Universitatea Tehnica a Moldovei

la experienţa de laborator frontala

Determinarea coeficientului de frecare interioara si al

parcursului liber al moleculelor unui gaz

A efectuat stundent(ul/a) grupei: Gr. AI-181

Numele si prenumele elev(ului/ei): D.Mursa

A verificat profesorul: T.Oloinic

Chisinau 2019
 1.Scopul Lurării: studierea fenomenului frecării interioare în gaze şi determinarea
coeficientului de frecare interioară al aerului, şi determinarea parcursului liber al moleculelor.

2.Aparate şi materiale : Retortă din sticlă, un vas gradat, manometru, untub capilar,
cronometru, barometru, termometru.

3. Descrierea montajului experimental

Partea principală a aparatului o constituie

capilarul AB, prin care aerul din atmosferă trece în
retorta C (fig.2.7). Aerul este absorbit în retortă
datorită rarefierii aerului la coborârea vasului D
legat cu retorta printr-un tub de cauciuc. Vasul se
pune pe masă şi apa din retortă începe să se scurgă
în el. Pe măsura scurgerii apei din retortă, în acesta
pătrunde aer prin capilar. Volumul aerului, care
trece prin capilar în timpul , se determină după
variaţia nivelului apei din vasul gradat D. Capilarul
AB este legat de un manometru cu apă. Fixatorul separă retorta de vas şi reglează viteza de
scurgere a apei (a aerului prin capilar). Robinetul 2 are două poziţii şi leagă tubul interior al retortei
fie cu atmosfera, fie cu capilarul.

4. Formula de calcul:

Coeficientul de frecare a aerului  depinde de parcursul lier mediu al moleculelor  conform

relaţiei

1
    u     ; (1)
3

unde:

 - este coeficientul de frecare interioară a aerului;

 - este densitatea gazului la temperatura dată.

u - viteza medie aritmeică a moleculeor.

8RT MP
Cunoaştem că: u  ; (2)   (3 )
M RT

M –este masa molară a aerului; (M=29∙10-3 g/mol);

P – este presiunea gazului;

 3 RT
Din (1) şi (3) obţinem:    ;
P 8M

P – este presiunea atmosferică; (P=106 Pa);

R – este constanta universală a gazelor; (R=8,32 J/mol*K);

T – este temperatura aerului; (T=190C= 292K);

g (h2  h1 )  R 4t
 ; [Formula de luru]
8Vl
 - este coeficientul de frecare interioară a aerului;

 - este densitatea apei; (=0,99823∙103 Kg/m3);

g – este acceleraţia căderii libere; (g=9,806 m/s2);

h1-h2 – este diferenţa dintre nivelele lichidului din manometru;

R – este raza capilarului; (R=0,51*10-3 m);

l – este lungimea capilarului; (l=283*10-3 m);

Modul de lucru

1. Se ridică vasul D pe suport, robinetul 2 fiind deschis la "atmosferă". Se deschide fixatorul

1 şi se umple retorta cu apă, apoi se închide fixatorul.
2. Se coboară vasul D de pe suport pe masă. Robinetul 2 se deschide la "capilar".
3. Se deschide lent fixatorul 1, astfel încât în manometru să se stabilească o diferenţă de niveluri
care să nu întreacă 3 - 4 cm şi care se menţine constantă în tot timpul experienţei. Se determină
timpul, în decursul căruia nivelul din vasul D se va ridica până la o gradaţie oarecare, adică
timpul de scurgere al unui volum anumit de apă. Măsurările se repetă de cel puţin trei ori.
4. Diferenţa de presiuni se determină după diferenţa nivelurilor apei din manometru
unde este densitatea lichidului în manometru (densitatea apei);
este acceleraţia căderii libere;

- diferenţa nivelurilor în manometru. ( P1  P2 )R 2t

V
5. Se calculează coeficientul de frecare interioară al aerului utilizând 8l
relaţia
din lucrarea precedentă (diametrul capilarului d şi lungimea l sunt date).

6. Se măsoară temperatura aerului în laborator.

7. Se măsoară presiunea atmosferică P (cu barometrul).
8. Se calculează parcursul liber mediu folosind formula (4).
9. Se estimează erorile şi se prezintă rezultatul final împreună cu concluziile respective.
5. Tabelul măurărilor:

ρ(H2O) ∙103 Kg/m3);

3
Nr. V ∙10-6m3 t (s) h1-h2 ∙ 10 m

1. 200 11,91

2. 200 11,83
35 0,9982
3. 200 12,53

mediu 200 12,09

V – este volumul lichidului ce se scurge din retortă; (V=0,2*10-3m3)

t – este timpul de scurgere a lichidului;

