Sunteți pe pagina 1din 4

Stilul Art Nouveau, apdrut la Expozitia cu care ~i-a inaugurat galeria a O Ce/e tre; m;rese, realizat de Jan Toorop.

prezentat o varietate uimitoare de tablouri, Mireasa omului (centru), mireasa lui Hristos
sfiir~itul ani/or 1890, a durat sculpturi, ilustratii, ceramica, sticlarie ~i rnobi- (stanga) ~i mireasa mortii purtand un lan~
mai putin de un deceniu, dar in lier, In stiluri foarte diferite. in ciuda diver- format din cranii (dreapta) sunt contopite
sitatii, rn~lte exponate aveau doua elernente intr-o imagine sinuoasa, foarte decorativa.
acest rdstimp trdsdturile sale cornune: respingerea realisrnului traditionalist,
infavoarea irnaginilor exotice ~i simbolice ~i o pictura ca reprezentare a realit:ltii, fiind apre-
de bazd au pdtruns in toate fascinatie data de potentialul decorativ allinii- ciate imaginile aproape fotografice, cum ar fi
aspectele artei ~i designului. lor curbe, ie~ite in relief. Aceste doua elernen- cele realizate de Ingres (1780-1867), Chiar ~i
te au devenit definitorii pentru stilul care a revolutionarii care se impotriveau stilului aca-
devenit ulterior cunoscut sub denurnirea demic, cum ar fi grupul arti~tilor cunoscuti ca
~ 1895, un neguslor de art:l de origine ger- galeriei lui Bing -Art Nouveau. impresioni~ti, au fost tentati sa reflecte lumea
I mana, Samuel Bing, a inaugural o galerie incepand cu perioada renascentista, arta vizibila, considerand ca tehnicile lor de lucru
de arta la adresa 22 Rue de Provence, Paris. occidentala a fost dominata de idealul realis- creau perceptii senzoriale mai pline de acu-
Cunoscalor al artei japoneze, el s-a hotaral sa- rnului. Arti~ti precurn Caravaggio (1571-1610) ratete,
~i dedice noua afacere ullimelore lendinte din erau renurniti pentru capacitatea de a repro- Aceast:l aplecare asupra realismului a ridi-
art:l ~i art:l aplicala, ~i din aCeasla cauza ~i-a duce pe panza irnagini tridirnensionale. in cat statutul "picturii de ~evalet" mult deasupra
numil galeria L'Art Nouveau -"noua arta". secolul al XIX-lea societatea artistica a privit celorlaltor arte decorative, astfel incat arti~tii

133
ART NOUVEAU

negru pentru publicatiile tiparite, dar i-a influ-


entat ~i pictura prin crearea unor efecte oma-
mentale complet straine stilului academic al
acelei perioade. impreuna, Morris, Bume-
Jones, ~i colegii lor au format "rni~careapen-
tru arta ~i me~te~uguri",care urma sa aiba oA
importanta deosebita asupra evolutiei stilului.
Art Nouveau.

Linia protuberanta
in restul Europei, convenientele artistice erau
atacate din cu totul alte directii. Pictorii anilor
1880 ~i 1890 au Inceput sa se Indoieasca de
estetica pura a impreslonismului ~i au Inceput
sa realizeze picturi care reflectau ideile ~i
trairile lor. Eliberati de nevoia de a reproduce

O Catedrala La O Alphonse Mucha


Sagrada Familia, ( 1860-1939), de
proiectata in origine ceha, a
stilul Art Nouveau popularizat stilul Art
de arhitectul de Nouveau. Forma sa
mare originalitate favorita de expri-
Antonio Gaudi. mare a fost afi~ul.

