova. Acel Alfieri, a carui productie a ridieat catre
eroism generatiile noi italiene, a stat in Parisul Re-
volutiei francese ca un strain scfirbit si a pArAsit
Franta cu un blastam nemeritat in ce priveste limba
francesa si intreaga literatura a Franciei, refus'and
sa primeasea i biblioteca sa pe care i-p adusese de
la Paris un general frances. El a fost un educator si
pentru restul Europei: si la noi, pe la 1830, s'a re-
presithat, in Bucuresti, doua din piesele lui, consti-
tuind o adevaratä lectie cetateneasea.
CAnd romantismul a patruns pretutindeni in Et,-
ropa, vitalitatea poporului italian a dat o forma
nouA acestei miscari sufletesti. Foarte rare ori roman-
tismul italian s'a pierdut in reverii nesanatoase,
a intrebubatat formele zguduite, ciocnite, ale antago-
nismelor obisnuite In romanlismul frances. Ceva din
gustul clasic, din simtul instinctiv de armonie, din
, mostenirea de masura s'a pastrat aici.
De alminteri, cand romantismul italian, prin Ales-
-

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT V IN PRESENT 9/

sandro Manzoni, da ceva ca Oda catre Napoleon, do

o forma atfit de clasica, cineva are dreptul sa-si puna
Intrebarea daca inteadevar se poate vorbi in Italia
de un romantism intru total asamanator cu roman-
tismul engles al lui Byron, cu eel frances al lui
Lamartine, cu acela, de o forma artificialà, creati
cu o tehnica uimitoare, al lui Victor Hugo. Nota ita-
lianä caracterul deosebitor al poporului italian se
pastreaza si in aceasta forma a romantismului, cum
se pastrase, inainte, in clasicism.

Gaud moda aceasta romantica, pe care mai tar-

ziu Carducci o va blastama, rechemând poporul su
la forme elenice, i mai stapanite, mai ferite de tot
ceia ce poate fi exagerat si morbid, de tot ce poate
fi indiscret in ce priveste manifestarea sentimente-
lor personale, cand romantismul acesta stapaneste
Italia, un romantism politic se crelaza alaturi. El e
represintat de Giuseppe Mazzini, care traieste In-
tr'o atmosfera. religioasa, mistica, asamanatoare cu
atmosfera dintr'o parte a poesiei lui Manzoni. In-
tre Manzoni i Mazzini, unul In domeniul lui literar,
celalt in domeniul unei imense propagande politice,
pe care a continuat-o 'Ana aproape de sfarsitul vie-
tii sale, este fall indoiala o asamanare. Noi putem
cunoaste spiritul mazzinian la noi prin doi represin-
tanti: unul care a trecut la acest spirit catre batra-
nete, Heliade Radulescu, iar altul care 1-a avut de la
'Inceput, traind numai in aceasta atmosfera religioa-
sa, mistica, a unei democratii de caracter divin si
popular, in acelasi timp, C. A. Rosetti.
Mazzini se gandeste la Italia viitorului,si aceasta
Italie a viitorului o vede In legatura cu poporul, care
este, pentru el, slant prin esenta. Doctrina pe care
ott
o vom intalni, de alminteri, i In Po Ionia pe vremea
7

www.dacoromanica.ro
 A

98 N. IORGA

lui Mickiewicz, doctrina mesianismului, care atAta

vreme a sapânit cugetarea polonA.
5i, alaturi de acest romantism al lui: Mazzini, care
se sprijinA pe popor, este romantismul celalt, al
lui Gioberti. Gioberti atribuie nu numai religiei, dar
formei bisericesti, care este Pontificatul, stäpfinirea
Papei, un rol In aceastA formare a noil Ita lii. El re-
presintä pe alte linii aceia si manifestare romanticA,
stedbautk" de un adânc sentiment religios, care vrea -
sä creeze, pe basele acestea sacre ale Poporului si Bi-
sericii, Italia cea nouä.
Dar vine un timp, cand opera admirabird a lui
Mazzini, care a cAstigat pe toti revOlutionarii, care a
avut, intr'un moment, o valoare general A. europeanA,
nu mai poate sä corespunda ideilor de reculegere, in
care poporul italian cautA sä gaseascä supt picioa-
rele sale ceva solid. Nu este vorba de naturalism sau
realism; e un fel de neo-clasicistm, asa cum il mill-
ne cineva in Odele Barbara" ale Jui Carducci.
Prin. anul 1850 toatä cugetarea italianA este dominatà
de dorinta de a afla punctul de sprijin i instrumenr
tul de realisare: .

