Teoria nașterii Univerului se numește Big-Bang, fenomen de acum aproximativ 13,6-14 miliarde

ani. Stelele corpuri cosmice care emit lumină și căldură din reacțiile termonucleare( cele de
transformare a hidrogenului în heliu).
Corpurile ceresti sunt grupate in galaxii. Forta de gravitatie la tine intr-o galaxie. Mai multe
galaxii la un loc formeaza un roi, iar mai m ulte roiuri formeaza un superroi. Superoiurile nu se
grupeaza intr-o alta forma deoarece o forta le face sa se respinga, generand fenomenul
EXPANSIUNEA UNIVERSULUI.
Planetă corp cosmic care se rotește în jurul unei stele, mai rar două stele.
Planetele terestre( telurice), Mercur, Venus, Terra, Marte au scoarță solidă si numar mic de
sateliti, sau lipsesc.
Planetele gazoase(joviene), Jupiter, Saturn, Uranu și Neptun, sunt foarte mari și au număr mare
de sateliți.
Inelele lui Saturn sunt mult mai groase ca cele ale lui Jupiter. Are inele si Uranus(10 inele) și
Neptu( 4 inele), Jupiter( 3 inele)
Venus se mai numește și Luceafărul ptr că este strălucitoare ca o stea.
Cei mai mulți asteroizi sunt în Centura de asteroizi(Marte și Jupiter), dar se află și în Centura
lui Kuiper( dincolo de Neptun) și reprezintă fragmente de corpuri cosmice neevoluate la stadiul
de planetă sau rezultate din distrugerea unui corp cosmic.În concluzie, un asteroid este o bucată
enormă de rocă de zeci sau sute de kilometrii.
Sateliții corpuri cosmice care se rotesc în jurul unei planete. Exceptând planetel Mercur si Venus
toate planetele a sateliți.
Cometele corpuri cosmice formate în cea mai mare parte din apă înghețată, dar și rocă, deci un
fel de bulgăre de noroi, unde predomină apa înghețată și pe măsură ce se apropie de Soare apa se
topeste.Praful desprins din cometă ramâne în coada cometei, în partea opusă sensului de
deplasare, aratand ca o stea cu coadă.
Meteoriți corpuri cosmice care cad pe suprafața unor planete sau sateliți. Focul, fenomenul
luminos în urma arderii unui meteorit se numește meteor.
Dovezi ale formei sferice a Pamântului: umbra lăsată de Pământ pe Lună, la eclipsele de Lună;
cand un vapor se depărtează de țărm, la linia orizontului dispare întâi corpul navei si apoi
catargul, ca si când ar coborî cu liftul.
Luna face o rotație completă în jurul Pământului în 27 zile și 19 ore, iar o rotație completă în
care se repeat cele 4 faze ale Lunii durează 29 zile și 12 ore.Luna se află la o depărate de aprox
348 000 km de Pământ și determină formarea fluxului și refluxului( maree)
FAZELE LUNII –Lună Nouă se vede ca un inel pe margine

-Primul Pătrar se vede jumătatea din dreapta

-Lună Plină se vede toată Luna

-Al doilea Pătrar se vede jumătatea din stânga

Steaua Polară care indică nordul geografic, este situate în osia Carului Mic și este vizibilă numai
din emisfera nordică.

Coordonatele geografice se numesc latitudine și longitudine.

Latitudinea se obține cu ajutorul paralelelor, lunând mereu ecuatorul ca punct de reperdistanța

de la care facem calculul. În cazul longitudinii, acesta se obține cu ajutorul meridianelor și luăm
ca punct de reper meridianul de 0 grade, adică Greenwich.

Ecuatorul cea mai lungă paralelă, aprox 40 000 km.

Tropicele se notează cu 23 grade și 30 minute

Cercurile polare se notează cu 66 grade 30 minute

Polii cu 90 grade.

Paralelele sunt cercuri imaginare și indică direcția est-vest, sau invers.Total 180 paralele, 90 în
emisfera nordică, 90 în emisfera sudică.

Meridianele sunt semiceruri și indică direcția nord-sud sau invers.Total 360 meridiane, 180 în
emisfera estică, 180 în cea vestică. Pentru emisfera vestică se folosetște dublă notare, niciodată
amândouă odată.

Urmările(consecințele) mișcării de rotație:

-variația orei pe glob. Sunt 24 de fuse orare, fiecare având 15 grade longitudine.. Când Soarele
se află deasupra meridianului, este ora 12 și se spune că este meridianul locului.. Când este 12
ziua la meridianul de 0 grade( Greenwich), în cealaltă jumătate, pe meridianul de 180 de grade
este 12 noaptea(ora 24) și atunci se trece în nouă zi. DECI MERIDIANUL DE 180 ESTE LINIA
DE SCHIMBARE A DATEI. Momentul de la 12 noaptea este momentul când este acceiași dată
pe tot globul.

-turtirea la poli și bombarea la ecuator

-variația temperaturii aerului de la zi la noapte

Consecintele(urmările) mișcării de revoluție:

-formarea anotimpurilor

-21 martie=echinocțiul de primăvara în emisfera nordică, pe tot globul ziua este egală cu
noaptea, la polul Nord începe, jumătate de an ziua polară,, la Polul Sud începe jumătate de an ,
noaptea polară

-22 iunie-solstitiul de vară= începe vara în emisfera nordică. Razele Soarelui cad perpendiculare
pe Tropicul Racului, este cea mai lungă zi din an în emisfera nordică.

-23 septembrie=echinocțiul de toamnă, în emisfera nordică, , ziua egală cu noapptea pe tot

globul

-22 decembrie= solstițiul de iarnă,începe iarna în emisfera nordică, razele Soarelui cad
perpendicular pe Tropicul Capricornului, cea mai lungă noapte din an în emisfera nordică

-durata inegală a zilelor și nopților

-cum este durata zilei și a nopții în emisfera nordică? Dar în emisfera sudică?

-formarea zonelor de căldură: 1 caldă, 2 temperate, 2 reci.

Din 4 în 4 ani în anul bisect, februarie are 29 de zile, în restul anilor februarie are 28 zile