cei mai talentati se aplecau asupra picturii. in consecint~, Morris a Insu~it ~i s-a perfec-
Inevitabil, artele decorative -~i talentul pentru tionat In mai multe me~te~uguri, printre care
desenul abstract pe care acestea le presupun - tampl~ria, sticl~ria ~i pictura pe sticl~, ~i In
au avut de suferit. Pe la mijlocul secolului XIX anii 1860 a Infiintat un atelier dedicat fuziunii
s-a deschis o pr~pastie intre pictorii de ~evalet, diferitelor arte ~i me~te~uguri. Morris Insu~i
considerati arti~ti adev~rati, ~i speciali~tii in excela In realizarea tapiseriilor ~i materialelor
artele decorative, v~zuti ca me~te~ugari. destinate tapiteriilor, utilizand modele Intor-
tocheate, repetitive, inspirate din natur~ -
Arta ~i me~te~ug multe dintre acestea se rnai produc ~i ast~zi.
Consecintele acestei tendinte au avut. o impor- Un cotaborator al s~u a fost un coleg din
tanta: deosebit~ asupra evolutiei stilului Art perioada de ucenicie, Edward Burne-Jones
Nouveau. Personalitatea cea mai reprezentativ~ (1833-1898), al c~rui stil de decoratiune se
pentru aceast~ tendinta: a fost: William Morris baza pe ilustrarea neo-medievalismului In stil
(1834-1896). Dezam~git de "prostiile" agitate de preraf~elit. La fel ca Morris, Burne-Jones era
productia industrial~ de mas~, Morris considera puternic influentat de manuscrisele ilustrate
c~ arta ~i designul erau inseparabile ~i c~ toate medievale ~i f~cea adesea apella liniile lungi,
artefactele utilizate in viata cotidian~ ar trebui unduitoare. Acest mod de abordare grafic~ a
s~ poarte amprenta unui artist. fost o consecint~ fireasc~ a lucrului In alb-

134
00 Doua ilustra,ii caracteristice lui Aubrey
Beardsley -cel mai stralucitor artist grafic at
stilului Art Nouveau. Lucrarile lui erau
puternic influen,ate de precizia liniilor din
stampele japoneze.

ora~ Intr-o compozitie artistic~ armonioas~.


Initial, modelul apare pe fata~ ~i se prelinge
In holul de intrare pentru ca mai apoi s~
lnv~luie sc~rile centrale, r~sucindu-se pe
pereti ~i pe balustrad~, de-a lungul tavanelor
~i a podelelor lntr-un desen motiv perfect
integrat, creat din fier, tencuial~ ~i pictur:l.