Mazzini spusese totul, dar el nu fixase punctul a-

cesta de sprijin, iar instrumentul de realisare era
pentru dansul conspiratia si revolutia. Intr'un mo-
ment, el a scos strigAtul acesta: eine este sä moara.,
sä moarA, eine este sg. sufere, sg. sufere, dar noi tre-
buie sit mergem inainte pe aceasta cale". Si, când in-
cercarea lui revolutionara, in Modena sau aiurea, nu
izbutia, cand floarea tineretului italian era condam-
natl. la moarte de tiranii dominati de spialtul
austriac, pentru dânsul lucrul era indiferent. Asa, pe
Pailfantul stropit de skigele victimelor se merge la
biruintä, ziceau romanticii. Asa vorbisera la 1821 si cei
d'intaiu revolutionarii italieni, un Santa-Rosa in Tu-
.

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT 51 IN PRESENT 99

rin, un Pepe in regatul de Neapole; numai cat la

Pepe si la Santa-Rosa era mai mult clasicism, pe
cand romantismul anima toata actiunea lui Maizini.
Iar, acum, oamenii se intreaba: Uncle este un Stat,
o armata, un Suveran, care sä voiasca a indeplini
opera aceasta de unitate nationala? Basa s'a schim-
bat cu desavarsire; de o parte, sä sacrificam tot ce
este ideie generala, sä inlaturam tot ce este vis, si, de
alta parte, sa ne rupem dintr'o traditie admirabila
pen tru a realisa ceia ce se poate, in singurnl fel cum
:-
se poate.
Lupta se a pe acest taram. Opera s'a indeplinit,
de la 1848 pand in Septembre 1870, cand, in sfar-
sit, trupele lui Victor Emmanuel al II-lea au intrat
in Roma, dar pe o alta cale decat cea urmata de Ga.-
ribaldi, care, aceasta, e a spontaneitAtii populare.
Fiindca, oricare ar fi fost studiile i cunostintile, de
altfel, foarte reduse, ale lui Garibaldi, el represinta
inainte de toate evul media italian, creatia imediata
din masele populare prin omul de mare indrazneald,
care vine la ceasul sau sd realiseze, peste toate piede-
cile, ceia ce altii, cu toata intelepciunea lor, n'ar fi
fost in stare niciodata a indeplini.
Cand vine momentul acesta, natural ca privirile
toate se intorc catre regalitatea sarda, i, cum Impre-
jurarile prefac pe oameni, cat de mult vointa noas-
tra cedeaza impulsurilor a-tot-puternice care por-
nese dintr'o societate! aceasta e castigata.

. Cei d'intaiu ani ai lui Carol Albert n'au fost fgra

indoiala ani de convingere pentru ideia italian. Prin-
tul din familia de Carignano, care astepta o succe-
siune, dar nu era pe linia dreapta de mostenire a
dinastiei, statuse in Geneva, in Paris; cele d'intaiu
scrisori ale lui sant scrise in frantuzesle. Intre ca-

www.dacoromanica.ro
 --..

