Sunteți pe pagina 1din 15

Instalaţia de guvernare are rolul de a menţine nava pe drum în timpul navigaţiei şi de a

realiza schimbarea direcţiei de drum în conformitate cu cerinţele navigaţiei, prin aplicarea


la comandă a unor momente verticale de rotire, care acţionează simultan cu forţa axială
de propulsie [1].

Instalaţia de guvernare realizează rotirea navei în jurul centrului de giraţie în timpul


manevrelor de acostare şi plecare de la cheu.

O instalaţie de guvernare este formată dintr-un element de comandă (timona), o


transmisie de comandă, o maşină de forţă (maşina cârmei), o transmisie de forţă şi unul
sau mai multe elemente de execuţie, organele de guvernare (cârmele).
Forţa laterală necesară guvernării navei pe traiectoria dorită se realizează cu ajutorul orga
nelor de guvernare. În funcţie de modul de obţinere a acestor forţe, se
deosebesc:

• organe de guvernare pasivă, care realizează forţa laterală necesară guvernării, folosind
curentul de apă întâlnit de navă în deplasare;
• organe de guvernare activă, care realizează forţa laterală necesară guvernării prin
transformarea energiei mecanice pe care o primesc direct şi special pentru guvernare.

Guvernarea pasivă este larg răspândită, cel mai utilizat organ de guvernare fiind cârma
pasivă. Cârma pasivă este o suprafaţă portantă care se înclină în jurul unui ax vertical,
formată dintr-un profil simetric faţă de coarda sa, plasat în planul diametral al navei, de
obicei în pupa.

Guvernarea activă este mai puţin utilizată, datorită costurilor şi tehnologiilor de realizare,
cel mai simplu organ de guvernare activă fiind cârma activă, formată dintr-un profil
simetric faţă de coarda sa şi care se înclină în jurul unui ax vertical, amplasat în planul
diametral al navei, în pupa acesteia, având un propulsor ataşat bordului de fugă.
Împingerea propulsorului este orientabilă odată cu safranul cârmei.
Maşinile de cârmă au rolul de a realiza momentul necesar de acţionare a cârmei, conform
comenzilor primite de la timonă. Maşinile de cârmă, de regulă, pot fi: cu hidromotor
liniar, respectiv cu hidromotor rotativ.

Maşinile de cârmă cu hidromotor liniar sunt realizate cu ajutorul unor perechi de


hidromotoare liniare cu simplu efect, cu axe orizontale, care acţionează asupra echei de
cârmă prin intermediul unor pietre de culisă.
Maşinile de cârmă cu hidromotor oscilant sunt constituite dintr-un hidromotor cu (2...4)
perechi de paleţi rigizi, încastraţi pe rotor şi stator.

Pentru mai multe informatii vizitati forumul dedicat Enciclopediei Navale :


Instalaţii de guvernare şi propulsie cu tunele hidrodinamice transversale
Maşini de cârmă navale
Maşini de cârmă navale

Maşini de cârmă cu hidromotor liniar

Maşinile de cârmă cu hidromotor liniar sunt realizate cu ajutorul unor perechi de


hidromotoare liniare cu simplu efect, cu axe orizontale, care acţionează asupra echei de
cârmă prin intermediul unor pietre de culisă.
În figura de mai jos este reprezentată schema unei maşini de cârmă cu o pereche de
hidromotoare liniare cu simplu efect.

Semnificaţia notaţiilor din figură este următoarea: 1 - piston; 2 - cilindru; 3 - eche; 4 -


piatră de culisă; 5 - pompă cu debit variabil; 6 - electromotor de acţionare; 7 - bară de
comandă; 8 - cârmă; 9 - conducte hidraulice; 10 - bara legăturii inverse; 11 - tija de
comandă a pompei; c – element de comandă.
Elementul c primeşte comanda de la timonă, deplasându-se în c’ şi efectuând cursa c(a).
Articulaţia d de bară ajunge în d’, iar tija 11 realizează la pompă excentricitatea e = dd’.
Pompa cu debit variabil începe să debiteze în ramura Bb, alimentând hidromotorul liniar
Bb, iar hidromotorul Tb refulează în pompă. Echea se mişcă în sensul acelor de ceasornic,
deplasând punctul b de pe bara de legătură inversă în b’, ceea ce însemnă că d’ ajunge în
d. În această situaţie excentricitatea e se anulează, pompa funcţionează cu debit nul şi
echea de cârmă se opreşte.