Linia organica
in cl~dirile proiectate de Horta, linia grafic~
Beardsley este transformata In ceva organic,
ca o planta ag~tatoare care se Incol~ce~te.
Aceasta tendint~ a fost preluata de arhitectul
parizian Hector Guimard (1867-1942),celebru
mai ales pentru statiile d. metrou proiectate
de el. Cele mai simple dintre acestea sunt
ceva mai mult decat ni~te tulpini stilizate de
plante ce formeaz~ arcade care lncadreaz~
intr:1rile In metrou; cele mai ambitioase sug-
ereaz~ -sau au sugerat -ni~te verze sau
realitatea vizibila:, ace~ti arti~ti -cunoscuti ca plante de rubarb~, realizate din sticl~ ~i fier. de creatia maurn. ~n lucrnrile ulterioare ale lui
simboli~ti ~i nabi~ti -au creat imagini ondu- Efecte aselru1n~toareapar ~i la alte cl~diri din Gaud! structura ~i motivele decorative sunt
late, semi-abstracte, care subliniaza: natura Paris dar ~11nmobila ~i In decoratiunile inte- integrate In forme vegetale alambicate,
bidimensionala:, decorativa: a picturilor pe rioare realizate de Guimard. umflate, care par a fi rns~rit pe p~mant peste
pftnza: ~i care, la fel ca Morris sau Bume- Expresia organic~ a arhitecturii Art noapte, ca ni~te ciuperci uria~e.
Jones, s-au bazat pe latura grafica: a liniilor. Nouveau a fost dus~ pan~ la ex~remde spa- Cele mai izbitoare lucrnri ale lui Gaud!, cum
in 1891 Bume-Jones a fost vizitat In ate- niolul Antonio Gaudi (1852-1926) ale c~rui ar ti catedrala netermina~ La Sagrada Familia,
lierol sa:u de un agent de asigura:ri de 19 ani, lucr~ri uimitoare decoreaz~ str~zile Ins~~i conceptia cl~dirii este organic~, astfel
Aubrey Beardsley (1872-1898) care a venit Barcelonei. Lucr:lrile lui timpurii, cum ar fi- lntreaga structurn pare a ti vie.. La Sagrada
sa:-i arate cftteva schite. Bume-Jones a fost Casa Vicens (1878-1880), sunt structuri geo- Familia a fost lncepu~ In 1884 lns~ la moartea
impresionat, ~i l-a Incurajat pe Beardsley sa: metrice, bogat decorate, puternic influentate lui Gaud! fusese termina~ doar una dintre cele
realizeze o serie de 350 ilustratii In tu~ negro ~ ,..
pentru opera lui Malory, La Mort d~rtbur. O Intrarea impre-
Inevitabil, aceste ilustratii erau ecoul stilului sionanta intr-una din
medieval allui Bume-Jones, Insa: ele au ara:tat sta~iile de metrou
~i influenta stampelor japoneze, prin simpli- pariziene. proiectata
tate, eleganta: ~i stil decorativ. in 1893, de catre Hector
Beardsley a reunit aceste influente Intr-un stil Guimard. Fierul ~i
personal, sofisticat, In ilustratiile pentru sticla sunt utilizate
Salome, opera lui Oscar Wilde. De~i a lucrat foarte imaginativ, cu
In exclusivitate In alb ~i negro, el a creat scopul de a produce
imagini de neuitat ale decadentei ~i luxului, noua forma,
utilizftnd modele semi-abstracte, constroite asemanatoare
din linii lungi Intreta:iate de diver~e forme. Nu plantelor ce carac-
a utilizat nuantarea ci doar negrol cel mai terizeaza stilul Art
intens, albul pur ~i linia protuberanta:. Nouveau. Chiar ~i
inscrip~ionarea este
Fix area unei tendin1e realizata in acela~i
Lucra:rile lui Beardsley au provocat imediat stil organic. Guimard
senzatie In lumea artei ~i stilul lui na:valnic a a utilizat efecte simi-
Inceput sa:l~i faca: aparitia In Intreaga Europa: lare ~i atunci cand a
In lucra:rile pictorilor, designerilor ~i arhitec- proiectat mobila sau
tilor. Artistul olandez Jan Toorop (1858-1928) decora~iuni inte-
a introdus acest stil In tablourile sale simbo- rioare.
listice, decorative dar tulbura:toare, cum ar fi
Cele trei mirese (1893), In timp ce la Berlin
pictorol norvegian Edvard Munch (1863-1944)
a folosit acela~i stil pentru a exprima
dezechilibrol psihic In Tipiltul, pictat In 1893.
Unul dintre exponentii ~ei mai de succes
din arhitectura noului stil a fost belgianul
Victor Horta (1861-1947) care a utilizat stilul
Art Nouveau pentru a exploata posibilitatea
constructiilor din otel ~i sticla: Intr-o serie de
cla:diri, hoteluri ~i birouri constroite In
Broxelles. Una dintre primele lui lucra:ri a fost
Maison Tassel, In care arhitectul a introdus un
motiv repetitiv protuberant pentro a transfor-
ma stroctura simpla: a unei case tipice de la

135

~
ART NOUVEAU

O linia proeminenta se repeta in interiorul interiorul cat ~i In exteriorul cl~dirii.


cladirii Maison Tassel din Bruxelles, o con- Stilul rectiliniu al lui Macintosh ~i al cole-
struc1ie Art Nouveau proiectata de Victor gilor acestuia au influentat major lucrnrile lui
Horta. Fiecare detaliu a fost proiectat de Gustav Klimt (1862-1918), probabil cel mai
Horta,
. pana la corpurile de iluminat. des~var~itdintre pictorii stilului. Art Nouveau.
jn lucrnrile lui cele mai caracteristice,Klimt a
(1870-1945) Macintosh a pus bazele unui stil preluat modelul formei feminine alungite,
de arhitecturn, decQr ~i design rafmat, mai Impodobindu-l cu un mozaic strnlucitor de
aerisit, rectiliniu (caracterizat de linii drepte). forme abstracte~i culori bogate, metalice, care
"Cei patru" au lucrat mai ales in Glasgow, amintescde decoratiunile ceramice aplicate pe
preluand diferite contracte, cum ar fi deco- pereti 1n multe dintre cl~dirile realizate de
rarea celebrelor Willow Tea Rooms din Gaudi. jn pictura mural~ pentru Palais Stoclet
Buchanan Street -unde peretii erau impo- din Bruxe1les (1905-1911), Klimt a utilizat
dobiti cu siluetele feminine alungite, imbinate mozaicul ca o tehnic~, cu un efect n~ucitor.
cu motive deplante stilizate, reliefate pe fun-
dalul plan de influenta japonez;l. Acela~i Imita~ii palide
motiv cu plante apare ~i pe u~ile cu vitralii, La Inceputul anilor 1900 exponenti de seam~
delimitate de tije verticale de metal sau pe ai stilului Art Nouveau au trecut la alte forme
mobilierul salonului pentru servire a ceaiului. stilistice ~i locullor a fost ocupat de designeri
Acela~i stil poate fi reg;lsit in ceea ce prob- de mana a doua, care au utilizat motivele
abil reprezint;l lucr"!lrea cea mai ambitioas;l ~i stilului pentru ada unor artefacte, In esen~
mai trainic;l a lui Macintosh -~coala de Art'J. mondene, un aer de "contemporaneitate".
din Glasgow. In aceast;l constructie, ins;l~i De~i stilul Art Nouveau a avut o viat~ scurt~
structura monumental;l este auster;l ~i prac- ca art:l dinamic~, a Incurajat pe unii arti~ti
tic;l, nesem;lnand deloc cu formele organice remarcabili ai epocii s~-~i foloseasc~ talentul
utilizate de Guimard sau Gaudi, ins;l motivele pentru a proiecta obiecte practice. Cel putin
repetitive in fo~ de plant;l alungit;l reapar In a7:estsens merit~ s~ respecta:mmo~tenirea
LL sub forma arm;lturilor din fier foliat, acit in l~sata:de stilul Art Nouveau.