100 N. IORGA

racterul de tineretä al lui Carol Albert si Intre ca-

racterul lui Alfieri Inainte ca el sal ajunga In legar
tura. cu literatura italiana medievala nu este nicio
deosebire. Li-a trebuit, regelui ca i scriitorului,libe- ,
rarea de amintirile Piemontului, de curentele straine
pentru a se intoarce la izvoarele de viata veche ale
poporului italian si a se consacra pe urma, astfel, la
opera de unitate italianä. Tragedia lui Carol Albert,
care a durat pana la moartea lui, este una din cele
mai zguduitoare din istoria universalä, A venit mo-
mentul, dupa 1840, ca acela care ar fi voit sä alba
pe Mazzim acolo la Turin si s spanzure pe faurilo-
rul tuturor revolutiilor, pe provocatorul varskilor de
sAnge, a vend momentul and el insusi a spus: stau
cu peisoana mea, .eu Statul mieu, cu armata mea
la dispositia poporului Italian. Fara indoiala di e
Susanna meritul lui Carol Albert, cand, la 1818, a
inceput razbaiul cu Austria, a intrat in Milan, pentru
ca pc urma sa fie silit a pleca de Acolo in mijlocul
desilusiei zgomotoase i ofensatoare a unei populatii
care credea ca este scapata acum pentru toate tim-
purile, pe cand Venetia rasculata, care astepta sa-i
vie liberatorul, a resistat, supt conducerea lui Da-
niele Manin, pana in ultimul moment, capituland
numai atunci and orice posibilitate omeneasca era
desfiintata Dar opera pe care a incercat-o in acest
moment Carol Albert si, neputând-o duce pana la
capat, a abdicat, ducAndu-se sa moara in Portugalia,
opera intrupata, dar nu pärasita, nu este a lui
personala. Cand un popor se ridica numai prin câti-
va oameni, ceia ce indeplineste acest popor 01.1
este trainic; poporul insusi trebuie sä se ridice cu
toate fortele sale. De aceia multe lucruri indeplinite
la noi n'au avut soliditatea trebuitoare, fiindca au
fost Indeplinite de o clasa dominantä si de perso-

www.dacoromanica.ro
 C
POPORUL ITALIAN IN TRECUT I IN PRESENT 101

nalitati exceptionale. Pana la ultimul om dinteun po-

por trebuie sä ajute la creatia care nu moare
niciodatä, si de aceia, aici, soldatii din transeele de
la 1916-1918 -au Merit mai mult deck i cel mai in-
zestrat dintre oamenii de Stat ai generatiei noastre,
fiindca a rthnas In sufletul fiecaruia dintre dansii
cif si prin cel mai mic si mai umil cAll al acestui po-
por s'a lucrat la opera de intregire nationala, asa in-
cat, cand cei de sus ar fi sduite acest instinct popular,
sprijinit pe jertfa din Mare le Razboiu, multimile nu
pot parasi o opera indeplinitä de toti impreuna,
in cele 'mai grele imprejurari si cu durerile ode
mai mari. -

$i, de aceia, Indata ce a plecat Carol Albert, mi-

siunea, in numele poporului italian, a trecut imediat
asupra lui Victor Emanuel. De la 1848 la 1859 a
lost o necontenita pregatire a lucrurilor care trebuiau
sa fie. S'a spas acolo, i cu dreptate, ca o opera care
trebuie Moult, daca nu se indeplineste inteun mo-
ment, aceasta inseamna numai csd s'a- amanat, i pe
, urma vor veni altii cari o vor relua. Frumiisata o-
perei din 1848-1859 sta In aceasta. $i nimic flu e_ mai
expresiv decal ca oameni cari nu se puteau intelege,
ari nu se puteau suferi, cari se urau, au lost Intro-
buintati pentru aceiasi fapta. Poate fi o deosebire mai
Mare decal aceia dintre Camillo Cavour, boier" pie
-montes, as.putea zice, om de realitati economice, care
o bucata de vreme traise prin intreprinderile sale
- particulare i pe care Victor Emanuel 1-a primit cu
foarte multa greutate, intre acest urn care aVea o iie-
tinsit ura impotriva lui Mazzini, urand, 'nu numai pe
acesta, dar pc toti revolutionarii, de cari radea in Li-
nereta ca si de ideia unitglii italiene, intrebuintand
cuvintele cele mai dure si cele mai trivialie, cand era