Maşini de cârmă cu hidromotor oscilant

Maşinile de cârmă cu hidromotor oscilant sunt constituite dintr-un hidromotor cu (2...4)


perechi de paleţi rigizi, încastraţi pe rotor şi stator.
În figura de mai jos este prezentată schema de principiu pentru acţionarea hidrostatică cu
hidromotor oscilant a instalaţiei de guvernare.

Semnificaţia notaţiilor din figură este următoarea: 1 - hidromotor liniar; 2 - pompă cu


debit variabil cu pistonaşe radiale; 3 - pompă liniară de reacţie; 4 - pompă liniară a
transmisiei de comandă; 5 - transmisie mecanică de comandă cu cremalieră; 6 - armătură
de avarie; 7 - timonă; 8 - hidromotor liniar al transmisiei de comandă.
Armăturile de avarie 6 rămân închise la regimul normal de acţionare electrohidrostatică şi
se deschid manual în regim de avarie, când acţionarea instalaţiei se face manual, pompa
liniară 4 devenind pompă de acţionare a transmisiei de forţă.
Hidromotorul oscilant are două perechi de paleţi, pentru a permite realizarea de unghiuri
mari de bandare aşa cum este necesar la instalaţiile de guvernare cu cârmă activă. La
calculul acestui tip de maşină de cârmă, reducerea numărului de palete provoacă creşterea
dimensiunilor maşinii. Totuşi, faţă de instalaţiile de guvernare cu hidromotoare liniare,
cele cu hidromotor oscilant au dimensiuni reduse, mai ales pentru unghiuri mari de
bandare.

iNSTALATII DE GUVERNARE A NAVELOR

5.11.1. Destinatie si cerinte generale

Instalatiile de guvernare a navelor au rolul de a asigura respectarea drumului


impus navei, prin aplicarea la comanda a unor momente verticale de rotire, care
actioneaza simultan cu forta axiala de propulsie.

O instalatie de guvernare este formata dintr-un element de comanda


(timona), o transmisie de comanda, o masina de forta (masina carmei), o
transmisie de forta si unul sau mai multe elemente de executie, organele de
guvernare (de exemplu carmele).

Conditii generale impuse instalatiei de guvernare:

- sa asigure forta laterala necesara giratiei navei si sa mentina valoarea


ei pana la urmatoarea comanda;

- valoarea fortei laterale trebuie sa fie obtinuta intr-un anumit timp


impus;

- la organul de comanda trebuie sa fie asigurat controlul elementului de


executie (de exemplu, unghiul de bandare a carmei pasive sau active);

- in transmisia de forta trebuie prevazuta posibilitatea limitarii fortei


laterale, pentru a nu distruge organele transmisiei;

- sa aiba siguranta mare de functionare, realizata prin existenta unei


actionari de avarie.

5.11.2. Organe de guvernare


Forta laterala necesara guvernarii navei pe
traiectoria dorita se realizeaza cu ajutorul organelor de
guvernare.

In functie de modul de obtinere a acestei forte, se


deosebesc:

- organe de guvernare pasiva, care realizeaza forta laterala necesara


guvernarii, folosind curentul de apa intalnit de nava in deplasare;

- organe de guvernare activa , care realizeaza forta laterala necesara


guvernarii prin transformarea ene 15515j911p rgiei mecanice pe care o
primesc direct si special pentru guvernare.

Carma pasiva este cel mai raspandit organ de guvernare pasiva, care reprezinta o
suprafata portanta inclinabila in jurul unui ax vertical, formata dintr-un profil simetric
fata de coarda sa, plasat in planul diametral al navei, de obicei in pupa acesteia (figura de
mai jos).

Py v

La deplasarea navei cu viteza v, in apa de densitate ρ w , pe carma de


suprafata Sc bandata cu unghiul α , conform teoriei lui Jukovski, apare o forta
laterala (portanta) Py, perpendiculara pe vectorul vitezei curentului de apa intalnit,
de marime Py=CycScρ wv2/2, in care Cyc este coeficientul de portanta a carmei, care
depinde de unghiul de bandare si de forma profilului.

