UV07ZDR56f PDF

Valentina Capot\ Aurica Anghel-P\un Andy Pu[c\
Maria-Monica Capot\ Florentina Pu[c\
Modul
Contracte economice
CLASA a XI-a
MANUAL
2
UNITATEA I. Dispozi]ii legale `n practicile comerciale
UNITATEA I.
Dispozi]ii legale
`n practicile comerciale
I.1. IDENTIFICAREA SURSELOR DE
INFORMARE PRIVIND REGLEMENT|RILE
LEGALE NECESARE DESF|{UR|RII
ACTIVIT|}ILOR ECONOMICE
Ast\zi, orice persoan\ interesat\ pentru

a se informa cu privire la reglement\rile
legale în materia desf\[ur\rii activit\]ilor
economice poate consulta: reviste, ziare,
adrese de Internet, Monitorul Oficial al
României, Camera de Comer], Registrul
Comer]ului, adrese ale altor institu]ii.
Potrivit Constitu]iei României „Legea se
public\ în Monitorul Oficial al României [i
intr\ în vigoare la 3 zile de la data public\rii
sau la o dat\ ulterioar\ prev\zut\ `n textul
ei (art. 78 din Constitu]ie) ".
1. Monitorul Oficial este o publica]ie legislativ\ oficial\, este o surs\

important\ de informare privind legile în vigoare [i nu numai.
2. Registrul Comer]ului
Cadrul legal este asigurat de Legea nr. 26/1990 privind Registrul comer]ului,
modificat\ [i republicat\ în Monitorul Oficial nr. 49 din 4 februarie 1998
Comercian]ii au obliga]ia ca, înainte de începerea comer]ului, s\ cear\
înmatricularea în Registrul comer]ului, iar în cursul exercit\rii [i la încetarea
comer]ului, s\ cear\ înscrierea în acela[i registru a men]iunilor privind actele [i
faptele a caror înregistrare este prev\zut\ de lege.
3
Contracte economice. Manual clasa a XI-a
Registrul comer]ului este public.

Registrul comer]ului se ]ine de c\tre Oficiul Registrului Comer]ului, organizat
în fiecare jude] [i în municipiul Bucure[ti. Registrul central al comer]ului se ]ine
de c\tre Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului, organizat pe lâng\ Camera
de Comer] [i Industrie a României.
Comercian]ii cer inmatricularea la Oficiul Registrului Comer]ului din jude]ul
sau din municipiul Bucure[ti, unde î[i au sediul.
Înmatricularea [i me]iunile sunt opozabile ter]ilor de la data efectu\rii lor în
Registrul comer]ului ori de la publicarea lor în Monitorul Oficial al României,
Partea a IV-a, sau în alt\ publica]ie, acolo unde legea dispune astfel.
Persoana care are obliga]ia de a cere o înregistrare nu poate opune ter]ilor
actele ori faptele neînregistrate, în afar\ de cazul în care face dovada c\ ele
erau cunoscute de ace[tia.
Înregistr\rile în registrul comert]ului se fcpe baza unei încheieri a
judec\torului delegat sau, dup\ caz, a unei hot\râri judec\tore[ti definitive, în
afar\ de cazurile în care legea prevede altfel.
Oficiul Registrului Comer]ului se organizez\ [i func]ioneaz\ pe lâng\ fiecare
Camer\ de Comer] [i Industrie teritorial\. Oficiul Na]ional al Registrului
Comer]ului se organizeaz\ [i func]ioneaz\ pe lîng\ Camera de Comer] [i
Industrie a României.
Pentru opera]iunile efectuate, oficiul reistrului comer]ului percepe taxe,
potrivit unui tarif stabilit de Camera de Comer] [i Industrie a României
împreun\ cu Ministerul Finan]elor .
Registrul comer]ului este alc\tuit dintr-un
registru pentru înregistrarea comercian]ilor,
persoane fizice sau juridice. Pentu fiecare
an se deschide un nou registru . Aceste
registre se ]in în sistem computerizat.
Fiecare comerciant înreistrat va purta un
num\r de ordine, începând de la num\rul 1
în fiecare an.
3. Camera de Comer].
Cadrul legal este asigurat de Decretul-
Lege nr. 139/1990.
Camera de Comer] [i Industrie a
României este cea mai puternic\ asocia]ie
a mediului de afaceri din România, reunind
în rândurile sale întreaga re]ea de 42 de
4
Camere de Comer] [i Industrie tertoriale, Camere de Comer] bilaterale [i

asocia]ii profesionale.
Camera de Comer] [i Industrie a României este o organiza]ie
neguvenamental\, cu caracter autonom, care sus]ine interesele comunit\]ii de
afaceri [i, în special pe cele ale membrilor s\i, în dialogul cu institui]iile statului
[i organismele interna]ionale. Camera de Comer] [i Industrie a României
ac]ioneaz\ pentru crearea unui mediu de afaceri stabil, coerent [i propice
dezvolt\ii sectorului privat, unei economii de pia]\ real\, durabil\ [i deschis\
spre exterior.
Camera de Comer] [i Industrie a României este aproape de mediul de
afaceri [i prin oferta sa de servicii care include misiuni economice, programme
de perfec]ionare profesional\, organizarea de seminarii [i dezbateri, baze de
date de informa]ii [i oportunit\]i de afceri [i contribuie la dezvoltarea afacerilor.
De asemenea, în contextul procesului de integrare a României în structurile
europene, Camera de Comer] [i Industrie a României a demarat o campanie
de preg\tire a mediului de afaceri în vederea adopt\rii normelor comunitare de
c\tre agen]ii economici.
Pentru orice companie, fie ea str\in\ sau român\, colaborarea cu Camera
de Comer] [i Industrie a României este cu siguran]\ benefic\ atât pentru
dezvoltarea afacerii, pe plan na]ional [i pe pie]ele externe, cât [i pentru
dezvoltarea competen]elor personalului sau pentru preg\tirea în vederea
ader\rii la Uniunea European\.
Monitorul Reviste
Oficial al
Rom\niei
Camera de
Ziare
Comer] [i Surse de
Industrie a informare
României
Registrul Adrese
Comer]ului de Internet
5
I.2. ANALIZAREA INFORMA}IILOR

NECESARE PROPRIEI ACTIVIT|}I
COMERCIALE: LEGI, ORDONAN}E,
HOT|RÂRI DE GUVERN, NORME INTERNE.
I.2.1. Introducere
Activitatea comercial\ se refer\ la
activitatea de comer]. Comer]ul este o
practic\ legat\ de opera]iuni asupra m\rfii.
Cel care exercit\ o activitate de
comer] este comerciantul.
Într-o economie de pia]a
func]ional\, comercian]ii pot fi persoane
fizice [i societ\]i comerciale.
Func]ia principal\ a comer]ului
este aceea de a procura consumatorilor bunurile de care au nevoie.
În ]ara noastr\, ca [i pretutindeni, la început comer]ul a fost condus potrivit
unor reguli cutumiare, fie de sorginte local\ (obiceiul
p\mâtului), fie de provenien]\ str\in\, ca urmare a
leg\turilor cu negustorii str\ini.
Primele legiuri scrise (Pravila lui Vasile Lupu [i
Îndreptarea legii a lui Matei Basarab) nu cuprindeau
reguli speciale de comer].
Unele regulii speciale pentru comer], apar abia în
Codul lui Andronache Donici 1814. O reglementare
la fel de sumar\ este cuprins\ în Codul lui Caragea
(1817) din Muntenia [i Codul lui Calimach (1828)
din Moldova.
[i Regulamentele Organice din Muntenia [i
Moldova (1831) cuprind anumite reguli privind
comer]ul, precum [i dispozi]ii în temeiul c\rora au
fost infinitate tribunalele comerciale.
Mai târziu, în 1840, în Muntenia [i Moldova a
fost aplicat Codul Comercial francez adoptat în
Fran]a în 1807, iar în 1887 a fost adoptat Codul Comercial român, inspirat dup\
codul Italian din 1882. Acest cod adoptat în 1887 s-a aplicat nestingherit pân\
în 1948, când trecându-se la economia planificat\, supercentralizat\, a r\mas
aplicabil numai raporturilor juridice de comer] exterior.
6
I.2.2. Legile aplicabile propriei activit\]i comerciale

Crearea [i func]ionarea economiei de pia]a în România, dup\ Decembrie
1989, este un proces de lung\ durat\, care presupune în mod obligatoriu
Codul comercial român
1. consacr\ derog\ri de la reguli ale codului civil, cum ar fi:
solidaritatea codebitorilor, interzicerea termenului de gra]ie, retractul
litigios;
2. dezvolt\ reglementarea unor institu]ii ale Codului Civil,
adaptându-le nevoilor activit\]ii comerciale (contractul de vânzare
cump\rare comercial\, contractul de mandate comercial, contractul
de gaj comercial)
3. cuprinde norme privind încheierea contractelor între absen]i.
I.2.3. Legile comerciale speciale [i alte acte normative, care

reglementeaz\ anumite aspecte ale activit\]ii comerciale. Principalele legi
speciale sunt:
1.Legea nr.31/1990,
privind societ\]ile comer-
ciale, reprezint\ reglemen-
tarea general\ în materia
societ\]ilor comerciale.
Aceasta lege reglemen-
teaz\ urm\toarele tipuri de
societ\]i comerciale: socie-
tatea în nume colectiv; so-
cietatea în comandita sim-
pl\; societatea în comandita
pe ac]iuni; societatea pe
ac]iuni [i societatea cu
r\spundere limitat\.
Ca mod de regle-
mentare Legea nr.31/
1990, cuprinde reguli
generale aplicabile oric\rei
societ\]i comerciale, pre-
cum [i reguli speciale
privind fiecare form\ ju-
ridic\ de societ\]i comer-
ciale.
7
2.Legea bancar\ nr.58/1998, modificat\ prin Legea nr.458/2003;

3.Legea nr.47/1991, privind activitatea de asigurare;
4.Legea nr.26/1990, privind registrul comer]ului;
5.Legea nr.21/1996, legea concuren]ei;
6. Legea nr.11/199, privind combaterea concuren]ei neloiale;
7.Legea nr.85/2006, privind procedura insolven]ei;
8. Legea nr.82/1991, legea contabilit\]ii;
9. Legea nr.58/1934, privind cambia [i biletul la ordin [i Legea nr.59/1934,
privind cecul;
10. Legea nr.300/2004, privind activitatea economic\ pe baza liberei
ini]iative.
Activitatea de comer] mai este reglementat\ [i prin dispozi]iile codului civil
[i a legilor civile speciale.
În activitatea economic\, Codul civil se aplic\ în absen]a unor norme ale
codului comercial. O importan]\ deosebit\ o au dispozi]iile Codului civil privind
materia obliga]iilor precum [i cele referitoare la contractele speciale.
Legile civile speciale sunt: D.L.nr.31 [i nr.32/1954, privind persoana fizic\ [i
persoana juridic\.
Cu privire la corela]ia dintre codul comercial [i legile comerciale speciale se
aplic\ principiul " specialia generalibus derogant", potrivit c\ruia în concursul
dintre legile speciale [i cele generale se acorda prioritate celor speciale.
I.2.4. O.G.;H.G.; N.I. aplicabile activit\]ii comerciale.

Pentru ca no]iunea de lege comercial\ trebuie în]eleas\ în
sensul larg, de act normative adoptat de organele competente ale
statului, între izvoarele scrise ale dreptului comercial se vor încadra
[i decretele-legi, decretele, ordonan]ele [i hot\rârile guvernului,
ordinele, instruc]iunile [i regulamentele mini[trilor ori ale altor
conduc\tori ai administra]iei publice centrale sau locale, când con]in
norme juridice reglementând activitatea comercial\.
Toate actele normative (legi, ordonan]e, hot\râri, norme interne) au acela[i

obiectiv: crearea cadrului juridic adecvat dezvolt\rii mecanismelor economiei
de pia]\.
8
I.3. UTILIZAREA DISPOZI}IILOR

LEGALE ÎN MATERIE DE PRACTICI
COMERCIALE ÎN PROPRIA ACTIVITATE.
I.3.1. Drepturi ale comerciantului
I.3.1.1. No]iunea de comerciant.
Potrivit codului comercial român, pot fi subiecte ale raporturilor comerciale
atât comercian]ii cât [i necomercian]ii.
Tot codul comercial prevede c\:"Sunt comercian]i aceia care fac fapte de
comer], având comer]ul ca o profesie obi[nuit\ [i societ\]ile comerciale (art.7).
Prin urmare, sunt comercian]i:
a) - persoanele fizice care exercit\ în mod obi[nuit, cu titlu de profesie o
activitate de comer].
b) - societ\]ile
comerciale, indiferent
dac\ acestea sunt cu
capital integral privat, cu
capital de stat sau cu
capital mixt.
Dar, potrivit legii
nr.26/1990, privind
registrul comer]ului, mai
au calitatea de
comerciant [i asocia]iile
familiale [i regiile
autonome, organiza]iile
cooperatiste.
Din analiza dispozi]iilor
legale ( art.8 C.com. [i art.1 alin.2 din Legea nr.300/2004, [i art.1 alin.3 din
Legea nr.26/1990) nu au calitatea de comerciant:
a) - statul [i unit\]ile administrative - teritoriale;
b) - meseria[ii [i ]\ranii care-[i desfac produsele din gospod\ria proprie;
c) - asocia]iile [i funda]iile (organiza]iile non-profit);
d) - persoanele fizice care au dreptul s\ exercite profesii în baza unor legi
speciale (exemplu: avoca]ii)
9
I.3.1.2. Comerciantul persoan\ fizic\
Defini]ie. Este comerciant, persoana fizic\, care s\vâr[e[te fapte

obiective de comer], în nume propriu având comer]ul ca o profesie
obi[nuit\ (art.7 C.com.)
Din aceast\ defini]ie rezult\ c\ persoana fizic\ pentru a dobândi calitatea

de comerciant trebuie s\ îndeplineasc\ urm\toarele condi]ii:
a) - S\ s\vâr[easc\ acte (fapte) obiective de comer].
Prin fapt de comer] se în]elege un act (opera]iune) care realizeaz\ o
interpunere în circula]ia bunurilor, efectuat\ cu inten]ia de a ob]ine anumite
beneficii (profit).
Faptele obiective de comer] sunt opera]iunile prev\zute în art.3 Cod
comercial. Toate actele [i faptele de comer] trebuie s\ aib\ caracter licit.
b) - S\ s\vâr[easc\ activitate de comer] în nume propriu. În activitatea de
comer], comerciantul persoan\ fizic\ trebuie s\ angajeze în raporturile cu ter]ii
numele [i patrimoniul s\u. Aceasta condi]ie, ca s\vâr[irea faptelor de comer]
s\ se fac\ în nume propriu ( pe riscul comerciantului) ajut\ la delimitarea din
punct de vedere juridic a comerciantului individual de persoanele folosite de
comerciant în activitatea sa comercial\ ( numite auxiliarii comerciantului).
c) - S\ s\vâr[easc\ actele de comer] ca o profesiune obi[nuit\. Din
interpretarea art.7 C.com. no]iunea " o profesie obi[nuit\" trebuie în]eleas\ nu
ca o ac]iune sporadic\ , ci ca o activitate organizat\ , omogen\ , permanent\.
Profesiunea este starea unei persoane care face, din repetarea unor
anumite acte, ocupa]iunea vie]ii sale [i de la care ea cere resursele existen]ei
sale sociale (Cas.III, dec.1826/1936, Practica judiciar\ în materie comercial\,
Editura Lumina, Bucure[ti, 1991, vol.I, pag.128).
S\vâr[irea accidentala a unor fapte de comer] obiective nu este suficient\
pentru dobândirea calit\]ii de comerciant, cu toate c\ opera]iunea este supus\
legilor comerciale (art.9 Cod.com.).
De[i, din executarea izolat\ a faptelor de comer] se nasc raporturi juridice
supuse legilor comerciale, totu[i persoana care s\vâr[e[te izolat faptele de
comer] nu dobânde[te calitatea de comerciant.
I.3.1.3. Capacitatea cerut\ de lege pentru a fi comerciant.

Al\turi de aceste condi]ii, o persoan\ fizic\ pentru a fi comerciant trebuie s\
îndeplineasc\ [i condi]ia cu privire la capacitatea cerut\ de lege pentru a fi
comerciant.
10
O persoan\ fizic\ dobânde[te capacitatea de a fi comerciant la împlinirea

vârstei de 18 ani (atunci când dobânde[te capacitatea deplin\ de exerci]iu).
A. Incapacit\]i:
a) Atât minorul cât [i persoana pus\ sub interdic]ie sunt lovite de
incapacitate, ele nu pot dobândi calitatea de comerciant, chiar dac\ ar s\vâr[i
fapte obiective de comer] în sensul art.7 C.com.
Nu are capacitatea de comerciant orice minor indiferent dac\ minorul are
capacitate restrâns\ de exerci]iu sau nu are capacitate de exerci]iu.
În concep]ia Codului comercial, minorul nu are capacitatea de a începe un
comer], dar poate s\ continue comer]ul (spre exemplu; atunci când dobânde[te
pe cale succesoral\ un fond de comer]).
În acest caz exista posibilitatea continu\rii comer]ului în numele minorului,
prin intermediul p\rin]ilor sau, dup\ caz, al tutorelui.
Întrucât comer]ul este continuat în numele minorului, acesta poate dobândi
calitatea de comerciant, iar dac\ minorul va fi în stare de insolven]\ i se va
aplica procedura de obser-
va]ie, a reorganiz\rii sau,
dup\ caz, procedura falimen-
tului potrivit Legii nr.85/2006,
privind procedura insolven]ei.
Îns\, potrivit legisla]iei în
vigoare, sanc]iunile pentru
infrac]iunile s\vâr[ite se
aplic\ reprezentantului, întru-
cât aceste infrac]iuni privesc
persoana care le-a comis.
Potrivit ultimelor reglemen-
t\ri în domeniu ce se reg\sesc în cuprinsul Legii nr.300/2004, privind autoriza-
rea persoanelor fizice [i a asocia]ilor familiale care desf\[oar\ activit\]i
economice în mod independent: "pot desf\[ura activit\]i economice în mod
independent sau în cadrul asocia]iilor familiale persoanele fizice care au
împlinit vârsta de 18 ani, în cazul persoanelor fizice ce solicit\ autorizarea
pentru desf\[urarea de activit\]i economice în mod independent [i a
persoanelor fizice care au ini]iativa constituirii asocia]iei familiale, respectiv
vârsta de 16 ani, în cazul membrilor asocia]iei familiale".
Rezult\ c\:
1) - comerciantul individual poate începe o activitate economic\ în mod
independent de la împlinirea vârstei de 18 ani.
11
2) - persoanele fizice pot solicita constituirea unei asocia]ii familiale pentru

a desf\[ura o activitate economic\ în mod independent de la împlinirea vârstei
de 18 ani.
3) - persoanele fizice pot fi membri ai unei asocia]ii familiale de la vârsta de
16 ani, în calitate de angaja]i ai respectivei asocia]ii, cu condi]ia s\ nu
îndeplineasc\ calitatea de reprezentan]i ai respectivei asocia]ii familiale.
b) În ceea ce prive[te situa]ia femeii c\s\torite înaintea vârstei de 18 ani,
care prin c\s\torie dobânde[te capacitate deplin\ de exerci]iu, recunoscut\
numai pentru actele de drept civil, nu poate avea capacitatea de comerciant
pân\ la împlinirea vârstei de 18 ani.
c) Persoanele puse sub interdic]ie judec\toreasc\ nu au capacitate deplin\
de exerci]iu (din lips\ de discern\mânt) [i de aceea nu pot fi comercian]i, dar
nici nu pot continua un comer] (art.14 C.com.).
d) O situa]ie special\ este a persoanei puse sub curatela (art.152 C. fam.).
Potrivit legii, persoana pus\ sub curatela are capacitatea de a fi comerciant.
Curatela se poate institui, la cererea persoanei în cauz\, datorit\ unei
anumite boli, infirmit\]i sau din cauza b\trâne]ii.
B. Incompatibilit\]i, dec\deri [i interdic]ii.
a) Incompatibilit\]i. Nu pot fi comercian]i, datorit\ func]iilor pe care o de]in :
parlamentarii, func]ionarii publici, magistra]ii, militarii.
Nu pot fi, comercian]i, datorit\ profesiei liberale pe care o exercit\: avoca]ii,
notarii, medicii.
Se consider\ c\ activitatea pe care o desf\[oar\ cei care presteaz\
profesiune liberal\ nu are caracter speculativ, chiar dac\ se ob]ine un câ[tig.
b) Dec\derile din dreptul de a exercita profesia de comerciant sunt
interdic]ii de a fi comerciant, care se pronun]\ de c\tre instan]a de judecat\, ca
urmare a s\vâr[irii de c\tre comerciant a unor infrac]iuni.
Sanc]iunea dec\derii din dreptul de a exercita o profesiune comercial\
constituie o îngr\dire a drepturilor unei persoane [i de aceea ea nu poate
interveni decât în cazurile [i în condi]iile prev\zute de lege.
c) Interdic]iile pot fi legale sau conven]ionale. Interdic]iile legale se refer\ la
anumite activit\]i economice care nu pot face obiectul comer]ului privat
deoarece fie sunt activit\]i de monopol de stat, fie sunt activit\]i care sunt
considerate infrac]iuni. Interdic]iile contraven]ionale sunt stabilite de c\tre
p\r]ile contractante.
12
I.3.1.4. Desf\[urarea comer]ului pe riscul comerciantului.