www.dacoromanica.ro
_C
 102 N. IORGA _

vorba de dansa, fiindca era legat de regele sau din Tu-

rin, precum, in tinereta sa, Bismarck era legat in
Germania, nu de ideia unitgii germane, ci de dinas-
ha prusianii, de regele Wilhelm I-iu i, dupa aceia,
Damenii s'au transformat, atunci cand realitatile na-
tionale au devenit poruncitoare atribuindu-li o anu-
.
mitq misiune, i intre Garibaldi, care avuse in ti-
nereta o viata imposibila, cu amestecul in America-
de-Sud, prin certurile de particle care nu-1 priviau
si revenise de acolo, cu nevasta lui, o Sud-America-
nI, Anita ca s participe la lupta aceasta de libe-
- rare italiana? -
. Napoleon al III-lea e captat de diplomatia ita-
liana pentru campania impotriva Austriei. Se castigä
biruinta de la 1859 alAturi de dansul, dar ea
se opreste la margenea Venetiei, care va fi ca-
_ Olga munai dupa. razboinl din 1866, si Inca supt
forma unui teritoriu cedat de Francisc-Iosif lui Napo-
leon in schimbul Savoii, din care e expulsatd" di-
nastia, pentru a deveni astfel pur italiana, i dat lui
Napoleon lui Victor Emanuel.
Dar acfunea vitalitätii italiene nu se opreste la mar-
genile unei diplomatii prudente, cel mult ipocrite, in
urnarirea unor scopuri mai inalte. Garibaldi, intors
din America, unde Ii formase un suflet gata pentru
(pate primejdiile i in stare sa incerce si. aventurile
cele Mai primejdioase, n'a avut niciun fel de intelege-
re prealabila cu regele i cu ministrii de la Turin, cari
8i ei represintau fiecare cate un tip deosebit. S'a dus
pc sama lui si a debarcat in Sicilia, revolutionand-o.
I s'a dat ordin formal sa nu atace regatul de Neapole,
fiinded Napoleon al III-lea void altceva: dacä nu sa
pastreze pe Bourboni acolo, sa aduca pe urmasul lui
Murat, creandu-se cloud Italii, o Italie-de-Nord i o
Italie-de-Sud, iar la mijloc Sf. Parinte, Papa, ca ele-

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT t IN PRESENT 105

ment de sacra legAturd neitaliand, Cad se parasise

Inca de la 1848 visa! Piu al IX-lea, Papa popular,
represintand ideia de unitate italiana. S'a pastrat, c
drept, pe langa scrisoarea pe care Victor Emanuel
i-a trimes-o dictatorului", fiindca acesta era acum
titlul, roman, al lui Garibaldi, ca nu cumva sä atme
regatul de Neapole, fiindca asa voiau Francesii, cat
timp tanarul rege al Neapolului resista Inca. la
Gaeta, dar s'a pastrat i o alta. scrisoare a lui Victor
_ Emanuel, in care spune: Regele Italiei trebuie sa
scrie asa, dar V. E. nu este de aceiasi parere cu re-
gele Italiei". Atunci Garibaldi a trecut mai departe
In opera lui: Regatul de Neapole a lost liberal, cum
fusese liberata Sicilia. In ,acelasi timp Florenta izgo-
nise sau lasase O. piece fard nicio parere de rat' pe
Suveranul de origine austriacd.-
Astfel Victor Emanuel s'a Intalnit cu Garibaldi,
Mud,. salutat de 'generalul care represinta aspiratiile
instinctive ale poporului italian cu titlul glorios de:
rege al Italiei. Peste putin dupd faptul indeplinit"
ca la noi in Ianuar-Februar 1859, Capitala s'a mutat
de la Turin la Florenta.
Ramanea numai ca, In momenta! cand Francesii,
cari raspinseserä, cum au.faeut insisi soldatii italieni
mai tarziu, cu pusca in 'flank o incercare a lui Gari-
baldi de a stapani R e g i n a , au fost prinsi in razboiul
de la 1870, sä se fack intrarea aceasta in Roma. Dar,
in acelasi moment, Garibaldi mergea la lupta pentru
ideia latina alaturi de soldatii francesi, impotriva
German hien

S'a intemeiat in felul acesta Statul italian. Dar Sta-

i tul acesta i acum ajungem la conclusie era al-
catuit pe o basä care era o basä rhonarhicA oarecare,
precum se intalneste oriunde. Nimeni nu poate sa