Carma pasiva este cel mai simplu organ de guvernare, utilizat la marea
majoritate a navelor; are insa dezavantajul ca forta laterala Py depinde de viteza
navei. Atunci cand nava trebuie sa manevreze in locuri strimte (cheuri, bazine
portuare) eficienta carmei este foarte redusa sau chiar nula. Pentru aceste situatii
de exploatare anumite tipuri de nave trebuie sa aiba organe de guvernare activa, a
caror eficienta sa nu depinda de viteza de mars a navei.
Carma activa este un organ de guvernare activa , format
dintr-un profil simetric fata de coarda sa, inclinabil in jurul unui ax
vertical, plasat in planul diametral al navei, in pupa acesteia, profil al
carui bord de fuga este atasat un propulsor suplimentar (fig.44) a
carui impingere este orientabila odata cu safranul carmei. Carma
activa realizeaza moment de giratie nenul, indiferent de viteza navei.

Fig.44.

Guvernarea activa a navei se poate realiza si prin orientarea impingerii


propulsorului principal, astfel incat componenta transversala a impingerii sa
constituie forta laterala a guvernarii.

Orientarea impingerii propulsorului principal se poate realiza in cazul


transmisiilor in Z cu coloana orientabila, al diuzelor orientabile (fig.45) si al
propulsoarelor cu aripioare (Voight- Schneider).

Fig.45.

Instalatiile de guvernare cu jet transversal dispun de un tunel transversal de


sectiune S, plasat la extremitatile navei (sau numai in prova), in care este montat un rotor
axial (fig.46).

Fig.46.

5.11.3. Schema bloc a instalatiei de guvernare

Dupa modul de executare a comenzii date de la timona, instalatiile de guvernare


se pot realiza cu comanda in circuit deschis sau cu legatura inversa.
In fig. 47 este reprezentata schema bloc a unei instalatii de guvernare in
circuit deschis. Instalatia este formata din timona de comanda 1, transmisia de
comanda 2, masina de carma 3 (amplificatorul), transmisia de forta 4 si carma 5
(elementul de executie). Prin transmisia de control 6, la elementul de executie 5
este racordat axiometrul 7, care indica unghiul de bandare a carmei.

Fig.47
La o astfel de instalatie de guvernare timonierul poate comanda doar
intrarea in functiune a masinii de carma 3, trebuind sa urmareasca la axiometrul 7
unghiul de bandare al carmei. Cand aceasta a realizat unghiul dorit, timonierul
trebuie sa anuleze comanda data initial, oprind functionarea masinii de carma.
Necesitatea urmaririi permanente a axiometrului micsoreaza eficienta conducerii
instalatiei de guvernare, timonierului reducandu-i-se mult posibilita-tile de a
urmarii evolutia navei in giratie.

In fig.48 este reprezentata schema bloc a instalatiei de guvernare cu


comanda in circuit inchis, formata din timona de comanda 1, elementul
comparator 2, masina de carma 3, organul de executie (carma) 4, transmisia de
comanda 5, transmisia de forta 6, legatura inversa (reactia) 7, transmisia de control
8 si axiometrul 9. Prin transmisia de comanda 5, care poate fi mecanica, hidraulica
sau electrica, timonierul comanda unghiul de bandare α . Prin rotirea timonei la
unghiul dorit, aceasta marime unghiulara de intrare α I este pastrata in forma ei
initiala sau este transformata intr-o alta marime mecanica (de exemplu, deplasarea
liniara), electrica (intensitate sau pensiune) sau hidraulica (presiune), cu care va
opera elementul comparator 2. La acelasi element comparator este racordata si
legatura inversa 7, care transmite informatia de pozitie a unghiului de bandare a
carmei, care constituie marimea de iesire α e , pe care legatura inversa trebuie s-o
furnizeze intr-o forma de energie de aceeasi natura (mecanica, electrica sau
hidraulica) pentru a putea calcula diferenta α I-α e . elementul comparator 2
permite transmiterea comenzii spre masina de carma 3 atat timp cat α I-α e ≠ 0,
anuland-o atunci cand s-a ajuns la α I-α e=0. Carma se opreste la unghiul de
bandare comandat α I , fara interventia supli-mentara a timonierului.
Fig.48
Instalatiile de guvernare cu comanda in circuit inchis se utilizeaza ca
mijloc principal la majoritatea navelor, iar cea in circuit deschis, ca mijloc de
rezerva pentru navele cu propulsie mecanica si ca mijloc principal pentru
ambarcatiuni si nave fara instalatie de propulsie.