O alt\ condi]ie care trebuie îndeplinit\ de comerciantul individual este
aceea ca trebuie s\ ac]ioneze în afacerea sa, pe riscul s\u [i cu r\spundere
nelimitat\.
Riscul este specific oric\rei afaceri, important este ca persoana fizic\
comerciant s\ depun\ toat\ diligen]a pentru înl\turarea sau diminuarea
riscului.
R\spunderea nelimitat\ este caracteristic\ pentru comerciantul individual.
Comerciantul debitor r\spunde pentru datoriile ce izvor\sc din activitatea de
comer], cu întreaga sa avere, cu toate bunurile mobile [i imobile, prezente [i
viitoare care se afla în patrimoniul sau ca persoan\ fizic\.
I.3.1.5. Ob]inerea autoriza]iei administrative.

Pentru exercitarea activit\]ii de comer] de c\tre un comerciant individual
este necesar\ ob]inerea în prealabil a autoriza]iei de func]ionare.
Legea nr.300/2004 prevede ca pentru ca o persoana fizica s\ poat\
desf\[ura activitate economic\ în mod independent sau pentru a se putea
înfiin]a [i func]iona ca asocia]ie familial\ este necesar\ ob]inerea în prealabil a
autoriza]iei eliberat\ în condi]iile legii (art.4 din lege).
La cererea persoanelor interesate, autoriza]iile se elibereaz\ de c\tre
primarii comunelor, ora[elor, municipiilor, respectiv ai sectoarelor municipiului
Bucure[ti, pe a c\rui raz\ teritorial\ î[i au domiciliul persoanele fizice.
Exercitarea activit\]ilor economice f\r\ autoriza]ia emis\ în condi]iile legii
constituie infrac]iune [i se pedepse[te potrivit legii penale.
I.3.1.6. Statutul juridic al comercian]ilor

Defini]ie. Totalitatea drepturilor [i a obliga]iilor comercian]ilor
formeaz\ statutul lor juridic.
Legea fundamental\ dispune c\ " alegerea profesiei este liber\", iar exerci]iul
acestei libert\]i poate fi restrâns numai prin lege [i numai dac\ se impune dup\
caz, pentru ap\rarea siguran]ei na]ionale, a ordinii publice, a s\n\t\]ii, ori a
moralei publice, a drepturilor [i libert\]ilor cet\]enilor.
Rezult\ c\ orice persoan\ interesat\ are libertatea s\ exercite o profesie
comercial\. Îns\ accesul liber la profesiunile comerciale cunoa[te anumite limite,
stabilite de lege.
La efectuarea unui act de comer] pot participa societ\]i comerciale, persoane
fizice, care au calitatea de comercian]i, cât [i persoane fizice, care nu au calitatea
de comercian]i.
13
Aceste persoane fizice care nu au calitatea de comercian]i pot intra sub

inciden]a normelor dreptului comercial, dac\:
- particip\ la un act subiectiv de comer] plasat în sfera de aplicare a prezum]iei
create prin art.4 Cod com.
- particip\ la efectuarea unui fapt de comer] obiectiv, dintre cele enumerate de
art.3 Cod com.
În nici una dintre aceste situa]ii, participan]ii persoane fizice, nu dobândesc
calitatea de comerciant, dar îi sunt aplicabile normele privind obliga]iile comerciale.
De aceea, calitatea de comerciant implic\ un statut juridic, diferit de cel al
necomercian]ilor, cu consecin]e deosebite asupra raporturilor juridice la care
particip\.
TEM|
I . Verifica]i-v\ cuno[tin]ele:
1. Defini]i comerciantul persoan\ fizic\.
2. Ar\ta]i cine nu are calitatea de comerciant.
3. Indica]i vârsta minim\ legal\ pentru a putea dobândi capacitatea de
comerciant.
4. Prezenta]i incompatibilit\]ile, dec\derile [i interdic]iile.
5. Poate deveni comerciant:
a) persoana fizic\ în vârst\ de 20 ani pus\ sub interdic]ie;
b) minorul în vârst\ de 15 ani , care a încheiat un contract de munc\;
c) femeia m\ritat\ , în vârst\ de 16 ani;
d) persoana fizic\ în vârst\ de 18 ani;
6. Poate avea calitatea de comerciant:
a) statul [i unit\]ile administrativ-teritoriale;
b) asocia]iile [i funda]iile;
c) avoca]ii [i profesorii;
d) asocia]iile familiale.
II . Realiza]i o compara]ie între comerciantul persoan\ fizic\ [i societatea
comercial\ cu r\spundere limitat\ cu asociat unic.
14
I.4.Obliga]iile comercian]ilor. Legisla]ie
A. Introducere
Legea instituie anumite obliga]ii comercian]ilor ( persoane fizice sau
persoane juridice), cu scopul de a asigura condi]iile necesare existen]ei unui
cadru corespunz\tor exercit\rii unei activit\]i comerciale, ca profesiune.
Întrucât aceste obliga]ii sunt legate de exercitarea unei profesiunii
comerciale, acestea sunt denumite obliga]ii profesionale ale comercian]ilor.
Acestea sunt:
1. Una dintre obliga]iile profesionale ale comercian]ilor este aceea de a
îndeplini anumite formalit\]i de publicitate in vederea aducerii la cuno[tin]\
celor interesa]i a existen]ei unui nou comerciant, precum si a unor acte [i
fapte din activitatea comercian]ilor.
Aceasta obliga]ie presupune publicitate în Registrul Comer]ului
2. În scopul asigur\rii [i desf\[ur\rii unei activit\]i comerciale, precum [i
pentru a avea un control asupra acestei activit\]i comercian]ii sunt obliga]i s\
]in\ anumite registre de contabilitate, în condi]iile prev\zute de lege.
3. O alt\ obliga]ie este aceea ca fiecare comerciant s\ desf\[oare o
activitate comercial\ în limitele une concuren]e loiale, care reprezint\
element esen]ial pentru un comer] liber.
4. Alt\ obliga]ie a comercian]ilor este îndeplinirea la timp a obliga]iilor
fiscale respective:
- plata impozitului pe profitul realizat din activitatea comercial\, potrivit
Legii nr.414/2002
- plata impozitului pe venituri, potrivit O.G. nr.7/2001, modificat\ prin
Legea nr.493/2002.
- plata T.V.A.,potrivit legii nr.345/2002 modificat\
- plata altor taxe si impozite datorate statului
Sustragerea prin orice mijloace în întregime sau în parte, de la plata
impozitelor sau a taxelor datorate statului constituie evaziune fiscal\ (legea
nr. 87/1994, modificat\)
5. Comercian]ii trebuie s\ participe la constituirea Camerelor de Comer] [i
Industrie(potrivit legii nr. 139/1990).
6. Pe plan administrativ exercitarea legal\ a calit\]ii de comerciant este
condi]ionat\ de dobândirea în prealabil, de c\tre persoana în cauz\, a
autoriza]iei de func]ionare ca persoana fizic\ autorizat\ sau asocia]ie
familial\ cu activitate comercial\ independent\.(potrivit legii nr.
15
300/2004).Autoriza]ia administrativ\ se emite de la organele administra]iei

publice jude]ene sau ale Municipiului Bucure[ti (prim\rii)Autoriza]ia cuprinde
: numele solicitantului,adresa , obiectul de activitate , durata de
func]ionare,precum [i unele condi]ii specifice desf\[ur\rii activit\]ii
Scopul autoriza]iei este s\ asigure verificarea de c\tre organul
administrativ a îndeplinirii condi]iilor cerute de lege pentru exercitarea
activit\]ii comerciale pe baza liberei ini]iative.
Prin instituirea acestor obliga]ii se urm\re[te ap\rarea intereselor publice
dar [i protejarea intereselor ter]ilor [i ale comercian]ilor însu[i.
Cele mai importante obliga]ii ale comercian]ilor sunt :
a) înmatricularea în registrul comer]ului(potrivit legii nr.26/1990,
republicat\ si modificat\)
b) organizarea [i ]inerea contabilit\]ii ( potrivit legii nr. 82/1991,
modificat\).
I.4.1. Înmatricularea în registrul comer]ului

Legea nr. 26/1990,
privind registrul comer]ului
reglementeaz\ publicitatea
in registrul comer]ului.
Potrivit prevederilor le-
gale comercian]ii au obliga-
]ia s\ se înmatriculeze în
registrul comer]ului înainte
de începerea activit\]ii, iar
în cursul exercit\rii [i la
încetarea comer]ului sunt
obliga]i s\ cear\ înscrierea
, în acela[i registru, a
men]iunilor privind actele [i
faptele a c\ror înregistrare
este prev\zut\ de lege.
Registrul comer]ului reprezint\ oglinda întregii situa]ii juridice a comer-
cian]ilor în cauz\, o eviden]\ privind existen]a [i activitatea comercian]ilor.
Registrul comer]ului este conceput ca un document public asigurând
publicitatea activit\]ii comercian]ilor, cu scopul protej\rii intereselor
comerciale, dar si a ter]ilor.
16
Prin înregistr\rile operate în registrul comer]ului se asigur\ protec]ia

firmei, a emblemei, a altor drepturi ale comercian]ilor cuprinse în fondul de
comer].
Fondul de comer] reprezint\ totalitatea bunurilor mobile [i imobile,
corporale [i incorporale afectate desf\[ur\rii activit\]ii de comer].
Firma reprezint\ denumirea unui comerciant sub care î[i desf\[oar\
activitatea [i sub care semneaz\.
Emblema este semnul grafic sau denumirea care deosebe[te un
comerciant de altul de acela[i gen.
Înregistr\rile în registrul comer]ului se fac pe baza unei încheieri a
judec\torului delegat sau a hot\rârii tribunalului,în cazurile prev\zute de
lege.
Încheierile judec\torului delegat privind înmatricularea comercian]ilor sau
a oric\ror alte înregistr\ri în registrul comer]ului sunt executorii de drept [i
sunt supuse numai recursului (introdus în termen de 15 zile) solu]ionat de
Curtea de Apel în a c\rei raz\ teritorial\ se afl\ domiciliul sau sediul
comerciantului.
Înregistrarea comerciantului în registrul comer]ului se face în baza unei
cereri de înregistrare care trebuie s\ fie înso]it\ de acte doveditoare ale
datelor pe care le cuprinde.
Înmatricularea în registrul comer]ului are efect declarativ cu privire la
calitatea persoanei,creându-se o prezum]ie relativ\ de comercializate cu
privire la faptele pe care acesta le s\vâr[e[te [i cu privire la calitatea de
comerciant.
În caz de nerespectare a dispozi]iilor cuprinse Legea nr.
26/1990,republicat\ [i modificat\ ,sanc]iunile prev\zute sunt :
1) - sanc]iuni civile ;
2) - sanc]iuni penale.
Sanc]iunile civile const\ `n plata de amenzi civile aplecate de instan]a
judec\toreasc\, `n a c\rei raz\ teritorial\ s-a s\vâr[it fapta.
Sanc]iunile penale. Potrivit legii, se sanc]ioneaz\ cu `nchisoarea persoana
care, cu rea-credin]\, a f\cut declara]ii inexacte, `n baza c\rora s-a operat o
`nmatriculare ori s-a f\cut o men]iune `n Registrul Comer]ului (art. 45 din
Legea nr. 26/1990).
17
TEM|
1. Se înmatriculeaz\ în registrul comer]ului:
a) ofi]erii superiori;
b) medicii;
c) ]\ranii;
d) comerciantul persoan\ fizic\;
2. Nu sunt obliga]i s\ se înmatriculeze în registrul comer]ului:
a) avoca]ii [i notarii ;
b) regiile autonome ;
c) societ\]ile comerciale ;
d) asocia]iile familiale.
3. Statul poate dobândi calitatea de comerciant :
a) f\r\ a îndeplini nici o formalitate ;
b) nu poate dobândi aceasta calitate ;
c) în condi]iile specifice prev\zute de lege.
4. Analiza]i obliga]iile profesionale ale comercian]ilor.
5. Descrie]i obliga]ia de înmatriculare a comerciantului în registrul

comer]ului.
6. Defini]i registrul comer]ului.
7. Enumera]i [i analiza]i efectele `nregistr\rilor în registrul comer]ului.
8. Enumera]i sanc]iunile în caz de nerespectare a obliga]iei de

înmatriculare în registrul comer]ului.
9. Indica]i legea care reglementeaz\ înmatricularea în registrul comer]ului.
18
I.4.2 Organizarea [i ]inerea contabilit\]ii
O alt\ obliga]ie principal\ a comercian]ilor este aceea de a organiza [i ]ine

contabilitatea.
Defini]ie Contabilitatea, potrivit legii,este un instrument principal de
cunoa[tere,gestiune [i control al patrimoniului [i al rezultatelor ob]inute.
Înregistrarea opera]iunilor economice [i financiare în conturi [i furnizarea pe

aceasta baz\ de informa]ii privind situa]ia [i mi[carea patrimoniului se
realizeaz\ cu ajutorul registrelor contabile.
Potrivit legii comercian]ii (societ\]i comerciale ; societ\]i sau companii
na]ionale ; regiile autonome ; societ\]ile cooperatiste ; persoanele fizice
autorizate s\ desf\[oare activit\]i independente) sunt obliga]i s\ organizeze [i
s\ conduc\ contabilitate proprie (Legea contabilit\]ii nr. 82/1991 , republicat\
si modificat\-art1.alin 1si 2 din lege).
Contabilitatea se ]ine în limba român\ [i în moneda na]ional\.
Potrivit legii comercian]ii au obliga]ia s\ conduc\ contabilitatea în partid\
dubl\ [i s\ întocmeasc\ situa]ia financiar\ anual\ (art. 5 din lege).
Categoriile de persoane fizice [i juridice care pot ]ine contabilitatea în
partid\ simpl\ se stabilesc prin ordin al ministrului finan]elor publice (art. 5
alin.2 din lege)
Reglement\rile legale privind registrele contabile se g\sesc atât în codul
comercial (art. 19-25) cât [i în legea nr. 82/1991.
Art.22 din C. com prevede ca registre obligatorii pentru comercian]i
urm\toarele:registrul jurnal ; registrul inventar ; registrul copier.
Registrul jurnal cuprinde opera]iile economico-financiare efectuate de
comerciant,în ordine cronologic\. La sfâr[itul lunii,în registrul jurnal se vor
înscrie [i sumele de bani cheltuite de comercian]i pentru "nevoile casei".
19
Registrul inventar con]ine inventarul patrimoniului comerciantului.

Registrul copier cuprinde toate scrisorile , în ordine cronologic\ , pe care
comerciantul le expedia.
Potrivit Legii contabilit\]ii, comercian]ii sunt obliga]i s\ ]in\ urm\toarele
registre contabile:
- Registrul-jurnal ;
- Registrul-inventar ;
- Cartea-mare.
Registrul Cartea-mare se ]ine de comercian]ii care conduc contabilitatea în

"partid\ dubl\", adic\ fiecare opera]ie comercial\ are o dubl\ înregistrare.
Registrele-jurnal [i registrele inventar au regim de înregistrare la organele
fiscale. Ele se numeroteaz\, se [nuruiesc [i se parafeaz\ înainte de depu-
nerea lor la organele fiscale pentru înregistrare.
Registrele de contabilitate,înregistrate la organele fiscale [i conduse regulat
pot fi admise ca prob\ în instan]\ ,în caz de litigiu.
Absen]a registrelor de contabilitate sau ne]inerea regulat\ a acestora
lipse[te pe comerciant de mijloace de proba, în rela]iile cu organele fiscale [i
posibilitatea acestora de a stabili obliga]iile fa]\ de bugetul statului,f\r\ a ]ine
seama de datele din contabilitate.
Registrele de contabilitate [i documentele care au stat la baza înregistr\rilor
sunt p\strate de comerciant timp de 10 ani, de la data încheierii exerci]iului
financiar, în cursul c\ruia au fost întocmite, cu excep]ia [tatelor de salarii, care
se p\streaz\ timp de 50 de ani.
R\spunderea pentru organizarea [i ]inerea contabilit\]ii revine persoanei
care are obliga]ia s\ gestioneze patrimoniul.
Registrele de contabilitate [i bilan]ul contabil sunt documente importante pe
care le produce contabilitatea.
20
Bilan]ul contabil, potrivit legii, este documentul oficial de gestiune al comer-

ciantului, care trebuie s\ dea o imagine fidel\ , clar\ [i complet\ asupra patri-
moniului [i a situa]iei financiare.
De regul\ , bilan]ul se întocme[te anual [i este înso]it de contul de profit [i
pierderi sau de contul de execu]ie, precum [i de raportul de gestiune.
Dup\ aprobare, bilan]ul contabil se public\ în Monitorul Oficial împreuna cu
contul de profit [i pierderi. Bilan]ul se p\streaz\ 50 de ani.
În caz de nerespectare a dispozi]iilor legale privind organizarea [i
conducerea contabilit\]ii, sanc]iunile aplicate pot fi contraven]ionale [i penale.
Iar potrivit C.com (art.50,52), comerciantul care nu ]ine registrele contabile, sau
nu le ]ine in condi]iile legii, este lipsit de mijloc de proba, în caz de litigiu.
TEM|
I Verificarea cuno[tin]elor:
1. Defini]i contabilitatea.
2. Indica]i legea care reglementeaz\ organizarea [i ]inerea contabilit\]ii.
3. Enumera]i registrele contabile obligatorii pentru comercian]i ?.4. Cine
este obligat s\ organizeze [i s\ conduc\ contabilitatea ?
4. Enumera]i sanc]iunile aplicate în caz de nerespectare a legii contabilit\]ii.
II. Enumera]i [i analiza]i fiecare document contabil în parte.
21
UNITATEA II.
Ac]ioneaz\ `n spiritul
concuren]ei licite
II.1. IDENTIFICAREA P|R}ILOR IMPLICATE
{I A CONDUITEI LOR ÎN RAPORTURILE DE
CONCUREN}|
II.1.1. Identificarea p\r]ilor implicate

în raporturile de concuren]\.
"Economia României este economie de pia]\ bazat\ pe libera ini]iativ\ [i
concuren]\" (art.135 alin.1 Constitu]ia României").
În economia de pia]\ agen]ii economici ac]ioneaz\ în mod liber, pe baza
propriet\]ii private [i în concordan]\ cu legea cererii [i a ofertei.
Aceast\ reflectare a liberei ini]iative a agen]ilor economici, a libert\]ii lor de
ac]iune, într-o pia]\ normal\ ,neîngr\dit\ de bariere reprezint\, de fapt,
concuren]a.
Concuren]a impune independen]a [i descentralizarea activit\]ilor de
produc]ie, de distribu]ie [i de consum; ini]iativ\ privat\ exercitat\ f\r\
constrângeri [i proprietate privat\ asupra mijloacelor de produc]ie.
În condi]iile economiei de pia]\ ,concuren]a îi confer\ acesteia o structur\
specific\ în func]ie de:
num\rul [i categoria vânz\torilor [i a cump\r\torilor ;
gradul de diferen]iere a produselor;
posibilitatea de a intra într-o ramur\ de activitate;
gradul de libertate al determin\rii pre]urilor;
Defini]ie:
Concuren]a poate fi definit\ ca fiind o confruntare dintre agen]ii
economici cu activit\]i identice sau similare, exercitat\ în domeniile
deschise pie]ei, pentru câ[tigarea [i conservarea clientelei, în scopul
rentabiliz\rii propriei activit\]i economice.
22
UNITATEA II. Ac]ioneaz\ `n spiritul concuren]ei licite
Caracteristici:
Concuren]a se caracterizeaz\ prin:
a) - intervine între comercian]ii care ofer\ pe aceea[i pia]a, produse sau
servicii [i care urm\resc s\ satisfac\ nevoi asem\n\toare ale consumatorilor;
b) - este o competi]ie liber\, fiecare agent economic are posibilitatea sa
hot\rasc\ cum [i când intervine;
c) - este o stare comun\ între]inut\ de actele celor care particip\ la
activitatea de comer] [i este variabil\ în func]ie de cre[terea sau sc\derea
ac]iunilor concuren]iale ale agen]ilor economici;
d) - echilibreaz\ cererea [i oferta, determinând strategiile competi]ionale
ale participan]ilor, particularizarea [i specializarea întreprinderilor în rela]iile cu
consumatorii.
e) - este factorul determinant în stabilirea pre]urilor împiedicând ob]inerea
de profituri de monopol;
f) - stabile[te o repartizare a beneficiilor propor]ional cu aportul agen]ilor
economici în procesul de produc]ie [i de distribu]ie a bunurilor;
În raport cu cerin]ele moderne ale comer]ului, România a adoptat legea
concuren]ei, Legea nr.26/1996, care are ca scop protejarea, men]inerea [i
stimularea concuren]ei în folosul consumatorilor, vizând crearea condi]iilor
pentru evaluarea comportamentului agen]ilor economici pe baza unor principii
unitare.
Dispozi]iile Legii nr.26/1996 se aplica actelor [i faptelor care au sau pot avea
ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concuren]ei s\vâr[ite de
agen]ii economici sau asocia]i de agen]i economici persoane fizice sau
persoane juridice - de cet\]enie ,respective de na]ionalitate român\ (art.2
alin.1,lit."a").
Prin urmare au voca]ie de a fi subiecte într-un raport de concuren]a, trei
categorii de agen]i economici:
a) - persoane fizice;
b) - persoane juridice;
c) - entit\]i colective f\r\ personalitate juridica;
A. În categoria persoanelor fizice sunt inclu[i:
1. - comercian]ii individuali, care s\vâr[esc acte de comer] în nume propriu
având comer]ul ca o profesiune obi[nuita;
2. - membrii profesiilor liberale, deoarece activitatea lor este autonom\ [i are
caracter economic [i ei sunt agen]i economici;
3.- intermediarii cunoscu]i sub denumirea de auxiliari de comer];
B. În categoria persoanelor juridice pot fi incluse:
23
1. - Comercian]ii persoane juridice [i anume

societ\]ile comerciale constituite potrivit Legii
nr.31/1990, privind societ\]ile comerciale.
2. - Regiile autonome, reglementate de Legea
nr.15/1990,privind reorganizarea unit\]ilor econo-
mice de stat ca regii autonome [i societ\]i comerciale;
3. - Organiza]iile cooperatiste me[te[ug\re[ti, reglementate de Decretul-
lege nr.66/1990,privind organizarea [i
func]ionarea coopera]iei me[te[ug\re[ti;
4. - Coopera]iile de consum, reglemen-
tate de Legea nr.109/1996;
5. - Grupurile de interes economic (Le-
gea nr.161/2003);
6. - Asocia]iile [i funda]iile reglementate
prin O.G.nr26/2000;
7. - Sindicatele, a c\ror organizare [i
func]ionare este reglementat\ de Legea
nr.54/2003;
8. - Organele administra]iei publice
centrale [i locale, în situa]iile în care
intervin în mod direct în opera]iuni de
pia]\, f\r\ ca prin aceasta s\ exercite
prerogativele de putere public\ (art.2
alin.1 lit. b din Legea concuren]ei).
C. În categoria entit\]ilor colective f\r\ personalitate juridic\ se includ

asocia]iile `n participa]iune:
Asocia]iile în participa]iune se realizeaz\ prin acordul intervenit între un
comerciant sau o societate comercial\, pe de o parte, [i una sau mai multe
persoane ori societ\]i, pe de alt\ parte, potrivit c\ruia prima parte acord\ celei
de-a doua p\r]i o participare la beneficiile [i pierderile uneia sau mai multor
opera]iuni ,ori asupra întregului comer] (art.251 C.com.).
Prin urmare, r\spunderea pentru s\vâr[irea unui act de distorsionare a
concuren]ei poate fi stabilit\ [i în sarcina unei entit\]i f\r\ personalitate juridic\,
cu condi]ia existen]ei continuit\]ii economice [i func]ionale a acesteia.
Comisia European\ a statuat c\ dac\ ar fi supus regulilor concuren]ei
numai entit\]ile dotate cu personalitate juridic\, dreptul concuren]ei ar fi lipsit
de eficacitate (cum.,21,dec.1998,P.V.C. ocel 74, 17martie 1989).
24
II.1.2..Conduita p\r]ilor implicate în raporturile de concuren]\
A. Raportul juridic de concuren]\ - reprezint\ o rela]ie social\ patrimonial\

sau nepatrimonial\ din sfera economic\ a produc]iei, distribu]iei sau
consumului de m\rfuri sau servicii, reglementat\ de norma dreptului
concuren]ei.
Dreptul concuren]ei cuprinde doua subsisteme de norme [i anume:
1. - norme care reglementeaz\ libertatea concuren]ei (dreptul public al
concuren]ei);
2.- norme care ocrotesc loialitatea concuren]ei (dreptul privat al
concuren]ei).
Corespunz\tor
acestor dou\ subsisteme
de norme de concuren]\
exista [i dou\ subtipuri de
raporturi juridice de con-
curen]\, astfel:
1. - raport juridic de
autoritate;
2. - raport juridic de
egalitate;
B. Subiectele raportului juridic de concuren]\.