www.dacoromanica.ro
 104 N. IORGA
.
banniascä sentimentele de recunostinta, de admiratie
si de loaialitate ale poporului italian fata de Victor
Emanuel al II-lea, fata de fiul Sau sacrificat de un
nebun la Monza, Humbert, si fatal de actualul Suye-
ran al Italiei, al carui elogiu nu este de repetat si a
carui discretie ese mai presus de orice lauda, a
oricui.
Dar Inca un lucru se cerea pe langd aceasta mo-
narhie, represintand unitatea italiana, permitând po-
porului italian sal alba viata economica unitara pe
care se sprijina astazi forrnele politice; trebuia par-
ticiparea reald, nu parlamentara, nu Inteo forma
imprumutata din Anglia si din Franta, ci in forme
organice, a intregului popor italian. 0 astfel de opera
n'a lost implinit g. pand acum In niciun Stat euro-
pean. State le europene trdiesc sau ca Anglia, cu for-
me medievale istorice sau, ca Franta, cu forme care
deriva din ideile abstracte, filosofioe" ale secolului
al XVIII-lea, pe care le-a adus, la indeplinire Revo-
lutia francesa. ExeMplul frances pe urma a trecut
pretutindeni, i o bucata de vreme Italia a fost o mo-
- narhie parlamentara exact de aceiasi forma ca monar-
hia francesa de odinioara, napoleoniana. Dar viata, a-
ceasta a poporului italian inainte de razboiu cerea
altceva. Si, cAnd poporul italian intra intreg In lupta
pentru o mai larga organisare a vietii nalionale, cand
impotriva Italiei oficiale, caci Italia oficiala a stat
la indoiald cand a pornit lupta aceasta, care avea un
program mai vast, din care numai o parte a putut sa
fie indeplinitd, atunci constiinta aceasta a unui
popor intreg care isi manifestase toad vitalitatea
a cerut neaparat ca interventia in forma organica a
natiunh sa domine intreaga viata a Italiei unite.
Asa Incat aparitia d-lui Mussolini, cu conceptia sa,
sprijinitä pe traditiile istorice ale poporului italian,

www.dacoromanica.ro
 POPORUL ITALIAN IN TRECUT I IN PRESENT 105

pe necesitatea aceasta ca oamenii sä se simta. nu ea

niste indivizi isolati, ea niste vagi figuri abstracte, iz
scrise in registrele de contributii si in listele de ale-
gatori, cand s'a ajuns in toata Italia la o concentrare,
acest sentiment, cerand a se organisa altfel viata po-
porului italian, a se farama deosebirile, nenaturale,
dintre clase pentru a pune in loc solidaritatea la
munca, a produs miscarea fascista, pe care multi,
la noi, cred ca o imita atunci cand n'au inteles
nici cea d'intaiu pagina din catechismul aces-
tei mari opere de refacere nationala.
Caci aceasta nu inseamna o formula pe care 6 In-
veti pe de rost, aceasta nu inseamna un ambitios,
canna Ii incredintezi realisarea acestei formule, a-
ceasta nu Inseamna revolutia pentru placerea de a
avea o revolutie, ci, cu tot debutul violent, de care
era nevole tocmai pentru ca disarmonia, violenta sa
dispara cu desavarsire din viata nationalä, i, in loc
sä fie linistita, tacuta munca a oamenilor consacrati
acelorasi ocupatii, crearea formatiunilor firesti, care
de sine sä alcatuiasca Statul. Nu Statul impus peste
oameni, ci Statul, incoronare, plina de vitalitate, a vi-
talitatii nationale, in formele acestea organice ale cor-
poratiilor.
Pentru a intelege Italia actuala ea trebuie cerce-
tata, astfel, in seriositatea °llama a institutiilor sale
de astazi si In toata desvoltarea istorica prin care
s'a ajuns la aceste institutii. Oricine erede ea poate
sa accepte usuratec resultatul Kith acest studiu Si
lard aceasta colaborare cu trecutul, acela Ii pierde
vremea. . -

$i aceste cinci conferinte sant facute anume pentru

a chema pe ai nostri si la sentimentul de o mai de-
plina intelegere pentru Italia, care, din ce in ce mai
"'

www.dacoromanica.ro
 4.

106 N. IORGA

mult, In toate formele, cautä sä se apropie de noi si

pentru a face pe ai ncistri sä inteleagN. dupq.
Italian valoarea traditiilor istorice i necesitatea or-
ganisatiilor firesti In viata Statelor moderne.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.
I. Epoca formatiunii . . I
II. Spirit si creatiuni italiene In evul mediu . N 26
III. Spiritul Italian In haina Renasteril . 46
IV. Forme transalpine si realitáti italiene . . 73
V. Avanturi alter noua viata itallanä . . 85

AP

www.dacoromanica.ro
ir r
www.dacoromanica.ro