5.11.4. Actionarea instalatiilor de guvernare

In functie de marimea momentului necesar la arborele carmei, actiona-rea


instalatiilor de guvernare poate fi manuala, electromecanica sau electrohi-draulica. In
cazul actionarii manuale, lipsesc transmisia de comanda si masina de carma, intre timona
de comanda si carma existand doar o trnsmisie de forta, care poate fi mecanica, prin trote,
lanturi sau elemente rigide (parghii si tije) sau hidrostatica, cu hidromotor actionat direct
de la timona. Datorita simplitatii sale, aceasta actionare este utilizata si ca sistem de
avarie pentru guvernarea navelor mari.

5.11.4.1. Conditii impuse masinii de carma

Masina de carma are rolul de a realiza momentul necesar de actionare a carmei,


conform comenzilor primite de la timona. Ea trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

- pornirea masinii de carma trebuie sa se realizeze cu ajutorul timonei,


indiferent de pozitia carmei;

- masina de carma trebuie sa fie reversibila, pentru a permite deplasarea


carmei in cele doua borduri;

- carma trebuie sa se roteasca in acelasi sens cu timona;

- la oprirea timonei trebuie sa se opreasca si masina carmei si, in acelasi timp,


trebuie sa inceteze deplasarea carmei;

- in pozitiile extreme corespunzatoare unghiurilor maxime de bandare, masina


de carma trebuia sa opreasca automat;
- masina de carma trebuia sa poata fi comandata din mai multe locuri, sa
functioneze silentios si sa aiba siguranta mare de functionare.

5.11.4.2. Instalatii de guvernare cu actionare electromecanica

Folosesc electromotoare de curent continuu sau alternativ, raportul total de


transmitere al instalatiei fiind i=2000 … 4000. Este preferata actionarea in curent
alternativ, datorita maselor si gabaritelor mai reduse, simplitatii constructive si exploatarii
mai facile. La instalatiile de guvernare cu actionare electromecanica, transmisiile de
comanda sunt electrice, iar legatura inversa se realizeaza cu traductoare unghiulare
electrice, selsine. La capetele de cursa sunt dotate cu limitatori electrici, care actioneaza
cu (2 … 3)° inainte de limitatorii mecanici, intrerupand alimentarea electromotorului de
actionare.

Transmisiile de forta ale acestor instalatii sunt mecanice, cu arbori, parghii sau
roti dintate.

5.11.4.3. Instalatii de guvernare cu actionare electrohidrostatica

Au avantajele instalatiilor electrice: simplitate constructiva, gabarit redus si se


automatizeaza usor. Spre deosebire de instalatiile electrice, insa, nu au statii automate
pentru comanda electromotorului de actionare, functioneaza silentios, au fiabilitate mare
si pot transmite momente mult mai mari de catre instalatiile electrice. Actionarea
hidrostatica a instalatiilor de guvernare se realizeaza cu hidromotoare liniare, orizontale
sau verticale (cu piston si surub) si cu hidromotoare oscilante. In schema de actionare se
utilizeaza pompe hidrostatice cu pistonase axiale sau radiale, cu debit variabil, antrenate
de electromotoare de curent alternativ, fara inversare de sens.

Excentricitatea necesara a pompei cu debit variabil se obtine cu ajutorul


transmisiilor care pot fi mecanice, electromecanice sau hidrostatice.

5.11.4.3.1. Masini de carma cu hidromotor liniar . Sunt realizate cu ajutorul unor


perechi de hidromotoare liniare cu simplu efect, cu axe orizontale, care actioneaza asupra
echei de carma prin intermediul unor pietre de culisa. In fig.49 este reprezentata schema
unei masini de carma cu o pereche de hidromotoare liniare cu simplu efect (1- piston; 2-
cilindru; 3- eche; 4- piatra de culisa; 5- pompa cu debit variabil; 6- electromotor de
actionare; 7- bara de comanda; 8- carma; 9- conducte hidrostatice; 10- bara legaturii
inverse; 11- tija
de comanda a pompei; c- element de comanda).