1. - Subiectele raportului juridic de autoritate pot fi:
- statul, prin autoriza]iile sale administrative purt\toare de prerogative de
putere.
- agen]ii economici, ca subiecte subordonate.
2. - Subiectele raportului juridic de egalitate sunt comercian]ii ,la ei se
refer\ [i Legea nr.11/1991 în calitatea lor de produc\tori, furnizori, distribuitori
de produse sau servicii.
3. - În ambele forme ale raportului juridic al concuren]ei pot ap\rea [i
subiecte secundare cum ar fi:
- salaria]ii unor comercian]i care s\vâr[esc acte de concuren]\ neloial\
(art.4 lit.a, b, din Legea nr.11/1991).
- organele administra]iei publice centrale sau locale atunci când prin
deciziile lor intervin în opera]iunile de pia]a, influen]ând direct concuren]a
(art.2alin.1 pct.b Legea nr.26/1996).
25
C. Con]inutul raportului juridic de concuren]\ - îl constituie drepturile

subiective [i obliga]iile specifice ale p\r]ilor implicate în raportul de
concuren]\.
În dreptul public al concuren]ei exista principiul libert\]ii ini]iativei [i
comer]ului [i reciproc exista obliga]ia de concuren]\.
Dreptul la concuren]\ se manifest\ prin:
egalitatea [anselor pentru întreprinderile concurente;
libertatea accesului pe pia]\;
libertatea privind oferta;
libertatea privind alegerea partenerului de afaceri;
dreptul de a stabili politica de pre]uri [i de investi]ii;
libertatea produc\torului de a-[i alege sistemul de distribu]ie ,etc.
Pentru fiecare drept exista corelativ obliga]ia de a permite realizarea
dreptului respectiv.
Prin lege sunt ap\rate [i garantate îndeplinirea acestor drepturi [i a
obliga]iilor corelative, lege care sanc]ioneaz\ practicile restrictive de
concuren]\, ajutoarele de stat [i concentr\rile economice anticoncuren]iale.
În dreptul privat al concuren]ei exist\:
dreptul asupra clientelei [i de Know-how, protejat împotriva actelor de
concuren]\ neloial\;
dreptul asupra semnelor de individualizare a agentului economic (firma,
emblema);
dreptul asupra semnelor distinctive ale produselor (m\rcile);
dreptul asupra modelelor, desenelor industriale ,a programelor de
calculator ,etc.;
Corelativ acestor drepturi exist\ obliga]ia de a respecta regulile de
loialitate ale jocului concuren]ei.
D. Obiectul raportului de concuren]\, este format din elemente de natur\
patrimonial\ sau nepatrimonial\, de care se leag\ drepturile [i obliga]iile
par]ilor raportului juridic de concuren]\.
Elementul esen]ial în raportul de autoritate este protec]ia structurilor
concuren]iale ale pie]ei libere (element nepatrimonial).
În raportul de egalitate elementul cu valoare moral\ este loialitatea
concuren]ei, iar cele cu valoare patrimonial\ se refer\ la clientel\ [i prestigiul
comercial.
26
TEM|
I .Verificarea cuno[tin]elor.
1. Defini]i concuren]a.
2. Indica]i legea concuren]ei.
3. Prezenta]i caracteristicile concuren]ei.
4. Defini]i raportul juridic de concuren]\.
5. Ar\ta]i p\r]ile implicate în raportul de concuren]\.
6. Explica]i con]inutul raportului de concuren]\.
7. Descrie]i obiectul raportului de concuren]\.
8. Clsaifica]i raportul juridic de concuren]\.
II. Analiza]i cele doua subtipuri de raporturi de concuren]\ indicând
subiectele, drepturile [i obliga]iile corelative corespunz\toare.
27
II.2. PREZENTAREA FORMELOR

CONCUREN}EI LICITE COMPARATIV CU
PRACTICILE MONOPOLISTE {I NELOIALE
II.2.1. Formele concuren]ei comerciale.

În economia de pia]a exercitarea concuren]ei constituie un drept al oric\rui
agent economic.
Concuren]a impune îndeplinirea anumitor condi]ii cum ar fi:
liberalizarea comer]ului;
existen]a unui nr. suficient de mare de agen]i economici priva]i;
liberalizarea pre]urilor [i a tarifelor;
convertabilitatea monedei na]ionale;
accesul investitorilor str\ini;
garantarea investi]iilor str\ine;
instituirea cadrului legal pentru prevenirea [i sanc]ionarea concuren]ei
ilicite în scopul promov\rii comer]ului exercitat cu bun\ credin]\ [i potrivit
uzan]elor comerciale cinstite;
Tipuri de concuren]\:
concuren]a pur\ [i perfect\;
concuren]a imperfect\;
A. Concuren]a pur\ [i perfect\.
No]iune. Concuren]a pur\ [i perfect\ este un model ideal, imposibil de
realizat în realitate deoarece presupune ca to]i agen]ii economici s\ produc\,
s\ desfac\ sau sa schimbe m\rfurile la pre]ul pie]ei , absolut liber iar
consumatorii s\ ia decizii cunoscând în permanen]\ oferta [i pre]ul.
Caracteristici. Concuren]a pur\ [i perfect\ se caracterizeaz\ prin:
a) atomicitatea pie]ei ,presupune existen]a unui num\r foarte mare de
vânz\tori [i cump\r\tori ai unui bun. Nici cump\r\torii [i nici vânz\torii , lua]i
individual, nu sunt puternici din punct de vedere economic ,astfel încât s\
influen]eze în vreun fel cererea -oferta-pre]ul.
b) omogenitatea produsului, se refer\ la identitatea perfect\ a unui produs
realizat de un agent economic cu produsul de acela[i tip realizat de oricare alt
agent economic.
c) transparen]a perfect\ a pie]ei, se refer\ la faptul ca participan]ii pe pia]a
poseda informa]ii complete privind natura, calitatea [i pre]ul produselor.
28
d) intrarea sau ie[irea liber\ într-un domeniu sau dintr-un domeniu de

activitate sau pe/de pe o pia]a, presupune absen]a total\ a oric\ror bariere
(legale ,tehnice ,financiare ,naturale) care s\ blocheze accesul într-o activitate
comercial\ sau abandonarea acesteia.
e) mobilitatea perfect\ a factorilor de produc]ie, const\ în posibilitatea
agen]ilor economici s\ g\seasc\ întotdeauna [i în orice cantitate factorii de
produc]ie necesari pentru activitatea lor [i s\-i orienteze spre activit\]ile în care
s\ li se asigure cea mai eficient\ utilizare.
B. Concuren]a imperfect\.
No]iune. Concuren]a imperfecta este un model economic real care ]ine
seama de factorii care influen]eaz\ existen]a [i intensitatea competi]iei dintre
agen]ii economici.
Concuren]a imperfecta desemneaz\ situa]ia de pia]a unde una sau mai
multe dintre caracteristicile concuren]ei pure sunt înc\lcate.
Forme ale concuren]ei imperfecte. Principalele forme ale concuren]ei
imperfecte: concuren]a eficient\, monopolul, monopsonul, oligopolul, oligopsonul.
1. Concuren]a eficient\ este un model flexibil [i adaptabil la situa]ia
concret\ de pe fiecare pia]\ ,care exprim\ exigen]ele în materie potrivit
Tratatului de la Roma(1957).
Concuren]a eficient\ se realizeaz\ în urm\toarele condi]ii:
pia]a sa fie deschis\ oric\rui agent economic ;
agen]ii economici s\ dispun\ de libertate de ac]iune pe pia]a;
utilizatorii [i consumatorii s\ beneficieze de libertatea de a alege între
mai mul]i furnizori [i mai multe sorturi de m\rfuri;
2. Monopolul presupune existen]a pe pia]a a unui produc\tor / vânz\tor
care controleaz\ sau determin\ pre]ul indiferent de legea cererii [i a ofertei;
precum [i existen]a restric]iilor la intrarea în ramur\.
3. Monopsonul, este acea forma de concuren]\ imperfect\ în care un singur
cump\r\tor vizeaz\ volumul produc]iei, [i pre]ul acesteia(de exemplu, statul, în
calitate de cump\r\tor al produc]iei de armament).
4. Oligopolul se caracterizeaz\ prin: existen]a unui num\r mic de produc\-
tori/vânz\tori care de]in o parte important\ de pia]a; restric]ii la intrarea în
ramur\; controlul general asupra calit\]ii produselor [i asupra pre]urilor.
În prezent concuren]a de oligopol este cea care domina pia]a mondial\.
5. Oligopsonul este o forma a concuren]ei care se realizeaz\ atunci când
pe pia]\ exist\ un num\r mic de cump\r\tori care fixeaz\ pre]ul.
În concluzie, pe pia]a cu concuren]a pur\ [i perfect\ ,pre]ul se formeaz\
pe baza ac]iunii legii valorii [i a corela]iei dintre cerere [i ofert\. Cererea devine
29
variabila care scade pe m\sura ce pre]ul produsului cre[te, iar oferta devine o
variabil\ care cre[te direct propor]ional cu m\rimea pre]ului produsului. În
aceste condi]ii ,pre]ul se fixeaz\ la nivelul echilibrului dintre cerere [i ofert\:
cererea excedentar\ împinge pre]urile spre un nivel superior , în vreme ce
oferta excedentar\ atrage sc\derea pre]ului de vânzare a produsului.
Monopolul [i monopsonul exprim\ devieri patologice ale concuren]ei, în
sensul exager\rii limitelor concuren]ei pân\ la dispari]ia acesteia sau a apari]iei
practicilor anticoncuren]iale.
Comportamentul competi]ional legiferat este cel al concuren]ei oneste, cu
eliminarea modalit\]ilor patologice de manifestare, atât din punct de vedere al
diferen]elor ferme de monopolism, cât [i din punctul de vedere al formelor
concuren]ei neloiale.
II.2..2. Concuren]a onest\.
Într-o economie de pia]a func]ional\ exercitarea concuren]ei constituie un

drept recunoscut [i protejat legal: dreptul la concuren]\, îns\ el trebuie s\ fie
exercitat, ca orice drept recunoscut prin lege, cu bun\ credin]a, cu respectarea
legii [i a bunelor moravuri.
Defini]ie.
Doctrina define[te concuren]a licit\ ca fiind "forma fundamental\ de
concuren]\ în cadrul c\rei comportamentul competi]ional al agentului
economic se exercit\ manifest cu bun\ credin]\ [i potrivit uzan]elor
cinstite, în domeniile permise concuren]ei, în scopul asigur\rii existen]ei
sau expansiunii comer]ului s\u".
În acest sens [i art.1 din Legea nr.1/1991, privind combaterea concuren]ei

neloiale prevede ca: "Comercian]ii sunt obliga]i s\ î[i exercite activitatea cu
buna credin]a, potrivit uzan]elor cinstite, cu respectarea intereselor
consumatorilor [i a cerin]elor concuren]ei loiale".
Prin urmare, concuren]a licit\ este competi]ia exercitat\ în mod liber, cu
bun\ credin]\ [i conform uzan]elor comerciale cinstite. Numai o astfel de
concuren]\ asigur\ participan]ilor avantajele recunoscute de lege.
Se consider\ ca fiind contrar\ uzan]elor comerciale cinstite utilizarea în mod
neloial a secretelor comerciale ale unui comerciant prin practici de genul:
neexecut\rii unilaterale a contractului;
utiliz\rii unor proceduri neloiale;
abuzului de încredere;
30
incit\rii la delict;
achizi]ion\rii de secrete comerciale de c\tre ter]ii care cuno[teau c\ res -
pectiva achizi]ie implica practici de natur\ s\ afecteze pe pia]a pozi]ia comercian-
]ilor; (art.1^/1 din legea nr.11/1991, privind combaterea concuren]ei neloiale).
Se poate afirma ca atât din perspectiva confrunt\rilor agen]ilor economici,
cât [i din perspectiva organiz\rii activit\]ii de pia]a, competi]ia legiferata este
cea a concuren]ei oneste, cu eliminarea modalit\]ilor patologice de
manifestare, atât din punctul de vedere al diferitelor forme de monopolism, cât
[i din punctul de vedere al formelor de concuren]\ neloial\ propriu-zis\.
Trebuie men]ionat c\ anumite domenii ale activit\]ii de pia]\ sunt sustrase
concuren]ei, constituindu-se ca derog\ri de la principiul libert\]ii concuren]ei.
Aceste domenii izvor\sc fie din dispozi]iile legale, fie din clauze contractuale
valabil convenite.
Prin legea concuren]ei, Legea nr.21/1996 au fost exceptate concuren]ei
urm\toarele domenii:
1.- pia]a muncii [i rela]iile de munc\;
2.- pia]a monetar\ [i pia]a titlurilor de valoare;
3.- pre]urile [i tarifele practicate în cadrul unor activit\]i cu caracter de
monopol natural sau al unor activit\]i economice stabilite prin lege, care se
stabilesc [i se ajusteaz\ cu avizul Ministerului Finan]elor Publice;
4.- `n sectoarele economice sau pe pie]ele unde concuren]a este exclus\
sau substan]ial restrâns\ prin efectul unei legi sau datorit\ unei pozi]ii de
monopol, Guvernul poate, prin hot\râre, s\ instituie forme de control.
5.- pentru sectoarele economice determinate [i în împrejur\ri excep]ionale,
precum : situa]ii de criz\, dezechilibrare major\ între cerere [i ofert\ [i
disfunc]ionalitatea evident\ a pie]ei, Guvernul poate s\ intervin\ (art.2 alin.4 [i
art.4, alin.1,2,3 din Legea nr.21/1996).
Limitarea sau înl\turarea concuren]ei prin conven]ia par]ilor prive[te un
domeniu restrâns [i numai în raport cu un anumit concurent.
Principalele contracte sau clauze care privesc except\ri de la principiul
concuren]ei se refer\ la : înstr\inarea unui fond de comer], închirierea unui
spa]iu sau local comercial, concesiunea exclusiv\ pentru distribuirea de m\rfuri.
Clauzele de neconcuren]\ sunt valabile numai dac\ au drept scop evitarea
unei concuren]e periculoase [i dac\ nu se aduc restrângeri excesive libert\]ii
p\r]ii care [i-a asumat obliga]ia de a se ab]ine de la un anumit comer].
Prohibi]ia trebuie s\ fie limitat\ în timp, s\ nu contravin\ ordinii publice [i
bunelor moravuri, iar obiectul ei s\ fie determinat [i pe suprafa]a teritorial\
m\rginit\.
31
II.2.3. Concuren]a neloial\.
Actele [i faptele care constituie manifest\ri ale concuren]ei neloiale sunt

prev\zute în Legea nr.11/1991, privind combaterea concuren]ei neloiale.
Potrivit acestei legi "Constituie concuren]\ neloial\, în sensul prezentei legi,
orice act sau fapt contrar uzan]elor cinstite în activitatea industrial\ [i de
comercializare a produselor, de execu]ie a lucr\rilor, precum [i de efectuare a
prest\rilor de servicii (art.2 din lege).
Defini]ie.
Prin urmare, concuren]a neloial\ reprezint\ o form\ a concuren]ei
ilicite care const\ în s\vâr[irea de c\tre comerciant, în scopul atragerii
clientelei, a unor acte sau fapte ce contravin uzan]elor cinstite, legii [i
bunelor moravuri.
Concuren]a neloial\ se poate manifesta sub urm\toarele forme (art.4, 5 din

Legea nr.11/1991):
a) confuzia;
b) denigrarea;
c) dezorganizarea;
d) acapararea clientelei prin oferirea unor avantaje;
A. Confuzia, reprezint\ orice act prin care un comerciant folose[te o firm\,
o emblem\, ambalaje, etc. de natur\ a produce confuzie cu cele folosite legitim
de alt comerciant (art.5, lit.a, b,g din lege).
B. Denigrarea const\ în comunicarea sau r\spândirea de c\tre un comer-
ciant, de afirma]ii mincinoase asupra unui concurent sau a m\rfurilor sale,
afirma]ii de natura s\ d\uneze bunul mers al activit\]ii comerciantului lezat
(art.4, lit.d, e).
C. Dezorganizarea const\ în destabilizarea activit\]ii comerciale a
comerciantului rival (art.4 lit. b,a, h, din lege).
D. Acapararea clientelei const\ în încheierea unor contracte prin care un
comerciant asigur\ predarea unei m\rfi sau exercitarea unei presta]ii în mod
avantajos, cu condi]ia aducerii de c\tre client a altor cump\r\tori, cu care
comerciantul ar urma s\ încheie contracte asem\n\toare (art.4, lit. c, f, g din
Legea nr.11/1991).
Concuren]a neloial\ s\vâr[it\ de comercian]ii care î[i încalc\ obliga]ia
exercit\rii activit\]ii de comer] cu bun\-credin]\, potrivit legii [i a uzan]elor
comerciale oneste atrage r\spunderea civil\, contraven]ional\ [i penal\ a
acestora (art.3 din Legea nr.11/1991).
32
R\spunderea civil\. ~n cazul s\vâr[irii unui act de concuren]\ neloial\,

comerciantul vinovat va putea fi obligat s\ `nceteze sau s\ `nl\ture actul
respectiv, s\ restituie documentele confiden]iale `nsu[ite f\r\ drept de la
de]in\torul lor legitim [i, dup\ caz, s\ pl\teasc\ desp\gubiri pentru daunele
pricinuite (art. 6 din lege).
R\spunderea contraven]ional\. S\v\r[irea unor fapte prev\zute de art. 4
din lege constituie contraven]ie, dac\ nu sunt s\vâr[ite `n astfel de condi]ii,
`ncât s\ fie considerate potrivit legii penale, infrac]iuni. Contraven]ia se
sanc]ioneaz\ cu o amend\ al c\rei cuantum este diferen]iat, `n func]ie de
abaterea s\vâr[it\ (art. 4 alin. 2 din lege).
Potrivit art. 17 alin. 1 C.p. "Infrac]iune este fapta care prezint\ pericol social,
s\vâr[it\ cu vinov\]ie [i prev\zut\ de legea penal\”.
R\spunderea penal\. Constituie infrac]iune de concuren]\ neloial\
s\vâr[irea faptelor prev\zute de articolul 5 din lege. Aceast\ infrac]iune se
pedepse[te cu `nchisoarea de la 6 luni la doi ani sau cu amend\ de la
25000000 lei la 50000000 lei.
33
TEM|
I. Verifica]i-v\ cuno[tin]ele:
1. Defini]i concuren]a onest\.
2. Enumera]i reglement\rile în vigoare, privind concuren]a.
3. Prezenta]i concuren]a neloial\.
4. Descrie]i actele sau faptele de concuren]\ neloial\.
5. Enumera]i domeniile excluse concuren]ei.
II. Analiza]i urm\toarele fapte de concuren]\ neloial\ [i stabili]i forma pe
care o îmbrac\:
1. "Constituie infrac]iune [i se pedepse[te cu închisoare de la 6 luni la 2
ani sau cu amend\ de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei (art.5 din Legea
nr.11/1991):
a) folosirea unei firme, inven]ii, m\rci, indica]ii geografice, unui desen sau
model industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau
unui ambalaj de natur\ a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt
comerciant (art.5 lit.a din Legea nr.11/1991);
b) punerea în circula]ie de m\rfuri contraf\cute [i/sau pirat, a c\ror
comercializare aduce atingere titularului m\rcii [i induce în eroare
consumatorul asupra calit\]ii produsului/ serviciului (art.5 lit.b din Legea
nr.11/1991)”.
2. "Constituie contraven]ii urm\toarele fapte, dac\ nu sunt s\vâr[ite în
astfel de condi]ii încât s\ fie considerate, potrivit legii penale, infrac]iuni
(art.4 din Legea nr.11/1991):
a) denaturarea clientelei unui comerciant prin folosirea leg\turilor stabilite
cu aceasta clientel\ în cadrul func]iei de]inute anterior la acel comerciant
(art.4 lit.g din lege);
b) comunicarea sau r\spândirea în public de c\tre comerciant de afirma]ii
asupra întreprinderii sale sau activit\]ii acesteia, menite s\ induc\ în eroare
[i s\ îi creeze o situa]ie de favoare în dauna unor concuren]i (art.4 lit.d din
lege)”.
34
II.3 AC}IONAREA ÎN SENSUL LIMIT|RII

ACTELOR RESTRICTIVE DE CONCUREN}|
"Atunci când politica concuren]ei este efectiv aplicat\, consumatorii au cele

mai mari beneficii.
Într-un timp al schimb\rilor, aplicarea politicii concuren]ei [i interesele
consumatorilor reprezint\ o leg\tura stabil\"
(Mario Monti, Comisar European responsabil cu politica în domeniul
concuren]ei).
II.3.1 Actele restrictive de concuren]\.
Defini]ie.
Doctrina define[te actele restrictive de concuren]\ sau
anticoncuren]iale ca fiind acele activit\]i contrar uzan]elor cinstite prin
care se urm\re[te restrângerea, împiedicarea sau denaturarea
concuren]ei în scopul acoperirii pie]ei sau a unui segment determinat al
pie]ei de c\tre agen]ii economici puternici în domeniul produc]iei [i
circula]iei m\rfurilor sau a presta]iilor de servicii.
Aceste acte anticoncuren]iale se mai numesc [i practici monopolistice.