6. Exemplu de calcul:

g (h2  h1 )  R 4t 3 RT
 ;    ;
8Vl P 8M

0,99191 103  9,806  35 103  3.14  (0.44 103 ) 4 12,09 Kg

 6 3
 1,06 106 ;
8  200 10  283 10 ms

3  1,06  10 6 3,14  0,51  292

    0,45  10 10 m;
99191 8  29

7. Calculul erorilor:

g (h2  h1 )  R 4t
ln  ln ;
a. Logaritmăm formula de lucru: 8Vl
ln   ln g  ln   ln( h2  h1 )  ln   4 ln R  ln t  ln 8  ln V  ln t;

b. Diferenţiem expresia ce-am obţinut-o:

d dg d d (h2  h1 ) d dR dt dV dl
    4    ;
 g  (h2  h1 )  R t V l

c. Trecem de la simbolul  d la :
 g  (h2  h1 )  R t V l
    4    ;
 g  (h2  h1 )  R t V l


obţinem că eroarea relativă este:   100%;

Calculăm erorile relative a mărimilor:

   0.99191  103 kg / m3 ;   0.0005 103 kg / m3 ;

m m
 g  9.806 2 ; g  0.0005 ;
s s2
 h2  h1  35  103 m; (h2  h1 )  0.0005m;
   3.14;   0.005;
 R  0.51  103 m; R  0.005  103 m;
3
 V  0.2  10 m ;
3
 V=0.005 10 3 𝑚3
 𝑙 = 283 ∙ 10−3 𝑚3  l=0.5 10 3 𝑚3
 t  12,09 s; t  0,005;
Calculăm din formula de calcul  :

g  (h2  h1 )  R t V l
       4    ; 
g  (h2  h1 )  R t V l

  1,06 10 6    0,09 10 6

0,0005 0,0005 0,0005 0,005 0,005 0,005 0,05 0,5 Kg
  3
 4    ;
9,806 0,99191 35 10 3,14 0,51 12,09 0,2 283 m s
 0,09 106
  100%;   100%  8,4%;
 1,06 106

e. Logaritmăm formula a 2-a de lucru:

3 RT 1 1 1 1 1
ln   ln(  )  ln   ln 3  ln   ln P  ln   ln R  ln T  ln 8  ln M ;
P 8M 2 2 2 2 2

f. Diferenţiem expresia ce-am obţinut-o:

d  d dP 1 d 1 dR 1 dT 1 dM
          ;
  P 2  2 R 2 T 2 M


g. Trecem de la simbolul d la :

  P 1  1 R 1 T 1 M
          ;
  P 2  2 R 2 T 2 M

obţinem că eroarea relativă este:


 100%;

h. Calculăm erorile relative a mărimilor:

kg kg
   1,06  10 6 ;   0,09  10 6 ;
ms ms
 P  10 6 Pa; P  140Pa;
J J
R  8.32  ; R  0.005  ;
 mol  K mol  K
 T  292K ; T  0,5 K ;
g g
M  29  10 3  ; M  0.5  10 3  ;
 mol mol
Calculăm din formula de lucru   :

 P 1  1 R 1 T 1 M
              ;
 P 2  2 R 2 T 2 M

0,09  10 6 140 1 0.005 1 0.005 1 0.5 1 0.5  10 3

   0,45  10 10            
1,06  10 6 10 6 2 3.14 2 8.32 2 292 2 29  10 3
 0,07  10 10 m;

 0,07 1010
 100%;    100%  15%;
 0,45 1010

1  1  1  1,06 106  0,09 106 kg / m  s

       (0,45  0,07)  1010 m;

8. Rezultatul final:

1  (1,9  0,8) 105 kg / m  s

  (3,3  1,4) 109 m

   15%;

  8,4%;
Concluzie:

Efectuînd această lucrare de laborator ne-am făcut cunoscuţi cu fenomenul frecării

interioare în gaze, ne-am famialirizat cu metodele teoretice şi experimentale de
determinare a coeficientului de frecare interioară al aerului şi determinarea parcursului
liber al moleculelor. În rezultatul experienţei am obţinut = 8,4% şi =15%. Reieşind
din analiza calculelor erorilor şi valoarea primită observăm că erorile cele mai mari la
calculul coeficientului de frecare se află la măsurarea volumului (V) şi al lungimii
capilarului(l), ceva mai mari la măsurarea diferenţelor lichidelor din manometru (h 2-h1),
la rază (R) şi la timpul de scurgere (t). Deci, în rezultatul acestei analize ajungem la
concluzia că pentru a obţine un rezultat mai optim trebuie să luăm datele mai atent şi mai
precis, să facem măsurările cît mai exact posibil.Rezultatul final obtinul este:

1  (1,9  0,8) 105 kg / m  s

  (3,3  1,4) 109 m