Fig.49.

Elementul c primeste comanda de la timona deplasandu-se in c` si efectuand cursa


c(α ). Articulatia d de pe bara 7 ajunge in d`, iar tija 11 realizeaza la pompa
excentricitatea e= dd`. Pompa cu debit variabil 5 incepe sa debiteze in ramura Bb (in
sensul sagetilor), alimentand hidromotorul liniar din Bb, iar hidromotorul Tb refuleaza in
pompa 5. Echea 3 se roteste in sensul acelor de ceasornic, deplasand punctul b de pe bara
de legatura inversa 10 in b`, ceea ce inseamna ca d` ajunge in d. In aceasta situatie
e=dd`=0, pompa functioneaza cu debit nul si echea de carma se opreste.

Exista si masini de carma cu hidromotoare liniare cu ax vertical si anume,


masinile de carma cu piston si surub. Acestea sunt cu 20% mai ieftine decat cele cu
hidromotoare liniare orizontale, iar timpul de montare, la nava, este redus la jumatate. De
asemenea, ele asigura mai usor unghiurile mari de bandare necesare carmelor active. Fata
de masina cu hidromotor oscilant randamentul ei este cu circa 10% mai mare, dar
etansarea camerelor de lucru este mai dificila.

In fig.50 este prezentata instalatia romaneasca de guvernare cu hidromotoare


liniare 1, cu tija bilaterala, articulate la un capat cu echea 2 si la celalalt capat cu batiul
instalatiei 3. Cele doua grupuri principale de pompare 4, compuse de catre un
electromotor cuplat elastic cu o pompa de debit variabil, avand functionare alternativa
sau simultana, elimina posibilitatea intreruperii functionarii masinii la defectarea unuia
dintre ele. Grupul de comanda-improspatare 5 asigura presiunea necesara comenzilor,
precum si alimentarea instalatiei cu ulei proaspat, racit si filtrat, pentru a compensa
pierderile prin drenaje. Mecanismul de urmarire 6 serveste la bascularea pompelor catre
debitul maxim la aplicarea unei comenzi si catre debit nul la disparitia ei. Principalele
blocuri hidraulice ale instalatiei sunt: blocul hidraulic principal 7 , blocul de inchidere
stanga si dreapta 8, blocul de comanda stanga si dreapta 9. Actionarea auxiliara 10 are
grup de pompare cu debit constant si aparatura hidraulica de comanda cu elemente de
distributie cu sertar. Rezervorul tampon

11 este conectat in permanenta, pentru a asigura uleiul necesar functionarii.

Fig.50.

In vederea reducerii timpilor de stationare la aparitia unor defectiuni in instalatia


hidraulica, prin constructie au fost prevazute urmatoarele:

- in perioada in care masina este necomandata, pistoanele raman blocate in


pozitia comandata anterior, datorita supapelor duble cu deblocare hidraulica
8.1;

- la aparitia unei pierderi de ulei, grupul principal de pompare aflat in


functiune se opreste automat, datorita controlarii permanente a presiunii cu
ajutorul presostatului 9.1, reducandu-se astfel pierderile de ulei;

- daca pierderea de ulei apare intre grupul de pompare si blocul hidraulic


principal 7, masina poate fi pusa in functiune prin actionarea celui de-al
doilea grup principal; daca acesta nu intra in functiune, inseamna ca
pierderea de ulei se produce intre blocul principal 7 si unul dintre
hidromotoarele liniare 1; masina poate fi repusa in functiune dupa
intreruperea circuitului cu pierderi, prin actionarea robinetului 7.1 si izolarea
cilindrului aferent cu ajutorul robinetului 8.2;

- masina de carma poate fi actionata prin grupul auxiliar, fara nici o


interventie suplimentara in instalatia hidraulica.