Prin astfel de practici anticoncuren]iale, mecanismele pie]ei libere sunt grav
perturbate, rela]iile dintre agen]ii economici tinzând s\ devin\ monopoliste.
Elementele necesare func]ionarii corecte a pie]elor în România [i-au g\sit
expresia în prevederile Legii concuren]ei nr.21/1996, care are ca scop
protejarea, men]inerea [i stimularea concuren]ei în folosul consumatorilor
vizând crearea condi]iilor necesare pentru evaluarea comportamentului
agen]ilor economici pe baza unor principii unitare.
Potrivit doctrinei dar [i legii nr.21/1996 aceste practice restrictive de
concuren]\ sau monopoliste se pot clasifica în:
a) în]elegerile monopoliste [i practicile concertate;
b) abuzul de pozi]ie dominant\;
c) concentr\rile economice;
A. În]elegerile monopoliste [i practicile concertate.
Atât Legea nr.21/1996 (art.5) cât [i Tratatul Comunit\]ii Europene interzic
practicile monopoliste [i anticoncuren]iale [i a abuzului de pozi]ie dominant\
35
care au ca obiect sau ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea

concuren]ei.
Defini]ie.
Monopolul este acea combina]ie pe care o face o întreprindere pentru
a pune st\pânire pe o marf\, serviciu sau produs, pe o pia]a ori pe un
segment al pie]ei [i de a fixa dup\ interesul ei condi]iile de desfacere:
pre], calitate, cantitate, etc.
Forme. Monopolul poate fi:

1.-monopol de stat creat prin lege. Prin astfel de monopol statul î[i
rezerv\ prin lege, dreptul exclusiv de produc]ie [i de desfacere a anumitor
bunuri economice, respectiv de a desf\[ura anumite activit\]i economice.
2.-monopolul particular creat prin lege. Exploatarea prin societ\]ile
comerciale cointeresate la capitalul [i conducerea c\reia particip\ [i statul.
3.-monopolul creat prin organiza]ii de concentrare industrial\ [i
capitalist\ a întreprinderilor în scop de specula]ie, exploatate de mari
societ\]i comerciale sau grupuri de societ\]i comerciale.
Art.5 din Legea nr.21/1996 interzice orice în]elegeri între agen]ii
economici, asocia]iile de agen]i economici, deciziile luate de asocia]iile de
agen]i economici [i orice practici concertate care au sau pot avea ca obiect
restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concuren]ei pe pia]\ în
cazurile:
a) - fixarea concertat\ a pre]urilor de vânzare ori de cump\rare, a
tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor;
b) - limitarea sau controlul produc]iei, distribu]iei, dezvolt\rii tehnologice
ori investi]iilor;
c) - împ\r]irea pie]elor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe
criteriu teritorial, al volumului de vânz\ri [i achizi]ii ori pe alte criterii;
d) - aplicarea, în privin]a partenerilor comerciali, a unor condi]ii inegale la
prest\ri echivalente, provocând în acest fel unora dintre ei, un dezavantaj în
pozi]ia concuren]ial\;
e) - condi]ionarea încheierii unor contracte de acceptare de c\tre
parteneri a unor clauze stipulând presta]ii suplimentare care, nici prin natura
lor [i nici conform uzan]elor comerciale nu au leg\tur\ cu obiectul acestor
contracte;
36
f) - participarea, în mod concertat, cu oferte truncate la licita]ii sau la orice

alte forme de concurs de oferte;
g) - eliminarea de pe pia]\ a altor concuren]i, limitarea sau împiedicarea
accesului pe pia]a [i a libert\]ii exercit\rii concuren]ei de c\tre al]i agen]i
economici, precum [i în]elegerile de a nu cump\ra de la anumi]i agen]i
economici sau de a nu vinde c\tre anumi]i agen]i economici f\r\ o
justificare.
B. Abuzul de pozi]ie dominanta reprezint\ o practic\ restrictiv\ de

concuren]\ în situa]ia în care un agent economic se bucur\ pe pia]\ de
independen]\ [i preponderen]\ în raport cu concuren]ii s\i [i o folose[te în
scopul ob]inerii de profituri, care nu ar putea fi realizate în condi]iile unei
concuren]e licite [i normale.
Abuzul de pozi]ie dominant\ este prohibit dac\ îmbrac\ tr\s\turile
definitorii prev\zute de art.6 din Legea nr.21/1996. Abuzul de pozi]ie
dominanta poate consta în:
a) impunerea, în mod direct sau indirect, a pre]urilor de vânzare sau de
cump\rare, a tarifelor ori a altor clauze contractuale inechitabile [i refuzul de
a trata cu anumi]i furnizori sau beneficiari.
b) limitarea produc]iei, distribu]iei sau dezvolt\rii tehnologice în
dezavantajul utilizatorilor ori consumatorilor;
c) aplicarea, în privin]a partenerilor comerciali, a unor condi]ii inegale la
presta]ii echivalente, provocând în acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj
în pozi]ia concuren]ial\;
d) condi]ionarea încheierii unor contracte de acceptare, de c\tre
parteneri, a unor clauze stipulând presta]ii suplimentare care, nici prin
natura lor [i nici conform uzan]elor comerciale, nu au leg\tura cu obiectul
acestor contracte;
e) practicarea unor pre]uri excesive sau practicarea unor pre]uri de
ruinare, în scopul înl\tur\rii concuren]ilor, sau vânzarea la export sub costul
de produc]ie, cu acoperirea diferen]elor prin impunerea unor pre]uri
majorate consumatorilor interni;
f) exploatarea st\rii de dependen]\ în care se g\se[te un alt agent
economic fa]\ de un asemenea agent sau agen]i economici [i care nu
dispune de o solu]ie alternativ\ în condi]ii echivalente, precum [i ruperea
rela]iilor contractuale pentru singurul motiv c\ partenerul refuza s\ se
supun\ unor condi]ii comerciale nejustificate.
37
C. Concentrarea economic\ este opera]iunea prin care doi sau mai mul]i
agen]i economici fuzioneaz\ sau convin s\ se supun\ în mod durabil unei
conduceri unice.
Potrivit art.12 din Legea nr.21/1996, sunt interzise concentr\rile
economice, având ca efect crearea sau consolidarea unei pozi]ii
dominante, care conduc la restrângerea, înl\turarea sau denaturarea
concuren]ei pe pia]\.
Concentrarea se poate realiza fie prin fuziune fie prin ob]inerea
controlului direct sau indirect asupra altor agen]i economici (art.10, lin.2 din
lege).
Concentr\rile economice interzise au elemente definitorii de natura
cantitativ\ [i calitativ\.
Din punct de vedere cantitativ legea prevede un prag valoric al cifrei de
afaceri cumulat\ a cel pu]in 2 agen]i economici implica]i de peste
10.000.000 EURO, fiecare agent economic realizând cel pu]in o cifr\ de
afaceri mai mare de 4.000.000 EURO fiecare.
Legea nr.21/1996 este un cadru legislativ de prevenire a practicilor
anticoncuren]iale [i reglementeaz\ exercitarea supravegherii agen]ilor
economici de c\tre organe autonome de concuren]\: Consiliul Concuren]ei
[i Oficiul Concuren]ei.
II.3.2. FIXAREA SAU IMPUNEREA PRE}URILOR

DE MONOPOL {I DUMPING
Pe lâng\ practicile anticoncuren]iale sanc]ionabile, în opera]iunile de

import-export sunt aplicabile norme de drept interna]ional în materia
reprim\rii dumping-ului la import, reprim\rii subven]iilor la produsele
importate; adaptarea m\surilor de salvgardare care au ca scop reprimarea
importurilor de produse în condi]ii sau cantit\]i de natur\ s\ produc\
prejudicii produc\torilor na]ionali de produse similare [i adoptarea de
m\suri preventive ale dumping-ului la export.
Reglement\rile interna]ionale aplicabile în domeniu sunt: Conven]ia
Uniunii de la Paris, pentru protec]ia propriet\]ii industriale (23 martie 1883);
Acordul GATT (Geneva 1947); Codul Anti-dumping semnat la Geneva 1979
[i ratificat [i de România în 1980, Acordul de la Marrakech (15 aprilie 1994)
privind crearea Organiza]iei Mondiale de Comer] (OMC,), Tratatul de la
Maastricht (1992).
38
În principiu, cel mai important document, care guverneaz\ rela]iile

economice externe este Codul Anti-dumping, elaborat sub egida GATT
(General Agreement on Tarrifs and Trade) [i semnat la Geneva în 1979
(runda Tokio), ratificat de România prin Decretul nr.183/1980.
Acest Cod antidumping prevede m\suri pentru reprimarea practicilor
neloiale în rela]iile economice interna]ionale în special, a[a numitele
drepturi antidumping [i drepturi compensatorii [i sanc]ioneaz\ subven]iile la
export.
În România, reprimarea dumpingului are loc în condi]iile
H.G.nr.228/1992, privind protejarea produc\torilor na]ionali [i ai pie]ei
interne de competi]ie neloial\, rezultat\ din importul unor produse la pre] de
dumping sau subven]ionat, precum [i de exportul la pre]urile sub nivelul
celor practicate pe pia]a intern\.
Pre]ul de dumping - reprezint\ un pre] mai mic decât pre]ul pie]ei [i chiar
sub nivelul costurilor de produc]ie, pentru p\trunderea [i acapararea pie]ei
[i înl\turarea concuren]ei.
Reprimarea antidumpingului const\ în aplicarea unor taxe antidumping
de c\tre statul de import, a c\rui economie na]ionala a suferit pagube.
Forme. Dumpingul prezint\ mai multe forme:
1. dumpingul de m\rfuri, considerat ca fiind importul unor produse la un
pre] inferior valorii lor normale.
2. dumpingul de serviciu, const\ în concuren]a neloial\ s\vâr[it\ în
domeniul serviciilor de c\tre agentul economic prestator în afara ]arii.
3. dumpingul valutar, const\ în devalorizarea deliberat\ a monedei
na]ionale, sub valoarea ei real\ cu scopul de a ieftini exporturile statului
respectiv.
4. dumpingul social, este un fals dumping [i const\ în ieftinirea
produselor destinate exportului.
Sanc]ionarea dumpingului const\ în obligarea importatorului la plata
unor sume de bani, ca titlu de tax\ antidumping.
Taxa antidumping este o tax\ stabilit\ de statul de import pentru a
compensa pagubele suferite de economia sa na]ional\.
39
TEM|
I. Verificarea cuno[tin]elor:
1. Enumera]i practicile anticoncuren]iale.
2. Ar\ta]i formele de manifestare a practicilor monopoliste.
3. Clasifica]i formele de monopol.
4. Analiza]i practicile restrictive înscrise în art.5 [i art.6 din Legea
nr.21/1996.
5. Defini]i pre]ul de dumping.
6. Explica]i de ce practic\ unii agen]i economici pre]ul de dumping.
II. STUDII DE CAZ
Analiza]i aspectele de mai jos [i ar\ta]i despre ce practic\

anticoncuren]ial\ se face vorbire:
1) "În 1998 Comisia Europeana a interzis o în]elegere prin care doi
produc\tori [i doi comercian]i de zah\r din Marea Britanie adoptau o strategie
comun\ care ducea la cre[terea pre]ului zah\rului. În justificarea deciziei s-
a ar\tat faptul ca, pentru consumatorul final, în]elegerea a dus la cre[terea
pre]ului de vânzare a zah\rului mai mult decât ar fi existat concuren]a liber\".
(Sursa: Politica de Concuren]\ în Europa [i cet\]eanul, Comisia
European\, 2002)
2) "O societate american\, Continental Can, [i-a asigurat prin intermediul
filialei sale belgiene, Europemballage Corp, controlul asupra celui mai mare
produc\tor german în domeniul ambalajelor metalice u[oare (cutii de
conserve) [i închiderii metalice (capace de borcan,etc.). Dup\ aceea grupul
american a ob]inut participarea majoritar\ la primul fabricant de ambalaje din
Benelux. Rezultatul a fost ca, în acea perioad\, societatea american\
respectiv\ nu avea concuren]i în zona de N-E a Pie]ei Comune.
Curtea de Justi]ie Europeana a interzis asemenea practic\.
(Decizia CEJ din
1973 în cazul Afacerii
Continental Can).
40
UNITATEA III. Temeiuri contractuale
Temeiuri
contractuale
III.1 IDENTIFICAREA CARACTERISTICILOR
CONTRACTELOR COMERCIALE
Contractul, ca principal izvor de obliga]ii civile [i comerciale, este cel mai

important [i eficient act juridic pentru desf\[urarea activit\]ii economico-
sociale, indispensabil societ\]ii, atât în practica civil\ cât [i în cea comercial\.
Contractul este un acord între dou\ sau mai multe persoane fizice sau
juridice încheiat cu scopul de a crea, modifica sau stinge un raport juridic.
In ceea ce prive[te clasificarea contractelor, în literatura juridic\ au fost
concretizate urm\toarele criterii de clasificare:
dup\ manifestarea de voin]a a persoanelor;
in func]ie de modul de formare a contractelor ;
dup\ modul in care se echivaleaz\ presta]ia unei par]i ;
dup\ modul de executare ;
in func]ie de reglementarea legala ;
in func]ie de caracterul contractelor;
a) Dup\ manifestarea de voin]a a persoanelor distingem contracte
unilaterale si contracte sinalagmatice. Contractele unilaterale sunt acele
contracte in care numai una dintre par]i î[i asum\ obliga]ii. Contractul juridic
sinalagmatic da na[tere la obliga]ie reciproce intre par]i.
b) In func]ie de modul de formare a contractelor deosebim contracte
consensuale, contracte reale [i contracte solemne. Contractele consensuale
sunt acele contracte care se încheie prin simplul acord de voin]a al p\r]ilor,
simpla lor manifestare de voin]a, neînso]it\ de nici un fel de forma, fiind
suficienta pentru formarea valabila a contractului Contractele reale se bazeaz\
pe consim]\mântul p\r]ilor, dar pe lâng\ acordul de voin]a este necesara si
remiterea bunului ( a obiectului contractului) Contractul solemn este acela care
necesita pe lâng\ acordul de voin]\ al par]ilor si îndeplinirea unor forme
solemne, prev\zute de lege. Acest contract necesita forma solemna ca o
condi]ie sine qua non .
c) Dup\ modul in care se echivaleaz\ presta]ia unei par]i deosebim intre
contractul cu titlu oneros [i contractul cu titlu gratuit. Contractul oneros este
41
acela in care fiecare parte voie[te a-si procura un avantaj. Contractul cu titlu
gratuit sau de binefacere este acela in care una din par]i voie[te a procura, f\r\
echivalent, un avantaj celeilalte.
d) Dup\ modul de executare distingem contracte cu executare imediata [i
contracte cu executare succesiva. Spre deosebire de contractele cu executare
imediat\, a c\ror executare se produce intr-un singur moment, contractele cu
executare succesiv\ se execut\ treptat, în timp (în mai multe etape), fie sub
forma unei presta]ii periodice, fie sub forma unei succesiuni de presta]ii.
e) In func]ie de reglementarea legal\ deosebim contracte numite [i
contracte nenumite. Sunt numite acele contracte ce corespund unei opera]iuni
juridice determinate si care sunt nominalizate in legisla]ia civila Sunt nenumite
acele contracte care sunt nominalizate, ca
figuri juridice distincte, in legisla]ie .
f) În func]ie de caracterul contractelor
deosebim contracte principale [i contracte
accesorii. Se numesc principale acele
contracte care au o existen]\ de-sine
st\t\toare si a c\ror soarta nu este legat\
de aceea a altor contracte încheiate de
p\r]i. Contractele accesorii înso]esc unele
contracte principale, de a c\ror soarta
depind.
Încheierea contractelor implic\ trei
componente: oferta (propunerea de a
contracta), acceptarea (manifestarea
voin]ei de a contracta din partea
destinatarului ofertei) [i în final, întâlnirea
concordat\ dintre ofert\ [i acceptare.
Oferta reprezint\ propunerea de a
contracta, efectuat\ de c\tre o persoan\
(ofertant), unei alte persoane determinate.
Este primul pas spre formarea acordului de voin]\ [i trebuie s\ îndeplineasc\
condi]iile generale de validitate [i condi]iile speciale pentru a se distinge de
propunerea de negociere [i pentru a avea efecte juridice. În ceea ce prive[te
forma, oferta poate fi f\cut\ în orice form\: în scris, verbal, tacit.
Acceptarea const\ în manifestarea de voin]\ a destinatarului ofertei de a
încheia contractul, în condi]iile prev\zute în oferta ce i-a fost adresat\ în acest
scop. Sub aspectul formei, acceptarea poate fi expres\ sau tacit\.
Încheierea contractului se realizeaz\ în momentul în care acceptarea
întâlne[te oferta, astfel dac\ p\r]ile sunt prezente, momentul încheierii
contractului este acela al realiz\rii pure [i simple. Dac\ contractul se încheie
42
prin telefon se consider\ c\ p\r]ile sunt fa]\ în fa]\. Locul încheierii contractului
este acela unde se afl\ p\r]ile în momentul realiz\rii acordului de voin]\. În
situa]ia în care contractul se încheie prin telefon, locul încheierii acestuia este
considerat a fi sediul sau domiciliul ofertantului.
Momentul încheierii contractului prin coresponden]\ se realizeaz\ atunci
când acceptarea a ajuns la ofertant, întrucât se consider\ c\ ofertantul a luat
la cuno[tin]\ imediat de con]inutul accept\rii, dup\ momentul primirii
coresponden]ei. Locul încheierii contractului, într-o asemenea situa]ie, este
considerat a fi locul unde ofertantul a receptat accep]iunea.
Efectele contractelor sunt reprezentate de na[terea, modificarea sau
stingerea unor drepturi [i obliga]ii între p\r]ile contractante, iar uneori fa]\ de
ter]e persoane. Principalele aspecte ce privesc efectele contractului sunt:
obligativitatea contractului între p\r]ile contractante, relativitatea efectelor
contractului fa]\ de ter]i, efectele specifice ale contractului bilateral.
A) Principiul for]ei obligatorii a contractului este important deoarece:

obliga]iile contractuale trebuie s\ fie respectate întotdeauna cu bun\-credin]\;
p\r]ile contractante sunt ]inute s\ execute, una fa]\ de cealalt\, obliga]iile la
care s-au îndatorat la termene [i în condi]iile stabilite; în cazul unui litigiu for]a
obligatorie a contractului se impune [i instan]ei de judecat\, care este obligat\
s\ ]in\ seama de con]inutul contractului, dup\ cum a fost stabilit prin voin]a
p\r]ilor contractante; contractul nu poate fi revocat prin voin]a uneia din p\r]ile
contractante.
B) Principiul relativit\]ii efectelor contractului fa]\ de ter]i const\ în faptul c\

for]a contractului nu are, de regul\, efecte fa]\ de ter]i. Ter]ii sunt persoane
str\ine de contract, care nu au participat nici direct, nici indirect la încheierea
contractului.
C) Contractul bilateral este contractul care genereaz\, la data încheierii lui,