patru fatade proiectate. Lucrarile continua: ~i O Un detaliu al


astazi, dar construqia se Inalta foarte Incet din unei u~i din Willow
cauza complexitatii arhitecturale data de carac- Tea Rooms,
terul ei "organic". Modelele repetitive ale arhi- Glasgow (1903-
tecturli obi~nuite nu pot fi folosite deoarece ar 1904), proiectat3 de
strica fluiditatea Intregului concept, astfel, prac- Charles Rennie
tic, Intreaga constructie trebuie sculptata ma- Mackintosh ~i so1ia
nual. intr-adeva:r, Gaud! a fost unul dintre acestuia, Margaret
putinii arhiteqi cu viziunea ~i daruirea nece- Macdonald. lemnul
sara executarli unor cla:diri de marl dimensiuni sculptat ~i sticJa
In adeva:ratul sill, Art Nouveau; alti arhiteqi au plumbuit3 in culori
avut tendinta sa:-~ipiarda: inventivitatea atunci subtile reprezint3
ciind trebuia sa:execute lucrarl mai marl deciit mijlocul pentru
o simpla: fatada a ilnei cla:diri. exprimarea ideilor
Altfel sta:teau lucrurlle cu designul intern ~i sale apropiate de
al mobilei: dimenslunile mai mici ~i materla- abstrac1iune,
lele u~or prelucrabile i-au Incurajat pe utilizand linii verti-
designerli Art Nouveau sa: fie mai meticulo~i cale ca ni~te efluvii
In lucrarile lor. Arti~ti ~i designerl ca Henry al3turi de trandafiri
Van de Velde (1863-1957) au realizat tipare stiliza1i.
izbitoare, de mare efect, pentru birourl, sfe~-
nice, candelabre ~i taciimurl. Ace~ti designerl
novatorl nu efau Insa: pe placul tuturor.
Walter Crane, unul dintre continuatorli lui
William Morris, numea stilul Art Nouveau ca
"acea boala: decorativ:i stranie" ~i, multi con-
siderau imaginile create de Beardsley, Munch
sau Toorop mai degraba: "grote~ti",iar formele
organice "umflate" ale lui Guimard ~i Gaud!
"respinga:toare". intr-adeva:r, In miiinile unor
arti~ti cumar fi Van de Velde, linia organica:
pare sa: ocupe fiecare spatiu disponibil al
paginii, la:siind o impresie de dezordine stu-
diata, de miizga:leala: plina: de fantezie.

$coala de la Glasgow
in cazullui Charles Rennie Mackintosh (1868-
1928) nu au existat asemenea problef!1e de
estetica:. Lucra:rlle lui exemplifica: latura mai
moderata:, mai sofisticata:, de influenta: japo-
neza: a stilului Art Nouveau fata: de elementele
decadente, senzuale Intalnite In lucra:rlle lui
Beardsley ~i a continuatorllor acestuia.
Ala:turl de sotia lui, Margaret Macdonald
(1865-1933), de sora acesteia, Frances (1874-
1921) ~i de sotul lui Frances, Herbert McNair

136