5.11.4.3.2. Masini de carma cu hidromotor oscilant. Sunt constituite dintr-un


hidromotor cu 2…4 perechi de paleti rigizi, incastrati pe rotor si stator. In fig.51 este
prezentata schema de principiu pentru actionarea hidrostatica cu hidromotor oscilant a
instalatiei de guvernare a mineralierului romanesc de 12000 tdw (1- hidromotor oscilant;
2- pompa de debit variabil cu pistonase radiale; 3- pompa liniara de reactie; 4- pompa
liniara a transmisiei de comanda; 5- transmisie mecanica de comanda cu cremaliera; 6-
armaturi de avarie; 7- timona; 8- hidromotor liniar al transmisiei de comanda).
Armaturile de avarie 6 raman inchise la regimul normal de actionare electrohidrostatica si
se deschid manual in regim de avarie, cand actionarea instalatiei se face annual, pompa

liniara 4 devenind pompa de actionare a transmisiei de forta.

Fig.51.
In fig. 52 este reprezentata schema de actionare cu hidromotor oscilant a unei
instalatii de guvernare cu legatura mecanica de reactie ( 1- hidromotor oscilant; 2- supapa
dubla de presiune; 3- transmisie hidrostatica de comanda de la timona; 4- transmisie
mecanica de comanda; 5- distribuitor hidrostatic cu sertar; 6- rezervor de lichid de lucru;
7- supapa de presiune; 8- armatura tampon; 9- pompa cu palete, antrenata electric; 10-
armaturi de trecere; 11- conductele transmisiei hidrostatice de comanda; 12- legatura
mecanica de reactie).

Fig.52.

Hidromotorul oscilant are doar doua perechi de paleti, pentru a permite realizarea
de unghiuri mari de bandare (α ≅ 70°) asa cum este necesar la instalatiile de guvernare
cu carma activa.

Etansarea camerelor de lucru se poate face cu segment metalic presat, cu garnitura


de cauciuc (fig. 53, a; 1- segment metalic; 2- garnitura din cauciuc) sau cu ajutorul
lichidului de lucru (fig.53,b), ori numai cu garnitura de cauciuc profilata corespunzator
(fig.53,c).

Fig.53.

5.11.5. Tehnologia de probare

Probarea la cheu a instalatiilor de guvernare are ca scop descoperirea


eventualelor deficiente de montaj sau executie, pentru a mari siguranta de functionare la
iesirea pe mare.

La cheu se verifica timpii de bandare, se regleaza supapele hidraulice si se


verifica limitatorii electrici si mecanici ai penei carmei.

In mars se verifica axiometrele, timpii de bandare a carmei la viteza nominala a


navei, presiunile in circuitele de actionare hidrostatica si intensitatile curentilor electrici
de actionare a electromotoarelor. Aceste valori pot fi obtinute grafic pe un inregistrator cu
doua canale folosind doi traductori electrici de presiune si intensitate, in timp ce tamburul
inregistrator este legat mecanic de arborele carmei. De asemenea, se verifica functionarea
sistemului de urmarire si de comanda prin butoane si se realizeaza un regim de
functionare a instalatiei de guvernare cu 350 bandari/ ora. In final se verifica comportarea
instalatiei de guvernare la mars inapoi cu toata forta si carma bandata la maximum intr-un
bord si se determina unghiul limita de manevrabilitate. Se verifica, de asemenea, calitatile
de manevrabilitate ale navei, determinandu-se, la toata viteza si la viteze intermediare ale
navei, diametrele de giratie, la bandarea brusca a carmei intr-unul din borduri. De
asemenea se determina stabilitatea de drum a navei pentru diverse regimuri de mars,
precum si functionarea carmei in regim de pilot automat.

5.11.6 Exploatarea instalatiilor de guvernare

Se desfasoara pe baza instructiunilor din cartea tehnica, urmarind ca masina de


carma sa functioneze fara zgomote si la parametrii proiectati. La intervalele stabilite
pentru andocare, se verifica starea safranului si a arborelui, precum si uzura in lagare.
Distanta axiala inferioara dintre balamaua carmei si etambou, sau dintre carma si calcaiul
ei trebuie sa fie maxim 5 mm.