obliga]ii reciproce [i interdependente în sarcina ambelor p\r]i. Din
reciprocitatea [i interdependen]a obliga]iilor caracteristice contractelor
bilaterale, decurg anumite efecte specifice: excep]ia de neexecutare,
rezolu]iuna contractului [i suportarea riscului contractual.
Când una din p\r]i nu [i-a executat propria obliga]ie dar pretinde celeilalte
p\r]i s\ [i-o execute, partea c\reia i se pretinde executarea va putea s\ se
opun\, invocând excep]ia de neexecutare. Condi]iile de invocare a excep]iei
sunt urm\toarele: obliga]iile reciproce ale p\r]ilor s\-[i aib\ temeiul în acela[i
contract, neexecutarea s\ nu se datoreze faptei celui ce invoc\ excep]ia,
p\r]ile s\ nu fi convenit un termen de executare a uneia dintre obliga]iile
43
reciproce. Excep]ia suspend\ executarea obliga]iilor de c\tre cel care o invoc\,

pân\ în momentul în care cealalt\ parte î[i va îndeplini obliga]ia ce îi revine.
Un alt efect specific contractului bilateral este rezolu]iuna contractului, ceea
ce înseamn\ c\, o parte a început s\-[i execute obliga]ia, cealalt\ parte refuz\
în mod culpabil s\ [i-o execute pe a sa. Rezolu]iunea contractului este o
sanc]iune a neexecut\rii culpabile a contractului bilateral constând în
desfiin]area retroactiv\ a acestuia [i repunerea p\r]ilor în situa]ia anterioar\
încheierii contractului.
Atunci când una din p\r]i se afl\ în imposibilitate fortuit\ de a-[i executa
obliga]iile, din cauza unor situa]ii independente de voin]a sa, apare problema
riscului contractului. Acesta este
suportat de c\tre debitorul obliga]iei
imposibil de executat.
Raportul juridic contractual confer\
creditorului dreptul de a pretinde
debitorului s\ îndeplineasc\ sau s\
execute o presta]ie pozitiv\ sau
negativ\. Executarea obliga]iei
contractuale se poate face în dou\
moduri: executarea direct\ (în natura
sa specific\) [i executarea indirect\
(prin echivalent b\nesc). Executarea
direct\ poate fi de dou\ feluri:
voluntar\ (plata de bun\voie) [i
executare silit\ a presta]iei.
În ceea ce prive[te plata,
executarea obliga]iei se face de c\tre
debitor, în general, de bun\voie, prin
plat\. În sens juridic, prin plat\ se
în]elege executarea oric\rei obliga]ii în
cadrul unui raport juridic obliga]ional,
constând în livrarea unor produse,
prestarea unor servicii, executarea unor lucr\ri, transmiterea dreptului de
proprietate sau restituirea unei sume de bani. În principiu, plata poate fi f\cut\
de oricine: de debitor, de reprezentantul s\u, de orice persoan\ interesat\ sau
neinteresat\. Exist\ excep]ii de la aceast\ regul\, [i anume, în momentul în
care p\r]ile au stabilit expres prin acordul lor de voin]\ c\ plata nu poate fi
f\cut\ decât de debitor; în cazul obliga]iei de a da un lucru cert, plata poate fi
f\cut\ numai de proprietarul acelui lucru; obliga]ia de a face ceva deosebit,
având un caracter personal trebuie s\ fie executat\ numai de debitor.
44
Obiectul pl\]ii const\ exact în ceea ce p\r]ile au stabilit în raportul

obliga]ional, creditorul nefiind silit s\ primeasc\ alt lucru decât cel datorat.
Plata urmeaz\ s\ se fac\ atunci când datoria a ajuns la scaden]\, adic\ a
devenit exigibil\ iar p\r]ile sunt libere s\ determine prin contract momentul
pl\]ii. Dac\ obliga]ia este cu termen, plata este exigibil\ la termenul stabilit de
p\r]i, creditorul nu poate pretinde plata înainte de îndeplinirea acestui termen.
P\r]ile pot stipula în contractul comercial c\-[i rezerv\ facultatea de a opta
ulterior pentru plata integral\ sau pentru plata e[alonat\. Obliga]ia debitorului
se consider\ îndeplinit\ numai atunci când creditorul prime[te efectiv [i integral
plata.
În ceea ce prive[te locul pl\]ii, potrivit art. 59 din Codul comercial român,
„orice obliga]ie comercial\ trebuie s\ fie executat\ în locul ar\tat prin contract
sau în locul care ar rezulta din natura opera]iunii, ori din inten]ia p\r]ilor
contractante. În lips\ de o clauz\ expres\, contractul trebuie s\ fie executat în
locul unde cel ce s-a obligat î[i avea stabilimentul s\u comercial (cl\dire, local,
etc.) sau cel pu]in domiciliul ori re[edin]a, la formarea contractului. Dac\ îns\
urmeaz\ a se preda un lucru determinat, care dup\ cuno[tin]a p\r]ilor se
g\sea într-alt\ parte în momentul form\rii contractului, atunci predarea se va
face în acel loc".
Dovada pl\]ii se face de debitor, dac\ sus]ine c\ a efectuat-o sau de
creditor, dac\ pretinde c\ nu a fost executat\.
Principala modalitate de încetare a contractelor comerciale este stingerea

obliga]iilor prin plat\, care const\ în executarea obliga]iilor în conformitate cu
principiul execut\rii în natur\.
Dup\ cum stingerea obliga]iei a dus sau nu la realizarea crean]ei
creditorului, distingem: moduri de stingere care duc la realizarea crean]ei
creditorului, adic\ la satisfacerea dreptului s\u de crean]\; moduri de stingere
a obliga]iilor care nu duc la realizarea crean]ei creditorului.
A) Modurile de stingere a obliga]iilor care duc la realizarea crean]ei

creditorului sunt: compensa]ia, confuziunea [i darea în plat\.
Compensa]ia este un mijloc de stingere a dou\ obliga]ii reciproce [i de
aceea[i natur\, existente între dou\ persoane, în situa]ia în care fiecare parte
este, concomitent, creditoare [i debitoare a celeilalte p\r]i.
Confuziunea const\ în întrunirea în aceea[i persoan\ atât a calit\]ii de
debitor, cât [i a aceleia de creditor, în cadrul aceluia[i raport juridic obliga]ional.
În raporturile dintre persoanele fizice confuziunea opereaz\ cu ocazia
succesiunii, atunci când creditorul succede pe debitor [i invers. Între persoane
juridice confuziunea intervine în procesul reorganiz\rii lor prin comasare.
45
Darea în plat\ const\ în acceptarea de c\tre creditor, la propunerea

debitorului, de a primi o alt\ presta]ie în locul celei pe care debitorul era obligat
ini]ial s-o execute. Darea în plat\ stinge datoria, ca [i plata. Dac\ noua
presta]ie const\ în a da un bun individual determinat, cel care face darea în
plat\ trebuie s\ fie proprietarul lucrului care înlocuie[te vechea presta]ie.
B) Modurile de stingere a obliga]iilor care nu duc la realizarea crean]ei

creditorului sunt: remiterea datoriei, imposibilitatea de executare, prescrip]ia
extinctiv\, decesul uneia dintre p\r]i.
Remiterea datoriei sau iertarea de datorie const\ în renun]area de c\tre
creditor, cu consim]\mântul debitorului, la dreptul s\u de crean]\. Din
momentul realiz\rii acordului de voin]\, obliga]ia se stinge, iar creditorul nu va
putea ulterior s\ pretind\ satisfacerea crean]ei sale.
Imposibilitatea de executare stinge obliga]ia în situa]ia în care executarea a
devenit imposibil\ prin pieirea obiectului ei, dintr-o cauz\ neimputabil\
debitorului. Imposibilitatea trebuie s\ fie datorat\ unor cauze externe, având
caracterul unui eveniment de for]\ major\.
Prescrip]ia extinctiv\ reprezint\ stingerea dreptului creditorului de a se
adresa cu ac]iune în instan]\ pentru valorificarea crean]ei sale, ca urmare a
faptului c\ nu a valorificat-o în timp util stabilit de lege.
Decesul uneia dintre p\r]i duce la stingerea acelor obliga]ii la na[terea
c\rora s-au avut în vedere, în mod deosebit, însu[irile personale ale p\r]ilor
sau ale uneia dintre p\r]i.
TEM|
1. Defini]i contractul ca izvor de obliga]ii.
2. Enumera]i componentele încheierii contractului.
3. Defini]i oferta.
4. Clasifica]i efectele contractului.
5. Prezenta]i modurile de încetare a obliga]iilor.
II. Analiza]i criteriile de clasificare a contractelor, indicând tipurile de
contracte [i elementele specifice fiec\ruia.
46
III. 2. ÎNTOCMIREA DOCUMENTA}IEI

PRIVIND ÎNFIIN}AREA SOCIET|}ILOR
COMERCIALE
Societatea comercial\ se constituie în baza unor actelor constitutive,

înso]ite de formalit\]i. Noua persoan\ juridic\ este supus\ autoriz\rii din
partea puterii publice. În urma constituirii legale, societatea comercial\ cap\t\
elementele esen]iale ale unei persoane juridice (patrimoniu, elemente de
identificare proprii, organe proprii, etc.).
Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 , societatea in nume colectiv
sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea
pe ac]iuni si in comandita pe ac]iuni sau cu r\spundere limitata se constituie
prin contract de societate si statut. Societatea cu r\spundere limitata se poate
constitui si prin actul de voin]\ al unei singure persoane. In acest caz se
întocme[te numai statutul. Contractul de societate si statutul pot fi încheiate
sub forma unui înscris unic denumit act constitutiv. Aceasta, deoarece, de
regula statutul cuprinde acelea[i clauze ca si contractul dar formulate intr-un
mod mai explicit. In concep]ia legii, sintagma act constitutiv desemneaz\ atât
înscrisul unic cât si contractul de societate [i statutul societ\]ii.
III.2.1 CONTRACTUL DE SOCIETATE
Contractul de societate este un contract pe baza c\ruia dou\ sau mai multe
persoane convin s\ pun\ ceva în comun, constituind o societate comercial\,
pentru a ob]ine foloase materiale pe care s\ le împart\ între ele în vederea
satisfacerii nevoilor lor obi[nuite de trai.
Contractul de societate pre-

zint\ urm\toarele caractere:
solemn,
multilateral
patrimonial
oneros
comutativ
comercial.
47
A) Caracterul solemn
Contractul de societate este un contract solemn, încheierea lui in forma
autentic\ fiind cerute de lege sub sanc]iunea nulit\]ii.
B) Caracterul multilateral
Pentru formarea valabila a contractului societ\]ii, legea impune participarea
a cel pu]in doi asocia]i, iar pentru societatea pe ac]iuni un num\r de cel pu]in 5
asocia]i ( art. 10 alin. (2) din Legea nr. 31/1990) .
Societatea cu r\spundere limitat\ se poate constitui si prin actul de voin]a al
unei singure persoane.
C) Caracterul oneros
Contractul societ\]ii comerciale este cu titlu oneros, fiecare contractant
urm\rind prin participarea sa la constituirea societ\]ii un folos propriu:
ob]inerea de beneficii.
C) Caracterul comutativ
Contractul este comutativ în sensul ca întinderea obliga]iei de aport a
fiec\rui asociat este cunoscut\ din momentul încheierii contractului.
D) Caracterul comercial
Caracterul comercial al contractului este dat de obiectul de activitate al
viitoarei societ\]i, convenit de asocia]i. Acesta este si criteriul de distinc]ie
dintre contractul prin care se constituie o societate civil\ [i contractul care st\
la baza constituirii societ\]ii comerciale.
Contractul de societate trebuie s\ îndeplineasc\ anumite cerin]e pentru a fi
socotit valabil. Este vorba de condi]iile de fond generale ale contractului,
prev\zute de Codul civil (cu aplicabilitate la orice conven]ie), condi]iile de fond
speciale [i anumite condi]ii de form\.
Condi]iile de fond generale ale contractului de societate sunt:

consim]\mântul
capacitatea de a contracta
cauza
obiectul
A) Consim]\mântul asocia]ilor are la baz\ principiul libert\]ii de asociere. În
virtutea acestui principiu, dreptul persoanelor fizice [i al persoanelor juridice de
a se asocia [i constitui societ\]i comerciale nu poate fi îngr\dit. Societatea este
o asociere a dou\ sau mai multe persoane în vederea realiz\rii unui scop
lucrativ. Sc\derea num\rului asocia]ilor sub acest num\r minim provoac\, în
principiu, dizolvarea societ\]ii. În cazuri excep]ionale, îns\, o societate poate fi
48
constituit\ [i de o singur\ persoan\, cum este cazul societ\]ii cu r\spundere

limitat\ cu asociat unic.
B) În ceea ce prive[te capacitatea de a contracta, aceasta se analizeaz\ în

privin]a semnatarilor actului constitutiv, respectiv a fondatorilor. Fondatorii
societ\]ii sunt persoanele care semneaz\ actul constitutiv [i acelea care au un
rol important la înregistrare. Ei sunt primii administratori, sau, dup\ caz, primii
membri ai consiliului de administra]ie. Fondatorii nu trebuie s\ fi fost
condamna]i de anumite infrac]iuni [i sunt r\spunz\tori în solidar pentru
neînregistrarea societ\]ii într-un termen de 15 zile de la data semn\rii actului
constitutiv.
În privin]a persoanelor fizice, capacitatea de a contracta este cea din dreptul
comun, incapabilul neputând deveni asociat fondator într-o societate
comercial\. Orice persoan\ fizic\ poate, în principiu, s\ devin\ asociat într-o
societate comercial\, fie direct, prin semnarea unui contract de societate în
calitate de asociat fondator, fie prin dobândirea ulterioar\ de ac]iuni. Legea
societ\]ilor comerciale instituie unele incapacit\]i speciale de folosin]\ în
privin]a dreptului de a se asocia sau de a constitui societ\]i comerciale
persoanelor fizice autoare ale unor fapte penale precum [i persoanelor fizice
condamnate pentru s\vâr[irea unor infrac]iuni ce au ca element comun
în[elarea încrederii.
În privin]a persoanelor juridice, voca]ia cestora de a lua parte la constituirea
unei societ\]i comerciale depinde de specialitatea capacit\]ii de folosin]\, ceea
ce semnific\ faptul c\ o persoan\ juridic\ se poate asocia în vederea
constituirii unei societ\]i comerciale numai dac\ actul juridic al asocierii pentru
constituirea unei societ\]i comerciale corespunde scopului s\u statutar. În
privin]a persoanelor juridice, legea instituie o incapacitate special\ de folosin]\:
o persoan\ juridic\ nu poate fi asociat unic decât la o singur\ societate
unipersonal\, iar dac\ ea îns\[i este o societate unipersonal\, nu va putea
avea calitatea de asociat unic într-o alt\ societate unipersonal\.
C) Cauza contractului de societate este un element constitutiv al

contractului, o condi]ie de validitate care reprezint\ cauza obliga]iilor asumate
de fiecare dintre p\r]ile contractului. Cauza actului constitutiv lipse[te, este
fals\ sau ilicit\ în cazul societ\]ilor fictive.
D) Obiectul contractului de societate const\ în:

presta]iile la care se oblig\ asocia]ii [i care se pot materializa în aporturile
acestora în numerar, în natur\, în munc\ sau prest\ri de servicii;
activitatea societ\]ii comerciale, respectiv faptele de comer] pe care le
s\vâr[e[te societatea comercial\.
49
Obiectul contractului de societate comercial\ poate consta în produc]ia [i

comercializarea de m\rfuri, prest\ri de servicii, executarea unor lucr\ri. Trebuie
s\ fie determinat, posibil, licit [i moral.
Contractul de societate trebuie s\ îndeplineasc\ [i anumite condi]ii de fond
speciale, [i anume:
constituirea unui fond comun prin aporturile asocia]ilor;
obliga]ia de fidelitate;
participarea la beneficii [i pierderi.
Aporturile asocia]ilor, în general, pot fi constituite în numerar, în natur\ sau
în industrie. Aporturile în natur\ constau, dup\ caz, în bunuri mobile sau
imobile ori în bunuri incorporale (crean]e, titluri de valoare, transfer de
tehnologie, drepturi de proprietate intelectuale sau industrial\, fond de comer],
etc.). Aportul în industrie poate consta în munca sau cuno[tin]ele de
specialitate (know how) ale unuia sau mai multor asocia]i.
Împ\r]irea beneficiilor sau pierderilor este un alt element caracteristic al
contractului de societate. Asocia]ii î[i risc\ aporturile pe care le pun în comun
pentru a ob]ine un profit.
Ca act constitutiv al societ\]ii, contractul de societate trebuie s\ cuprind\
anumite clauze (elemente) care s\ stabileasc\ rela]iile dintre asocia]i. Aceste
clauze sunt prev\zute de Legea societ\]ilor comerciale, diferen]iat în func]ie de
forma juridic\ a societ\]ii.
Pe lâng\ clauzele comune, contractul de societate trebuie s\ cuprind\ [i
anumite clauze specifice unei anumite forme juridice de societate comercial\.
Clauzele expres prev\zute de lege trebuie, în mod obligatoriu, s\ fie cuprinse
în contractul de societate. În cazul nerespect\rii acestei obliga]ii, societatea nu
va putea fi înmatriculat\.
Actul constitutiv al societ\]ii în nume colectiv, în comandit\ simpl\ sau cu
r\spundere limitat\ trebuie s\ cuprind\:
50
datele de identificare a asocia]ilor; la societatea în comandit\ simpl\ se

vor ar\ta [i asocia]ii comandita]i;
forma, denumirea [i sediul social;
obiectul de activitate al societ\]ii, cu precizarea domeniului [i a activit\]ii
principale;
capitalul social, cu men]ionarea aportului fiec\rui asociat, în numerar sau
în natur\, valoarea aportului în natur\ [i modul evalu\rii. La societ\]ile cu
r\spundere limitat\ se vor preciza num\rul [i valoarea nominal\ a p\r]ilor
sociale, precum [i num\rul p\r]ilor sociale atribuite fiec\rui asociat pentru
aportul s\u;
asocia]ii care reprezint\ [i administreaz\ societatea sau administratorii
neasocia]i, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit [i dac\ ei
urmeaz\ s\ le exercite împreun\ sau separat;
partea fiec\rui asociat la beneficii [i la pierderi;
sediile secundare - sucursale, agen]ii, reprezentan]e sau alte asemenea
unit\]i f\r\ personalitate juridic\ -, atunci când se înfiin]eaz\ o dat\ cu
societatea, sau condi]iile pentru înfiin]area lor ulterioar\, dac\ se are în vedere
o atare înfiin]are;
durata societ\]ii;
modul de dizolvare [i de lichidare a societ\]ii.
Actul constitutiv al societ\]ii pe ac]iuni sau în comandit\ pe ac]iuni va

cuprinde:
datele de identificare a fondatorilor; la societatea în comandit\ pe ac]iuni
vor fi men]iona]i [i asocia]ii comandita]i;
forma, denumirea [i sediul social;
obiectul de activitate al societ\]ii, cu precizarea domeniului [i a activit\]ii
principale;
capitalul social subscris [i cel v\rsat [i, în cazul în care societatea are un
capital autorizat, cuantumul acestuia;
natura [i valoarea bunurilor constituite ca aport în natur\, num\rul de
ac]iuni acordate pentru acestea [i numele sau, dup\ caz, denumirea persoanei
care le-a adus ca aport;
num\rul [i valoarea nominal\ a ac]iunilor, cu specificarea dac\ sunt
nominative sau la purt\tor;
dac\ sunt mai multe categorii de ac]iuni, num\rul, valoarea nominal\ [i
drepturile conferite fiec\rei categorii de ac]iuni;
orice restric]ie cu privire la transferul de ac]iuni;
51
datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administra]ie,

respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere;
puterile conferite administratorilor [i, dup\ caz, directorilor, [i dac\ ei
urmeaz\ s\ le exercite împreun\ sau separat;
datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar;
clauze privind conducerea, administrarea, func]ionarea [i controlul
gestiunii societ\]ii de c\tre organele statutare, num\rul membrilor consiliului de
administra]ie sau modul de stabilire a acestui num\r;
puterile de reprezentare conferite administratorilor [i, dup\ caz,
directorilor, respectiv membrilor directoratului, [i dac\ ei urmeaz\ s\ le exercite
împreun\ sau separat;
durata societ\]ii;
modul de distribuire a beneficiilor [i de suportare a pierderilor;
sediile secundare - sucursale, agen]ii, reprezentan]e sau alte asemenea
unit\]i f\r\ personalitate juridic\ -, atunci când se înfiin]eaz\ o dat\ cu
societatea, sau condi]iile pentru înfiin]area lor ulterioar\, dac\ se are în vedere
o atare înfiin]are;
orice avantaj special acordat, în momentul înfiin]\rii societ\]ii sau pân\ în
momentul în care societatea este autorizat\ s\ î[i înceap\ activitatea, oric\rei
persoane care a participat la constituirea societ\]ii ori la tranzac]ii conducând
la acordarea autoriza]iei în cauz\, precum [i identitatea beneficiarilor unor
astfel de avantaje;
num\rul ac]iunilor comanditarilor în societatea în comandit\ pe ac]iuni;
cuantumul total sau cel pu]in estimativ al tuturor cheltuielilor pentru
constituire;
modul de dizolvare [i de lichidare a societ\]ii.
III.2.2 STATUTUL SOCIET|}II este conceput ca un act constitutiv

dezvolt\tor al contractului de societate, menit s\-i întregeasc\ cuprinsul
acestuia. Necesitatea statutului, ca al doilea act constitutiv, este impus\ de
specificul societ\]ii pe ac]iuni, în comandit\ pe ac]iuni sau cu r\spundere
limitat\.
Datorit\ complexit\]ii acestor societ\]i este necesar ca, plecând de la
clauzele contractului de societate, statutul s\ reglementeze ceea ce le este
propriu, în special aspectele legate de organizarea [i func]ionarea societ\]ii.
Aceast\ reglementare special\ poate face obiectul statutului, ca act constitutiv
distinct, sau poate fi încorporat în înscrisul unic. Alegerea apar]ine asocia]ilor.
Statutul societ\]ii este un act juridic de natur\ contractual\. Ca [i contractul
de societate, statutul societ\]ii reprezint\ o în]elegere a asocia]ilor. Obiectul
52
statutului îl constituie stabilirea regulilor de organizare, conducere [i

func]ionare a societ\]ii. Întrucât statutul societ\]ii este o conven]ie, înseamn\
c\ pentru valabilitatea sa trebuie s\ fie îndeplinite condi]iile generale ale
contractului, prev\zute de Codul civil (capacitate, consim]\mânt, obiect,
cauz\).
Statutul societ\]ii trebuie s\ cuprind\ în mod obligatoriu anumite clauze.
Statutul nu repet\ clauzele contractului de societate. El dezvolt\ elementele
contractului de societate privind organizarea, conducerea [i func]ionarea
societ\]ii [i anume:
modul de constituire [i func]ionare a organelor de deliberare [i
administrare a societ\]ii;
condi]iile de adoptare a hot\rârilor;
organele de control asupra gestiunii societ\]ii;
întocmirea bilan]ului [i a contului de profit [i pierderi;
repartizarea beneficiilor.
Clauzele contractului trebuie s\ fie concordante cu cele ale contractului de
societate. În caz contrar, înmatricularea societ\]ii va fi refuzat\.
TEM|
Defini]i contractul de societate.
2. Prezenta]i caracterele contractului de societate.
3. Enumera]i clauzele obligatorii ale statutului societ\]ii.
4. Prezenta]i elementele de con]inut ale actului constitutiv al societ\]ii în
nume colectiv.
5. Analiza]i elementele de con]inut ale actului constitutiv al societ\]ii pe
ac]iuni?
II .Enumera]i condi]iile de fond generale [i speciale ale contractului de
societate [i analiza]i fiecare condi]ie în parte.
53
III.3 UTILIZAREA CONTRACTELOR

ECONOMICE IN ACTIVITATE
III.3.1. CONTRACTUL DE VÂNZARE - CUMP|RARE COMERCIAL|
Vânzarea - cump\rarea comercial\ este asem\n\toare celei civile. Ambele

contracte transmit, în schimbul unui pre], proprietatea asupra unui lucru.
Deosebirile dintre cele dou\ contracte este dat\ de func]ia economic\ a
contractului, în sensul c\ în cazul vânz\rii - cump\r\rii comerciale cump\rarea
se realizeaz\ în scop de revânzare [i de ob]inere de profit, în timp ce vânzarea
are acela[i scop. Vânzarea - cump\rarea civil\ urm\re[te de obicei
satisfacerea nevoilor individuale ale persoanei fizice ori juridice, respectiv
consumul sau folosirea în interes propriu a diferitelor bunuri aflate în circuitul
civil, f\r\ a se avea în vedere ob]inerea de profit.
În absen]a unei defini]ii date de Codul comercial, putem defini contractul de
vânzare-cump\rare comercial\ pe baza dispozi]iilor art. 1294 /Cod civil ca fiind
contractul prin care o parte (vânz\torul) se oblig\ s\ transmit\ dreptul de
proprietate asupra unui bun c\tre cealalt\ parte (cump\r\torul), care se oblig\
la rândul s\u s\ pl\teasc\ celei dintâi o sum\ de bani numit\ pre].
Contractul de vânzare-cump\rare comercial\ este supus unei duble
subordon\ri legale, civil\ [i comercial\. Vânzarea - cump\rarea comercial\ nu
poate avea ca obiect bunuri imobile, deoarece respectivele acte sunt
considerate ca având natur\ juridic\ civil\ [i nu comercial\.
Principala tr\s\tur\ caracteristic\ a vânz\rii - cump\r\rii comerciale o constituie
inten]ia de revânzare: cump\rarea este f\cut\ cu scopul revânz\rii ori închirierii, iar
vânzarea este precedat\ de o cump\rare f\cut\ în scop de revânzare.
Elementele esen]iale ale contractului de vânzare-cump\rare decurg din
coroborarea dispozi]iilor Codului civil cu principiile generale care guverneaz\
na[terea contractelor, [i anume: capacitatea [i consim]\mântul p\r]ilor, lucrul
care face obiectul vânz\rii [i pre]ul. Pentru ca vânzarea s\ dobândeasc\ un
caracter comercial, este necesar ca aceasta s\ îndeplineasc\ [i cerin]ele
prev\zute Codul comercial.
În ceea ce prive[te consim]\mântul la încheierea contractului de vânzare -
cump\rare comercial\, condi]iile de manifestare a voin]ei p\r]ilor sunt cele
prev\zute de Codul civil. Contractul este considerat încheiat în momentul în
care p\r]ile au c\zut de acord asupra obiectului [i pre]ului, cu excep]ia situa]iei
în care p\r]ile au considerat perfectat contractul din momentul în care au
reglementat toate modalit\]ile practice de execu]ie.
Determinarea modalit\]ii [i momentului realiz\rii acordului de voin]\
dobânde[te un grad sporit de dificultate atunci când cele dou\ p\r]i se afl\ la
54
distan]\. Aceast\ situa]ie implic\ existen]a unui interval de timp necesar ca

declara]ia de voin]\ a unei p\r]i s\ ajung\ la cealalt\ parte.
Problema acordului de voin]\ presupune existen]a declara]iei de voin]\ a
p\r]ii care ia ini]iativa contractului, denumit\ ofert\, [i r\spunsul succesiv al
destinatarului, denumit acceptare, prin care consimte f\r\ rezerve la ofert\ [i
prin care se realizeaz\ perfectarea actului juridic.
Oferta trebuie s\ îmbrace forma cerut\ de lege pentru existen]a sau
proba]iunea opera]iunii juridice pentru care este f\cut\, iar acceptarea ofertei,
pentru a ajunge la cuno[tin]a ofertantului, trebuie s\ se materializeze prin orice
mijloc de transmisiune (po[t\, email, fax, telefon, etc.).
Potrivit Codului comercial, contractele încheiate între absen]i se socotesc
încheiate din momentul în care acceptarea a ajuns la cuno[tin]a ofertantului.
Încheierea valabil\ a contractului de vânzare - cump\rare este condi]ionat\
[i de existen]a capacit\]ii cerut\ de lege pentru p\r]ile contractante. Pe lâng\
condi]iile generale privitoare la capacitatea de a încheia acte juridice, Codul
civil stabile[te anumite condi]ii specifice contractului de vânzare - cump\rare
referitoare la unele interdic]ii precum cele stabilite de Codul civil care statueaz\
c\ „pot cump\ra [i vinde to]i c\rora nu le este oprit prin legi". De aici se
desprinde concluzia c\ în materia vânz\rii cump\r\rii, capacitatea este regula,
iar incapacitatea este excep]ia.
Obiectul contractului de vânzare - cump\rare comercial\ are în con]inutul
s\u dou\ presta]ii: lucrul vândut [i pre]ul vânz\rii. Lucrul vândut trebuie s\ fie
un bun mobil, corporal sau incorporal, s\ se afle în circuitul civil, s\ existe, s\
fie determinat sau determinabil. Pre]ul vânz\rii trebuie stabilit în bani, s\ fie
determinat sau determinabil, s\ fie real [i serios.
Efectele contractului de vânzare - cump\rare comercial\ sunt
asem\n\toare celor produse de contractul de vânzare cump\rare civil\.
Efectul esen]ial îl constituie transmiterea dreptului de proprietate, a altui drept
real sau a unui drept de crean]\ asupra lucrului, precum [i transmiterea
riscurilor de la vânz\tor la cump\r\tor.
Portofoliu
I. Dup\ modelul dat, redacta]i un contract de vânzare - cump\rare
comercial\ cu executare succesiv\, `ncheiat `ntre SC Alfa S.R.L. cu sediul `n
Bucure[ti, Str. Parfumului, nr. 6-7, Sector 3, reprezentat\ prin D-na Ionescu
Ana, `n calitate de vânz\tor [i SC Beta S.R.L. cu sediul `n Bucure[ti, Str.
Veseliei, nr. 5-8, Sector 5, reprezentat\ prin D-ul Popescu Cristian, `n
calitate de cump\r\tor. Vânz\torul vinde cump\r\torului o cantitate de 8260
kg biscui]i Alfa la un pre] unitar de 25 lei/ kg.
55
56
57
58
59
III.3.2. CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNC|
Contractul de munc\ este în]elegerea dintre o persoan\ fizic\, salariat [i o

persoan\ fizic\ sau persoan\ juridic\ denumit\ angajator, prin care salariatul
se oblig\ s\ presteze munca prev\zut\ în contract, îndeplinind atribu]iile ce [i
le-a asumat, în condi]iile de disciplin\ stabilite prin lege [i de c\tre angajator,
în schimbul unui salariu [i a altor drepturi convenite.
Legisla]ia muncii stabile[te în mod expres condi]iile în care se pot încheia
contracte individuale de munc\. Acestea sunt denumite condi]ii de validitate [i
se împart în dou\ mari categorii:
condi]ii generale, aplicabile tuturor categoriilor de contracte individuale de
munc\;
condi]ii speciale, aplicabile numai anumitor categorii de contracte
individuale de munc\, expres prev\zute de lege.
Condi]iile generale necesare pentru încheierea valabil\ a contractelor
individuale de munc\ privesc:
capacitatea p\r]ilor de a încheia astfel d contracte;
consim]\mântul p\r]ilor;
obiectul [i cauza contractului individual de munc\;
efectuarea examenului medical;
condi]iile de studii [i vechime,
verificarea aptitudinilor [i preg\tirii profesionale;
durata contractului individual de munc\;
con]inutul [i forma contractului individual de munc\.
Încadrarea în anumite func]ii sau încadrarea unor anumite categorii de
persoane este supus\ unor condi]ii speciale [i anume:
existen]a unui act de alegere sau numire în func]ie;
ob]inerea de avize, acorduri sau aprob\ri prealabile;
ob]inerea unui permis de munc\.
Durata reprezint\ o important\ clauz\ a contractului individual de munc\.
Din acest punct de vedere contractele individuale de munc\ se împart în dou\
categorii: contracte încheiate pe durat\ nedeterminat\, care constituie regula [i
contracte încheiate pe durat\ determinat\, care constituie excep]ia de la regul\.
Clauzele negociate de p\r]i cu ocazia încheierii contractului formeaz\, în
ansamblul lor, con]inutul contractului individual de munc\. În con]inutul
contractului individual de munc\ sunt cuprinse drepturile [i obliga]iile reciproce
pe care p\r]ile au convenit s\ [i le asume prin acordul lor de voin]\ liber
exprimat, cu respectarea legisla]iei muncii, precum [i a clauzelor stipulate în
contractele colective de munc\.
60
La încheierea contractului individual de munc\, p\r]ile au obliga]ia s\

stabileasc\ o serie de clauze generale, precum: felul muncii, locul muncii [i
salariul care sunt considerate elementele esen]iale ale contractului. Felul
muncii este determinat de func]ia sau meseria în care este încadrat salariatul,
locul muncii este determinat de unitatea [i localitatea sau teritoriul în care
salariatul î[i desf\[oar\ activitatea, iar salariul (alc\tuit din salariul de baz\,
sporuri, adaosuri, etc.) prev\zut în contract este cel stabilit pe baza negocierii
colective sau individuale ori cel prev\zut de legi sau de hot\râri ale Guvernului.
În afara cauzelor generale, între p\r]i pot fi negociate [i cuprinse în
contractul individual de munc\ [i alte clauze specifice. Sunt considerate
clauze specifice, f\r\ ca enumerarea s\ fie limitativ\:
a) clauza cu privire la formarea profesional\;
b) clauza de neconcuren]\;
c) clauza de mobilitate;
d) clauza de confiden]ialitate.
a) În ceea ce prive[te clauza cu privire la formarea profesional\, conform
articolului 189 din Codul Muncii, formarea profesional\ a salaria]ilor se poate
realiza prin urm\toarele forme: participarea la cursuri organizate de c\tre
angajator sau de c\tre furnizorii de servicii de formare profesional\ din ]ar\ sau
din str\in\tate; stagii de adaptare profesional\ la cerin]ele postului [i al locului
de munc\; stagii de practic\ [i specializare în ]ar\ [i în str\in\tate;ucenicie
organizat\ la locul de munc\;formare individualizat\; alte forme de preg\tire
convenite între angajator [i salariat.
Modalitatea concret\ de formare profesional\, drepturile [i obliga]iile
p\r]ilor, durata form\rii profesionale, precum [i orice alte aspecte legate de
formarea profesional\ fac obiectul unor acte adi]ionale la contractele
individuale de munc\.
b) Clauza de neconcuren]\ oblig\ salariatul de a nu presta, în interesul s\u
propriu sau al unui ter], o activitate care se afl\ în concuren]\ cu cea prestat\
la angajatorul s\u, sau de a nu presta o activitate în favoarea unui ter] care se
afla în rela]ii de concuren]\ cu angajatorul s\u, [i oblig\ angajatorul de a-i pl\ti
salariatului o indemniza]ie lunar\.
Clauza de neconcuren]\ î[i produce efectele numai dac\ în cuprinsul
contractului individual de munc\ sunt prev\zute în mod concret activit\]ile ce îi
sunt interzise salariatului pe durata contractului. Clauza de neconcuren]\ nu
poate fi stabilit\ pe durata perioadei de prob\.
În cazul nerespect\rii clauzei de neconcuren]\, salariatul poate fi obligat la
restituirea indemniza]iei [i, dup\ caz, la daune-interese corespunz\toare
prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.
61
c) Prin clauza de confiden]ialitate p\r]ile convin ca, pe toat\ durata

contractului [i dup\ încetarea acestuia, s\ nu transmit\ date sau informa]ii de
care au luat cuno[tin]\ în timpul execut\rii contractului individual de munc\, în
condi]iile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de munc\
sau în contractele individuale de munc\.
Nerespectarea acestei clauze de c\tre oricare dintre p\r]i atrage obligarea
celui în culp\ la plata de daune-interese."
Contractul individual de munc\ cuprinde [i clauze referitoare la obliga]iile

generale ale p\r]ilor.
Obliga]iile generale ale angajatorului se refer\, în principal, la asigurarea
condi]iilor corespunz\toare de lucru [i la acordarea tuturor drepturilor care se
cuvin salariatului, în condi]iile prev\zute de legisla]ia muncii [i de contractul
colectiv de munc\.
Obliga]iile generale ale salariatului se refer\ la îndeplinirea atribu]iilor de
serviciu stabilite prin fi[a postului [i dispozi]iile de lucru, respectarea prevederilor
contractului colectiv de munc\, a regulamentului de ordine interioar\, normelor
de protec]ia muncii, de prevenire [i stingere a incendiilor, etc.
Contractul individual de munc\ poate cuprinde [i obliga]iile specifice ale
p\r]ilor. Obliga]iile specifice angajatorului pot fi: obliga]ia de asigurare a unei
locuin]e ca accesoriu al contractului individual de munc\, transportul periodic
pentru vizitarea familiei, folosirea cantinelor, etc. Obliga]iile specifice ale
salariatului pot fi, de exemplu, cele stabilite pentru un anumit loc de munc\ cum
ar fi situa]ia personalului de serviciu care este obligat s\ presteze munca
potrivit unui program de lucru diferit fa]\ de restul personalului.
Potrivit prevederilor Codului muncii, contractul individual de munc\ se
încheie în scris. Aceast\ cerin]\ rezult\ din obliga]ia pentru anumite categorii
de angajatori de a înregistra la direc]iile de munc\ [i protec]ie social\
contractele individuale de munc\ încheiate cu salaria]ii proprii. Forma scris\ a
contractului individual de munc\ reprezint\ o condi]ie de prob\ pentru
dovedirea ulterioar\ a elementelor [i con]inutului contractului.
Potrivit Codului muncii, modalit\]ile de încetare a contractului individual de
munc\ sunt urm\toarele:
expirarea termenului pentru care a fost încheiat;
acordul p\r]ilor;
desfacerea contractului prin dispozi]ia unei p\r]i, în cazurile [i condi]iile
expres prev\zute de lege.
Încetarea este termenul generic care se refer\ la toate cazurile de încetare
a contractului, iar desfacerea se refer\ numai la încetarea contractului
individual de munc\ ca urmare a manifest\rii de voin]\ a unei p\r]i a
contractului.
62
63
64
65
III.3.3. CONTRACTUL DE LEASING
No]iunea de leasing
Leasing-ul este o opera]iune juridic\ prin care o persoan\ cump\r\ un bun
spre a-l închiria unei alte persoane.
Leasing-ul a ap\rut pentru prima data în Statele Unite ale Americii, ca mai
apoi, treptat, sa p\trund\ [i în alte ]\ri, îndeosebi în Europa2.
Leasing-ul a fost determinat, în apari]ia sa de cauze obiective. Astfel, în S.U.A.,
în Marea Britanie [i în alte ]\ri erau întâmpinate greut\]i în finan]area afacerilor, ca
urmare a rigidit\]ii formelor si procedeelor existente. Oamenii de afaceri sim]eau
nevoia dot\rii societ\]ilor lor comerciale cu echipamente moderne, în condi]iile în
care utilajele din dotare se învecheau, mai ales ca efect al uzurii lor morale.
Formula cump\r\rii unor bunuri de la vânz\tor în scopul închirierii lor acelor clien]i
care aveau nevoie de ele a ap\rut ca o formula salvatoare si eficient\.
Obiectul contractului de leasing îl constituie, în general, închirierea
temporar\ a bunurilor de investi]ii, a bunurilor imobiliare, a serviciilor. Cel mai
frecvent se închiriaz\ ma[ini si utilaje.
Elementele definitorii ale contractului de leasing sunt:
cump\rarea unor bunuri în scopul închirierii lor;
închirierea acestor bunuri în scopul unei redeven]e locative;
folosirea acestor bunuri de c\tre client în scopuri profesionale;
latitudinea clientului sa achizi]ioneze bunul respectiv la sfâr[itul loca]iunii.
În contractul de leasing sunt implicate mai multe p\r]i, [i anume:
cump\r\torul - persoana care cump\r\ bunul pentru a-l închiria;
vânz\torul - persoana care vinde bunul si care poate fi chiar produc\torul
acestui bun;
clientul - persoana care are nevoie [i, deci, solicit\ ma[ina sau utilajul
respectiv în loca]ie.
Prin intermediul acestui contract, cump\r\torul ob]ine beneficii importante,
vânz\torul are o pia]\ asigurat\ pentru produsele sale, iar clientul are
posibilitatea s\-[i procure ma[inile si utilajele f\r\ investi]ii prea mari. Mai mult,
el realizeaz\ reducerea cheltuielilor de produc]ie [i de credite pentru pl\]i.
A[a cum se arat\ în literatura juridic\ de specialitate, în cadrul opera]iunii de
leasing: „locatarul are ini]iativa afacerii, vânz\torul o permite, creditorul o
faciliteaz\ [i fiecare, ac]ionând în interes propriu, ac]ioneaz\ în acela[i timp [i
în folosul celorlal]i".
2 În România, leasing-ul a fost reglementat prin Ordonan]a de urgen]\ nr. 51/1997

republicat\, modificat\ [i completat\ prin Legea nr. 287/2006.
66
Principalele forme ale leasing-ului