Avarierea carmei sau arborelui sau in exploatare se pot datora coroziunii marine,
fisurarii invelisului sau deformarii permanente a arborelui. Cuplajul dintre arbore si
safran poate fi avariat din cauza corodarii sau ruperii bolturilor.
DESCRIEREA GENERALA A NAVEI SI ROLUL ACESTEIA IN
CONTEXTUL GENERAL AL NAVELOR CIVILE
Definirea navei pe baza criteriului functionalitatii
Nava este un sistem tehnic plutitor, complex, propulsat, remoscat sau stationat, destinat
aprioric pentru indeplinirea unei functii de transport sau pentru efectuarea unor anumite
activitati in zonele maritime sau fluviale.
Caractrizarea navei din punctul de vedere al mecanicii clacice.
Identificarea si definirea calitatilor nautice
Din punctual de vedere al mecanicii clasice corpul navei este un solid rigid cu geometria
complexa, care trebiue sa indeplineasca anumite conditii referitoare la plutirea si
deplasarea sa prin apa, denumite calitati nautice.
Calitatile nautice pe care trebiue sa le aiba un corp de nava autopropulsat sunt impartite
in 2 categorii:
STATICE (Flotabilitatea,stabilitatea si nescufundabilitatea)
DINAMICE ( calitatea de a oscila lin,stabilitatea de drum, si manevrabilitatea si calitatile
de mars)
Flotabilitatea este proprietatea navei de a pluti la suprafata apei sau de a se mentine in
imersiune la o anumita adancime impusa in raport cu suprafata libera a apei.
Stabilitatea este proprietatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru dupa
inlaturarea cauzei care a determinat scoaterea ei din aceasta pozitie.
Nescufundabilitatea este proprietatea navei de a-si pastra flotabilitatea si stabilitatea in
cazul inundarii unui compartiment sau a unui grup de compartimente.
Calitatea de a oscila lin este proprietatea navei de a efectua miscari ritmice cu perioade
cat mai mari si amplitudini cat mai mici pe ape linistite sip e valuri.
Manevrabilitatea este proprietatea navei aflata in miscare de a efectua schimbari de
directie rapide cu ajutorul instalatiei de guvernare.
Guvernarea este proprietatea navei de a se deplasa dupa o traectorie dreapta sau curba
impusa de conditiile de exploatare.
Calitatile de mars sunt acele insusiri care confera navei posibilitatea de a se deplasa cu
viteze cat mai mari la consumuri de putere cat mai mici.
La o nava autopropulsata trebiue asigurata intr-o masura sau alta toate cele 7 calitati
nautice definite.Gradul de asigurare depinde de functionalitatea navei.
Dscrierea generala a constructiei corpului navei
Un corp de nava are 4 parti constructive:
1.osatuta
2. invelisul exterior
3. constructiile de rigidizare
4. constructiile anexe
1.Osatura este o retea spatiala de bare drepte si curbe, legate intre ele, care determina si
metin formele geometrice ale corpului navei.In structura osaturii apar 2 tipuri de
elemente:
-elemente longitudinale
-elemente transversale
Osatura indeplineste urmatoarele functii principale:
-sustine invelisul exterior in care este prinsa prin sudura sau nituire;
-preia sarcinile exterioare de la invelis si le transmite contururilor de rezemare
-este partea constructiva principal ace asigura rezistenta corpului la solicitarile statice si
dinamice facand ca acestea sa se comporte ca o grinda.
2.Invelisul exterior este partea constructiei formata din firele de tabla drepte sau curbe, cu
diferite grosimi ce imbraca osatura.Invelisul exterior indeplineste urmatoarele conditii:
-asigura etanseitatea corpului navei;
-preia sarcinile de la mediul exterior si le transmite osaturii;
-participa la asigurarea rezistentei corpului la solicitarile statice si dinamice
Din imbinarea osaturii cu inveisul exterior rezulta planseele.
Planseul naval este o structura de rezistenta formata dintr o placa dreapta sau curba
rezemata pe contur intarita de o retea de bare.
Constructiile de rigidizare sunt definite prin totalitatea planseelor situate in interiorul
corpului si dispuse longitudinal si orizontal; longitudinal si vertical;transversal si vertical.

Constructiile de rigidizare au urmatoarele conditii:


-impiedica deformatiile orizontale, verticale si tansversale ale corpului;
-asigura compartimentarea volumului interior al corpului;
-participa alatruri de osatura si invelisul exterior la rezistenta corpului.
Constructiile anexe sunt acele constructii dispuse in interiorul sau in exteriorul corpului
navei si care asigura functionalitatea acesteia.