Formele leasing-ului sunt diferite, fiind determinate [i folosite în func]ie de
posibilit\]ile de finan]are ale furnizorului, de limitele pie]ei, gradul de organizare
si desfacere al produselor la export.
1. ~n func]ie de obiectul s\u, leasing-ul poate fi mobiliar sau imobiliar. În
rela]iile comerciale interna]ionale, un loc important revine leasing-ului mobiliar,
pentru c\ se refer\ la echipamente industriale, oferind garan]ia folosirii lor pe o
perioad\ mai mare de un an, dând posibilitatea utilizatorului s\ achizi]ioneze
echipamentul la expirarea termenului de loca]ie. Leasing-ul mobiliar reprezint\
op]iunea cea mai frecvent\ în rela]iile comerciale interna]ionale si din motive
financiare.
2. ~n raport de implicarea p\r]ilor, leasing-ul este direct sau indirect. Leasing-
ul direct este întâlnit atunci când perfectarea contractului are loc între furnizor
si client, iar leasing-ul indirect exist\ atunci când este realizat prin intermediul
unei societ\]i specializate.
3. Dup\ con]inutul ratelor, leasing-ul este financiar sau opera]ional. Leasing-
ul financiar se caracterizeaz\ prin aceea c\ în perioada de baz\ a închirierii este
recuperat pre]ul de export, costurile auxiliare [i se ob]ine un anumit beneficiu.
Leasing-ul opera]ional este caracterizat prin aceea c\ în perioada de baz\
se ob]ine numai o parte din pre]ul de export.
4. Dup\ procedurile de calcul al ratelor, leasing-ul este net sau brut.
Leasing-ul net este acela în care ratele cuprind pre]ul net de vânzare al
echipamentului si beneficiul realizat din utilizarea bunului respectiv. Leasing-ul
brut, care mai este cunoscut si sub denumirea de full-service leasing, este
acela în care ratele includ: pre]ul net de vânzare al bunurilor închiriate;
cheltuielile efectuate pentru între]inerea [i repara]iile echipamentelor, ma[inilor
sau utilajelor închiriate; beneficiile realizate pe parcursul utiliz\rii lor.
5. Dup\ durata închirierii, leasing-ul poate fi pe termen scurt sau pe termen
lung. Leasing-ul pe termen scurt implic\ închirierea echipamentelor pe baza
mai multor contracte de o durata mai redusa. Leasing-ul pe termen lung este
acela în care se încheie un singur contract pentru întreaga perioada.
Efectele contractului de leasing
În contractul de leasing, obliga]iile vânz\torului sunt:
s\ livreze un echipament de calitate, adic\ în stare de func]ionare;
s\ asigure asisten]a tehnic\ a personalului care îl va exploata;
s\ asigure piesele de schimb necesare repara]iilor ;
s\ efectueze repara]iile echipamentului închiriat, în m\sura în care
defec]iunile nu sunt din culpa utilizatorului .
67
Utilizatorul (beneficiarul) are obliga]ia:

s\ pl\teasc\ ratele chiriei, la termenele si condi]iile stipulate în contract;
s\ exploateze bunul închiriat prin respectarea instruc]iunilor tehnice;
s\ nu efectueze modific\ri în construc]ia echipamentului închiriat; în
cazul în care asemenea modific\ri sunt necesare, utilizatorul are obliga]ia s\
solicite acordul societ\]ii de leasing;
s\ conserve bunul în stare de func]ionare ;
s\ asigure echipamentul închiriat în folosul societ\]ii de leasing.
Societatea de leasing are, la rândul ei, câteva obliga]ii a c\ror aducere la
îndeplinire se întemeiaz\ pe clauzele stipulate în contract.
Astfel, societatea de leasing are obliga]ia s\ înlocuiasc\ bunul avariat. De
asemenea, societatea de leasing poate înlocui echipamentul învechit, uzat sau
dep\[it. Aceasta înlocuire implica perceperea unei chirii majorate.
Societatea de leasing are dreptul sa controleze modul în care este exploatat
echipamentul de c\tre beneficiar.
Dac\ beneficiarul nu pl\te[te ratele la termenele [i în condi]iile stipulate în
contract societatea de leasing are dreptul sa rezilieze de plin drept contractul,
iar clientul are obliga]ia:
s\ restituie echipamentul;
s\ suporte cheltuielile aferente;
s\ pl\teasc\ ratele restante ale chiriilor.
Mai mult, beneficiarul este obligat sa pl\teasc\ o îndemniza]ie forfetar\ de
reziliere, care reprezint\ ratele restante viitoare. Toate acestea pun în eviden]\
existen]a unor condi]ii severe impuse de institu]ia finan]atoare beneficiarului.
Toate aceste m\suri au caracter sanc]ionator, de pedepsire a utilizatorului.
Finan]atorul prime[te bunul înapoi, având posibilitatea s\-l reînchirieze unei
alte persoane sau s\-l vând\, în timp ce prime[te [i plata integral\ a tuturor
ratelor, calculate în raport cu via]a economic\ a echipamentului respectiv.
Cu toat\ severitatea acestor m\suri în privin]a beneficiarului, instan]ele
arbitrale s-au pronun]at constant în favoarea creditorului, argumentul evocat
fiind ca, în felul acesta utilizatorul, primul interesat în încheierea unui contract
de leasing, trebuie sa respecte cu scrupulozitate toate clauzele contractului,
deoarece numai în cazul unui asemenea comportament, au de câ[tigat toate
p\r]ile implicate, iar afacerea se deruleaz\ cu succes.
68
69
70
71
III.3.4. CONTRACTUL DE FRANCIZ| (FRANCHISING)
Franciza este un sistem de comercializare - bazat pe o colaborare

continu\ între persoane fizice [i juridice, independente din punct de
vedere financiar, prin care o persoan\, denumit\ francizor, acord\ unei
alte persoane, denumit\ beneficiar, dreptul de a exploata o afacere, un
produs, o tehnologie sau un serviciu.
Conceptul de franciz\ reprezint\ îmbinarea original\ a trei elemente:

1. dreptul de proprietate asupra semnelor distinctive pentru consumatori:
marc\, firm\, emblem\, marc\ de fabric\, de comer] sau de servicii, sigl\ etc.;
2. dreptul de folosin]\ a unui know-how3, al unei experien]e;
3. ansamblul de produse, servicii sau tehnologii ce urmeaz\ a fi exploatate
sau dezvoltate.
Franciza este o strategie de dezvoltare a unei afaceri. Este o form\ de
comer] care pune în leg\tur\ un francizor (proprietar al unei m\rci [i
de]in\tor de know-how) [i un comerciant independent care se nume[te
francizat. Pentru proprietarul a facerii, franciza este un mod de extindere a
afacerii. Pentru francizat, este o oportunitate de a deschide [i a conduce o
afacere sub o marc\ recunoscut\.
Francizatul pl\te[te francizorului o tax\ de intrare în re]eaua de franciz\
(tax\ de franciz\ - entry fee) [i o tax\ periodic\ (redeven]\ - royalties). Prin
taxa de intrare sunt remunerate investi]iile francizorului [i serviciile furnizate de
acesta francizatului înaintea deschiderii activit\]ii economice în regim de
franciz\. Taxa periodic\ compenseaz\ serviciile furnizate pe toat\ durata
contractului. Francizorul poate controla modul în care francizatul respect\
angajamentele asumate prin contractul de franciz\.
Cu alte cuvinte franciza este un sistem de marketing prin care francizorul d\
dreptul francizatului s\ vând\ bunuri, s\ presteze servicii sau chiar s\ produc\
bunuri sub marca sa. Rela]ia dintre francizor [i francizat se întemeiaz\ pe un
contract, care se nume[te contract de franciz\.
O franciz\ se deschide atunci când francizorul autorizeaz\ un francizat s\

utilizeze marca [i metodele sale de organizare a afacerii. Francizatul este de
acord s\ func]ioneze conform condi]iilor stipulate în contractul de franciz\, iar
3 Know-how este o expresie provenind din limba englez\ care înseamn\ „a [ti cum", „a [ti
în ce fel" [i care determin\ ansamblul de cuno[tin]e tehnice necesare fabric\rii, func]ion\rii ori
comercializ\rii unor produse sau elabor\rii [i func]ion\rii unor tehnologii ori procedee.
72
francizorul acord\ francizatului sprijin [i asisten]\ în deschiderea [i derularea

afacerii.
Francizatul pl\te[te francizorului o tax\ de intrare în re]eaua de franciz\
(tax\ de franciz\ - entry fee) [i o tax\ periodic\ (redeven]\ - royalties). Prin
taxa de intrare sunt remunerate investi]iile francizorului [i serviciile furnizate de
acesta francizatului înaintea deschiderii activit\]ii economice în regim de
franciz\. Taxa periodic\ compenseaz\ serviciile furnizate pe toat\ durata
contractului. Francizorul poate controla modul în care francizatul respect\
angajamentele asumate prin contractul de franciz\.
Cu alte cuvinte franciza este un sistem de marketing prin care francizorul d\
dreptul francizatului s\ vând\ bunuri, s\ presteze servicii sau chiar s\ produc\
bunuri sub marca sa. Rela]ia dintre francizor [i francizat se întemeiaz\ pe un
contract, care se nume[te contract de franciz\.
Francizorul ofer\ francizatului dreptul de a folosi marca [i celelalte semne
distinctive ale afacerii sale [i pune la dispozi]ie know-how-ul s\u. Deoarece
marca [i semnele distinctive sunt cunoscute, francizatul beneficiaz\ înc\ de la
deschiderea firmei proprii de o clientel\ poten]ial\.
Francizatul este un comerciant independent [i nu un angajat al francizorului.
El pl\te[te folosin]a dreptului de a desf\[ura afaceri sub marca francizorului [i
tot el face investi]ia necesar\ activit\]ii comerciale proprii, fiind obligat s\
men]in\ standardele [i procedeele puse la punct de francizor.
De[i francizorul [i francizatul sunt întreprinz\tori diferi]i, interesul lor comun
creeaz\ între ei o leg\tur\ permanent\ [i puternic\. Ambii fac parte dintr-o
re]ea de franciz\ [i toate actele lor trebuie s\ concureze la men]inerea [i
cre[terea reputa]iei acesteia. A[a se explic\ de ce francizorul asigur\
francizatului asisten]\ continu\ în organizarea magazinului, a unit\]ii, a muncii.
McDonnald`s este recunoscut\ ca prima companie francizoare din lume.
Succesul afacerii se datoreaz\ în mare parte beneficiarilor contractelor de
franciz\, aproximativ 70% din restaurantele companiei fiind de]inute în temeiul
unui contract de franciz\.
Coca - Cola, Pepsi - Cola, Pizza Hut, KFC, Hollywood Music & Film,
Kenvelo, Marks & Spencer, Hilton sau Carrefour sunt nume foarte cunoscute
tuturor. Pu]ini [tiu c\ afacerile care se desf\[oar\ sub aceste mari nume sunt,
în tot sau în parte, francize.
Pentru a ob]ine o franciz\ McDonnald s fondurile de care trebuie s\
dispun\ beneficiarul sunt de minim 175.000 $. Costul unui nou restaurant
variaz\ între 444.000 $ [i 744.000 $ în func]ie de m\rimea sa, zona în care
este amplasat, cheltuielile premerg\toare deschiderii, echipamentul de
buc\t\rie, decoruri etc. Aceste sume sunt pl\tite furnizorilor. În plus, la
momentul deschiderii se cere o plat\ ini]ial\ de 45.000 $ care este achitat\
c\tre McDonnald s Corporation pentru fiecare nou restaurant. Pentru a putea
73
încheia un contract de franciz\ cu compania, beneficiarul trebuie s\ fie capabil

s\ asigure singur finan]area afacerii f\r\ a apela la rude, prieteni sau asocia]i.
Beneficiarul este ales în considerarea persoanei [i nu poate avea aceast\
calitate decât o singur\ persoan\ fizic\. Cei care doresc s\ devin\ beneficiari
ai contractului de franciz\ trebuie s\ urmeze un curs complex de preg\tire
organizat de companie [i s\ dea dovad\ de disponibilitate geografic\,
deoarece pân\ la sfâr[itul cursului nu se poate prevedea care dintre
restaurantele nou deschise va fi disponibil. De asemenea, alegerea
beneficiarului nu are leg\tur\ cu alegerea locului în care va fi plasat
restaurantul.
Drepturile asupra terenului [i asupra cl\dirii apar]in companiei care
construie[te efectiv restaurantul, respectând un design specific. Beneficiarul
are obliga]ia de a finan]a toate echipamentele, toat\ aparatura necesar\ în
buc\t\rie, mobilierul, decora]iunile etc.
În momentul finaliz\rii restaurantului, acesta este predat beneficiarului care
[i-a terminat preg\tirea [i a primit aprobarea de a deveni de]in\tor - operator.
Profitabilitatea depinde de un num\r de factori care includ vânz\rile, locul unde
este plasat, abilitatea beneficiarului de a conduce afacerea.
McDonnald s este ast\zi cea mai extins\ [i mai cunoscut\ re]ea de
restaurante fast-food din lume, cuprinzând la ora actual\ peste 29.000 de
restaurante deschise în 121 de ]\ri ale globului majoritatea lor operând în
sistem de franciz\.
Cel mai interesant fenomen care se produce în acest timp în evolu]ia
francizei este transferul acestui sistem din zona comercial\ c\tre zonele
necomerciale. Activit\]i medicale, de stomatologie, de artizanat, agricole,
profesii liberale, afaceri imobiliare se pot realiza ast\zi în baza unor contracte
de franciz\ care folosesc metode de succes deja experimentate.
74
75
76
77
78
79
80
81
82
III.3.5. CONTRACTUL DE LÖHN
Lohn-ul reprezint\ un tip de contract interna]ional prin care un

produc\tor (executant) se oblig\ s\ execute un produs la comanda unui
beneficiar (ordonator), în schimbul unei remunera]ii [i pe baza
documenta]iei tehnice pus\ la dispozi]ie de ordonator.
P\r]ile contractului de lohn sunt persoane juridice care se identific\ prin

denumire, sediu, num\r de înregistrare la Registrul Comer]ului, cod fiscal, cont
bancar [i sucursal\, reprezentant, calitatea contractual\ (produc\tor/
beneficiar).
Temeiul legal al acestui contract îl constituie legisla]ia interna]ional\.
Contractul de lohn cuprinde o serie de clauze obligatorii, dintre care
enumer\m:
a) Obiectul contractului constituit din punerea la dispozi]ia produc\torului de
c\tre beneficiar a materiei prime si materialelor, cu scopul de a fi prelucrate
corespunz\tor cu documenta]ia si prescrip]iile tehnice pe care acesta le pune
la dispozi]ia produc\torului;
b) Termenul de livrare a produselor finite;
c) Pre]ul - se specific\ atât pre]ul unitar cât [i valoarea total\ a contractului;
d) Drepturile si obliga]iile produc\torului:
s\ asigure toate autoriza]iile privind importul materialelor puse la
dispozi]ie de beneficiar, exportul produselor finite c\tre beneficiar sau
mandatarul acestuia;
s\ respecte programul de fabrica]ie convenit între p\r]i;
s\ primeasc\ materia prima si materialele;
s\ asigure garan]ii materiale care s\ poat\ fi încasate de c\tre beneficiar,
daca nu respecta contractul.
e) Drepturile [i obliga]iile beneficiarului:
s\ asigure materiile prime [i materialele ;
s\ asigure livr\rile de materii prime si materiale conform programului
stabilit de produc\tor;
s\ preia produsele finite;
s\ asigure plata;
s\ asigure plata de taxe pentru ]\rile unde livreaz\ marf\;
s\ controleze [i s\ supravegheze procesul de prelucrare;
83
s\ asigure plata asigur\rii, transportului, materiilor prime, materialelor si

produselor finite.
În ]\rile unde for]a de munc\ este ieftin\, cum este cazul României, al
statelor din Sud-Estul Europei sau al celor asiatice (China, India, Taiwan, ca s\
d\m doar câteva exemple), se practic\ frecvent sistemul de produc]ie în lohn.
Beneficiarul pune la dispozi]ia produc\torului materialele [i materiile prime,
documenta]ia de execu]ie (modele, proiecte, desene etc.) dup\ care va fi
realizat produsul finit, stabile[te parametrii tehnici [i indicatorii de calitate ai
produsului finit. La rândul s\u produc\torul se angajeaz\ s\ realizeze produsul
finit în conformitate cu normele tehnice stabilite de beneficiar, pân\ la data
prev\zut\ în contractul de lohn.
Desigur, ca s\ poat\ fi îndeplinite aceste condi]ii, trebuie asigurate [i
echipamentele tehnologice [i know-how-ul necesare. Produc\torul are îns\
avantajul c\ de acestea se ocup\ de multe ori însu[i beneficiarul, care asigur\
retehnologizarea fabricii, calificând/specializând [i mâna de lucru la standarde
occidentale [i asigurând consultan]a de specialitate. Iar investi]ia
produc\torului este minim\, deoarece beneficiarul suport\ [i cheltuielile de
aprovizionare, costurile de produc]ie, transport [i desfacere.
Pe de alt\ parte îns\, produc\torului ii revine doar un mic procent din profit,
care nu ii permite o dezvoltare a afacerii, prin for]e proprii. El r\mâne în acest
fel dependent de beneficiarii care ii aduc comenzi. Iar volumul acestora trebuie
s\ fie foarte ridicat, pentru ca venitul produc\torului s\ creasc\ [i el direct
propor]ional.
Sistemul de lohn este preferat [i de întreprinz\torii care au f\cut investi]ii -
[i-au deschis mici fabrici, au cump\rat tehnologie modern\ etc. - [i doresc s\
le recupereze în timp cât mai scurt [i s\ asigure continuitatea produc]iei.
Industria confec]iilor r\mâne domeniul predilect pentru produc]ia în lohn,
deoarece aici nivelul de salarizare este sc\zut, iar retehnologizarea necesit\
investi]ii moderate din punct de vedere al beneficiarului. Din pre]ul de vânzare
al produsului, unei fabrici de lohn îi revine cam 10% (dar calculat doar la costul
manoperei), iar salariatului în jur de un procent. Dar confec]iile nu sunt singura
ramur\ unde se practic\ lohn-ul. Un alt sector este cel al tehnologiei informa]iei
(IT), unde programatorii români sunt pl\ti]i de câteva ori mai pu]in decât colegii
lor din Occident.
De[i lohn-ul este considerat un tip de tranzac]ie rentabil\ în primul rând
pentru beneficiar, a fost adoptat ca mod de produc]ie de multe firme române[ti.
Un r\u necesar, pentru ca în multe cazuri reprezenta singura variant\ pentru
retehnologizare [i investi]ii sau, f\r\ comenzi (chiar [i cu profituri reduse),
fabrica [i-ar fi închis por]ile. Dar, firmele bazate în mare parte pe lohn au [anse
reduse de dezvoltare, tocmai pentru ca profiturile pe care le încaseaz\ sunt
vizibil mai mici in compara]ie cu exporturile f\cute în nume propriu.
84
R\mâne poate doar satisfac]ia c\ un tricou Lacoste, o pereche de pantofi

Sergio Tacchini, o rochie Oscar de la Renta sau Versace ori ni[te blue jeans
Calvin Klein, ascund, sub o marc\ celebr\, munca bine f\cut\ a unui român.
TEM|
1. Defini]i contractul de vânzare-cump\rare comercial\.
2. Analiza]i diferen]ele dintre contractul civil de vânzare-cump\rare [i
contractul de vânzare-cump\rare comercial\.
3. Explica]i obiectul contractului de vânzare-cump\rare comercial\.
4. Defini]i contractul individual de munc\
5. Analiza]i elementele definitorii ale contractului de leasing.
6. Defini]i contractul de lohn.
II. Enumera]i [i analiza]i condi]iile speciale ale contractului individual de
munc\.
III. Analiza]i în mod distinct fiecare form\ a leasing-ului.
85
III.4 M|SURI APLICATE ÎN CAZUL

NERESPECT|RII OBLIGA}IILOR
CONTRACTUALE
Raportul juridic obliga]ional confer\ creditorului dreptul de a pretinde

debitorului s\ dea, s\ fac\ sau s\ nu fac\ ceva, presta]ie pe care acesta din
urm\ este îndatorat s\ o execute sub sanc]iunea constrângerii statului.
Executarea presta]iei datorate de debitor are ca efect realizarea dreptului de
crean]\, respectiv liberarea lui de datorie [i implicit stingerea raportului juridic
de obliga]ie.
Executarea în natur\ a obliga]iilor contractuale este o regul\ cu valoare de
principiu. De cele mai multe ori, executarea în natur\ a presta]iilor pe care [i le
datoreaz\ p\r]ile contractante este voluntar\, prin plat\. Atunci când debitorul
refuz\ s\ execute presta]ia, creditorul poate recurge la anumite mijloace
juridice prev\zute de lege pentru a ob]ine în natur\ presta]ia, la care este
îndrept\]it. Aceste mijloace juridice sunt: executarea silit\ în natur\ a obliga]iei
de a da; autorizarea creditorului de a lua el însu[i m\suri de executare în
natur\ a obliga]iei; sistemul daunelor cominatorii.
A) Executarea silit\ în natur\ a obliga]iilor contractuale este procedura prin

intermediul c\reia creditorul, titular al unui drept înscris într-o hot\râre
judec\toreasc\ sau într-un alt titlu executoriu, constrânge pe debitorul s\u s\-
[i îndeplineasc\ obliga]ia ce decurge din contract, efectiv [i legal. Prin plata
silit\ creditorul ob]ine executarea for]at\ în natur\ a obliga]iei debitorului.
B) Creditorul poate fi autorizat

de c\tre instan]\ de a lua
m\surile necesare de executare
în natur\ a unor obliga]ii, pe
cheltuiala debitorului. Aceast\
executare este proprie obliga]iilor
care au ca obiect presta]ia de a
da bunuri de gen pe care debitorul
nu le are, presta]ia de a face sau
a nu face.
C) În situa]ia în care debitorul persist\ în atitudinea sa de a nu-[i executa

obliga]ia, chiar când se apeleaz\ la mijloace de executare silit\, legiuitorul
ofer\ creditorului posibilitatea de constrângere a debitorului prin daune
86
cominatorii. Daunele cominatorii constau într-o sum\ de bani pe care debitorul

trebuie s\ o pl\teasc\ pentru fiecare zi de întârziere sau pentru o alt\ unitate
de timp. Daunele cominatorii nu se aplic\ obliga]iilor care au ca obiect sume de
bani, deoarece acestea produc dobânzi în caz de întârziere în executare.
Dac\ îndeplinirea în natur\ nu mai poate avea loc, devenind imposibil\ din
culpa debitorului, neexecutarea obliga]iei are drept consecin]\ plata unei sume
de bani pe care debitorul este dator s-o achite creditorului, cu titlu de
desp\gubire pentru repararea pagubelor ce i-au fost provocate. Desp\gubirile
în bani, pe care debitorul este obligat s\ le pl\teasc\, în scopul repar\rii
prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecut\rii obliga]iei contractuale,
se numesc daune-interese.
III.4 .1 BLOCAREA CONTULUI BANCAR
Opera]iunile bancare se efectueaz\ prin înscriere în contul bancar deschis

de banc\ pe numele clientului. Conturile bancare destinate opera]iunilor cu
clientela - persoane fizice [i juridice - îndeplinesc dou\ func]ii principale:
de instrument al tehnicii contabile;
de instrument al regl\rii crean]elor b\ne[ti între coresponden]i.
Contul face dovada opera]iunilor b\ne[ti care se efectueaz\ între doi
coresponden]i, prezentându-se sub forma unui tablou al crean]elor [i datoriilor
reciproce existente între ace[tia.
Blocarea disponibilului din cont poate fi dispus\ prin poprire de c\tre
instan]a judec\toreasc\ [i de c\tre organele financiare. Blocarea are
întotdeauna caracter temporar [i nu împiedic\ efectuarea opera]iunilor de
creditare a contului.
Poprirea este un act de executare silit\. Sediul materiei îl g\sim în Codul de
procedur\ civil\, articolele 452-461.
Institu]ia popririi - ca act de executare silit\ - presupune existen]a a trei
persoane: creditorul popritor, debitorul si ter]ul poprit, un rol însemnat având în
noua reglementare legislativ\ executorul, cel prin care se înfiin]eaz\ poprirea.
Poprirea se înfiin]eaz\:
de c\tre instan]\, din oficiu, de îndat\ ce hot\rârea este executorie,
pentru sume datorate în condi]ii speciale (când sumele sunt datorate cu titlu de
desp\gubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, v\t\mare
corporal\, etc.);
de c\tre executor, în celelalte cazuri.
Creditorul, în baza unui titlu executoriu , face o cerere de poprire c\tre
executor, indicându-i eventual un ter] asupra c\ruia s\ se îndrepte, ter] despre
87
care are cuno[tin]\ c\ de]ine sau va de]ine într-un viitor apropiat sume de bani,
titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urm\ribile apar]inând
debitorului.
În urma acestei cereri, ter]ul este obligat, dup\ ce verific\ titlul executoriu4,
s\ cerceteze dac\ de]ine în fapt bunuri sau sume de bani ale debitorului.
Poprirea presupune, din partea ter]ului:

1) o indisponibilizare a sumelor reclamate prin ordonan]a de poprire, în
condi]iile legii;
2) o eliberare a respectivelor sume c\tre executor, în m\sura existentei lor
în conturile debitorului la data depunerii ordonan]ei de poprire.
Ca o caracteristic\, fa]\ de celelalte acte de executare silit\, poprirea se
înfiin]eaz\ f\r\ soma]ie si nu este necesar\ nici m\car încuviin]area execut\rii
silite de c\tre instan]\. Legea cere doar existenta unui titlu executor.
Executorul va trimite ter]ului o copie certificat\ de pe acest titlu. Sumele
poprite vor fi re]inute si apoi consemnate într-un cont bancar indicat de c\tre
executorul judec\toresc, dovada consemn\rii fiind înmânat\ acestuia.
În cazul în care ter]ul nu-si respect\ obliga]iile ce-i revin pentru efectuarea
popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de trei luni de
la data când ter]ul trebuia s\ consemneze sau s\ pl\teasc\ suma urm\rit\, pot
sesiza instan]a de executare în vederea valid\rii popririi.
De asemenea, hot\rârea de validare constituie titlu executoriu.
În cazul contesta]iei la executare, sunt aplicabile prevederile generale
privind aceast\ institu]ie din Codul de procedur\ civil\.
III.4 .2 POPRIREA ASIGURATORIE
Spre deosebire de poprirea contului bancar, care reprezint\ un act de

executare silit\, poprirea asiguratorie este o m\sur\ de asigurare.
Potrivit art.597 din Codul de procedur\ civil\, poprirea asiguratorie se poate
înfiin]a asupra sumelor de bani sau altor bunuri mobile datorate debitorului de
o a treia persoan\ sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor
raporturi juridice existente.
4 Titlu executoriu este actul întocmit potrivit legii, de organele competente, care serve[te la
pornirea execut\rii silite [i la realizarea, pe aceast\ cale, a drepturilor recunoscute prin
respectivul act. Legea dispune c\ nici o urm\rire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate
avea loc decât în virtutea unui titlu executoriu.
88
Condi]iile de înfiin]are ale popririi asiguratorii sunt comune cu cele ale

sechestrului asigurator, în privin]a declan[\rii procesului în care reclamantul
solicit\ obligarea pârâtului la plata unei sume de bani, existen]ei înscrisului
constatator al crean]ei [i a depunerii unei cau]iuni de jum\tate din valoarea
reclamat\ în lipsa unui înscris.
De asemenea, dispozi]iile care reglementeaz\ înfiin]area, aducerea la
îndeplinire [i ridicarea sechestrului asigurator se aplic\ în mod corespunz\tor
[i popririi asiguratorii
III.4 .3. SECHESTRUL ASIGURATOR
Sechestrul asigurator este o m\sur\ asiguratorie care se aplic\ în cazul în

care obiectul litigiului îl reprezint\ plata unei sume de bani [i const\ în
indisponibilizarea bunurilor mobile [i imobile ale debitorului. Acesta se dispune
în vederea vânz\rilor silite pentru cazul în care creditorul va avea un titlu
executoriu iar debitorul nu îl va executa de bun\ voie.
În cazul în care cererea de chemare în judecat\ are ca obiect plata unei
sume de bani, reclamantul creditor, pentru a preveni actele de înstr\inare de
bunuri mobile ale debitorului de rea-credin]\, care ar periclita executarea silit\
în viitor a hot\rârii ce se va ob]ine, poate recurge la m\sura sechestrului
asigurator.
Codul de procedur\ civil\, în art. 591 alin. 1, prevede urm\toarele: „creditorul
care nu are titlu executoriu, dar a c\rui crean]\ este constatat\ prin act scris [i
este exigibil\, poate solicita înfiin]area unui sechestru asigurator asupra bunurilor
mobile [i imobile ale debitorului, dac\ dovede[te c\ a intentat ac]iunea. El poate
fi obligat la plata unei cau]iuni în cuantumul fixat de c\tre instan]\."
O a doua situa]ie este reglementat\ de art. 591 alin. 2, care prevede c\ : „
acela[i drept îl are [i creditorul a c\rui crean]\ nu este constatat\ în scris, dac\
dovede[te c\ a intentat ac]iune [i depune, o dat\ cu cererea de sechestru, o
cau]iune de jum\tate din valoarea reclamat\."
Cererea de sechestru asigurator se introduce la instan]a de domiciliu al
debitorului, dar, în cazul în care cererea principal\ se solu]ioneaz\ de o alt\
instan]\, aceasta devine competent\ s\ solu]ioneze [i cererea de sechestru
asigurator. Cererea de înfiin]are a sechestrului asigurator se solu]ioneaz\ în
regim de urgen]\, în camera de Consiliu, f\r\ citarea p\r]ilor, pronun]ând o
încheiere executorie, care indiferent dac\ a fost admis\ sau respins\ este
supus\ numai recursului5 , în termen de 5 zile de la comunicare.
5 Recursul este o cale de atac prin care partea interesat\ solicit\ desfiin]area unei hot\râri
anterioare, urm\rindu-se o rejudecare a cauzei.
89
M\sura sechestrului asigurator se aduce la îndeplinire de c\tre executorul

judec\toresc, potrivit regulilor privitoare la executarea silit\. În cazul bunurilor
mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urm\ribile numai în
m\sura necesar\ realiz\rii crean]ei. Bunurile sechestrate vor fi l\sate în
p\strarea debitorului sau a unei ter]e persoane.
Împotriva modului de aducere la îndeplinire a m\surii sechestrului, cel
interesat va putea face contesta]ie.
M\sura sechestrului asigurator are caracter temporar, anume pân\ la
r\mânerea definitiv\ a hot\rârii pronun]ate în procesul principal. Sechestrul
indisponibilizeaz\ bunurile pe toat\ durata procesului, dar la cererea
debitorului, sechestrul asigurator poate fi ridicat mai înainte de solu]ionarea
litigiului de fond, numai dac\ debitorul va da o garan]ie îndestul\toare.
Fiind vorba de o m\sur\ asiguratorie [i nu de o m\sur\ executorie,
valorificarea bunurilor sechestrate va putea avea loc numai dup\ ce creditorul
a ob]inut titlul executoriu.
III.4 4. DAUNELE COMINATORII
Daunele cominatorii sunt sume de bani pe care debitorul unei obliga]ii este
obligat, prin hot\râre judec\toreasc\ s\ le pl\teasc\ creditorului pentru fiecare
zi de întârziere, pân\ la executarea în natur\ a obliga]iei sale. Ele pot fi stabilite
[i într-o sum\ global\. Dac\ debitorul persist\ în atitudinea lui, contrar\
obliga]iilor pe care le are, instan]a de judecat\ poate m\ri cuantumul lor, pân\
se va r\sfrânge rezisten]a debitorului.
Daunele cominatorii constituie un mijloc juridic de constrângere a
debitorului de a-[i executa în natur\ obliga]ia, iar nu un mijloc de desp\gubire
a creditorului. A[adar, daunele cominatorii nu sunt un procedeu de executare
silit\ în natur\ a obliga]iilor. De aceea, recurgerea la acest mijloc de
constrângere este admisibil\ numai în cazul obliga]iilor a c\ror executare silit\
în natur\ este imposibil\.
Acordarea daunelor cominatorii nu este condi]ionat\ de existen]a vreunui
prejudiciu, iar încasarea lor de c\tre creditor nu este decât provizorie, deoarece
creditorul va trebui s\ restituie debitorului sumele încasate drept daune
cominatorii, dup\ ce debitorul execut\ în natur\ presta]ia pe care o datoreaz\.
Creditorul poate p\stra doar suma corespunz\toare valorii prejudiciului pe
care l-a suferit din cauza întârzierii execut\rii, în cazul în care debitorul [i-a
executat totu[i obliga]ia (daune - interese moratorii), sau suma
corespunz\toare valorii prejudiciului cauzat prin neexecutare, în cazul în care
debitorul nu-[i execut\ obliga]ia (daune - interese compensatorii).
90
TEM|
1. Enumera]i mijloacele juridice prev\zute de lege pentru a ob]ine în

natur\ presta]ia.
2. Explia]i executarea silit\ în natur\ a obliga]iilor contractuale.
3. Enumera]i func]iile principale ale contului bancar.
4. Defini]i sechestrul asigurator.
5. Defini]i daunele cominatorii.
II .Analiza]i procedura de înfiin]are [i respectiv de ridicare a sechestrului
asigurator.
91
Bibliografie selectiv\:
1. Acostioaei, Constantin - Elemente de drept pentru economi[ti: Note de

curs, Ed. a 2-a, Bucure[ti, All Beck, 2004;
2. Angheni Smaranda, Volonciu Magda, Stoica Camelia - Drept comercial,
Ed. Universitara, Buc. 2004;
3. Babiuc, Victor [.a. - Regimul juridic al contractelor economice, Bucure[ti,
Editura [tiin]ific\ [i Enciclopedic\, 1981;
4. B\dic\, Gheorghe - Contractul de munc\, Bucure[ti, Tribuna Economic\,
1998;
5. B\jan, Doru - Înfiin]area [i desfiin]area societ\]ilor comerciale, Bucure[ti,
Tribuna Economic\, 2005;
6. B\jan, Doru - Vânzarea interna]ional\, Bucure[ti, Tribuna Economic\,
2003;
7. Bejan, Felicia - Franciza sau Cum s\ faci avere prin metode testate de
al]ii, Bucure[ti, Rentrop & Straton, 2005;
8. Belu Magdo, Monna-Lisa - Contracte comerciale, Bucure[ti, Tribuna
Economic\, 2004;
9. C\rpenaru, Stanciu D. - Drept comercial român, Ed. a 2-a, rev. [i
completat\, Bucure[ti, All Beck;
10. Clocotici, Dorin [.a. - Opera]iunile de leasing, Ed. a 2-a, Bucure[ti,
Lumina Lex, 2000;
11. Clocotici, Dorin [.a. - Opera]iunile de leasing, Bucure[ti, Lumina Lex,
1998;
12. Cr\ciunescu, Dumitru-Adrian - Drept comercial [i institu]ii de drept
bancar român, Arad, Concordia, 2004;
13. Cucu, Cristina [.a. - Contractele comerciale : Practic\ judiciar\,
Bucure[ti, Editura Hamangiu, 2006;
14. Doroban]u, Horia - Tranzac]ii comerciale, Bucure[ti, Lumina Lex, 1998;
15. Gheorghiu, Gh. [.a. - Opera]iunile de franciz\, Bucure[ti, Lumina Lex,
2002;
16. Macovei, Ioan [.a. - Contractul de franciz\ : O formul\ care poate
garanta succesul în afaceri, Ia[i, Editura Candy, 2000;
17. Mihai Emilia - Dreptul concuren]ei, Editura All Beck, Bucure[ti 2007;
18. Molico, Tatiana [.a. - Leasingul - un instrument modern de investi]ii [i
finan]are, Bucure[ti, Editura CECCAR, 2003;
92
19. Motica, Radu I. [.a. - Drept comercial român [i drept bancar, Bucure[ti,
Lumina Lex, 1999;
20. Mo]iu, Florin Aurel - Contractele comerciale de intermediere f\r\
reprezentare, Bucure[ti, Lumina Lex, 2005;
21. Patriche, Dumitru - Tratat de economia comer]ului, Bucure[ti, Editura
„Eficient", 1998;
22. Piperea, Gheorghe - Societ\]i comerciale, pia]\ de capital, Acquis
comunitar, Bucure[ti, All Beck, 2005;
23. Popescu, Dan A. - Contractul de societate, Bucure[ti, Lumina Lex,
1996;
24. Principiile UNIDROIT aplicabile contractelor comerciale interna]ionale
2004/UNIDROIT, Bucure[ti, Minerva, 2006;
25. Puiu, Ovidiu - Valorificarea creativit\]ii în afacerile economice
interna]ionale, Br\ila, Independen]a Economic\, 1996;
26. Rais, Dorian - Contractul în economia de pia]\, Br\ila, Independen]a
Economic\, 1999;
27. Romul Petru Vonica- Drept comercial, volumul I, Editura Victor,
Bucure[ti 1997;
28. Stanciu D. Carpenaru- Drept comercial roman, Editura All, Buc. 1995;
29. Ti]a-Nicolescu, Gabriel - Regimul juridic al opera]iunilor de leasing,
Bucure[ti, All Beck, 2003;
30. Turcu Ion - Dreptul afacerilor, Editura Funda]iei „Chemarea" Ia[i, 1993;
31. Constitu]ia Romaniei.
93
CUPRINS
UNITATEA I pag.
DISPOZI]II LEGALE ÎN PRACTICILE COMERCIALE
U.I.1 Identificarea surselor de informare privind reglement\rile legale
necesaredesf\[ur\riiactivit\]iloreconomice……………………………………………..
U.I.2 Analizarea informa]iilor necesare propriei activit\]i comerciale
o
n
rd
It2
1
u.cer………………………………………………………………….
2.2. Legile aplicabile propriei activit\]i comerciale…………………………….
2.3. Legile comerciale speciale [i alte acte normative………………………….
U.I.3 Utilizarea dispozi]iilor legale în materie de practici comerciale în
propria activitate
3.1 Drepturile comerciantului
3.1.1.Nou
]ineadecomerca i nt………………………………………………….
3.1.2.Comerciantulpersoan\fizic\…………………………………………….
3.1.3. Capacitatea cerut\ de lege pentru a fi comerciant……………………….
3.1.4. Desf\[urarea comer]ului pe riscul comerciantului………………………
3.1.5.Ob]inereaautoriza]ieiadministrative……………………………………
3.1.6.Statutuljuridicalcomercian]ilor………………………………………..
U.I.4 Obliga]iile comercian]ilor . Legisla]ie
A. Introducere
4.1.Înmatriculareaînregistrulcomer]ului………………………………………
4.2.Organizarea[i]inereacontabilit\]ii………………………………………...
UNITATEA II
AC]IONEAZ\ ÎN SPIRITUL CONCUREN]EI ILICITE
II.1. Identificarea p\r]ilor în raporturile de concuren]\………………………….
1.2. Conduita p\r]ilor în raporturile de concuren]\……………………………
II.2. Prezentarea formelor concuren]ei licite comparativ cu practicile
monopoliste [i neloiale
21
.Formeelconcurene ]…
i ……………………………………………………
22
.C. oncurena
]ones\ t……………………………………………………….
23
.C. oncurena
]neolai\l………………………………………………………
II.3. Ac]ionarea în sensul limit\rii actelor restrictive de concuren]\
3.1.Actelerestrictivedeconcuren]\………………………………………….
3.2. Fixarea sau impunerea pre]urilor de monopol [i dumping………………
94
UNITATEA III
TEMEIURI CONTRACTUALE
III. 1 Întocmirea documenta]iei necesare desf\[ur\rii unei activit\]i
econom
ce
ic(omea
ecri…
l) ……………………………………………………………………
1.1.Contractuldesoce i tate………………………………………………….
1.2.Statutulsociet\]icomerciale…………………………………………….
III 2. Identificarea caracteristicilor contractelor economice(comerciale)……….
III 3. Utilizarea contractelor in propria activitate ………………………………
3.1. Contractul de vânzare- cump\rare comerciala…………………………..
32
.C. onrtacu tdlemunc\…………………………………………………….
33
..Conrtacu tdleelasnig…………………………………………………….
3.4.Contractud l efranchsinig…………………………………………………
35
.C. onra tcu
tdleölhn……………………………………………………….
III.4. Identificarea m\surilor aplicate în cay de nerespectare a obliga]iilor
contractuale
4.1.Bolcareacontuu lb
i ancar…………………………………………………….
42
.S. echesru tasgiurao tr………………………………………………………
43
.P. opreiaasgiurao teri………………………………………………………….
44.D.aunecomnia… otiir ………………………………………………………
95

UV07ZDR56f PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UV07ZDR56f PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Valentina Capot\ Aurica Anghel-P\un Andy Pu[c\

Maria-Monica Capot\ Florentina Pu[c\

Ast\zi, orice persoan\ interesat\ pentru

1. Monitorul Oficial este o publica]ie legislativ\ oficial\, este o surs\

Registrul comer]ului este public.

Camere de Comer] [i Industrie tertoriale, Camere de Comer] bilaterale [i

I.2. ANALIZAREA INFORMA}IILOR

I.2.2. Legile aplicabile propriei activit\]i comerciale

I.2.3. Legile comerciale speciale [i alte acte normative, care

2.Legea bancar\ nr.58/1998, modificat\ prin Legea nr.458/2003;

I.2.4. O.G.;H.G.; N.I. aplicabile activit\]ii comerciale.

Toate actele normative (legi, ordonan]e, hot\râri, norme interne) au acela[i

I.3. UTILIZAREA DISPOZI}IILOR

I.3.1.2. Comerciantul persoan\ fizic\

Defini]ie. Este comerciant, persoana fizic\, care s\vâr[e[te fapte

Din aceast\ defini]ie rezult\ c\ persoana fizic\ pentru a dobândi calitatea

I.3.1.3. Capacitatea cerut\ de lege pentru a fi comerciant.

O persoan\ fizic\ dobânde[te capacitatea de a fi comerciant la împlinirea

2) - persoanele fizice pot solicita constituirea unei asocia]ii familiale pentru

I.3.1.4. Desf\[urarea comer]ului pe riscul comerciantului.

I.3.1.5. Ob]inerea autoriza]iei administrative.

I.3.1.6. Statutul juridic al comercian]ilor

Aceste persoane fizice care nu au calitatea de comercian]i pot intra sub

I.4.Obliga]iile comercian]ilor. Legisla]ie

300/2004).Autoriza]ia administrativ\ se emite de la organele administra]iei

I.4.1. Înmatricularea în registrul comer]ului

Prin înregistr\rile operate în registrul comer]ului se asigur\ protec]ia

5. Descrie]i obliga]ia de înmatriculare a comerciantului în registrul

6. Defini]i registrul comer]ului.

7. Enumera]i [i analiza]i efectele `nregistr\rilor în registrul comer]ului.

8. Enumera]i sanc]iunile în caz de nerespectare a obliga]iei de

9. Indica]i legea care reglementeaz\ înmatricularea în registrul comer]ului.

I.4.2 Organizarea [i ]inerea contabilit\]ii

O alt\ obliga]ie principal\ a comercian]ilor este aceea de a organiza [i ]ine

Înregistrarea opera]iunilor economice [i financiare în conturi [i furnizarea pe

Registrul inventar con]ine inventarul patrimoniului comerciantului.

Registrul Cartea-mare se ]ine de comercian]ii care conduc contabilitatea în

Bilan]ul contabil, potrivit legii, este documentul oficial de gestiune al comer-

II.1.1. Identificarea p\r]ilor implicate

1. - Comercian]ii persoane juridice [i anume

C. În categoria entit\]ilor colective f\r\ personalitate juridic\ se includ

II.1.2..Conduita p\r]ilor implicate în raporturile de concuren]\

A. Raportul juridic de concuren]\ - reprezint\ o rela]ie social\ patrimonial\

B. Subiectele raportului juridic de concuren]\.

C. Con]inutul raportului juridic de concuren]\ - îl constituie drepturile

II.2. PREZENTAREA FORMELOR

II.2.1. Formele concuren]ei comerciale.

d) intrarea sau ie[irea liber\ într-un domeniu sau dintr-un domeniu de

II.2..2. Concuren]a onest\.

Într-o economie de pia]a func]ional\ exercitarea concuren]ei constituie un

În acest sens [i art.1 din Legea nr.1/1991, privind combaterea concuren]ei

II.2.3. Concuren]a neloial\.

Actele [i faptele care constituie manifest\ri ale concuren]ei neloiale sunt

Concuren]a neloial\ se poate manifesta sub urm\toarele forme (art.4, 5 din

R\spunderea civil\. ~n cazul s\vâr[irii unui act de concuren]\ neloial\,

II.3 AC}IONAREA ÎN SENSUL LIMIT|RII

"Atunci când politica concuren]ei este efectiv aplicat\, consumatorii au cele

II.3.1 Actele restrictive de concuren]\.

Aceste acte anticoncuren]iale se mai numesc [i practici monopolistice.

care au ca obiect sau ca efect restrângerea, împiedicarea ori denaturarea

Forme. Monopolul poate fi:

f) - participarea, în mod concertat, cu oferte truncate la licita]ii sau la orice

B. Abuzul de pozi]ie dominanta reprezint\ o practic\ restrictiv\ de

datele de identificare a asocia]ilor; la societatea în comandit\ simpl\ se

datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administra]ie,

s\ asigure plata asigur\rii, transportului, materiilor prime, materialelor si